Sunteți pe pagina 1din 5

1.Noțiuni generale.

La începutul acestui mileniu omenirea se confruntă cu un şir de ameninţări cauzate de consumul necontrolat
(nelimitat) de energie.

Aceste ameninţări sunt:

-încălzirea globală, care deja are consecinţe grave, precum sunt inundaţiile, furtunile, alunecările de teren,
căldura excesivă în perioada de vară, seceta ş.a.;

-epuizarea rezervelor de gaze naturale şi petrol, care conduce la creşterea spectaculoasă a preţului acestora pe
piaţa mondială;

-poluarea tot mai gravă a mediului înconjurător (aer, apă, sol), care contribuie la dereglarea sănătăţii
populaţiei.

Biomasa este partea biodegradabilă a produselor, deşeurilor şi reziduurilor din agricultură, inclusive
substanţele vegetale şi animale, din silvicultură şi industriile conexe, precum şi partea biodegradabilă a
deşeurilor industriale şi urbane. Ea este utilizată în scopuri energetice din momentul descoperirii de către om a
focului.

2.Utilizarea biomasei.

Pe plan mondial există o amplă activitate de utilizare a biomasei pentru producerea de energie electrică şi
termică, impulsionată de necesitatea reducerii emisiei de CO2, de politica energetică a Uniunii Europene.

Sursele de biomasă sunt reprezentate de deşeurile forestiere, deşeurile rezultate din prelucrarea lemnului,
resturile vegetale din agricultură şi din industria alimentară, reziduuri animale, iar în ultima perioadă – de
culturile speciale cu ritm intens de creştere.

Argumentele în favoarea utilizării energetice a biomasei sunt atît de natură a protecţiei mediului, cît şi de
natură socioeconomică, prin ocuparea şi stabilizarea forţei de muncă a fermierilor în zonele de cultivare a
plantelor cu valorificare energetică, materie primă cu caracter regenerativ.

Clasificarea biomasei solide conform originii şi surselor:


1. Biomasa forestieră
2. Biomasa ierboasă: plante agricole şi de horticultură
3. Biomasa fructelor: fructe din livezi, horticultură.

3.Potențialul de biomasă in Republica Moldova.

Biomasa în Republica Moldova este considerată una dintre cele mai importante resurse de energie
regenerabilă. În linii mari, putem spune că biomasa include o gamă largă de materiale, cum ar fi: plantele
agricole şi tehnice, reziduurile agricole şi forestiere etc.

Pentru a evalua potenţialul de biomasă al culturilor agricole, este necesar să se determine reziduurile de
biomasă care se obţin, după ce producţia culturilor agricole este recoltată - culturi pe care convenţional le
includem în:
Grupul 1 (grîu,orz, secară, ovăz, porumb, floarea-soarelui, mazăre, rapiţă, soia, hrişcă, fasolea şi
tutun).
Sau cele provenite de la curăţatul de primăvară a culturilor din:
Grupul 2 (viţă de vie, pomi fructiferi, copaci).

Pentru culturile agricole din Grupul 1 şi Grupul 2, în scopul determinării producţiei de reziduuri agricole şi,
ulterior al potenţialului energetic vom utiliza Tabelul 1:
Tabelul 1. Coeficienţii privind producerea de materie uscată (biomasă), capacitatea calorică şi factorul de
disponibilitate.

Dacă sa ne referim la un exemplu de eficiență a utilizării biomasei putem adduce la cunoștință următoarea
referință:

O tonă de paie în echivalent energetic substituie:

1 tonă de paie în echivalent energetic substituie:


550 kg de cărbune
350 m3 de gaze naturale
1 tonă de paie = 35 USD
550 kg de cărbune = 101 USD
350 m3 de gaze naturale = 60 USD

Tabelul 2. Primele 4 raioane din fiecare regiune cu cel mai mare potenţial energetic de biomasă.

4.Principalele beneficii ale utilizării energiei din biomasă.

La momentul actual, biomasa este cel mai ieftin combustibil din Moldova. Biomasa poate contribui la
gestionarea deşeurilor prin producerea energiei din produse care deseori sunt aruncate la gunoişte.
Beneficiile utilizării energiei din biomasă pentru comunitatea ta:
1. Reducerea costurilor pentru încălzirea instituţiilor publice de menire socială;
2. Utilizarea surselor economisite pentru alte priorităţi ale instituţiei;
3. Sporirea confortului termic în şcoală, grădiniţă, centrul comunitar din satul
tău;
4. Surse suplimentare de venit pentru antreprenorii locali;
5. Locuri de muncă nou-create;
6. Securitatea energetică a satului sporită;
7. Venituri adiţionale la bugetul local;
8. Trecerea la tehnologii moderne de producere a energiei termice;
9. Stimularea dezvoltării parteneriatului local dintre APL şi antreprenorii locali;
10. Dezvoltarea durabilă a comunităţii;
11. Capacităţi sporite în utilizarea eficientă a surselor energetice;
12. Comunitatea devine mai atractivă pentru noi investiţii;
13. Protecţia mediului ambiant;
14. Obţinerea îngrăşămintelor organice în urma arderii biomasei.
5.Uilizarea biomasei in procesul ucarii fructelor și legumelor.

