EDITIUNE AJUTORATÀ DE FONDUL CORESI"

BR ASO V.
Cp. 10.

ANALISE PSICHOLOGICE.

LECTIUM DE PSICHOLOGIE -
PENTRU

INVEVA.MENTUL SECUNDAR
DE

DL-z' IOSIF BLAGA

PROFESOR.

'SiX)

BRASS O.
TIPOGRAFIA OIURCII 8c Comp.
1902.

dacoromanica.ro
ANALISE PSICHOLOGICE.

LECTIUNI DE PSICHOLOGIE

PENTRU

INVErrAMENTUL SECUNDAR
DE

DR IOSIF BLAGA
PROFESOR.

BRASSO.
TIPOGRAFIA CIURCU & Comp.
1902.

dacoromanica.ro
 PREFATA.

In viata scolarg studiulur psichologier nu i dat si nu i sé

dà nicr astgozír atentiunea si importanta, ce ar trebui sà i sè acordeze,
amésurat cu valórea lur instructivg si educativg.
Invétáméntul psichologier a trebuit, natural, sà se impgrtgséscg
de aceeasT s6rte, de care s'a impgrtgsit i insasr desvoltarea scien-
tificg a psichologier, sà." ajungg adecä mar tárditi la r6nd de a fi
considerat i apreciat la mésura recerutg i in consequentg tractat
in sc61g cu bágarea de sémg, de care e vreclnic.
Fenomenul acesta isr are causa sa basatà in insasr
omenéscg.
bmul e adech dela fire asa fäcut, cà scie lua interes mar
curénd si mar mult la ce este imprejurul ség, decgt la ceea ce se
petrece cu finta sa proprie, or' chiar, la ce sè petrece in internul
fiinter sale psichice.
In desvoliarea literaturir didactice asemenea a trebuit sg.
sideze acéstä pornire a omuluT; nu numar la nor, cger tot astfel s'a
petrecut si la alte popóre, mar inaintate deal nor.
Literatura româná didacticg a lhat in timpul din urmg un avént
frumos in desvoltaréa sa.
Avem adr si nor manuale sCrise dupg o metodg mar corespun-
dét6re.
Dar tòte manualele de psichologié, dei unele aù esit de sub
tipar in timpul cel mar din urmg, sunt -,compuse tot dupá calapodul
véchig, sunt nepedagogice. Si e de mirare, cà tocmar cgrtile de psi-
chologie, in carr sè esplicg fiinta i desvoltarea vietir intelectuale
omenescr, nu corespund cerintelor ì cohditiilor dé desvoltal-e a in-
teliging
Nu e lucru mare, ad»', a aduna duno§cintelt netésare in un
manual; dar rlimerirea metodulur si sistemulur, in care sé scrie ma-
nualul, da, constitue deja un lucru de sérna.
dacoromanica.ro
IV

Instructia nu sè va márgint numal la problema de a comunica

simplu elevilor cunoscinte, ci va trebui sà ingrijéscá, ca treptat cu
sporirea mintiT, sá s'é agerésch si puterea de cugetare, si sá se no-
biltteze si irnma scolarilor.
In vederea acestuT scop al instructiel invétáméntul va trebui
sá caute anume, ca invétarea sà consteie din tot atAtea operatiT
adevérat cultivát&e.
Manualele, ca si esplicarea lectiilor, ail sä fie conduca6rele
spirituluT in acéstá directie.
Ele ail sá ofere matetià scientificà indestulitcíre prelucratá in
lectir metodice si rénduitä in un sistem natural.
Manualele de psichologie, ce avem tipárite, afará de cel al
D-luT Borgovan, destinat pentru sc6le pedagogice, nu s'afi compus
cu considerarea recerutá la scopul adevérat instructiv si educativ
al acestuT studití. Dar si in cartea D-luI Borgovan sui.t multe de
esceptionat.
Acele manuale sunt t6te prelucrárT dupá arti scicntifice, orT
dupá manuale streine, invechite si necorespuncyét6re. Cctitorul va
constata, a sistemul in care e orénduit materialul in acele cártl, e
nefiresc, si va gäsi in ele lectiT, carT sé incep cu definitiT abstracte
despre obiectele, ce ail sà fie esphcate. D. e. deja in primiI paragrafl se
tractézá despre filosofie, felurile de psichologie, importanta psicho-
logieT, principiul si metodul sciinteT psichologieT, isv6rele, impártirea
psichologieT s. a., tot atAtea chestiunT,. caff nu pot fi intelese de aceia,
carT acum incep a invéta in acest studiti. Cum sá fie apol
intelésá si aprofundatá o chestiune, and esplicarea asupra eT sé
introduce cu definitiunT abstracte, acT sciut e clee, a in de-
finitie se aflá chiar esenta chestiuniT. Cum s6 intelégá scolarul
«principiul» sf. 4metodul» psichologieT, and el, de o parte, nu scie
ce e metodul si ptincipiul uneT schnte, si de altá parte, nu cun6sce
cuprinsul aceler. sciinte I ? Cum sá-ti dal sémá de impiirtirea scien-
tificá.' a sciinter psichologief, párià a nu-I fi invétat cuprmsul eT ? I
Astfel sunt insè t6te psichologfile tipánte pAna' acum in
romanesce.
Iatä pentru-ce subsemnatul, in calitatea de profesor de pro-
pedeutica filosofich la liceul românesc din Brasov, n'a putut in-.
trebuinta nicT unul din manualele ce avem, si in urmare, pentru-ce
motiv si-a impus sarcina de a scrie si a tipári un mil manual de
psichologie.

dacoromanica.ro
 V

La compunerea aceste/ eat-0 inainte de t6te m'am lásat de

obiceiul de a prelucra manuale streine , séil de a compila simplu
dhi alte cárff scientifice, ci am lucrat hber, avénd drept isvor
direa-mI proprie instruita prin studiarea celor mal de frunte psi-
chologl modernl*) i cáláuzitä de principule pedagogice si de ce-
rintele culturale, ce sal cä se impun aT céleY si in special sci51eT
románescI, de cáträ problema acestul obiect de inv'étárn'ent.
Mi-am dat multä silintà, sá compun din intréga materia de
invétamént o teseturd unitard, in un sistem natural, ap, ca sd
devind intelésit unitatea vietzt intelectuale, cu factorzt principalt at
acesteia in legdtui a organicd dintre difentele fenomene pszchice.
La tractarea st trelucrarea materiel in lectiI, am fost condus
de principml metodulut inductiv, numit si direct.
N'am presentat adeve'rurile i legile psichologice puse in de-
finitif, ci le ark ca deduse din analisa vietil intelectuale, mânecând
totdeauna dela manifestatiile el' date in viata practica, in artá,
In relatiile biologice.
Multe lectiunI le-am introdus prin ate un fenomen luat ca
exemplu, pe basa cáruia esplic apoI adeve'rul psichologic. Dar nu
la tóte tirmez asa. In multe locursf n'a fost nevoe de asa ceva,
puténd aduce mal bine in legáturá esplicatia cu adevèruff esplicate
In lectii anterióre, iar in alte locurl, gäsind mal potnvitai incopcierea
de raporturI biologice. In genere baseI biologice i-am dat un rol
deosebit. Sum incredintat, ca prin acésta mal bine se' induce sufletul
in- cundscerea causalitátiI si ordinif din lumea acésta, maI bine s'é
cultivä si s'e' indrumézá in o directie san'ét6sä. Si anume in vederea
directionáril: spirituluI tinerintif caltra o filosofare sän'étósá , am
accentuat faptul, ca' imboldul de viéta si de valorare e isvorul

Autorfi, dupa cad mi-am fícut studiul, sunt In deosebl: Dr.Th Ziehen.
Leitfaden der Phisiol.-Psychologie ed III , i Erkenntnisslehre, ed. I W Wundt:
Grundzuge der Phisiol -Psychologie, ed III. Fechner: Elemente der Psycho-
phys. si Revision der Hauptpunkte der Psycho-phys W Volkmann. Lehr-
buch der Psychologie, ed. III. H. Lotze Medic -Psychologie si System der
Philosophic. Preyer: Die Seele des Kindes. K. Lange: Uber Aperception.
Dornfeld: Denken und Gedb.chtniss. J Bernstein: Die Funf Sinne d Menschen.
Ed. v. Hartmann: Philosophic d. Uubewussten si Die Moderne Psichologie.
W. James: Psychologie u. Erziehung (Traducere germana) H. Thame. Der
Verstand. (Trad. germ ) Horwicz: Psychologische Analysen. Dr. E. Mach:
Analyse de Empfindungen. Nachlowsky: Das Gefuhlsleben. Munsterberg: Uber
Atifgaben imd Methoden d. Psychologie, etc.

dacoromanica.ro
VI

puterea conducaóre a fenomenefof viepT psichTcé filosofia luI

Hartmann (Philosophie des LJ ñ bewussie n), atat de putifi 1tà
la nor.
Am chutat, cat nume s'a pututf, ca m'aniatta matefiel in lettir
sh o fac condus de principiul treptelor fórmale. Lectiilé in sasul
treptelor fotmale nu sunt de rtcomandat numal in trivétäméntu1
primar, ci tot atat de mult i in cel setunda?. A face o. lectie dupá
principml ti eptelor foi male mi insemnézá alt-ceva decai a in-
griji de conditule pentru indeplinirea procésulur aperceptiV. In
desrásurarea procesuluI apercéptiv-, se glicced miele dtiph altéle
3 acte de gandire: 1) intuitia, 2) abstractia Si 3) determinapa.
Aceste 3 acte de gandire corespund i celor 3 staciff, prin carI
trece lucrarea mintiI, cand i se explich' o lectie facuth dupá treptele
formale, cad stadif sunt: 1) deductia (claritate, duph Herbart, analish
si sintesh dupá Stoy, duph altI pedagogl, preghtirea i predarea),
2) inductia (asociare si sistema') si 3) ultima deductie (esplicarea)
Lecpunile fAcute duph treptele formale realisézh doué maff
succese : 1) cele invetate nu evaporézh degrabh din cap, st 2) spi-
ritul, devine indrumat a face deprinderi conform cu cerintele de
aprofundare ale inteligente, realisandu-se puterea critich a nuntit
Nu sunt de acord cu phrerea, c'd manualele de sc615 SA cu-
prindá numaI »in nuce« materia prescrish, avénd a servi simpla-
mente scopul de a readuce in minte scolarulul cele esplicate
clash, de profesor. .Acésth phrere, invechith de altcum, sé sustine
si acrf de multi', pe motivul, cA prin acésta scolarul ar deveni óre-
cum »snit« a h atent in clash, la esplicatie.
Cine isI d'a' séma mal judicios asupra chestiuniI, va tiebui sh
constate, ca. phrerea de mal sus este forte gresith.
Pi-in astfel de manuale »silime., da, pe scolarI sh invete ma-
teria de invétámént, pe scurt si de rost. Da, tocmaY la acest re-
sultat sé ajunge. Sé scie inse, cat de usa sé iutA, ee s'a invétat
dintr'o sing,w A esplicatie Vor sci scolarii lecÇiile paná. la un timp,
dar la repetitie o pdtesc. i data' manualul nu le oferà maferia pe
larg, la repetitie ei vor fi silitI sä. o invéte din noN in mèsura,
in care o ghsesc in manual. Pang cand, dhth atl cetif lecph intréga,
pe larg, din nianual, &And ea esplidat, attintI la fepetitieail &dig
sh se uite peste ea si o sciti iarásI bine.
Manualele scrise pe scui t, un eel de repetitoriY, cum se faceati
mal 'nainte, Stint in genere pentru toff stolarii nepotrivite,
pentru cef de mijloc, ele suriV de tot- rele,

dacoromanica.ro
 1VIotifu1 invocat 4e sustipétc0 manualelor repetitorg pit-)
.gasesc 4e toe serios.. astfel de »silac n'al sa procopsescI pe
tittertl studentY.
g stint pentru párorea, acreditata deja ip pedagogja, ca fria-
teria data in lectiung §6 invéta cu mult mai bine, mal gu succes?
decat fiind indesata in manualele de felul celor de para acum.
Am tinut sál ida,t1 deosebita grua -problemel moralisatáre
invétlméntuluT studiulul psichologiel. NicI un alt object de invétä-
mént nu are putere 94 de pare, in privinta acésta, de 4 inriuri
Adeca moravurile indreptându-le; ca psicholqgia.
Am lamurit, unde s'a potrivit, st aplicarea jegilor psichologtei
pentru educatiune, pentru ca sä sè atraga atenpunea scolarilor
asupra acestei chest'iunl.
Am qmis terminI i clasificarT fära rost, ce a]ti numal menirea
de a face intunerec imprejurul chestiunilor. Se scie, ra ip ?slap-
logule vechl sé fa chiar paradie in privinta acést4. Gasescl o.
aperceptie activá si pásiya, áteptiune voluntara j involuntara
Cp deosekire Ip esenta, pcite fi intre procesul aperceptiv ,activ<,
Ilpasiv« (?) s. a. Este un fel de aperceptie, ca si pp fel de qtep-
tiune. In intelesul acesta am simplificat mult materia si arn psurat
intelesul.
Adevérat, din punct de vedere filosofic aü sens despártirile
st distinctiunile, fiind uneie consequentele ,monismulult si cestelalte
-ale »dualismuluï«. In cadrul inv'étaméntuluI din scéla media insè
nu incap asemenea chestiunt
In consciinta, ca am dat pe sétna scálelor un manual de
psichologie maI bun, decat cele existente pana acurn, am tiparit
cartea acésta.
Comisiunea V. Onzliu si N. Sulicd) Insarcinata din
partea conferintel corpuliff profesoral din Brasov cu censurarea
acestuT manual, papa a nu fi tiparit, constata, in recensiunea sa
cetita in conferinta profesorala comuna dela scellele secundare din
Brasov, tinutä in 2 Februarie v.1902, urmateirele: »C onsi der and
psichologia in partea eI aplicata la scála, la tre-
buintele educative si culturale ale irtstructiuniI
gimnasiale, putem premite, ca cartea d-luI Blaga
presénta in multe partY incontestabila superioritate
fata de manualele romanescI existente de psichologie«.
dupa ce face un studiii detaiat asupra cartff, arätand partile spe-
prin care sé ridica peste celelalte manuale de psichologie

dacoromanica.ro
declarA: »Conclusiunea finalA, ce de sine ni s6 impune
din cele espuse, este, ca manualul D-luI Blaga,
abstrag6nki de defecte de formA, car' prin o ultimA
revidare a cArtiI (manuscriptulul), s'ar puté in mare
parte delAtura, e incontestabil maI acomodat, decAt
celelalte trianuale tip Ante deja, de a satisface unor
trebuinte Eleja de mult çi adAnc simtite in instruc-
tiunea nestrá gimnasialA«.
Propune apol: »In consecintA av6nd convingerea,
ca lipsa unuI manual potrivit de psichologie con-
stitue deja de mult o insemnatA lacuná in instructiunea
superi6rA, a scelelor n6stre i cA manualul d-lui Blaga
este anume Intocmit pentru trebuintele n6stre gimna-
siale propunem: 1) ca manualul de psichologie a d-lul
Blaga sA fie introdus in gtmnasiul nostril ca manual
didactic pentru cl. VIII. gimnasialä«; 2) ca manualul
clasat fiind in categoria scrierilor originale, sä fie
ajutorat in vederea tipáririI din fondul »Coresi«,
dupä normele prov6ciute de statutele fondulut«
Eü am si revidat manusciiptul indreptAnd defectele de formá
cat s'a putut.
Perfect nu va fi nicI acest manual, se' intelege, Dacá el ins6
va contribui si numal cu ceva la inamtarea inve'táméntuluT secundar,
isf are deja rostul de a fi.
Apreciárile si observArile, ce mi sè vor mal face din pArtI
competente, le primesc cu plácere.

Tupiad, August, 1902.

