Casa de pe strada Petricani

Acces parcare

Locație: București Acces principal

Acces secundar

Arhitect: Radu Teacă

An proiectare: 2004 Lacul Tei
Strada Petricani

Suprafață: 550 m2
Acces secundar

1. Sit Sit Acces

e
Această construcție se află într-o zonă
periferică a Bucureștiului și este înconjurată
de alte locuințe, în partea de est aflându-se
lacul Tei. Vecinătatea cu lacul Tei a permis
construirea unei locuințe cu belvedere.
Fiind amplasată pe un sit de formă
Casa de pe strada Petricani Vecinătăți dreptunghiulară, arhitectul a fost nevoit să
proiecteze o locuință într-un spațiu îngust și
dezvoltată pe o axă longitudinală.
Panta sitului pe care se află această locuință este mică, aproape neînsemnantă, aceasta
se accentuează pe parcurs ce ne apropriem de lac.
2. Concept și compoziție volumetrică
Conceptul de la care a
pornit arhitectul pare a fi acela al
unei bărci care plutește pe lacul
Tei.
Această casă interpretează
în limbaj contemporan tiparul
clasic al casei cu belvedere,
acoperită în mod tradițional cu o
șarpantă în două ape.
Aionesei Ana-Maria
Malei Pietro-Valerio
An I, Semian B, 2016-2017
Universitatea Tehnică ,, Gheorghe Asachi”, Iași
Facultatea de Arhitectură ,,G.M. Cantacuzino”
Acoperiș de tip șarpantă în două ape
Obișnuit, probabil, cu arhitectura din Statele Unite (unde a locuit pentr u câțiva ani),
beneficiarul a ales o acoperire de tip șarpantă, dorință pe
care arhitectul o îndeplinește fără a se abate de la
principiile arhitecturii contemporane.
Pentru a realiza imaginea unea bărci, arhitectul a
optat pentru folosirea unor forme geometrice simple,
asfel acesta reușește să creeze o locuință care se
integrează în sit.

3. Parcurs exterior
Parcusul exterior este sugerat de pavajul realizat din piatră. Finalul parcursul poate fi
atât casa, cât și malul lacului Tei. Parcursul
către lac este susținut vertical și de numeroșii
copaci care se află de jur împrejurul casei . Casa de pe strada Petricani

Lacul Tei
4. Lumina
Deoarece această casă are ca vecinătăți
alte locuințe, arhitectul a ales ca lateralele să aibă ferestre dimensionate atât cât este necesar
pentru o familie cu oaspeți ocazionali. De aceea doar fațada care cuprinde accesul principal și
fațada dinspre lac beneficiază de goluri generoase.
La etaj, unde se află preponderent zona de zi, se deschide o fereastră amplă care
împrăștie lumină asupra podului (prin tradiție acesta este întunecos).
Arhitectul a folosit goluri pentru a realiza belvederea de la etaj, dar și pentru a da
senzația că natura pătrunde în casă.

Fațadă vest Fațadă sud Fațadă est Fațadă nord

Universitatea Tehnică ,, Gheorghe Asachi”, Iași
Facultatea de Arhitectură ,,G.M. Cantacuzino”
Universitatea Tehnică ,, Gheorghe Asachi”, Iași
Facultatea de Arhitectură ,,G.M. Cantacuzino”

5. Zone funcționale
Din punct de vedere funcțional la etaj se desfășoară o zonă amplă de zi, cu un
dining deschis către o terasă cuprinzătoare de unde se poate privi natura. În celălalt capăt al
livingului, separat de prima zonă printr-un ascensor, se află o zonă de noapte.
Între dining, bucătărie și living este creată o legătură clasică de locuire.
Zona de noapte, dedicată dormitoarelor de oaspeți, se află la parter. Aceste dormitoare sunt
despărțite printr-un hol și un loc de discuții.

Scara, cu aspect minimalist, este un

important element pentru această casă
Zonă d zi

Zonă de noapte
care își dozează gradul de
Zonă de servicii transparență. Subsolul acestei case se
întinde pe o mare parte din suprafața
parterului, iar din punct de vedere
funcțional el adăpostește alte zone de
Plan parter Plan etaj servicii, dar și zone de depozitare.
6. Comunicare spațială
Zona de zi de la etaj cuprinde livingul, diningul și
bucătăria, acestea comunicând direct, nefiind
despărțite de ziduri. Terasa este delimitată de zona
de zi printr-un perete de sticlă, aceasta având o
deschidere amplă către lac. Parterul este dedicat în
mare măsură dormitoarelor de oaspeți, însă este
prezent și un living.
În ceea ce privește
circulația verticală, aceasta se poate realiza prin două modalități
diferite, fie prin intermediul scărilor, fie prin intermediul
ascensorului. Ascensorul nu are rol numai de circulație, la nivelul
etajului el delimitează zona de zi de cea a diningului.
7. Materiale de construcție și culori Circulație
verticală
Circulație
orizontală
Universitatea Tehnică ,, Gheorghe Asachi”, Iași
Facultatea de Arhitectură ,,G.M. Cantacuzino”
La realizarea acestei construcții întâlnim materiale de construcție cum ar fi lemnul,
betonul, piatra și tigla. Betonul și lemnul sunt
materiale care au fost folosite pentru structură, iar
țigla pentru învelitoare. Pentru estetica locuinței a
fost folosită piatra, aceasta regăsindu-se la placarea
pereților exteriori de la
parter. Lemnul și
piatra sunt materiale pe
care le găsim și la
interior, folosite pentru
finisarea pereților și pardoselilor, grinzile din lemn fiind lăsate
aparente.
Culorile folosite sunt puține, cele de la exterior fiind
neutre, singurul element care iese în evidență la nivel de culoare
fiind învelitoarea de culoare roșie, în rest este folosită culoarea alb.
8. Orientare cardinală
În mod normal, la casele care se află în emisfera nordică livingul se amplasează în
partea de sud pentru a fi mereu luminat. La nivelul parterului acest lucru este respectat, însă la
etaj livingul se află în partea de
nord, în cea de sud aflându-se
dormitorul matrimonial, bucătăria.
Arhitectul a recurs la această
configurație spațială din cauza
sitului îngust, dar și pentru a putea
realiza belvederea către lac.