Modul în care alimentele pot fi păstrate un timp îndelungat i-a preocupat pe oameni din cele mai vechi
timpuri. Una dintre cele mai vechi metode de pastrare a alimentelor este uscarea lor. Prin acest proces fructele
sau legumele pot fi pastrate mult timp, fara sa isi piarda gustul sau proprietatile nutritive.

Fig. 5.1 Produse in urma uscarii.

Se pot usca diverse fructe, indiferent de marime insa inainte de a initia procesul de deshidratare exista cateva
elemente de care trebuie sa tii cont:

- Fructele trebuie sa fie coapte, insa nu rascopate, intrucat se altereaza.


- Nu neglija curatarea fructelor. Acestea trebuie sa fie spalate foarte bine si lipsite de impuritati.
- Fructele foarte zemoase precum piersicile sau perele trebuie taiate in bucatele cat mai mici, pentru a se usca
in intregime.

Uscarea fructelor se poate realiza in doua moduri, respectiv prin uscare naturala si prin uscare
artificiala(deshidratare).
Uscarea la soare presupune expunerea fructelor la soare si la mediul ambiant. Acest procedeu implica insa o
durata de timp mai mare pentru uscarea fructelor.
Deshidratarea presupune uscarea fructelor printr-un proces ce implica controlul temperaturii si al ventilatiei.
Pentru producerea unei cantitati mari de fructe deshidratate este necesara utilizarea unor tehnologii si instalatii
cu un anumit consum de energie. Metodele traditionale presupun folosirea unor instalatii sub forma unor
cuptoare a caror energie este furnizata de un combustibil solid, lichid, sau gaze.
5.1Descrierea instalației de uscare.

Uscătorul (fig.5.1) se întrebuinţează pentru uscarea legumelor şi fructelor întregi, tăiate în rondele sau felii
este alcătuit dintr-o cameră de 7 m, prin care circulă materialul şi agentul de uscare, aerul fierbinte. Sistemul
de transport al materialului depinde de natura şi forma acestuia.

Pentru fructe de formă circulară se foloşesc tăvi metalice stivuite pe rafturile unor vagoneţi care se
deplasează în cameră de la un capăt spre celălalt cu ajutorul unui dispozitiv mecanic. Cărucioarele încărcate se
deplasează în tunel pe nişte şine.
Ele se încarcă în tunel peste un interval de timp concret pentru fiecare produs iniţial. La un anumit interval
de timp se introduc pe la un capăt al uscătorului vagoneţi cu material umed iar la capătul opus se scot acelaşi
număr de vagoneţi cu material uscat.

Figura 5.1.Uscător de tip tunel.

Camera de lucru a uscătorului prezintă o cameră de tip tunel cu dimensiunile de gabarit


7000*1200*1600mm. Este dotată cu doua uşi, una pentru intrarea vagoneţilor cu material umed, şi cealantă
pentru extragerea acestor vagoneţi peste un interval de timp bine determinat cu materialul uscat.
Pe aceeaşi parte sunt amplasate trei ferestre pentru observaţii şi control asupra funcţionării uscătorului, şi
a stării produsului. În interiorul camerei cărucioarele se deplasează în cameră de la un capăt spre celălalt cu
ajutorul unui dispozitiv mecanic pe nişte sine.

Fig. 5.2. Circulația aerului în interiorul uscătorului.

Sistemul de ventilare este alcătuit din două camere de ventilare Fig.5.2., una propriu zisă pe unde se
deplasează vagonetele încărcate cu material, şi a doua de gabarite mai mici amplasată superior. Între cazan si
camera de uscare este amplsat un canal de trecere a aerului de la cazan la uscator. În acest canal este montat
un mecanism cu excentric Fig.5.3., destinația căruia este să distribuie uniform debitul de aer preluat, în
întreaga cameră de uscare, ceea ce eficientizează uscarea produsului.
Deci aerul fierbinte fiind antrenat de ventilator începe circulaţia din partea de unde este amplasat cazanul
împreună, o dată ce intră în contact cu produsul, produsul este supus deshidratării, iar agentul de lucru
absoarbe umeditatea de la produs.
Apoi agentul de lucru trecînd de ultimul cărucior este antrenat de alt ventilator prin a doua cameră, unde o
parte din aer este emis în exterior, iar cealantă parte este îmbogăţit cu aer proaspăt şi care din nou circulînd
ajunge în contact cu cazanul se încălzeşte şi circulă în continuare formind un circuit închis.

Fig. 5.3. Mecanism de distribuție a aerului cu excentric.