Prof. Dr. lost! Blaga.

dacoromanica.ro
 1NTRODUCERE.
Un ténér ajuns la etatea maturà parasesce casa pa-
rintéscä, ca singur sa-si deschial drum in Jume. Nu i sé dà nimic
de acasa. Pornesce In lume numal inzestrat cu putinta de
a lucra, cu trupul si cu sufletul. Ténérul acesta ajunge
Inteun loc, strein, unde nu cun6sce pe nime, nicl ómeniI,
nici impregiurarile. Aci desvoltându-si insé cu grije i zel
fortele sale, propril &if i etätil, de care dispune, i folo-
sindu-sé cu Intelepcmne de impregiurärile, intre carI îi este
dat a trai, devine cu timpul barbat valoros, cunoscut
bogat, un demn stäpan al situatieI de acolo. Cate pilde
de acestea nu ne oferá istoria i viéta practica!
Cum devmi tênérul acela om valoros, cad n'avuse
nimic, and sosise in acel loc ? Adevérat, cà n:ivuse nimic
pipäibil atuncl, dar da, avuse, gata, disposit.if puternice
pentru a desvolta munca i faptuirele necesaté intru a sé
puté face valoros, bogat cunoscut i iubi0 In virtutea
acestor disposi0 si a unul imbold instinctiv, inherent firii
omenesci sat-Cate:Ise, precum si a Intocmiril lumil externe, omul
devine impins, In un mod fatal, de a tot lucra si de a sé
valora; In directia acésta devine impins cu atat mal intensiv,
cacI tot in urma acésta, treptat, i tot sporesc 'tot deodata
fortele creat6re.
Tot cam analog incepe, putem slice, a sé desvolta
omul i dupa ce vine in lumea acésta, prin nascere. Sérac
strein ajunge omul In lume, and se nasce. Dar si atuncI
sé afla inzestrat Cu nesce anume disposi;i1 de puteri, din
carl, gratie organisatiel minunate a fiintil omenescI, si a
lumil externe, sé face de sé Inchéga, Incetul cu Incetul, In om

dacoromanica.ro
o putere dumnezeéscä, pu/crea psichice), de care calbuzit
animat omul sè valorézä tot mai mult In viétä, in ve-
derea indepliniril problemii sale Puterea psichicä, In felul
cum se manifesta ea In actele vietii, este un product al
raportuluI omulul cu lumea externä. AcestuI raport sé da
loc in urma actiunil pornite de puterea scânteel dumne-
zeescI, ce vivifica ata.t pe om cat si tot ce esistä in lume,
pe fiecare in modul i felul sèú deosebit, dupä. Intelep-
ciunea nemarginitä a lui D-465
in scopul inchegaril i desvoltaril puterii psichice din
om conlucrä, se intelege. anumite organe speciale, organele
viefit psichzce, intelectuale. Schnta n'a putut strabate pe
deplin In tainele moduluT de a lucra a acestor organe, ca
sa fie in stare az1 a lumina pe deplin fiinta i legue vietiI
psichice. Dar totusi sciinta psichologiel, care e chemata
a face lumina', impregiurul acestel probleme, in colaborare,
iespective ajutata de resultatele sciintelor: fisiologiei, anato-
miel, patologiei comparate si biologiei, a ajuns la frumòse
resultate.
Vom vorbi in cele urn-A.0re mal întâiù despre organele
vietii intelectuale i dui:4 aceea se vor face, pe temeiul
manifestatillor vieçil psichice, analise Intru a stabili legile
generale, sub cari péte fi intelésd viéta psichicä In mani-
festatiile el generale.

*) Notel Cu intenVe nu s'a admis aci terminul de sufletésa", Intre-

buintat In multe OW de psichologie, pentru ca sä nu se confunde oil sub-
stitue chiar acéstä notiune cu notitmea adjectivulur format din cuvéntul suflet".
Psichologia de ail, ca sciintä, are sä s'é ocupe de fenomenele psichice, inte-
lectuale, ce manifestä omul, i nu de teona despre suflet, curn sé fä.cea
inainte.

dacoromanica.ro
 I. Organele vieiï intelectuale.
Sistemul nervos central.
Organele vie%if psichice sunt: creerif, vaduva
§i dzferifii nervi cu aparatek lor specifice. Téte .acestea
formézà sistemul nervos central.
Creerif.
§ 1.
Massa de materie nerv6s5, ce sé cuprinde in cavitatea cra-
niuluT, sè numesce: creer. Materia intrégO, ca massai nervcisa, sè nu-
mesce: creer, iar ca organ compus din 3 partI, cu o merure func-
tionabilà, s'é dice creen. POtura dela suprafata creenlor e de col6re
cenusie, iar partea interiòrä e alburie, cenusie. Co16rea cenusie a
pártilor periferice provine in urma faptuluT, ca.' aid sè gAsesc c.0
Inuit mal multe vase sanguinare, din caus5, cA aid cu deos.ebire sé
afla.' sediul pentru activitatea psichic5, ceea ce reclamA, sé intelege,
o nutnre mal imbelsugatà a creerilor in pärtile acelea. i multim.ea
de vase singuinare fac cob:Si-ea cenusie. CreriT pe suprafatä nu ail
,o forma.' netedg, ci sunt tot in circumvolutil, cu atit mat marT, cu
,cit e mal activ omul in privmta vietiT sale psichice
Paura cenusie a creerilor sé numesce sco'r,ta cerebraM
Idtura corticald.
Massa creenlor e compusà din biliáne de fibre fine nervose,
cart sunt inzestrate, in diferite locuri, cu nesce puntulete, ce sè nu-
-mesc celule ganglionare. Nu to:Ste fibrele aü acelas numér de ceIule;
inteun loc sunt mal multe, intealtul mal putine. Numèrul celulelor
ganglionare de pe fibrele nervelse stä in genere in raport cu pu-
terea si energia, ce se degagiazg de diferitele pArff ale creeruluT.,
.sétt cu alte cuvinte, numérul celulelor ganglionare depinde dela
gradul de intehgentà a omulul. Pe acésta sé i basézA difentele
talente. Si numérul celulelor nu mal sporesce n decursul vietiT
-unuT om. Omul fe'mâne ca atatea celule ganghonare, cu cite
1*

dacoromanica.ro
4

s'a näscut. De aceea sè dice, Cu drept cuvént, Ca' »talentele s6 nasc

si nu sé fact.
Fibrele nervóse sunt legate de olaltà, prin locurile, unde sunt
celulele ganglionare, cu alte fibre fine, microscopice, Cu conzisur1.
La creeriI nedesvoltatI si necultivati comisurile sunt numai
dispositii de fibre, pe cand la eel desvoltatï sunt mai distincte.
Devin insè deplin pronuntate eomisurile numai dupä ce trec prin.
ele curentele de excitare psichicä; ea cat acestea sé repetézA de mar
multe ori i sunt mai puternice, Cu atat ma*/ distincte devin si comisurile.
CreeriT sunt asa formati si construiti, c4 formézä dotié jumètäti,..
intru titite egale, din drépta i stanga
Creerii sunt compusi din 3 pä'rtI marr: 1. creerul mare sail
cerebrul; 2. creerul mic sat" cerebelul si 3 creerul de myloc
medocefalul.
Cerebrul ocupä partea de sus a craniuluI forinä.nd aid cele.
clótiè emisfere marl', separate pi-in corpul calos, car/ represintä sediui
de apetenie pentru viata intelectualà. Acéstä parte a creerilor e-
compusä si ea din 3 Mil, numite lobur1, si adecl: lobul frontal,.
latural si occipital si formézA V, din totalitatea creerului.
Partea de jos a encefaluluI sè numesce creerul mic
cerebelul. Cerebelul este legat de cerebru prin pendicula cerebrall.
Pendiculii cerebrali dimpreunä, cu o parte lungità a creerilor,
de care sè incopcie mäduva spinàrii, formézä creerul de myloc,
med,ocefalul.
Ce e creerul? Cum e cob:Si-ea creerilor? Cum e la suprafati si cuna
Inliuntrul lor?
Cuna e compositia creerilor?
Ce sunt celulele ganglionare? Ce sunt comisurile si ce importantl afir
in cite Ott' s6 Impart creeril?

§ 2. Importanta creerilor.
Ci eerir constituesc factorul cel mai important la producerea
desvoltarea \nevi intdlectuale. In creen i s6 plämädesce i se' tese
tot ce sé mainfestä ca viatä si ca activitate intelectualà maY inaltä.
Fel si fel de. esperimente s'ati fäcut de invétatr, Ja diferite arnmale,
pentru-ca sä sè pótä observa alteratiunile, causate prin depärtarea
unei parti sail a totalitAtir ci eerului, in activitatea psichic5. Pe basa
acésta s'a si constatat, cà anumite anirmle pot trai dile Intregi färä creer,.
&Ca' prin acésta nu s'a perdut prea Inuit sän,;:e, dar In starep acéSta

dacoromanica.ro
 5

ele nu maI sunt capabile a sunti, a sé misca, vedé, audi. Daca irisé
numal in parte li s'a departat creerul, tot numaI in parte dispare
functiunea vietiT psichice. Esperimentari de felul acesta s'ají ilcut
cu succes indeosebI la gainr. Fijad creerul lor mal mic in raport
cu trupul, la ele se perde maI putin sange, cand h se scáte creerul
-si de aceea apoI ele si pot trái, si in lipsa creeruluT, un timp 6recare.
De asemenea s'a constatat, cà sguduituff mal puternice aplicate cre-
erilor sunt intovárasite totdeauna cu alteratiI In viéta psichica.
urmare sé pòte afirma cu tettä hotarirea, ca esista un raport fo'rte
stréns izare sta rea creerzlor z intre felul vietzt psichice.
Sé' scie, ce mare deosebire s'é gasesce in privinta
la diferitiT individI (címen1). Chiari in casul, cand d e. dol copa
ar fi pusI sub aceeasI supraveghere, instructie i conducere, i ar
trät in aceleasT imprejurarT, ei totusI nu s'ar forma si desvolta la
fel, in privinta puteriI i vietil psichice. E apol lucru esperimentat,
ca baett crescutr si instruitr cu hita grija i multa pedagogicä, cu
scopul de a sé forma din el inteligentr mai de sétnä, réman capete
mediocre si tátä truda, ce sé pune pentru el, e munca in sec. Mar-
ginile, intre carT sé pote desvolta puterea intelectualä a individulul,
sunt cam marcate apnorI de dispositnle inascute in creer!. Fie-
care individ sé nasce cu anumite dispositiT speciale, mostenite din
familie, carI hotarnicesc felul si gradul luI de desvoltare intelectuall
De aceea i sunt atatea individualitatf cátI individI sunt pe lume.
Creeril sunt, ce-I drept, in partea lor generará cam aceiasI la
OmenT, dar in partile lor speciale sunt totusI diferitI, fapt, ce ne
indreptatesce a sustiné, ca deja aci sé cuprind germenif pentru
diferentiarea 6menilor. Basa pentru desvoltarea i diferentiarea indi-
vidualitatilor resida, in primul loc, In creed'.
Dela felul, mdrimea, greutatea, adecd dela cantitatea ci cali-
tatea creerilor, depinde puterea de viétd intelectuald a onzulut. Cu
cat creerif untif om sunt mal* desvoltatT si mal greI, cu atat si in-
teligenta aceluia va fi mar superi6ra, viéta psichica mal' intensiva' si
maI mare. intelegem aicI insé greutatea in raport Cu greutatea
intreguluT corp, i in deosebf vizäin legea acésta la limen/. Animalele
marr aù de regula' si creer mar mare, ara' a li sè p6te insé dovedi
totdeodatä i spor la minte. In casurile acestea desi creerul va
produce o energie mal' mare, inteligenta tot nu e supericíra, din
simplu motiv, ca in asem enea casurl, o parte insemnata din acea energie
trebue sa sé cheltuésca la faptuirea activitatiI fisice. Pentru acest cuvént

dacoromanica.ro
6

la animale sé i recIamä o forth' érdsI maI mare, dat fiind faptd,

cg trupul si organele lor sunt maT mad.
Greutatea creerulul omenesc face de reguld cam 1410 gr. Unde
sé ggsesce un plus in greutate, acolo si inteligenta va fi maI mare,
deck obicibuitg, érg unde e sub cifra arétatd, sé va védi o inferio-
ritate a inteligentit Creerul liff Cuvier a fost de 1828 gr, , al lul
Cromwell de 2231 gr., al lul Byron 2238 gr. Creerul
nu e cu mult mai gred, deck al maimutelor i adecd intre 765 si
841 gr. Din greutatea medie a creeruld, ce sè constatä la un popor,
s'ar puté deduce decI si la vale:II-ea si puterea Jul psichicd Dupg
constatgrile fa'cute Iii privinta acésta la maï multe pop6ré, de unir
invétatI, sè afirmd, Ca' Englezil ar poseda basd mal avantagi6s1
cdd ceerff la el sunt de 1425 gr,, in termin mediu. Creed
me mid, sè dice, cä aù locuitoriI bastinasl aI Australid, cântgrind
In meditt 1197 gr. *1 sè scie insé, cä acestr 6med si sunt f6rte in-
feriod In inteligentd Asa d. e. ni sé relatézd, ea' copiiI din scolile
fácute de colonistiT EnglezI intre MelasientI din centrul Australiei
pot invéta pe de rost, ceeace nu recere cine scie ce putere de in-
teligentd, dar 11' ail cap pentru gramaticg si matematicg, la invétarea
cdrora, da, sé recere mai inaltd putere de gändire. Sè maI aratd
apd, cg. Englezq din sed. XII ar fi avut creed mal
Francezti i
mid, decal cd de acy, moment din care sé pike deduce, ca' la
acele popetrè paralel cu desvoltarea culturtl li s'a tot mgrit .si craniul.
Creerul omuluI tot cresce Ong' la vérsta de 25 anI. De aci
In sus, panä la vérsta de 50 anI, rémâne la o greutate constantä
si normalg, érd de aci incolo de regulà sè micsorézd, atk in volum
cdt si in greutate.
Cu ck inaintézä cultura sz civiltsatia pop6rélor, cu atät
tot desvOltd si creerul, si adecd, tot mar bulbucându-sè acesta in
partea dinainte, érg partea din cérá tot rotundindu-sé.
Dela felul compositiel si constructid creeruld Inca depinde
felul vietil intelectuale. Sè crede, Ca' impresule sé prefac in ide
in celulele nervése ale creerilor. Acésta sè presupune pe motivul,
cd aceste celule sè presintd la copilul mic mai putin pronuntate,
ér la omul cult, crescut, sunt maI pronuntate, maI desvoltate.
Pe basa celor spuse sè pote sustiné, cA dacg un copil nu
primesce din nascere un creer mare si cu multe celule ganglionare
pe fibrele nerv6se, nu va ajunge nicI odatä la putinia de a-vi des-
volta o putere intelectuall superi6rg; ér' dacd cuiva i-s'a hgrázit din

dacoromanica.ro
 7

nascere un creer puternic si inzestrat Cu multe celule, aceluia

este data i posibilitatea de a desvolta, deosebT in directia,
pentru care are speciala dispositie 11-l'Ascua -- talent , viéta psichica
bogatá. i intinsa
La copiI creerul e mal' se'rac in unele demente, indeosebI in fosfor
ungáre, decat la omul matur, la baránr incepe apoI éra a
mal perde din acele demente. Peste tot cu cat mal superior e
creeiul, cu atat mal mult fosfor i mal multa grasime convine.
fri creer.'" sè consuma mal' multe materil: nutntóre si de aceea
s'e' si duce aci mai mult sange.
Omul isI clesvedta crenI prin &s'A i regulata activitate psichicá.
O activitate prea désa i prea intensiva a creenlor tuse' impedeca
desvoltarea putenI corporale, fiindca provóca in trup o consumatia
prea mare de materff nutiitói e si de caldura intenórä De alta parte,
O'ra o incordare prea mare a trupuluI micsorézá forta spintultif.
Ce rol aú creerif)
Prin ce fel de es\perimente sé* stabilesce rolul i importanta creenlor
ca primI factorl al vieta psichice)
De undc provine diferentmrea 6nienilor In pnvinta putenl mintale)
Care e greutatea obicInuitä a creeruluI ornenes0
PAnA. la ce vérstä sè desv610. creenl?
Celulele ganglionare sé Inmultesc In decursul vietfl la oni)
Care e basa talentulul?
Prin ce se desválti creeriP

§ 3. Functiunea speciala a creerilor.

Dat fiind, ca creenT s'é compun din maI multe pairtT, trebue
sä se admita i aceea, ca.' fiecare parte a creeruluI isT are func-
tiunea sa speciala. Atát cercetänle fácute de fisiologf, cat i alte
espenente si date culese din viéta psichica a 6menilor, confirma
acésta presupunere.
a) Funcpunea cerebrului. Cele 2 emisfere marl ale cerebruluI
aü partea leuluI in manifestarea i desvoltarea viepi psichice. Actele
mal inalte intelectuale aci isI aù sediul, aci s'e' forméza ideile, judecata,
rationamentul si celelalte pläsmuirr psichice.
Dela felul, greutatea i desvoltarea emisferelor cerebrulul in
special depinde decI puterea de inteligintä a omulul. Centrele psi-
chice sensonale si motrice, carI sè afla in partile de jos ale cre-
erilor, stail in legatura Cu emesferele. Centrele psichice sensoriale,
inferid-e, propaga excitanle sosite aci mal departe la emesfere, in
centnle psichice superio're, pentru ca s'A sè produca ideile. Centrele

dacoromanica.ro
8

motrice pnmesc si ele, in fi:Si-te multe casurT, impulsiunT dela ernesfere,

pentru ca sa sè activeze i s'a' sè realiseze mischnle trebuit6re faptui-
nlor. Lesiunile. produse in emisfere altei éza imecliat functiunile psi-
chice si preste tot starea sanat6sà a vietiT intelectuale.
b) Funcliú nea cerebelzdur. Cerebelul e centrul special pentru
nerviT motort menitl a sustiné positia si ecuilibrul corpulut si a
regula si conduce mersul. Daca unuI animal i-sè scóte partea acésta
a creenlor, el va puté inca manifesta multe felurl de acte psichice,
dar nu-si va mal' puté regula miscarile corpulut
Dela felul cerebelulur depinde dect frumsetea i regulantatea
ata a tinuter corpulut cat si a mersuluI
E cunoscut faptul, c multT din eimeniI ocupatT forte intensiv
cu actiunT psichice inalte, la carT sunt angajate in mésurà mare
emisferele cele marT ale cerebrulut Òrnenii de sciinta, aù tinutä
maT urita i mers maI neregulat, negligiat. Faptul acesta se esplica
asa, ca astfel de 6menl, desvoltandir-sT lit uima ocupatillor lor
intelectuale supericíre indeosebl cerebrul, rèmân Cu cerebelul maT
putin desvoltat i sensibil, i cu mal putina.' energie in el, centrele
motrice de aci mal putin perfectionate, si asa fel apol eT nu'sT mal pot
implini esact i frumos datorinta pusd in sarcina cerebelulut
E cunoscut i faptul, ca. cretiniT i 'n genere címemi de minte
de-asemenea ati mers urit La acestia, sè intelege,
cerebrul mci cerebelul nu sé bucura de clesvoltarea recerutä.
()menú; carl ingnjesc sa-sT desv6lte pe Ungä cerebru si ce-
rebelul, pnn depnnclere conclusa de consciinta, dobéndesc mers
fruimos si elegant.
Functiunea medocefalzduk in medocefal, cu deosebire in partea
din jos a lut in mdduva prelungztd, sé' concentréLa o multime de
nervI motort carT ati menirea sa excite difentele pálturl de muscht din
/ata si din gat, Cu scop a sè produce astfel einopile in fata
araiul
6 in 60-at
Tot in medocefal sé allá pe Vana diferite centre motrice
centrele psichice ale difentelor organe sensoriale. Fiecare simt isT
concentréza nerviI sèi sensitivT maT intaT in cate un centru in me-
docefal, centrul de instanta prima a intectualitatit centrul pszchic
sensorial, numit si sensoriuZ De aci apoT sè comunica excitärile psi-
chice la emisfere. Orl-ce impresie mal puternica, conclusa de un
nerv sensmv spre creer, pote trece deja din sensonu asupra cen-

dacoromanica.ro
 9

ti elor motnce, ce sé aflä aci, si astfel aceea sé pote manifesta apor

In frrtg.' ,ca -etnotie, ori in ca graïü, fárà a mai urni i lucrarea
emisfereT, lucraren mintit
Ce funcpune indeplinesce cerebrul
Ce fel de centre psicluce IsI ati locul in cet ebru ?
Ce funcpune Indeplinesce cerebelul?
Ce fel de urmat e s'é manifestä In lipsa desvolarif cerebeluluT
Ce funcpune Indeplinesce medocefalul ? Ce centre s'é afli in medocefal ?

§ 4 Mächiva spinAriL
Ca o continuare a creenlor, in partea de jos, sè intinde o ma-
terie nervdsg inddliva prelungitcl, de care sè incopcie mdduva spindril,
Maduva spingni trece piin sira spingni, prin intréga colóng vertebralg.,
pAnd jos la coccis. Ea represintg. tot un fel de o materie.
nervcSsä si are o formg. cilindncg. Colo:SI-ea el' e la periferie mar albà
si cara' mijloc mai cenusie, invers de cum e la creen. Colontul
acesta provine din imprejurarea, cg m'Ocluya spingrii e mal activa
in partea sa centrald, unde si trebue s'a' fie apoi mal bine nutritä si
in conseqiientà trebue sd conting aci _si mal multe vase sanquinare,
cari fac coloratiunea cenusie a matenel; ér partea perifericg servind
mai mult de un scut pentru fibrele din partea centrara* n'are tre-
buintg.' de atg.ta nutnre, din care caug sé si aflà apoi aci mal putine
vase sanquinare si astfel i colontul e cel natural, cel alb. Materia
nerv6sg a mgduveT spinärff e o substanta mar putin fing deck a
creetulul. M'Ocluya spingra e inainte de tete un scut si strecurgtor
pentru excitatia nervilor sensitivi si motori, in calea eT cgti
pnn intenorul máduvii spinärff. Omul e espus in viétä de multe oil'
la excitgri mal puternice deck cum ar fi bine si pnincios sänätkiT
creerilor. Acelea insgi in mersul lor cgtrà creen, prin mijlocul mgcluviI
spingni, mal devin supte de materia neiv6sg a acesteia si astfel
perd din t'a.nia lor pAng.' ajung la creen.

Dar afard de acésta mgduva spirgni constitue si un centru

pentru diferite miscgri ale trunchiuluT si estremitkilor hii. In urrna
sensibilitkii fibrelor nerv6se, ale mgduvei spinAril orr-ce excitare
din mgduva spingni, fie produsg aci, fie adusl de vre-un nerv,
chiar de creed', p6te usor fi transpusà nerv,ilor motor'', imprejurare,
din care resultà drept efcct difente miscdti in trunchiu si in estremi-
tkile luT, indeosebi miscgrile de naturg reflexl.

dacoromanica.ro
10

Vedem deer, ca diferttele pä'rtT ale creenlor, i apoT maduva

spinarff, lucréza in vértutea pusitie lor in armornä spre a usora si
regula unitatea vietiT psichice.

Ce e p unde s6 aflà mAduva spinärif?

Cum e colorea el la suprafata i cum in läuntru?
Ce functume indeplinesce si ce importanta are 9
Ce centre cuprinde9

§ 5. NerviI.
Nervir sunt ca nisce fire subtler' de atä albd i sé aft' prin
tóte pä'rple corpulur. ET constati tot din o materie nervósa,
celeT din creen maduva spinaiff. Dupa structura lor i nervrI sunt
compusT din fibre fine, lung', juxtapuse Si el' ati dou'e' capete, ca
on-ce fir. Cu unul e legat de centrul séu, In o celul'ä, ca celalalt
cap.& e legat de ate un aparat specific, tot in un .fel de celulä, in-
diferlte teséturl de muschT, orT In aparatele sensonale.
Nervir s'é gasesc in tóte partile corp-uluT, pe unde e de ti e-
buinta a se 1711.110cl conducen de excitarT nervelse orT incordarT, ca
puteer flsice.. and pnmim impresnle lumil din afara cu ajutorul
aparatelor sensonale, nerviT sunt aceia, can' le propagä creenlor
cand in creen l: sé destéptä excitarT maT puternice tot el le transmit
de aci in directie centnfugala.
Sunt 2 feluti de nervI: sensitivi (simptorl) si motor% (miscatorl)
a) Nerva sensitzvi sunt terminatT ca un cap& in creen, on in
mäduva spinäriT capetul central i cu celälalt perzferial
in difentele simpler, in ochiu, ureche, nas, limba si in piele, In cunos-
cutele aparate sensorzale. Din ci eerT pureed douéspredece parechT
de nerviT sinsitivi, caii impreunä aparatele sensoriale cu creenT; o
data intréga pureed din maduva spinanT, de unde sè réslä.tesc In
colosal de multe retele pnn tot trupul incopceandu-se ca capetul
periferic in piele, de aparatul ppaitulur. Astfel mijlocesc nervir sen-
sibyl conducerea impresillor, ce din liimea externa asupra
vin
aparatelor sensonale, la creel', spre a se descarca si a initia apoi
ad t viata intelectuala. Se póte bine as'eThéna lucrarea nervilor
lucrarea, ce o sévérsesce séi ma de telcgraf, care si ea are tot ace-
east menire, de a conduce adeca curentul electric dela o statiune
la alta statiune, dela aparatul manipulator de- pornire la cel rece?tor.
Nervir au deer curat rolul limilor de transmisiune. Puterea conducti-

dacoromanica.ro
 1/

hihtàtii nervilor s6 manifesta in ambele directa longitudinale. Depinde

dela locul, unde s'e" aplica atacul Si findca de regula nerviI sensitivI
primesc impreshle la cap6tul penferic, s6 arata de regula conduc-
tibia In directia dela perifene spre centru. Dar nu le e eschisä
posibilitatea s'O conduca si invers, daca s'ar urni curentul de excitare
la capetul celalt.
b) Nervil motort sunt In finta lor ca si nervil sensitivt EI
Insé alt rol de contribuye, au sa produca miscarile trebuttóre in corp,
miscanle apartinètóre sfereI de activitate a sistemuluI nervos central.
NerviI motorl pornesc parte din creen parte din mäduva spinanT si
legatI sunt cu capaul periferic in diferitele tes6turI de muschi
organismula In casua de trebuinta excitante creenlor sè pnmesc de-
catea' nervir motort i sè conduc dela centru spre penfene, pana la
locul, unde sunt legatl de muschi st unde, in urma gàdilinI de-
steptate pnn descarcarea excitata, sëd loc miscarff.
Nervil sensztivl au menirca sa conduca excitante fisiologice
dela aparatele sensonale la ci eetI spre a sè face aci din ele ele-
mente de viata psillica, lar nervii motort au mentrea sa conduca
excitárile creenlor In zara, spre a s'e' -aptui miscarea
Fara nerviI sensztivl impresitle turna exten6re n'ar puté ajunge
la ci eerr, si astfel spintulul i-ar fi peste puntita a lua cunoscinta de
ceea ce este si ce s'e" intêmplä atAt In lumea externa* cat si in norpul
nosttu, Cu un cuvênt ara conlucrarea nervilorI sensitivi nu ne-am puté
pune In raport cu lumea din afara Fära nervI ?notan excitante creen-
lor n'ar puté strabate corpul si deci nu s'ar puté pune In finta
miscanle trebut6re pentru econornia
CreenI, mäduva spinanI st nervir, pnn conlucrarea lor armonica,
mulocesc viata psichica
Ce sunt nervil? Unde Sc &ese?
Ce fel de nerVf sunt?
Unde sunt n sensitivI? Unde ceT motea?
Ce functifine indephnesc n. sensit Ce cei motorI?

B) Sistemul ganglionar séu automat.

§ 6. Raportul nitre sistemul nervos central, organul vietif
psichice i Intre sistemul ganglionar, organul vietil
animahce.
Sistemul nervos central e un factor cardinal in procesul produ-
cera putenr si vietlI psichice. T6te organele si paryle sistemuluI nervos
central stau in o ielatiune strénsa unele Cu altele; in casuri regulate

dacoromanica.ro
12

isl implinesc tunctiunile lor independent de organele vietir fisice. In

om functionézä insè i organele vietir fisice, färä de a s'e' simtl off,
scr acésta la ce .tru, la creed. Noi nu simtim, in casurr regulate,
functiunea inimiT, a stomachulur, plumânilor etc , dar in casurT extra-
ordinare, d. e. cand ne bolnavim, simtim, da, durerea ill stomach,
In plumâni, inima' etc ApoI nu putem dispune i influinta
asupra Iniscarif inimq, dar in casuir extraordinare, de emotiT su-
iletescI maT marT, mima pote fi influintata in activitatea sa de cu-
tentele de excitatie pornite dela creen. Un raport reciproc esista
deer intre we'la sic/uct si intre vzeta trupe'scd Raportul acesta
ne face sa presupunem, ea' esista o legaturä 6re-care intre siste-
mul nervos central si intre sistenzul gangliontzr Acest din urma dupa
cum s'é scie, e factorul, ce produce puterea menita a mana i mica
organele vietli fisice ca sa functioneze. Sistemul nervos ganglionar
consta din nisce glandule ganglionr, de materia, tot nerviisa
si clei6sa, glandule asedate, in sir, pe aménd6ue partile col6ner ver-
tebi ale, in Jos de mdcluva prehungit i apor din nerviT ganglionarT,
carT sunt cu un capa in centrul lor, in cate-o glandulä, si cu cela-
lalt cap6t in diferitele organe ale vigtiT animalice trupescr. Nutrit
fiind de sange cu _maternle necesare, indeosebT cu elemente excitante,
sistemul ganglionar proiectéza' energia de lipsa pentru a se pune
la cale functionarea diferitelor organe interuire trupesci.
Prin fie-cal e glandulä trece ins6 i cate un nerv sensitiv Aci
sè fäptuesce atingerea intre cele 2 sisteme nervcIse, fapt pe care se
baséza raportul de comunicatie 'hare viata animala i cea psichicä. Eta
cum: Curentul de energie fisiologica necesara desvoltarir viepr am-
malice sè propaga dela centre prin nervff automotT respectivi-la
organele interne, unde in urma descarcaril energieT in o celula, organ
al miscariT, s6 produce miscarea. Energia fisiologica nu sè stinge de-
odata cu fenomenul de descarcare, ci ea reageza érà in derept
In lungul nervilor respectivi pana la centru, unde s6 renoesce
excitarea menita a fi érasI propogata la oagane. Asa sè face si sustine
necontenit viata in organelc interne viata animalicä pana se
da trupuluT nutreméntul- necesar i sè sustin i condmile de sanätate
si de viata.
Daca sè intémpla ins'e' sa s'é imbolnavésca un organ, sigur, ca
in acela se prováca si o excitare cu mult mar puternica, decat in
Imprejurarile normale. Excitarea aceea intensiva va fi comunicata
nervulur, nand merge curentul spre centru; in glandula s'e' va pro-

dacoromanica.ro
 13

paga excitarea la tot casul asupra intregil substante nervase. i fiind-

cä pe aid trece si un nerv sensitiv, sè Intelege, excitarea din sub-
stanta nervultif sensitiv va fi condusä pAriä la creen, unde devine
simtnä ca durgre, localisatä In respectivul organ. In chipul acesta sé
pote comunica dela organele \meta animalice asupra viepi psichice.
S'é pate insé si 'rivers dela viata psichicä asupra vietiI animalice
Suntem cuprinsi d e. de o emotie puternicA, fie bucurie ori in-
triitai e Emotier psichice ii corespunde o excitare puternicg nerv6sà
in ci eei I Acésta sträbate de ad i nci vir motori real's-And miscarea estre-
mitätilor; dar sträbete i nerviI sensitivI, carI o canduc pe calea sa, prin
mäduvä spinárif, apoI prin centrele ganglianare, cu intermediarul
nervilor ganglionarY, pänà in organele intencíre. Organele intericíre
primmd in modul acesta o excitare mar mare, decAt primesc de obicem,
in stare normalä, vor desvolta o miscare maI mare, o viatä mat
intensivä.
Pe temeiul acestuf raport intre sistemul nervos central si intre
cel ganglianar sè pate comunica dela o viatd la alta acéndu-le
sà sé influinteze reciproc. Tot-deuna. cand viata e maI intensivä In
trup, sé potentézd si in spirit, ï cand in spirit e mal intensivä, sé-
resimte i în trup, imprejurare, pe care s'e basézä i simtul pläcut
general, care rfe umple, cand i trupuluI i spiritulul 'i merge bine.
Este vre-un raport Intre functtunea sistemuluI nervos central qi Intre a
celuI gangliortar?
Ssé re-srmte functiunea sistemelor nervdse?
In ce qonstg. sistemul nervos ganglionar? Cum funetionézk acesta
and s Testmte la spirit excitarea din sistemul nervos ganglionar9
S6 influmtézi reciproc?

dacoromanica.ro
 II. Producerea vie#1. intelectuale.
,§ 7. Producerea §i finta
Omul represmeä cea mar admirabilà." formá a creatiunilor, cu
can' a impodobit lumea acésta. Nenum6rate sunt creatiunele
lul D-deti. Peste tcSte însè sè tidied omul ca un stápânitor al lor.
Si ins6 omul nu este cel maT puternic si maT mare dintre vietuit6rele
cle pe pámênt. Dar, gratie organisatia i insusirilor sale, primite
dela D-cle5, el este cel maT iscusit vietuitor pe pátnént. In calitatea
acésta a sa omul a ajuns sà sè bucure de o abondentá bogatá de
bunátätT i frumseff, create si lásate de D-cleil par' cà anume pentru
folosul si desfátarea vietiT. omenescT.
Omul nu a fost zidit de D-deil fa'rá nicT un rost si färá
un scop. Rostul, pentru care a fost el ztdit, este : sá represinte aid
pe pämént pe insusT Ziditorul lumff, i s'A fie un ajutor in
scopul evolutia perfectionät6re a tot, ce esistá in lurne, intru prea-
márirea lul intemeierea imp6rAtieT luT aicT pe pámênt.
)Desclarfireal este decT scopul spre realisarea cáruia sè activéz'á Vote
putenle inherente finT omenescI. desavérsiff precum i tatál vostru
din cerurT desáv 'èrsit este t ne-a clis si Chnstos, fiul luI
venit in lume
anume ca s'a' ne dea invètäturT pentru modul de vietuire perfectionát6re.
In vederea indeplininT probleme acesteia D-deil a s'adit in om inboldul
de viétá si de valorare si i-a maT hárázit omuluT si consciinta, c'd
-urmánd imbolduluT acestuia el contribue totdeodatá si la realisarea
fericiril sale. Tot pentru sc- opul acesta D-deil a mat dáruit pe om
-err sufletul nemunton care este pnncipiul activ al vietif omenescI
-si l'a inzestrat cu o organisatie admirabilá, trupésed i sufletéscá,
asa cà in starea acésta a sa omul sè 'Ate acomoda cerintelor vietiT
-progresulut Nu a inzestrat pe fie-care om la fel, cu aceeasT
putere, pentru ca sá së peltá desvolta stáruinta i emulatia necesará
asigur'á'riT mersuluT progresistic.
Problema perfectionáriT neamulur omenesc invòlvd in sine
datorinta omulur de a cáuta a cuneisce lumea acésta si de a s6 cu-

dacoromanica.ro
 I5

nòsce pe sine insust Cu cat mal esact i mal multiplu, cu atat mat
bine. Acésta sè fäptuesce asa, pentru motivul, ca omul sa se 1)6tà
lumina asupra momentelor i cenntelor celor propasitdre de viéta.
Pentru ca fie omului ca putinta a se face Indeplinitorul
uneI asemenea pi obleme, a intocmit D-deii, ca de o parte omul
aiba organele i putenle trebuitére, éra de alta parte, ca i lumea
asemenea sa fie alcatuita potnvit Cu acésta mistune a omulul si
peste tot a vietit Astfel se face, ca omul e imboldtt a tot culege
In viéta cunoscinte i invetaminte, din stntetisarea carora i se con-
stitue si desvóIta mzntea si mima, fortele de valcire superiórá ale
omulut puterea menita a pune in miscare masina viettI i totde-
°data.' de a si indruma viéta in directia desemnatá de cerintele de perfec-
tionare a iumiI si de fericirea omuliff Omul e stimulat decl in urmq
until bold firesc sa-si aproprieze sciinta i sa fie activ. »Adeverata
fencire, perfectiunea morala, e inseparabila de sciinta si vértutec,
clice Cu drept Socrate.
Sciinta naturalä i fisica ne spune, ca tot ce existä in natura
externa, ca realitate substantiala, manifesta o viata áre-cal e, mis-
care moleculara de a carfl efect se si considerá inzpresiile externe,
ce le primim not Cu sensunle n6stre. Impresiile, peste tot cele
externe, ca si cele interne, sunt refracta ale vietir inherente tuturor
creatiunilor din lume. Si not primim impresnle, cu sufletul, atat cele
din lumea externa, cat si cele din lumea n6stra interna, din not
Natura externa comunica cu noi radiattunile sale prin intermediarul
eteruluI st al aerulut sail prin atingeti directe. Eterul e pus in
rniscare de viéta inherenta lucrunlor natunt intre ale caror mole-
cule inch' se afla eter. i acest fel de miscare se efectua pnn os-
cilarea eteruliff propagata prin intermediarul lumina , apoI pnn
vibrarea aerulut on* prin atingenle directe, cari: ataca aparatele nóstre
sensonale, punéndu-le in stare de activitate. in urma acésta se
produce si in acestea o excitare. Excitarea acésta este si ea un
fel de miscare moleculará vibrare urnita de acttunea chemica
on' mechanica produsa in urma ataculut ce se aplicase simturilon
Asupra organelor audulul i pipaituluI se exercita, asa se crede
o actiune mechanica, ér asupra organelor vederil, gustuld i miro-
sulut o actiune chemica. Dupa o parere de tot ndua ar fi vorba de
o actiune electrical.
*) NoM. in timpul de tot nog un lnvétat Mathews vine cu o ipotez'a
n6da' In pnvinta acésta, afatand, c tdtk actiunea fisiolood. din creen t sé baséza
pe o actiune electnca produsa de cm ente electrice Dupä acest Invétat n'ar

dacoromanica.ro
16

In cát privesce causele excitante pentru sensurI, acelea pot fi,

generale si specifice. Drept cause generale se considerá: apásárile
mechanice, miscáirile electrice, schimbärile temperaturd, si inriurinle
chemice, avénd teite acestea puterea de a provoca excithiI in oil-
care simt; ér drept cause excitante specifice se' considera acelea,
proprietatea de a aficia numaI cAte un anumit aparat sen-
sorial. Excitarea produsd in aparatul sensorial nu ièmâne si nicI nu:
se stinge ad, ci sè comunicd nervulur sensitiv, care o conduce mar
departe spre creen, lucrare fisiologicd, unde se descarcá mar,
intAlti in centrul psichic sensorial, numit si sensoriu, de unde apor
se' comunicä i centrelor psichice din hemisferele superiére lucrare-
pszchiceI sediul vietil psichice proprff, unde sè descarcá in o.
anume celulá ideificAndu-s6. Ast-fel sé infiézá in suflet imaginen.
psichicá a obiectuluI impresiongtor; representatia, ideict sensual&
Imaginele aceste psichice le retinem apoI i dupá ce a incetat itn-
presionarea excitantelor, le retinem ca idef, ca echivalente psichice
ale luciurilor din lumea externä, de ale cáror substituante le si con-
siderám.
Modul, cum se efectuézä descArcarea curentelor de excitare
in creer)",i cum sè formézá din ele stárile psichice, representa-
mal fi vorba. de vibratiunl, cum s'a crequt- panä ncum, ci de o succeste de
coagulan redisolvarI de substante coloidale-, influintate dc mal-atila elec-
trice propriI substantil crecnlor si anumc In timpul trecenI unil impulsiunr
nervése schimbarea, care sé face si carc este chiar agentul de propagare
consista* In o coagulare a coloidilor saii o trecere a solutimul dela starca
lichida la starea solida sail geloida a materiel continute in celulele nerv6se.
Agregarea, cum sè ssie, o favonséza mal bine sarunle, despre carI éra
scie, cä sunt cele mal bogate In electricitatc Mathevvs manea de pe basa_
espenmentali, ca. déca. sè excitézà un nerv pnn electricitate, punénd dea-
supra doI electrodI dinteun curent de pila, excitarea Incepe cu electrodul
negativ, ér excitabilitatea nervuluI este, cat trece curentul, sponti langi.
electrodul ncgativ si micsorata linga electrodul positiv " Asa vine apol
qtd., c. acésta corespunde cu afirmarea despre actiunea paralisatoire a
ionilor posttivr i despre actiunea stimulentä a ionzlor negativ1". i velectri-
citatea negativa., stimulanta pentru nervl, exercita o actiune coagulanta.
asupra substantel, din care acestia sunt compusl, electricitatea positiva,
toma i paralisatére pentru nervI, mentine. dimpotriva', starea de solutie.
SI' pare decI, ca este o conextune Intre schimbinle de intabilitate a nervulul
si starea coloidilor acestuia din utma; fenomenul intim, esential al nervulul
In activitate, ar fi o vartatte In starea coloidilor sèi, vanatie, care ar fi devenit
posibtla pnn faptul, cà particelele In solutie sunt Inca:mate cu electncitate-
si pot, prin urmare, si fie influintate de orI-carI Incarca.turi electrice.
(Conservatorul, Apnlie 1902, dupä. La Revue").

dacoromanica.ro
 17

pile, ideile,nu ne e cunoscut. Sé crede, cà i in creert sè in-

témplä tot un fel de miscare molecularà a materiel nerv6se cere7
brale, o vibrare, In asa mod, ca In celula, unde s'a descarcat excitarea
ide4ficandu-s6, rémâne o urrna, o dispositie functionabilá, (risidua),
Cu proprietatea de a sé repeta la ocasiunt aceeast =scare, in acelast
chip, intocmat, ceca-ce in limbagml comun sè dice, ca ne mal vine
In minte, cart, ca ni sé reproduce idea. D. e. ell In decursul plimbant,
ce facusem pe stradä, am védut pe sccírta une cartI in etalagiul
une librant chipul poetulut Alexandrescu. Plecánd de la libraria si
dandu-mi séma de ce am végat, observ, ca nu s'a stins idea for-
matri, ci cà fu retinuta In cap ca o propnetate a mintit, ca o idee
nóua, legandu-sè de continutul intelectulut meil. A rémas in creed'
o disposipe functionabda, posibilitatea adeca de a se' maI repeta
miscarea aceea moleculara, cum sé efectuase atunct, cand pètrunserä
prima data la suflet =preside reale ale chipulut. Asa apoT volt' fi
in stare a-mi reproduce idea fete, chipul tut Alexandrescu.
E de notat, ca fie-care fel de excitare sé descarca tot in celule
deosebite, in emisfere In celula, In care sé efectuase adeca o des-
alt-care de excitare, de o anumita calitate, echivalenta unor anume
impresit, in aceea excitart de altfel, ecuivalente ale altor fel de
impresit, nu sé mat conduc, afara de casul, cand s'ar intémpla sa
ni sè mal imbie impresd de acelast fel, identice, cu cele, cart sé'
mal descarcaserä acolo. In casul acesta din unnä resultá, sè intelege,
a sé efectna aceeast miscare, a s'e surescita aceeasI dispositie func-
ponabila, a sè reproduce aceeast idee. E o intocmire minunata
acésta, o ordine Inaltà condusa de suflet, grape carel ordint nicI nu
sè pot conturba, impedeca si paralisa unele pe altele dispositule
functionabile, substratul ideilor.
Espenenta de t6te dilele pare a ne aràta, ca de cke-orl prindem
cu sufletul impresfl, ni se' creaza i idet, acte psichice conscit, prin
cart recunciscem obiectele impresionat6re de atart, in finta si forma
lor. Sciinta i esperienta studiata insé ne demonstréza, cà lucrul
nu e tocmaI asa, cum ne apare no-66 órnenilor crescutY i inzestrati
cu un stoc mare de idet. Din =preside externe, in stadiul prim, sé
produc adeca numat sensalif, nu idet; i sensatnle sunt acte psichice
inconscit. Care va sá' ffica, dacä In spintul nostru nu s'ar fi intémplat
altceva, cand aü intrat impreside externe, deck numat efectul curat
al excitant impresidor, atuncI not n'am puté lua cunoscinta com-
plecta despre obiectele impresionkóre. i drept esemplu in privinta
acésta ne pcite servi felul, cum sè mdephnesce procesul la copfd mict
2
dacoromanica.ro
 18

pnmesc si ei impi estile obiectelor exteine, ins6 In urma luci grii, ce

la el sè desfasurg, nu le si recunosc de atai I. Este evident, cg la
Oil &I së formézg numai sensatii, acte psichice inconscii. Insè, dupgce
spintul sl-a adunat multe sensatil, incepe a le impreuna, a le sin-
tetisa, poti ivit cu natura lor, si atunci numal, din incopcierea, din
sintesa sensatillor, s'é formézg apoi zdezle, actele psichtce conscii,
carI ne pun in m6surg a si recun6sce obiectele unpresiongt6re, si
cae' devin ficsate in mtnte ca material intelectual trainic. Nol,
6menff crescutr, avem atâtea sensata' deja in spint, incgt indatà ce
inti g o impresie nota, deodatä cu infiarea coréspund6t6re a sensatieI,
s6 face si asociarea aceleia cu alte sensata, dându-s'é nascere imediat
si zdezi In felul acesta prinde spintul omenesc impresnle lumiI
externe, fácènd din ele idede despre lucrurzle lumit si creándu-ne
putinta de a cuncSsce pnn ele lumea. Si asa apoi së injghebézg
viata n6strg intelectualä
Dacil ne dgm sama de multimea felurilor ideilc,r, ce ne impo-
pulézg intelectul, gä.sim o colosalg diferentiare intre ele si o bogätie
giandicSsál de vanatff In lumea n6strá. idealg. Lucrunle lumil fiind
diterite, difente din multe puncte de vedere, dupg m'Arme, forma,
col6re, calitate, etc , st fiind apoI datg spintuluI putinta de a lua
cunoscintg despre ele cu más multe sensuri, e natural, sg sè cgstige
si idel difente In privinta calitätiI, difente dupg felul lucrurilor din
lume si dupg felul sensunlor, cu carl- s6 pnmesc impresule.
Deosebirea *filtre idei provine decr parte din causa boggtiei
lucrunlor din lume si In urma acésta si multima felurilor impresulor
radiate, parte si din modul vanu de pnmite a impresnlor, pnn
difentele n6stre simturi.
Ce e omul pe pä.mént? Ce rost are omul pe pä.mént ? Cum e orgam-
satia omuluI? Ce basä biologia are imboldul de a cunásce lumea ? Ce basá
biologicä are injghebarea vietil psicluce? CarI sunt factonl externl, can excita
viéta psichicà si o produc? Cum sé Indeplinesce radiarea impresillor externe?
Pnn ce intermediar? Can' sunt causele externe generale si specifice, cari pro-
v6c1 mactivarea organelor psichice 2 Ce actiunI sé Indeplinesc In urma acti-
urdí organelor psichice? Ce este idea? Cum sé face de sé retme si de mal
revine idea ca stare psichic5.? Ce sunt sensatule? Ce sé face cu sensatule?
Pe ce sé basézi faptul diferentieni ideilor 9

§. 8. Raportul intre impresiile externe-fisice si intre exci-

tatiile interne sat sensatiile psichic,T.
z) Intensitatfea fi calitatea sensafiiloP.
Din impresiile externe ajunse in cap sufletul face stgrI psichice.
Aceste stárI psichice, in stadul lor pnmitiv, ca acte isolate, nu sunt
dacoromanica.ro
 19

acte consciente. Asemenea stgrl psichice elementare au sg slujéscg

insè matenalul necesar pentru actele psichice consciente. Din sintesa
sensatiilor 'adecg sé formézg ideile, representalzile, cart insirate i repnute
In consciintg fac parte din intelectualitatea adeveratg, de a cgret fiintg
suntem conscit. Despre sensatir, ca acte inconsciente, nu peite fi vorba
decAt numat la copiT. Numal la copal' nu sè pot forma deodatg cu
perceperea impresnlor externe ideile corèspundétóre. Si causa
sé are in lipsa de suficiente sensatit sintetisate. La ómenit crescutt
off ce productie psichicä nelug sé presénta ca stare conscientä,
deérece oil ce sensatie in momentul nascent sale sé si 160., deodatg,
de altele si astfel sè presentézg ca idea.
Dela felul impresiile externe clepind, in o parte óre-care, felunle
de idet. Impresille externe Insè in finta lor nu sunt decb.t nisce miscgrl
penodice vibratont; cu deosebire la sensurile de val6re capitalg pentru
desvoltarea lumit intelectuale, la vedere i aud acelea sunt cu-
rate miscárt de eter sail de aer. Si aceste miscgrr, ca off ce stare
-de atitare, sé fac cu o anumita tdrie in o anumita forma. Täna
-si forma miscgrilor, respective tgria si forma oscilgrit eteruluT si a
vibränt aeruluT, In care sé presentézg miscgnle de acest fel, stati in
raport cu mgrimea si desimea undelor eterulur ort aerulut, prin
-cart sè efectuiézá acele miscart Dacg, bung-6rA, am atins o cen-dg
de violing, sè dg indatg loc unuT anumit sunet de o anume calitate
si de o anume intensitate. Sunetul e o sintesg de sensapT produse
-on( redesteptate in creent nostri de miscarea unet córde. Vibrarea
aeruluT, etect al miscgril cordit de violinä, nu e altceva cleat un
curent de aer vibrb.nd in un sir de curbe, coborät6re i suitére, de o
anumitg mgrime i urmate unele dupg altele In o anumitä. repejune
-oft desime. Dela forma vibrara, in care 41 percurge ca/ea sa cu-
rentul de aer, depinde felul sensalier in privinta intensitdia i anume:
Dacà vibrarea aerulut sè efectug In curbe marl sè dä loc unet sen-
satit intensive, dacg acelea sunt mict, le réspunde o sensatiä slabg.
Dela amplztudmea vzbrdra depinde cahtatea sensatiel. Dacg undele
sunt dese, miscarea adecg mar accelaratg, sensatia e de un fel, sé
nasce un sunet inalt, dacg acelea sunt rari, miscarea vibrätorie adecg
-mat putin acceleratä, mal in prelung, sensatia e de o alta calatate,
nasce un sunet adänc. Astfel dect se çlice, cd dela amphtudmea liniel
.undulato're, przn care se propaga vibrdrile, depinde intensitatea sen-
safiet 4-i dela deszmea mbrarilor, pe unja unduMto're, depinde cali-
Jatea eT.

dacoromanica.ro
20

dalitatea sensatiilor sè maY deosebesce si dupà simtul, cu care

sè percép impresiile.
2) Gradul minimal fi maximal de intensitate alimpresiilor,
In ce privesce intensitatea sensatieT, sè p6te dice, in general,
cA ea cam corèspunde cu färia impresillor externe. Cu cAt
sunt niii mar impresnle externe, cu atAt maT intensive devin
sensatille. Sè intelege, eh' diferä sensatia produs5 de impresule-
unul de mash' de cea produs5.' de un clopot de la sc615.,.
ori de clopotul bisericir. Dar acéstä lege nu are val6re absolutál. Sä_
presupunem d. e. Ca' stA la o depgrtare de noT, la vre-o 500 m_
un cioban, care cântà din fluer. La depgrtarea acésta nu-Y audim_
fluerul, desi vibrarea aeruluT p6te urmézà si pAriä: la nor. Ne mar
apropi5m nor de cioban. and suntem la 450 m audim putin su-
netul flueruluY; la depärtarea acésta impresule sunt atat de tarY, Inca_
pot atinge audul nostru Cu cAt ne apropiAm mal mult de cioban,
cu at5t maT bine, maT intensiv, audim fluerul, i c5nd suntem 15110_
el, if vom audi si mat bine fluerul Dar sè vedem, cum sè face lucrul
cu crescerea ImpresieT si a sensatieI stAnd d. e. In fata uneI tr5.mbite_
Sunetul trAmbitif 11 prindem 'Ate de la dot km. Aproplindu-ne suc-
cesive cAtrà soldat, vom observa si in casul acesta, ea' cu crescerea
intensitAtil impresulor vor cresce treptat i excitärile psichice. Acèsta_
Insè nu pArfa" la sférsit, nu in continuu sè va ridica intensitatea sen-
sapilor In raport Cu potentarea intensit54il impresnlor externe. Vom
ajunge la un loc, d. e. la o depArtare de 20 m, de unde nu vora
mai puté observa crescerea intensitäpY sensatieT, cu tóte-c5 cea a
impresiel externe nu incetézá a tot cresce, sè intelege, cu eat ne-
apropi5m mai mult. Intensitatea sensatieY, dup5 ce a ajuns la un
grad mare de intensitate, incetéz5 a maY cresce, cu tòtà potentarea
mat departo a intensit5pY impresilor exteme; incetéza a maT cresce
din causa, c'à mcl aparatul nu sè pi:Ste incorda phriä la infinit de-
tare, nicY nervir nu pot efectua miscArT vibratorff in forma malt
mare decAt ,;le este hArAzit de naturà. Impreszile externe trebuesc
sd fie dect un anumit grad de tdrze, de intensitate, pentru ca Si
po'td fi suscepute de suflet ca sensald. Cu crescerea intensitdfii Im-
presizlor externe nu se potentéz4 inse pein't la infinzt qi intensitatea
sensalizlor, ci numat pan la un commit grad, dela care apa,
tdtd potentarea impreszzlor, sensalizle rémdn deacz încolo neschimbate.
Gradul tle intensitate, la care impresiá extern5 e perceptibilä
ca sensatià, sè numesce gradul minimal de intensitate a impresier

dacoromanica.ro
 21

zail pragul sensaliel, ér gradul, peste care nu sé maI póte ridica

intensitatea sensatillor, sè numesce gradul maximal -al impresulor
orT hugtimea sensatiel.
Pragul sensatillor nu'l afiäm la acelas grad la diferitele impresil
la diferitiI individr. El depinde dela multe momenie. Odatà dela
imprejurarea, cá estI obicInuit oti nu cu felul respectiv de impresif.
D. e. impresiile provocate de miscärile vesmintelor nóstre nu le mal
simtim in imprejurärile obicinuite. MaI depinde dela gradul de sen-
sibilitate a individuld, respective a simturilor individuale. Un om sensibil
in o directie, simte impresia, care de altul nu pote fi perceputà. Sélbaticir
TM, aud si pipäesc impresir de grad imperceptibil simturilor nóstre;
ei vé:d d. e in depärtAff, pe carI ochiul nostru nu le póte sträbate;
pot cunósce, punêndu-sI urechia la pAmént, dupä sunetul comunicat
-pe aci, 6meniI, animalele, etc , ce umblä pe drum, dela cele mai. maff
.depártärl'; ei cunosc dupg miros, ce fel de nationalitätI europene aiï
trecut prin tinutul lor, etc Depinde pragul sinsatiet si dela dispositia
momentanä, apoI dela imprejurarea, cä stám in loc, orI ne miscAm;
cä vin deodatá maI multe feluti de impresil spre nor, off numaI un fel ; ce
.audim, cánd e liniste, n'are- sä fie audit in larmá, etc. Peste tot gradul
minimal al impresiilor saü pragul sensatiet depinde fórte mult dela
sensibilitatea sistemulul nervos, fie cá acésta este determinatà de motive
rnomentane, orl constante, basate pe organisatia sistemulul ner-
vos. Gurmandul, sensibil la simtul gustativ, simte gustul bun al
bucatelor de dinaintéa sa si numai din aboreala, ce-I vine dela
ele prin aer. Persónele nervóse devm nelinistite si dacA li sè
face, mime la vedere, ca mána in aer, semnele de gàdilire. Si cu
cât percepe cineva sensatiI din impresiI maI putin intensive, cu atát
mai mare sensibilitate posede. De obiceiu putem deja prinde cu
urechia impresiI dela curente, caff vibréza de 16 off la sec.; cu
ochiul, dacá vibrézá eterul in 400 bilióne oscilatiunI pe secundà;
cu pipgitul apèsarea unel greutätI de 2 mgr.; la gust, dacá lugm
d. e. o solutiune de zahár 1:83, de chininä.' 1:33.000, sacharinA
1:200.000. Dar acestor socotelI nu sé póte da, sé 'ntelege, valóre
absolutk, din causele sus-numtte.
Tot asa avem sà dicem i despre gradul maximal al impresii-
lor. NicI acesta nu e intre tóte imprejurkile la aceeasI mésurá.
Acesta depinde dela obicInuinta si dela täria aparatelor sensoriale,
a nervilor si preste tot a sistemuluI nervos. La aud gradul maximal

dacoromanica.ro
22

s6 gAsesce cam la impresiile intensive de circa 40.000 vibratit la

secundá, la simtul vedenT de circa 900 bilicine.
3) Condifille, ce trebue sti intruttéscii impresiile externe,
in privinta intensitiitil, pentru perceperea crescerit succesive
uniforme a sensafillor.
Am vèlut, cA in genere, cam cu crescerea intensitAtit impresiilor
externe, incepénd dela gradul lor minimal, cresce st sensatia cor6s-
punda6re. Dar acésta nu e legea absolutA. Crescerea sensatillor nu
urmézA in mod regulat cu crescerea impresiilor externe, nu adecA
asafel, eh' adaugénd bunA 6rA la intensitatea impresiet externe un
grad ort &Ill de tArie sA créscA indatA si deodatA in acest raport
cu adaosul si sensatia corèspundètcíre, fie si date t6te condithle
trebuit6re. Acésta nu së 'Ate intimpla asa din causä, ea' excitat odatá
organul sensorial de impresit de un anumit grad si pi opagAnd
acea excitare creerulut, ca si ssé ideifice, érA cut un anumit gi ad de
atria' psichicA, acel organ sè mal obicInuesce cu intensttatea exitAriT
aceleia, asa, ea pentru a puté face deosebire in pnvinta intensitAtif
la o procsimA altA excitare, acésta trebue sà fie, cu un anumit grad
mat intensivA, pentru ca sA-1 sè simtä la starea psichicA produsA
diferenta de intensitate, fatA de intensitatea celet precedente la
acelas simt, s6 'ntelege. S6 vede, eà la conducerea pnn nervit
sensitivt si in sférsit la prelucrarea lor in creen l s'é mat perde ceva
din intensitatea propriA impresiilor excitante.
SA vedem cum e acésta? AdgogAnd d. e. la un cor de 60
pers6ne Inca 4 pers6ne, sigur, nu va puté nime observa deosibire
intre tAria cAntAnt corulut de 64 si aceluT din nainte, cAnd ean-
taserA 60 de inst. Punéndu-ne in mAná o greutate micA, de un
mgr. nu vom simti nimic, niel o apAsare. Greutatea de un mgr. nu
ajunge adecA incA pragul impresiet trebuitor formAnt sensatillor de
apAsare muscularl Dar vom simti o apèsare punêndu-ne 2. mgr.
Aci e dect pi agul din chestiune, cAcT impresia de greutatea a lor doT
mgr. e deja perceptibilA. Dar sA luAm dupA acésta in mAnà o greutate
de 1 klg. si dupA ce 'i-am simtit greutatea, sA mat adaugAm nu ineA
2 mgr., greutatea perceptibilA, cum am v'édut, ci 10, 20, orT 50 mgr.
Cu tcía bAgarea de sémA nu vom simti nicT o diferintá in greutate
fatä de cea simtitA inainte, la cea de 1 kgr. Va trebui sà mat adao-
gAm 1/, kgr, (3331/2 gr.) pentru ca sA simtim diferinta intensitatit
in simtirea produsA, sA percem deosebirea in greutate. SA punem
apot 2 kgr. in mánA si sA mat adaugä'm apot V, kgr. NicT in casul acesta

dacoromanica.ro
 23

nu vom simti diferenta, dest In casul precedent sè stmtise in urma

adaogeret cje kgr. Acum fimdcà am spont greutatea cu Incà
klg. avénd 2 klg. In mänh, trebue sh adaoghm 2/3 klg. ca
devinh diferenta perceptibilh; la 3 klg. aded. 1 Mg. etc Perceperea
diferentelor impresulor externe nu depinde decl dela valóz ea absoluth
a acestora, ci dela valórea relativh a lor. Intensztatea impresiel externe
trebue sit cre'scd tot in un anumit raport, daca e sd cre'scit inten-
sztatea sensatzel anume trebue sa cre'scd tot cu /3 din valdrea
acsteza, adecd sd ajungd la 4A a valorit sale originate, pentru ca sd
si tot producd no'ui sensatif de preceput in primula intensztdizt, pentru
ca sd si tot tried peste firagurile diferentiale.
Legea acésta nu sè póte aplica nicl ea la fel la t6te stmturile.
La simtul vedent d es trebue sh crésch intensitatea impresteI tot
cu '/ a valont sale reale. Existh in pnvinta acésta si o formulh
statorta de invétatul H. Weber, care lege sunh asa; Inpresza externd
trebue sd cre'scd in prog-reszune aritmetica, sad sensatia sta in pri-
mula intensitdpi in proportie cu logaritmul inzpresiel externe.« Acésta
lege are si ea numal valóre aproximativh, chef nu sé póte aplica
Cu rig6re in t6te casurile si la orl-ce fel de impresa; dar ea totust
esprimä adevérul in mod evident, ch nu cu ort-ce crescere a inten-
sitätit impresiilor cresce tot de-odatà i intensitatea sensatnlor
ne arath apol i raportul aproximattv dintte intensitatea impresiet
.externe st a sensatulor.
In aceste adevéruri: psichologice resid'a' faptul cunoscut, cà nu
sè véd stelele la lumina sórelur, i apot, cà dispare umbra obiectelor
la lumina unel lampe oil luminl, dach In locul, uncle sé intinde
umbra, punem o altä lamp'ä orI luminá, dei prin adaugerea
sórelul la lumina radiath de stele, ort prin adaogerea luminiï lampet la
lumina cu umbra a unet alte lampe, nu s'a exoperat, ca stelele cu
lurnina lor sä nu devirià si mar luminóse prin adaogerea
sórelut orI c'd locul cu umbra din dosul unuI obiect asedat in fata unel
luminft sh nu rémänà tot mal putin lummat i In urma adaugent
lumina lampft, deck locul vecin, unde nu fusese umbra, dar unde ase-
menea s'a mat adaos st acolo lumina l'ämpit s. a. m. d. D'eosebire
e la tot casul intre lumina stelelor si a atmosferer si 4iva, intre
intensitatea luminiI dela locul cu umbra si dela cel, unde nu a fost
umbrá, dar deosebirea nu sé basézh pe raportul recerut de percep-
tibilitatea diferentiet sensatulor, si e aceea n'o putem percepe.
Impresia trebue sà mat fie si de o durath anumith, pentru
ca sà póth fi aperceputh. and ne int'épám la deget, ni se pare, ch.

dacoromanica.ro
In momentul, and a Intra acul in piele, s'a si simtit durerea. i nu
asa. Nervii propaga cu o mare iutela excitarea, dar tot trece
un timp de '/ din o secunda, farà considerare, cà locul intepat
mat aprápe orI mal departe de centru. Rana sé efectuál aper-
ceptia und impresti sé recere un interval de cel putim 1/
sec.; si mal lung Interval sé recere, and am sa chibzuesc ceva;
si mai lung, avénd sà mé i hotairésc a lucra. Daca am mésura
timpul, care trece pana devine aperceputa de un antaret o nota
de pe o hartie si 'Ana devine si produs sunetul el, s'ar constata,
a trece tot cam J/50 sec. Iutéla de propagare a und excithrl
difera dup5 simt, apol dupa exercipu i sensibilitatea organelor sen-
soriale. Mal depinde apol i dela intensitatea impresulor. Cu cat
acestea sunt mal intensive, cu atk mal lute sé propaga excitarea
si in consecuentà cu atat maï scurtä e durata de timp, in care devine
perceputa, ideificatä excitarea. De aceea sè pot ceti mal iute literile matt
deck cele mid Mai depinde timpul, In care sa savérsesce perceperea
impresir externe si dela iutéla, In cate urméza unele dupä altele
impresiile. Daca impresiile s'e" succed repede unele dupa altele, trebue
timp mal lung panà a deveni prinse cu sufletul. Exercipul, sé 'ntelege,
ilia.' face ca sa fie mal scurtá durata de propagare a excitarir, del4
aparatul sensorial 'Ana la desarcarea respective idetficarea et Cu
at am cetit o piesa de lectura mal de multe-orI, cu atk mal lute
sé fac aperceppile. Se' scie, cà impresti", carI se succed prea repede
unele dupa altele si astfel tree cu prea mare iutéla peste simturl,
nu pot fi apercepute, dei aü intensitatea receruta.
Asemenea trebue sa urmeze impresule si in un interval
anumit, pentru ca sa fie apercepute in secuenta lor. Mésura nu
pentru t6te sensurile egalá. Asa d. e. pentru ochiti sè recere
un interval de 1/20 sec., pentru urechia insa e suficient intervalul
de 1/50 pe sec
Ce s'é face din impreshlt externe? Din sensatii? In ce actiune fisi-
ologia residí stanle psichice? Ce este intensitatea unel sari psichice? Dela
ce depinde ? Ce este calitatea und sensatii? Dela ce depinde
Cu crescerea intensitatil impresnlor externe cresce continuu si in ra-
port drept i intensitatea saril psichice ? Pinä la ce grad cresce? Ce e gradul
mimmalsi maximal al intensiatii impresnlor9 Dela ce depinde gradul
si max. la diferitii c5menil?
Cum trebue sä crésci intensitatea impresid externe ca sä deving
perceptibile diferentele In sarile psichice? Tot in un fel s6 face la táte sim-
turile? Cum e legea lul Weber Ce aplicare are in practia?

dacoromanica.ro
 25

Lucrarea aparatelor sensoriale.

Siinturile.
A) Simturile superiòre.
§ 9. Simtul vederil,
1) Federen.
Organul sensorial, prin care ne dobéndim maT multe si mar
clare ideT, este, l'Ara' indomia, sinztul vederil.
Aparatul acestuT simt este ochiul, cu structui a luT complicatä.
Cárarile de comunicatie intre creed si ochI le formézä nerin1
sensitivi opticl.
Efectul lucränT specifice a ochilor, prin carT sé pnnd impresa
visuale si sé ti ansinit la creed este ceea ce sè dice: vedere.
Vederea sé produce in urrnatorul mod. Obiectele lumiT externe,
gratie -vietil inherente lor, radiaza continuu vibratiunl de eter, carT
.ajungênd la ochT excita aparatul sensorial si in urma faptulul, ca pe
retina sè afla réslatitT nervil opticT, excitarea sé' comunica imediat la
creed', unde sè descarch. Resultatul este: sensapa visuaM, respec-
tive sintesa sensatillor: idea de coldre.
Obiectele lumiT externe nu sunt t6te la fel in pnvinta compo-
sitieT lor moleculare. In vértutea acestef staff unele obiecte réspan-
desc vibrarT de un nurnér de oscilarT, altele de alt numér, con-
form cu puterea, de care dispun, de a pune eterul in vibrare. Daca
d e. ne vine un curent vibratonu, facénd in calea sa spre ochni
450 bil. de unduárl la secunda, ni sé infatiséia idea colora ro,sie ;
la 472 bil. col6rea portocalie ; la 520 bil. col6rea galbind; la 589
bil. de osci/arY la secunda nasce verde/e; la 640 bil. albastrul;
la 722 bil. indigo si la 790 Ini. violetul. Acestea sunt, cele
7 colorT ale spectrulul. Negrul i albul nu sunt colorI spectrale, ér
castanzul, surul, purpzirzul s. a. sunt resultate cb.stigate din anumite
combinad de colorT spectrale, ne spune fisica. Psichologia, din al
sèù punct de vedere, nu p6te admite afirmatia acésta in felul,
ca sà traga conclusia, ca." dect negrul, albul, castaniul etc. nu ar fi
sensatif de diferite calitaff de colcíre. Psichologia ne invata, ca si
acestor colorT sé substituesc in minte ideT distincte, ca i celor ale
colorilor spectrale. E adevérat ce dice fisica, ca negrul sé produce,
daca un curent vibratoriu de eter, fulgeréza pe secunda, din causa
lipseT de lumina in maT putin de 450 bil oscilan, e adevérat apoT,
albul sé nasce: a) déca sé impreuna tòte colonle spectrale, fenomen,

dacoromanica.ro
26

ce sé pcSte usor constata concentrand simplu colonle spectrale éra'sr

In o prisma; i b) décd." concentram colonle complementare, d. e.
rosul si albastrul, verchul, off galbenul, cu albastrul-indigo. Este
adevèrat In fine si aceea, c celelalte color' s6 deriva tot din colonle
spectrale, d. e purpurzil din amestecul colonlor spectrale opuse in
ordinea spectruluT, asa bund-éra din amestecul rosulur cu
portocalmlul cu albastul. Dela raportul amesteculuI acestor colorr
depind diferitele variatii de purpur. (Jastanzul, pruniul si. albas-
trul surzzt sè produc facé'nd s'a' sè laxeze intensitatea lummir la
colonle spectrale cor6spunOtare, adecd a rosuluT, a verdeluT, si a
albastruluT, si daca s6 mar laxéza din noil si intensitatea acestor
colorT, sè prefac tate In sur; din sur sé' pcSte face apol negrul. In
fine colonle cunoscute d. e azztrzul, alba strul cerzulzd, al apet,
vertiele deschis s. a. s'e' nasc din amestecul a cator 2 colorr necom-
plementare, sail din amestecul colonlor spectrale cu alb, salí i numar
din potentarea lummiT colonlor spectrale, asa ca, daca potentarea sé'
richca si peste gradul recerut de nascerea colonlor mar putin sa-
turate, ammtne maI sus, se' nasce din tate acele colort aMul. Tate-
acestea sunt adev'érate din punctul de vedere al fisicil, dar nu mar
putin adev6rat e, din punctul de vedere psichologic, ca tate aceste
colorI corèspund la anumite starl psichice, cari substituesc acelor
colon' ideI deosebite In pnvinta calitatit tot ata de deosebite
ca i acelea, ce represinta colonle specttale. Din punctul de vedere
psichologic e tot una idea colora spectrale cu cea a uner denvate, sunt
tate ideT de difente colorI causate de difente impresa. Cu ochiul
s'e' mijlocesce perceperea, afarä de a ideilor de colorl spectrale, inca
a multor ideT, ce represintà.' vanI nuante de colon.' chfente. In mo-
zaicurile romane sè gasesc la vre'o 30 000 nuante de colorl*).

*)Notii S'a póte spera, cal omul sà ajungä cu timpul, tot perfectionan-
du-si organul vedenI, a cundsce si mal multe coloff, puténd atunci primi
bratff si de mal multe undulati decat de 790 bu, la secunda', ce e capaba
sà pnmésca Cu constructia ocinulul sai omul de asta41, ca colóre violeta.
Acésta s presupune pe basa resultatului, ce ne daù cercetanle scuntil.
sustme adeca.' (Gladstone), cai 6menil, cati aù trait Inainte de Homer, nu ar
fi avut decát ideI despre colonle. rosm, portocalm i galbin, de6re-ce n limba
grecésca veche nu sé gäsesc termina' corèspundétorl pentru numirea celorlalte
colorl. Probabil, s'é dice, ea' ochiul lor sà nu fi putut primi mai mult de cat
526 bu. oscilatil pe secunda'. Nid sèlbaticuï, carl' dupà cum sè scie sunt repre-
sentantif stärif culturale primitive, nu disting bine ti:5W colonle. Despre Bon-
gonegnI din centrul Afma sé dice chiar, cä ar avé cuvinte numal pentru
rosiu si negru

dacoromanica.ro
 17

Vederea obiectelor in forma lor.

Dupa téte cele spuse Oita act despre lucrarea sensulul vedenI,
avem sä deducem, ca noI cu ajutorul aceldf sens nu culegem despre
obiecte alte cunoscinte, decb.t de colorl. SI asa si este
SA impune insé acum intrebarea: cum de nol pe langa colort
vedem obiectele si in forma lor si le vedem asedate in anumite
locurr in campul vedenI néstre? SA réspundem pe rénd.
Cheseldens i Hom ail facut in spitalele lor mai multe operatit
de ochl, ca succes, la 6menI näscutr orbI. In vértutea probelor,
acute cu aceI ómeni operaff la °chi, s'a constatat, cà punêndu-li-s6,
dupa-ce 's1 dobandisera vederea, obiecte inaintea lor i intrebatI fiind
ca ce véd, el' nu putura vedé nid departarea, nicr forma, it'd ma-
=ea obiectelor, ci numaI colórea lor. De cate ori erail intrebatI,
cum \TM obiectele, ce le aveaü dinatntea lor, totdéuna cereati, ca
sä 11-sé deie In 'nand spre a le pipai, ca asa sa péta constata forma
si manmea lor. NumaI dui:a lunl de dtle de depnndere, In a vedé
si totdeodatä a si pipai, putura ajunge, ca sà cunósca cu ochif lu-
crunle dupä forma st marimea lor. Tot cam asemenea sunt si re-
sultatele dobandite de Waldrorp la operatule acute orbilor din
spitalul sat. O damä operata la ochI, dei 10' castigase perfect
vederea ca atare, multa vreme nu putea distinge lucrunle fat% a le
pipat. D. e dupa 18 dile t-s'a dat in mana un cerusar
un blid, asa le putea distinge I-s'ail pus apoI aceleasI obiecte
numaI pe masa. St cand fù acum intrebata, daca le cun6sce, s'a
constatat, cà in modul acesta ea nu le maI putea cun6sce. Dupa 25
de dile a fost dusa la preumblare. Pe 6mentI, ce-1 întâlnia, nu-T
putea recun6sce, vedea numaI colorI i miscárr. Cam in un fel analog
véd, dupd cum sò scie, si copir mtcr. Coptlul mic nu recun6sce
nimic, ce e In jurul s'éti. Pre mama sa o recuncisce numai dui:a o
vreme (5re-care, dupa-ce i s'a dat ocasiunI pipat si netedi fata.
Obiectele le invata a le cun6sce numaI dupa-ce le ia In mana si le
pipae. In modul acesta ajunge copilul la cun6scerea formeI obiec-
telor. De ad urméza, ca cu ochiT nu sé véd deck colorile, ér forma
st marimea obiectelor sé véd numaI pe basa esperienteI castigate,
dupa-ce a premers adeca luarea lor in manä i intuirea lor i cu
simturile musculatunI i pipaitula
Localisarea.
Sà vedem, cum stain acum ca vederea obiectelor in depärtare.
Cu 6menif operatl, despre call s'a vorbit mat Inainte, s'ati fäcut

dacoromanica.ro
28

si in privinta acésta esperimente. ET la inceput nu puteati observa

distanta i departarea lucrunlor. Despre sóre diceati, ca le atinge
ochiI. Tot asa i despre alte obiecte. CopiI mid la Inceput tot in
asemenea mod véd. EI intind mAna dupa luna, semn, ca o véd
fórte aprópe. Nrcl vederea In departare nu depinde ded dela vre-o
proprietate inascuta ochiuldf, pe basa careia am pune obiectele in
anumite distante. Acesta e si natural, cacI vederea nu se fäptuesce
d6r afara de noI, ci In creenl nostn. NoI insè ne dedam cu timpul
atAt de mult cu localisarea vederff In afara, 'rick Mel nu maI ob-
servam, cä colonle rosu, galbin etc. sunt staff produse in ci eeriI
nostn, ci le vedem ca insusta ale obiectelor, era insesI obiectele
ni-se par védute ca de o putere radiata din ochI asupra lor; ne si
uitam par'-ca Cu totul, ca ele exista numal in creenl nostril excitatT
de anumite impresil. Localisarea in afara este ajutata si de faptul,
ca dupd descarcarea excitanI In celulele creerilor, inmediat sé por-
nesce si curentul reagator centrifugal, indérept pana la aparatul
sensorial.
Dacä cercetam maI de aprópe fenomenele vedenr, ne putem
usor convinge, ca colonle nu exista niel pe obiecte rue' In radele
ci sunt In noI, produse pe calea aratata. Sunt destule casurI,
cAnd s'e' produce vederea, chiar si fara a s'é primt impresiI de
ale lumina., ci numaI simplu In urma iritanI retind sail a ner-
-vilor optia Daca d e apasam cu degetul pe ochni, vedem stele
verdl inamtea nósträ Pacientul, ce se opereza la ochI, vede rade de
lumina In decursul operatiel. Si apoI In vis vedem tóte lucrunle,
ca aievea, dei nu prim= Ind o impresie din lumea externä.
Vederea s'é face decI in virtutea uneI excitarI In creed, pe care
nol dupa o deprindere Ore-care o localisam In afara.
Sa vedem, cum se' face localisarea ? NoI Incepem a Inveta sa
localisäm, sail mal bine dis, sa proitiam vederea, decând suntem
mid, asa ca cu vremea, cand ni-se desv6lta conschnta de sine, ne
pomenim deja iscusitI In privinta acésta. Deodata ca sensul vederff
mat lucréza adecá i mAna cu pipaitul i cu simturile musculare. De
regulg, cand privesce ceva copilul, pipae totodata i cu mana. Pftna-ce e
purtat In brate face deja multa espenenta In a localisa. Dar dupä-
ce scie si umbla, observa, In vértutea tot a esperientelor, cà sunt bu-
cruel' si mat departe si maI apr6pe. Tot deodata este adus si ochiul
sà sè desv6lte In privinta acesta, cad si el trebue sà se tot aco-
modeze, sa se delateze i sà se contraga, potrivit cu departarea

dacoromanica.ro
 29

obiectelor. i Cu timpul r6manem Cu un simt, In care ni s6 rostesce

distanta dela locul, de unde a pornit vibrarea eterulur si acolo apor
locahsam vederea. Si cu cat face cine-va mar multe deprinderr in
directia acésta, cu atat isr insusesce mar mare iscusmta de a
locabsa esact vederea la distanta adev'érata. D. e. In privinta acésta
pictorir i inginera sunt cer mar competentr.
Vedem decr, ca si localisarea vederir e numar un efect al de-
prinderit In a tot acomoda ochml la vederea obiectelor. Nóptea,
cand ochiul nu s6 acomodéza, din causa lipser de lumina', nu scim
localisa focul. Cand arde unde-va departe, credem, ca arde in apropiere.
Ziiia localisärn cu atat mar bine, cu cat in campul vederir, pana la
obiectul privit, sè mar aft' i alte obiecte, de car' sa s'é oprésea.
privirea In strabaterea ei asupra obiectulur pus tinta, adeeä daca e
mar favorisatd actiunea ocomodani ochilor. Pictorul vrênd sa ne pre-
senteze In picturä, pe panza, departarr marr, trebue sà arangieze asa
lucrul, ca sä deje, priviril nóstre diferite puncte, cari s pri legésca
ocomodarea vedenr. Tabloul pictorulur maghiar, Feszt Arpád, repre-
sentând »Venirea magluanlor, care a fost espus mar Intarti la espositia
milenara, e un ce, ce facea admiratia tuturora In pnvinta acésta.
T6te s'é Véd atat de plastic si atat de real atat obiectele i ómenir,
eat i departarile, incht te crecy privind aevea venirea poporulur maghiar
departanle marl ale orizonulur, cu tot ce së afla in sfera lur.
Care este organul sensorial al vederil? Ce este vederc ? Cum sé
nasce vederea9 Ce sunt colonic spectrale Ce e negrul? albul, castaniul
q. a ) Cum sé produc aceste nuante Cura sè produc nuantele de albastru
verde ? Psichigologicesce ce sunt to:Ste acestea?
Cu ochml ce vedem? Prin ce espenmente sè p6te invedera, ci ca
ochml vedem numat insuFrea de col6re a obiectelor? Cum de not tot vedera
obiectele cu tóte insusinle lor, in deosebI dc formg?
Unde sé Intémpla, In esenta sa, vederea Prin ce fapte sé pi:Ste in-
vedera, cà pnn vederea insa0 nu vedem obicctele la locul lor ? Cum sé face
de localisim vederea, not 6menit? Cind nu suntem in stare a localtsa? Cine
localisézä mat bine? Intre ce impregiuriff sé p6te fäptui localisarea mat
esact?

§. 10. Au du 1.
Aparatul auclulur e urechea, care constà din partea esteriórk
medie si interi6ra. In partea interi6ra e labirintul umplut cu o flu-
iditate, unde sè terming nervir acusticr. In urma vibranr aerulur, dela.

dacoromanica.ro
corpurire, pu,w in miscare, aparatul acustic devine excitat. Excitarea
comunicat'd creerflc dà. loc sensatiilor acustice si sintesa acestora
represéntg sarile psichice, cunosc-uie de. n.a.ca_sunet,. ideile auclitzve.
Sunetul deci nu e altceva deat efectul vibrät-iT unui col p
elastic prinse de spiritul nostru. Dupà cum apoi curbele undul'Arii
sunt mal marT saù mal micT, asa si sunetul va fi mar intensiv orI
mai pupil intensiv i dup4 cum érási undele acelea vor fi maT rarT
sau mai dese, asa tonul sunetuluT va fi mai profund orT mai inalt.
Cel mai jos bas const'd din un curent de 16 vibratii la secundà si
cel mai inalt ton are 38,000 de vibratil la sec. Intre acestea sunt o
multime de tonuri perceptibile. Putem percepe 10 octave, call dau
290 calit'atI dzstzncte de tonurT, déca s'é socotesc atAt tonurile de
jum'étate cá.'t i pdtrarele. De sine sé intelege, cà mcl sunetul nu e
o procluctie afarà de noT, cum la aparintá s'é presenté* ci tot in
creerii nostri. Un sunet al clopotulur II audim ca venind din turn,
si ni sè pare produs acolo, pecând in realitate el s'a produs in
interiorul nostru, in urma vibrärii aerulur urnit ce e drept, de
acolo. CI sunetul nu este un ce produs afar6 de noi, ba cà laid' nu
e trebuintà ca sà ving nesmintit impresir din afail spre a se produce,
ne pOte convinge d. e. si taptul, cà ascultand mar mult timp o musi*
ce ne inantase in un - mod mat* viu timp maï indelungat, ni sé
pare, c'd o mai audim, ca aevea, i dupà incetarea aceleia. E natural
OrI ce idea tot asa i cea auditivà, sè pote nasce si numal excitându-
s'é nervù' off creerii prin vre-un stimul intern.
NoT suntem obicinuii, gratie deprinderil indelungate, s'd plasäin
sunetul, ca i vederea, acolo, de unde a venit impresia extern'a". Si
fiindc'd si obicinuinta de a localisa sunetul trebue insusità, copiii
TnicT nu pot fi nici in privinta acésta mesteri. NumaT Cu incetul
dobéndesc aptitudinea de a sè" sci orienta in privinta loculul, de unde
vin impresule i unde trebuesc plasate sunetele. Copilul pus in mésurà
de a tot audi glasul mameI sale din apropiere sè invat'd cu tonul
intensitatea aceluia. Dar i sé dà prilegiu sal auda, CA' nd mat intensiv,
and maI putin intensiv. i in legaturA cu acest fapt totdeodatatà observA
cá atunci, and i se aude mal bine glasul, mama sa IT stà in apropiere, ér
and aude mat slab, mama sa e mar la distantai de el. St asa sè invatä
copilul a localisa; mai 'Maul glasul mamei, de care s'é ocupà atAt de
mult. Asa apoT cu incetul, incepénd deand suntem mid, ne insusim
proprietatea de a localisa sunetele. i Cu cât facem mar mula esperienti
In a cunósce, dupà gradul de intensitate, depArtarea loculul, de unde au

dacoromanica.ro
 31

venit impresule, Cu atAt maI corect localisgm sunetul, farg de a ne

maI da sam4, cg el nu sé produce acolo si cà finta lul In afaret e
In adevèr numaI o fictiune.
Care este aparatul sensorial al auguluI? Cum se' nasce audul ? Ce este
sensatta auclitivg. 9 Dela ce depinde sunetul Inalt si jos Cum sé fiptuesce locali-
sarea sunetulul in afar& ?

§.11. Pipäitul.
z) PrPiirea.
Organul pipäituluI constd din o multime de aparate tactile. carI
s'é aft' pe t6th intinderea pieleì. Ni s6 pare, chi cu pelea percepem
simtirea, cà cutare lucru e mcile oil tare, aspru sal neted séu luciu
In piele sè aflg insè numal aparatele sensoriale tactile. In papilele
pieleI sunt vinte adecà iaisce corpuscule ovale, imprejurul cgrora sunt
dápánate firele de nervI sensitivI tactilI, de capètul lor periferic. In
formg de retele sè duc de aci nerviI sensitivI tactill ca tot athtea huff
de transmisie, pAnà la creed. Atingéndu-sè ceva de pelea nestrg,
aparatul tactil, in vértutea energief sale specifice, primesce impresia
si o prepaggi nervilor, cart o duc apoI la creen, unde sè descarcg,
ca orI ce. excitare, in anumite celule nerv6se, prin ceea ce lugm
cunoscintg de simprea luatà cu pipAitul. Cu Cat un organ al trupuluT e
mat mobil, maI deprins la efectuarea miscOrilor i acoperit cu piele
maI fina, cu athit maI sensibil e la pipAit. ()mewl' sunt maI sensibilI in
privinta pipsáituluI la degetele mânilor. Piciárele avénd sg indeplinéscg
alte functiunY, pentru alta misiune, sunt putin sensibile. Dar manifestä
sensibilitate si la picicíre ace' 6menI, cOrora le lipsesc mhnile. Acestia
`sunt avisaff a efectua cli pici6rele lucrArile, ce altiI, ceI normalI, le
efectuézA cu mânile. Maimutele, carI isI intrebumtézg 'Vote 4 ptcp5rele
la fel, au in tdte acesteg acelasI grad de sensibilitate la pipäit. Dupg
degetele maniI, in privinta finetil pipàitului, urmézg buzele, aposf limba
s. a. Spinarea i spatele dunt cele mal putin sensibile pOrtI ale corpulut
Cu cht o parte a corpnluI e mal sensibilg, cu ataa ea trebue sg fie
inzestrafai cu maI multe si mat micI aparate tactile. In privinta acésta
sari fgcut constgtgrI, ca in vérful degetelor de fapt sè aflà mal
multe si mar mid aparate tactile.
Gradul respective fineta de sensibilitate a pipáltuluI din dife-
ritele pärtl ale corpuluI sè p6te stabill si constata si pe cale

dacoromanica.ro
32

esperimentala D e. Daca.' intépam pe brat cu vêrful acelor unuf

circel deschis la 4 cm, tinénd deschidétura circelului in lungul bratuluf
simtim douè intépatua. Repetänd acésta insè cu circelul deschis la
3 cm, vom simtI numaI o intepatura. Daca acuth urma'm a intepa
cu acel circel, deschis la 3 cm, tot mere"' inaintänd pe brat -in sus.
catra umere, vom avé simtirea, ca i cänd treptht am fi tot lärgit
deschicyétura circelului. Causa acestul fenomen sé esplica prm faptul,.
ca pe mänä in sus, cata umere, sensibilitatea e ,tot mai redusa Pe
spate acele circeluluI, deschis la 4-6 cm, le simtim tot numaI in
un loc, de o intépatura. Acésta nu din motivul, ca pe acolo aparatele
tactile ar fi de 4 orl 6 mm. de largi, ci din causa, ca fiecare aparat
tactil are In jurul sai un anumit camp, care sé numeste cercul tactzl.
Sè intelege, cu cat in un loc sé aflä mal multe aparate tactile, cm
atät cercurile tactile vor fi mal mici. Daca intepärn cu circelul in
interiorul unul cerc séti, si a lor doué cercuri inveciriate simtim numaf
o intepatura, er daca in läuntrul une deschiciéturf a circeluluI sé afla
maI multe cercuri tactile, simtim améndoué intépaturile, avem denle
simtiff destincte
Forte mare influinta are asupra desvoltariI, graduluI de sensi-
bilitate a vre-unul organ si exerciput Asa d. e. la orbi, la cari energia
menita a fi consumata la actiunea vederii, sé concentrézä t6ta in
facéndu-1 pe acesta in mod estraordinar de fin, de
Sunt acy atatia orbY instruitI, cati cetesc cu ajutorul pipaituluf Laura
Bridgemann nascutà surdo-mutd, rémasa din anul al doilea al vietif
orba, éià putin dupa aceea lipsitä de simtul gustuluI si al miro-
suluT, castigat, mstruitä fiind in mod rational , inteun institut
de orbI, numai prin mulocirea simtulul _pipaltuluI, o cultura fiírte
superi6ra si chiar o cultura musicalä deosebitä. Cele mal* fine sunete
le putea percepe cu ajutorul degetelor sale Uu roman de prin
tinutul BlasiuluI, cu numele de botez Ioan, presênta asemenea
putere de tot extraodinard In privinta fineteI pipaitulut Cutreera.
VIVA Transilvania, orasele si satele. Déca a umblat i iumaI odata in
vre-o curte, casa, ori odará, scia i dupa anI gas' locirile, cu o si-
guranta de admirae)
*) and scrntorul acestei artI studia in seminarul teologic din Sibnu, a.
avut ocastune a admira puterea de pipitt a acestul om Venia, ara' ajutor,.
In seminar, une ne scia c6.uta In salele de studiu, de mancare., ,ori dorrnitcíre
In dormitor acta merge la 'adata cu patul, ce i diduse pefitru timpul cá.t
a petrecut in seminar, dei trebtua sä tréck prin vreo-chte-va curtí.

dacoromanica.ro
 33

Cu pipAitul percepem si multe insustri ale lucrurilor lumit

externe. Multe cunoscinte .n'am avea not in lipsa pipAituld. Forma
starea lucrurilor, in diferite momente, le precepem ci cu ajutorul
desi ni si pare, a le vedem Cu ochit. PipAitul e si de
mare ajutor ochilor, in viéta de teite dilele. In lipsa simtuld vederit,
pipAitul si devine mare factor in desvoltarea vietit intelectuale omenescr
2) Localisarea
S'a spus, cà i actiunea pipAitulut e tot o stare psichicA
fAptuità in creed. Scim ins6, el in practich lucrul nu ni sè pare asa.
CAnd imt ating d. e. degetul cel mic de ceva, simtirea o am in
deget, la locul atins, dei in realitate acolo numat s'a prelegiuit
impresionarea. Aid e vorba ded de un fel de inselare. Copilul mic,
incep6tor in destoinicia acésta, nu va pune nicr odatà simtirea in
locul, unde se' comunicase nervilor impresta externA; deaceea
copiit mid nict nu sciu sA spunA locul, unde il, dcire ceva. Indeosebt apot,
cAnd e vorba de duren din interiorul corpulut, n'at sl te asteptl,
ca spunA copilul, unde simte durerea. Numat cu timpul, dupA
ce i s6 dA de multe oft prilegiul s'a' vadA, unde s'a Intémplat atin-
gerea, invatà a pune, a localisa i simtirea pipAituld in afarA, la
locul respectiv.
SA luAm unele exemple din viétA, spre a demonstra cu ele
modul cum sè produce simtirea. Pacientul, care astéptA emotionat ope-
rapa, simte cutitul mediculd, la locul, unde are sl s6 facA taetura,
pAnA a nu se' fi inceput tgerea. and vedem un gandac pe trupul
cuiva, 11 simpm, ca in realitate si pe not, tot in locul acela. 6menit,
cgrora 11 s'a amputat vreun pictor, ori !liana, la care avuserA duren
reumatice, simt durenle in locul respectiv incl mult timp dupA
amputare. In deosebt néptea IsT simt órnenit acestia de tot real
membrul, care nu-I mat ail, la locul, unde fusese mat nainte. bmenit,
eArora li s'a fAcut in mod mestesugit nasul, din pelita de pe frunte,
cAnd sunt intepatt la nas, simt int6pAtura in frunte si nu unde
au fost intepatt. Aceste casurt probézA clar, cà simprea nu sè intémplA
pe suprafata corpuld nostru, ci in creed. Aci durenle reumatice
intipArite, r'émAn'ad ca dispositiud, s6 reproduc iarAst, la ocasiune,
dupA amputarea membrelor, de cad le era legatA finta, tot la locurile
lor vecht. i cu alte casuff se' mat p6te proba chestiunea acésta.
D. e.: and ne pipAim pèrul, ori mustata, ni s6 pare, el avem simti-
rea in vérful p'érulut, dei acesta nu are facultatea simtiril; tinênd
un baston in m'AnA si pipAind cu el, avem cunoscinta, cA simtim
3

dacoromanica.ro
34

chiar cu verful bastonulut Cum se face acésta? eicT dòr nici perul,
nicT bastonul nu au rucT nervI, nicT aparate tactile? Asa, en.' noT, cu
ajutorul inchipuniT, localisä'm simprile In locul, unde fuserà atilcatt
nerviT E intrebare acum cum de putem localisa simtirea la locul
unde se aphed atingerea? S'a amintit deja, cäi numal cu timpul ne
insusim puterea de a localisa simtirile pe periferia corpuluT Copilul
mic de tot nu are putinta acésta, sT-o castigh' numal dupäi ce a in-
vetat sä-s1' intrebuinteze simturile. Si anume sciind sä-sl aproprieze
sensatiT, ideT, cu ochiul, pipãitul, precum si cu simtul muscular,
Incepe a'sT stadia corpul sèì. MaT întâiu isT esaminézä mânile, si-le
privesce, le pip'áe, le bagA In gurä, dup'ä-aceea piciórele, s. a. m. d.
In felul acesta ajunge a'sT face in sufletul seti icema despre coipul
sal i pärtile luT singuratice. La dobtindirea acestur resultat ati con-
lucrat simtui ile ochmluT, pipä'ituluT si a musculatureT. In urma acésta,
la o ocasiune datà, primind d e. la mAna dréptä impresie, i se de-
stéptä de odatà i lama, ce o are despre mAna dréptà. Cu ideificarea
noue se' destéptä deodatà i ideea inâner. Nu simte atingerea in
m'ana dréptä, ci o vede In imaginea m'aniT sale clrepte. NoT
cimeniT crescutT, earl am fäcut lungT experiente si mult exercitm,
In privinta acésta, localisäm, se intelege, la moment simtirea, färd
a ne maT da samd. Dar si noI ne putem insela in privinta
la chestr, unde nu avem deprindere. D. e. Suntem deprinsT sä
simtirea pipäituluT tinend degetele in forma obicmuitä, unele
längál altele Dacà incrucisAm degetele, cel afätätor cu cel de mijloc,
si pipdim Cu ele, asa, un mic globurel, fäcut de päne séiA de altceva,
nu simtim numaT globurelul real, ci simtim paecA ar fi doue glo-
burele. Acest fenomen sè datoresce nescnntiI de a localisa cu degetele
tinute In forma acésta Fiindcä globurelul atinge adecA deodatà
Ortile opuse ale celor 2 degete, pe unde in casurT obicInuite prinum
impresil dela doue obiecte, se face, c5.' in casul acésta localisäm,
potrivit obidnuinteT, doue simtirl, desi numaï un globurel ne atinsese
degetele.

1) Care este aparatul sensorial al pipaltulur?

Unde e maI fin piplitul)
Dela ce del:nude o sensibilitate de a malt?
Unde e pipAirea mai fin'a9
Cum së pote mvedera fineta
Ce influint5. are eKercitiul asupra saril de sensibilitate?
Ce percepem cu pipäitul)
CarT sensatfi sunt propra acestuif mint

dacoromanica.ro
 35

2) Unde sè fAptuesce pipàitul ?

Pnn ce fenomene ni se invederézi, c sensatia nu e in vre-o parte a
corpuliii, off In afar-A'?
Cum de ajungem la starea de a localisa pipAituP

Simturile inferi6re.
s§ 12. Siniturile temperaturil, musculaturil, gustuluI
mirosuluI.
Temperatura.
In piele, pe intréga suprafata a corpuluI, s'e" mal afla si apa-
ratul sensorial, cu care percepem temperatura aerulta si a obiectelor,
.ce ne inconj611. S'a credut mult timp, cà aceeasT actiune, care ne
millocesce pipäitul, ne mulocesce st simtirea temperaturil. Dar in
urma constatära, ca nu aceeasI parte a corpuluI, care e mal: sen-
In privinta pipaitulta, e tot odata si In privinta temperatura
asa de sensibila, s'a luat finta unul aparat separat, al temperatura
(Lord Kelvin). Uncle e pielea mar firth', acolo e sí sensibilitatea tem-
peratura mal mare Asa d e. dacal punem vérful degetului pe
ple6pa ochiuluT, simtim ca degetul fineta i luciul pielei de acolo,
tar cu ple6pa, sensibilä la temperatura, simtim temperatura degetuluT,
dovada, cà deodata sunt in actiune dóüè simturT diferite.
Sensul muscular.
In tóte partile corpuluI sè reslatesc, pornind din creen l si din
,mácluva spmaril, neiviT motorI, terminându-sè in diferitele tès6turI
-de muschl. and luam ceva in mana.., child pipäim ceva de-alungul
de-alatul, i chiar cand ne acomodäm ocha spre a privi ceva, sè
Incordéza atat nerva cat si mucha din acele organe. In urma
acésta s'e" produce o excitare nerv6s5, care da nascere uner
sensatil, until: simt de incordare, ce ne pune in m6sura de a
casttg,a cunoscinte asupra obiectelor in privinta Insusirilot de greutate,
de lungime, grosime si preste tot de forma'. Luand d. e. in mana
un obiect rotund si luciu, percepem, ca sensul pipaituluT, asupra luT
.cunoscinta, cà e luciu orI aspru, dar totdeodata i cA e greil
visor, rotund oil incolturat s. a. Acésta ne-o spune adeca feint] in-
cordarilor nervilor motori si ale muschilor, luatT in angagiament,
in acest cas, i anume: incordarea acelor nervI si musclif, carI sunt
avisatT sa sustina mana si obiectele in sus, ne inched gieutatea
-obiectuluI si ceT menitT a adopta mana i degetele pre langa object,
ne dati cunoscintá asupra formeI luI, i otunde orT colturate.

dacoromanica.ro
36

Dupd o indelungatá deprindere in directia acésta dobéndim ts-

cusintá atát de mare, de putem determina forma si greutatea obiec-
telor si numaT privindu-le cu ochil. In acest cas adecd efectul lucrará-
incordäril muschilor, ce s'ar fi realisat punendu-T in activitate efec-
tivá, il adaugem noT de nor. De acgea ni-e destul notie 6menilor
crescutT, sà privim obiectele si s'a' percem col6rea, forma. greutatea,
ba uneoll chiar si mtrosul si gusiul lor. S6 intelege, privind cu_
ochil se' produce si in nerva motori din musculatuR ochilor, carr
devtn si eT activatT, cand ne acomodäm °cha', anumite Incord'a'rT,..
carT ne datt sensatiile musculare necesare pentru a determina d. e..
lungimea st lkimea obiectelor.

3) Gusta.
Sensul gustulut isT are aparatul specific in pelita limbiT si a_
ceriulul guriT. Aci s'e' topesc pártT de m'aneare, in urma eareT im-
prejurdrI se" produce si aci un anumit fel de-excitare, care condus5._
fiind de nerviT olfacticT páná la creen, infiezd sensatia, respective-
idea de gustul aceleT mandil.
Cu sensul gustuluT ne cAstigäin putine ideT pe sama viettI n6stre-
intelectuale. Dupà cum sè scie st numirT de ideT propriT acestuT sens
sunt fórte putine in dictionarul limber; »acru«, »amar«, »dulce« si
s'a gkat cu notiuntle din dictionarul gustuluï. Celealalte insusirT.-
ale obiectelor, ce le culegem cu gustul, se numesc tot cu numiti
luate dela insesT obiectele, carT representá materia constituttvá. D. e._
särat, portocaliu, de cafea, de carne, etc.
Lucrarea acestuT simt se' afirmá maT mult in functiunile vietir
trupeser, sensuale. De aceea valóre deosebta pentru desvoltarea in--
teliginteT niel nu are gustul.

41 Mirosul.
Aparatul mirosulul e asedat in membrana rruc6s1 a nasulur,_
care are putinta de a disolva párticelele miel' moleculare ale obiec-
telor ajunse aci deodatá cu aerul inspirat. Mirosul e si de mal micá
importantá pentru desvoltarea intelectualitátiT, deck gustul. Niel' o-
numire specified nu e proprie sensatiilor olfactive. Tóte numirile insusi--
rilor cuprinse prin sensul mirosultif sunt imprumutate dela numirile-
obiectelor sal a materitlor, carT exalézä mirosul; d. e. miros de tran-
dafir, de garáfá, mtrosá frumos, etc.

dacoromanica.ro
 37

Unde e aparatul sensorial, cu care se percepe cäldura? Unde e sen-

sibilitatea pentru temperatura mal fin.?
Itn ce residk maitu-ea musculark? Ce nervl colaboré* cänd per-
cepem sensata de: greutate, lungnne i forma'?
Unde e aparatul gustativ ? Cum se creézi sensatia Cu aparatul acesta?
Are importantä pentru desvoltarea mtelectualitätd?
Care e aparatul mirosului? Ce sunt sensatnle olfactive? Ce nnpor-
.tantä ati?

§ 13. Clasificatia ideilor.

In cele desfäsurate pe paginele din urma s'a atatat modul cum

s'é castiga ideile, cu ajutorul sensunlor.
Ideile castigate Cu ajutorul sensurilor sè numesc: representafit
565 idet sensuale, si constituesc cuno'scerea inmediata, ce o dobéndim
despre lumea externa. Ideile sensuale sunt echivalentele psichice
ale impresiilor racliate de lucrunle, fiintele, insusinle, lucrarle i ra-
pórtele, ce exista ori sè desfäsura in sfera luminir reale
Ideile sensuale constituesc elementele preticse pentru basa
-puteril i vietir intelectuaje mar inalte.
Ideile sensuale sunt simple séti elementare, daca s'aù produs
din impresil percepute pnn cate un singur simt; d. e. ideile de:
verde, rosu, galbin i celelalte colorT, apor de sunete, de gust, miros,
pipait, s. a. De acest fel de 'del avem putine in lumea n8stra.
ideala. Cele mar multe din ideile ricístre sensuale sunt: idet compuse
orr complexe. Acestea constail din mar multe felurr de ider simple
despre lucrurr, fiinte, actiunT ori raporturr. Ideile compuse sunt decr
totalität1 unitare de ida: simple. In complecsul acesta sè &ese
de regula' una oil dóuè mar de cdpetenie, ce represinta insusirea pre-
-dormnanta -si -caractelistica, -in jurul narora sunt grupate tòte celelalte
note. Idea de: masa, lampa, zahar, etc. sunt ider combinate din
mar multe ider simple.
Cum s'é forméza ideile complecse ? Am o bucata de zahar
'in mana. Dela acest obiect imr formez cu ajutorul ochiulur idea
visuala a colorir cu a gustulur, idea gustativa a insusinr
"dulce«, cu a pipaitulur idea tactilá Lle_spre asperitatea suprafeter za-
harulur si cu ajutorul simtulur muscular percep insusirea despre greu-
tatea si forma bucatir de zahar s. a. Dintre ideile acestea elementare
mar puternice vor fi cele ale colorir si ale gustuluT, representând
cele mar de sérna insusirl ale zaharalur. Pe acestea mar intarti le
voril incopcia in minte si pe langä acestea apo'i sè vor grupa cele-
dacoromanica.ro
38

lalte, formandu-sè din ele o totalitate unitard, idea zandruluï. Si com-

plecsul acesta il retin in minte. Dar idea complexa, in privinta
fisiologica, nu este o unitate; unitatea este numal in privinta psichica..
In privinta fisiologica ea constä din mal: multe residue orI dispositif
functionabile corèspundeteire, cine scie eat de resfirate in creen.
Nu t6te ideile n6stre sunt insé formate si castigate direct,
pi-in ajutorul simtunlor, Inn intuzlze, despre lucrurY, fiinte, or
raporturt Sunt in lumea n6stra psichicä multe idel formate, ade-
vé'rat, din diferite elemente de idel: sensuale, dar unite in astfel de
totalität1 unitare, caff represinta ceva noti, represintà imaginI,
ale caror ecuivalente reale nu sé pot gasi in natura exteri6rä; d. e.
idea de om, pom s. a. idezle abstracte. Compositir de acestea .
formate de mintea n6stral maI sunt si de alta natura. Am avut
d. e. ocasiune a cun6sce multi: scolati, in tot felul lor de-a fi si
de-a lucra, dar nu mi s'a dat sà cunosc in realitate vre-un scolar
perfect, fail orI-ce cusur, cum imI spune mintea, pe basa celor
invétate, ea' ar puté fi un scolar. Cunosc dara conditule, ce ar face
pe un scolar perfect. In urma acésta spintul imI pote forma, din
elementele scòse din intelect, o idee despre un scolar perfect.
In vértutea acesteI ideI 6ù lint voIti puté inchipui pe un scolar
perfect, care in realitate insè nu exista. Instinctul de valorare din noI,
precum si cultura, ce ne-o apropiasem, ne imboldesc a pretinde
lucrunle maI perfecte, decum le gäsim in fiinta in lumea reala. In
urmare nidl. nu ne prea multämim de multe lucrurI, fiinte, actiunI si
raporturr, din lumea reala In urma acésta spintul trebue sa se.'
multaméseá si cu contemplarea asupra ideilor sale imaginative, si
cu sperarea, ea' tot II va fi dat a gasi oti a realisa si equivalentele
unor asemenea ideI, a zdealelor ndstre. 0 idee de felul acesta, dacà
s'é rap6rta la vre-o individualitate, carem II Incumba o menire spe-
ciala in viéta, se' numesce: ideal. Idealuti ne putem forma noI cu
spiritul nostru si gäsim representate in arta'. In lumea realä am
.numaT in istone de idealurt Istona pastréza indeosebI faptele
cele bune asupra 6menilor valorosI, cart prin inima si mintea lor ail
impins si determinat mersul progresistic la vre-un popor. De cusunle,
cad in raport cu fäptuirile mail ale acelora crag neinsemnate, nu s'aii.
-mal tinut cont; acestea s'ail dat meant In urma imprejuräril acesteia,
fail indoiala, istoria e in mésura a ne repiesenta 6menf fära'
cusururI, perfectI. Pentru noI Saguna este un ideal de archereti
roman, Stefan cel Mare, Huneade si Zrinyi idealurr de vitejI, regele
Mathia ideal de rege drept; Cornelia, mama Grachilor, ideal de

dacoromanica.ro
 39

matrona romana s. a. desi in viéta isT vor fi avut si acele

cusururile lor omenescT.
Ideile despre acele actiunI omenescT, carT represinta conditille
necesare mersuluI vieter omenesci: cátra destinatia sa i catia per-
fectiune, le numim: principie. Asa sunt d. e. diferitele pnncipiT
morale, de drept, dreptate, ecuitate, bunatate, libe' tate, bunavointa,
recunoscinta, com- patimire s. a.
Spiritul nostru isl forméza mal* intâiü cu ajutorul simturilor,
idee sensuale. Din ideile acestea culege notele cele mal esentiale si
aractensat6re, pe carT unindu-le in o n6fia idee compusa unitarä,
isr formézá: ida/e abstracte. Ideile acestea constituesc cundscerea
-mediata, ce dobéndim despre lume, care fel de cuncSscere are drept
substrat insè cuneiscerea inmediata.
Despre felul acesta de ideT, castigate prin procesul abstractiv,
vom mal vorbi mal tal-41g, pe larg.
Ce sunt representatule ori ideile sensuale?
Ce represmfa' ele ?
Ce sunt ideile compuse off complexe? Cum se fornida. acestea? Ce_
sunt ideile2bstratte ? Ce sunt idealunle? Conceptnle ?

dacoromanica.ro
III. Reproducerea si asocia#a de idet
§ 14. Flinta i legue reproducerif.
M'am preumblat in o di, prin parcul X, cu un coleg. Intre
altele colegul mea mí-a povestit despre un bun amic al sal' arè-
tandu-mT ciliar i portretul lur, pe care II purta la sine. Trecénd
adI pe la acelasT loc irriT revin in minte tóte sirurile -de ideT, carl
imI trecuserá atund prin consciintl In legátura cu acestea incepe a
mi sè mal reproduce fel si fel de alte ideT teferitóre la perseina co-
leguluT mea, la a unuT amic al mea s. a.
Reinvierea salí renoirea ideilor nóstre in clantatea consciintif
s'e" numesce reproducerea idetlor. Ideile n6stre sUnt espuse la con-
tinue modifican', la variT combinatiT, unele mal' adeseorT, altele mal rare-
off, in vederea aplicara puteriT nelstre psichice in viéta practica. Pe
acésta stare a ideilor sè si baséza t6tä viéta intelectuala omenéseä.
Reproducerea ideilor nu s6 intémpla pe dibuite, ci e conclusa
.de anumite legT hotatite.
S'a spus mal sus, ca reproducerea ideilor referit6re la cele
comunicate de colegul mea mi s'a inceput atuncl, cand am ajuns
la locul, unde sè comunicasera impr-esiile, din carI mi s'é facusera
acele ideT. Sè mal luä'm nesce esemple: Stand in odae la feréstra.'
i privind afará, imI daa ochiT de un pom, este un piop. Plopul
acesta devine un stimulent pentru intelectul mea, de a mè cugeta
la finta unor plopi, carI sè afla in cimiterul bisenceT din satu-'mi
natal. Cu idea acelor ploprhi sè mal destéptà i cbipul unor altI
arbori de acolo, al unuI frägar, pèr, al bisericil, al pomelnicultni, al
cimitenulul intreg, al locurilor vecine, al caseI párintescI. al comuneT,
al perseinelor, cu carT imT petrecusem pe acasa in copilárie etc., ete
asa ca vren e lunga m'asT puté alinta tot de acest fel de reamintirT.
Reproducerea chipuluT amiculuT metí si a momentelor legate
de el, s'a aptuit, fiind-ca ideile cuprinse in sirul reproduceriT prime
dacoromanica.ro
 41

amicul colegului meti i scinle despre el samena, sunt

shipa _contmutul lor intern, cu_ cele din sirul tcesterrepTo-
-duceri, a data chipul amicului meù i scinle despre el.
Cánd primisem eri ideile comunicate de colegul meti despre
_pretinul acestea mi s'ati legat in intelect de alte idei vechT,
despre al mat pretin si in urmare, child mi s'a dat aT impulsi-
unea reproduceriT ideilor despre amicul colegului meù, s'ati pus in
curs totdeodata si cele legate de ele, cele inrudite lor, despre al
meü pretin.
AceIasi esplicare vom gäsi-o i in esemplul al doilea.
Impulsiunea prima pentru reproducere mi-ati dat-o plopiT, de carT
mi s'aií isbit ocliff privind afarä, din ferésti A. Chipul plopilor de
vet' mi-a reprodus imaginea plopilor dela biserica din satul meti,
fiindca sunt lucrurl similare. Imaginea plopilor a teas dupa sine si
imaginea altor arbori, a bisericii, cirniterului etc., dei acestea
maT stail in nici o inrudire cu propil. Ptceste idel s'ati sugerat inse
-din causa aflariT lor In intelect la un loc cu acelea, fiindca sunt idei
cästigate deodatä., in acelasi timp séü cel putin repetate de multe
ori la olaltà. Acestea ideT ati vemt a fi reproduse impreuna, la un
-moment dat, fiindca, in privinta nascerei lor, sunt contimporane
ca atarT sunt legate de °Weal
Din aceste esemple i altele, cht de multe am voi a
studia in privinta acésta, resulta adeverul, cà ideile se reproduc,
legate unele de altele, dupa cum se gasesc legate unele de
altele in intelect, i cà acésta legatura sè baséza sail pe faptul
inrudirel ideilor, sail pe faptul produceril fi reproducen' lor acelag
Deaceea si e destul sa ni se' infatiseze, din vre-un sir de
ider latente, una singurà.' in consciinta i imediat sä fie atrase
tóte, carl se aft' legate in acel sir. D. e. e destuI sà ved foto-
grafia unuT om cunoscut, ca sa mi se reproduca o dr6ie de
scull despre el; e destul sà ved de pe un deal, jos in oras, nesce
puncte micT negre misandu-se i eti la moment, fat% a-mi da sema,
intregesc, in vértutea reproducerii, figuri de 6menT preumbländu-se;
e destul sa ved puse unele länga altele sunetele »ar .e i sa-mi
-reproduc cuvintele »arboree, »araturae, »anee, »arvunae, »arce, etc.
Ba fiindca deodata cu chstigarea ideilor de regulh invetam si numele
lor, ceea-ce recere anumite miscall, ce dati anumite complexuri
.sunete, e natural, ca reproducerea uneT ideT sa fie urmata si de re-
-producerea miscarilor recerute pentru rostirea numelui aceleia,
si vorbim totdeodatä, daca e nevoie, când reproducem idei.
dacoromanica.ro
42

Vrênd acum sii ne dAmsarriä." de causa, pentru care s'ah efec-

tuat i i eproducenle acestea in tocmal asa, cum s'a spus, i vrénd
cäutam legAturile causale, pe tememl cArora s'atí pus in curs aceste
reproducen, usoi vom puté constata urmäteirele.
Din esemplul prim am védut, c'd reproducerea celor po-
vestite si arétate de colegul metl s'a efectuat atund, and am ajuns
la load, unde primisein impresnle pentru ideile vizate; repro-
ducenI acestor iruiï a urmat apol i reproducerea altor sirurt
despre aceca persOlná; mi s'atí mar reprodus idel despre un amic
de-al meti.
Pentru ce sè vor fi fäcut reproducenle astfel ?
Mi reprodus ideile la locul hordrit, pentrucä." primisem im-
preside provoc4t6re erY, deodatil cu acelea ale aceltff loc In urna
acestur fapt decI impresiile loculuI si ale intémpläinlor comunicate
de colegul metí, aù ajuns In consciintä de °data', saù succesive
acelea sunt adec'd contimporane. In vértutea acesteI base comune
a lot- legat unele de altele i in conscuntä, s'aa asoczat
si in consecuentà, apoI s'ail í reprodus, impreurià. Aceste idd s'ail
reprodus decI In lelul lor, deodatà adecà, fiindc'ä ati fost in acelasI
timp cAstigate, fiindeä sunt adeck contzmporane.
De multe orl putem urmàril i gäsi forte usor causa repro-
ducent difentelor siruti de ideI, cad sé desprind din consciinta
n6strà i pnn carI sè desfäsurà imaginatia i cugetarea ncistrk dar
de multe orI ea nu este asa de evidentà, ca indatá säi o intelegem,
ci o constatám nume dupà o esaminare mal aprofundatà. Asa
d e. avem un cas interesant in urnigtórea povestire relatatà de
Hobbes, un invétat diplomat engles: TDiscutam, dice Hobbes,
(Taine 1114) maI multi diplomatI englezl despre primul resbel
intémplat sub Carol I, In Anglia. Deodatd, in mulocul discutid,
care pärea, ca tine fcírte viu interesul tuturor celor de fatk sè adre-
sézA unul din bArbatiI presentI cu intrebarea. ,cAt fficea un talent
sub impératul Tibenu«. Intrebarea acésta push' la acea ocasiune a
desteptat zimbetul celor de fatà, carr nu puteati intelege rostul acester
intrebdrr. Respectivul n'a mentat insè sà." fie luat In ris, cä'cl intre-
barea luI a fost efectul reproducera pornite in mod logic, era
explicabilä. In primul resbel civil englez Carol I fti véndut de
Scotienr pentru 20,000 funtl sterlingf ininucilor sèÏ englezI. Sub
Tibenu a fost véndut Is. Christos pentru 30 arginft tot inimicilor.
Si astfel vedem, cà legAtura de inrudire intre aceste idel a causat
aci reproducerea.
dacoromanica.ro
 43

La ideile inrudite provocätóre de leproduced logice aparpn

si contrastele Se scie inse, ca pentru ca &tie ideI oil nopunl sä fie
in raport de contrast trebue sa' aibä ceva comun, sä fie unele
momente similare intre ele, de regulä, sä aiba' basa comuna
insusid representative contrare, d. e. bogat-sérac, lung-scurt
bun-reia etc. Ideile de tot diferite, fàrà ma un raport comun,
ideile »disparate,* d e. rotund-rosu, dulce-inalt etc. nu se reproduc
unele pe altele. Reproducerea intre ideile contraste inse se urnesce
totdéuna prin notele comune ale acelora si nu prin cele contraste,
cum ni se pare. Asemenea reproducen basate pe contraste se.
gasesc Ride multe in poesil; ele sunt cualificate a ne legäna plAcut
fantasia. Cat de interesantä devine d. e. urmatórea descriere, in care
se vedesce legea de reproducere pe motiv de contrast
»0 petruncletóle septa' umple lunca, se ndicg,
»Ascultad! ,Stejarul mare gräiesce cu iarba mice!
»Vulturul cu ciocârlia, so'rele cu albul nor
»Pluturul cu planta, 41,11 Cu limpedele isvor.«
(V. Alexandri in poesia sa »Lunca din Mircescl*). Tot la
Alexandri in »lama vine* ni se presentä frum6se esemple de astfel
de reproducen.
Se cetim vre-o câteva strofe
Sb6r6 pe intunerec umbre 'ngrozitóre,
Card de lupl' in Ong, stol intins de cióre.
Sbóre I
Eti la foc privesc
Si me 'nveselesc,
Cad din depgrtare ved sosind in Ora
Paserl pribegite, 6sped blandi de varä.

Ninge. Writ de mórte suflä sal atingä

Flacära vietit si din sbor s'o stingt
Ninga!
Eù ved resärind
Eti ved inflorind
trba pe campie, rosele la s6re
Si sperarea 'n inimI june, simptóre.

dacoromanica.ro
44

Jcicl hora tnstä lupir din réstòce

Vulpele codane, ursir cu coj6ce.
Elm!
Eti \TM prin scantel,
Ved cu ochir trier
G6le salamandre prinse 'n horà
Ce la glas de grierr saltà 'n veseliä.

Ideile contimporane cualificafe a sé rechiema unele pe altele

In consciintä, pot fi de acelea, cad' dobéndit In acelas timp,
adecA sail: momentan, d. e. idea case pkintescr si a lucrurilor din
curte , sail de acelea, carT dobéndit unele dupä altele, in mod
sitecesiv, d. e. impresille prinse si retinute din un voiagrii
Asa fel am avé 2 legY, la aparintä 4 ; drept cause, carr
presidéz4 totdéuna la reproducerea ideilor, cea ce a contimporanitatit
(ideile simultane si succesive) determinatà de un moment subiectiv
adecA de primirea la un timp a ideilor, i cea a inrudzrzt, (ideile
inruchte si contraste) determinatà de un moment obiectiv, adecà de
continutul intern al ideilor. i améndoilè aceste leg'', repro ducerea
peste tot, sé basézä pe asociarea ideilor.
Dupä ceste legr psihologice sé face reproducerea ideilor, cand
e l'asatà conscnnta sà lucreze in mod spontaneu.
Scim însè, cA in practica vietir intelectuale suntem de multe
orT necesitatr a impedeca reproducerea push' in curs gratie legilor
amintite, pentru ca s ne revocäm in consciinta ider de altà ordine,
cad nu stail In nicr un raport cu cele din grupa oil din sirul de
ider impinse In cursul reproducerir, s'a" indrum'am adecä reproducerea
In alte directir. D. e. la un moment dat in cursul reproducerfr
sé aflä sirul ideilor cu plopir, biserica, tinutul etc. comuner mele
natale. Natural ar fi, ca in acésta directie sà sé desfäsure repro-
ducerea. Dar in momentul de fat'a.' am altceva de facut, am sä mè
cuget la alta chestiune. In casul acesta vorti activa vointa si cu
ajutorlul er volil -abate ciirentul de .excitare din acea parte a cre-
erilor, unde sunt ficsate ideile din sirul sus amintit, si-1 volt' conduce
in altä parte, acolo, unde sé aflä ideile, ce voiesc ca sà mi-sé repro-
ducä, cu alte cuvinte, vorti intuneca cu ajutorul vointer ideile puse in
cursul reproduceril efective si volü aduce in stare de reproducere
alte sirurr de ider.
dacoromanica.ro
 45

Ce e reproducerea ideflor )
Caror legI urméza reproducerea idellor?
Prin ce exemple s pcSte mvedera legue reproducenI?
Reproducerea ideilor Inrudtte i contunporane cum urméza.?
Sè pc5te totdéuna observa upr u esplica causa reproducerd irunlor
de idel? Ce e reproducerea dupä contrast? In poesie sé observa legue
reproducere dup5. contrast?

§ 15. Asociatia de idei.

Lumea ideilor n6stre ni sè presintA in o legAturA strinsl.

Astfel numal ni s6 si p6te forma mintalitatea si astfel numar ne
putem servi de ideile ncistre pentru tot felul de casuff de trebuintl.
Unitatea lumiT ideilor residA tocmaI in legAturA dintre diferitele ider
sirurT de ideT. De die orr ne imbogAtim mintea cu ideT
sè face, ca acestea s'A sè lege de altele vechT. In felul acesta lumea
ridstrA psichicA sè pelte privi de un organism psichic të'sut din ne-
numèrate ideT i irurl de ideT, carl t6te stati In o legaturA unele
cu altele. Intelectul nostru e o Inläntuire de ideT; fie-care idee nu_
e o stare psihicA isolatA, ci o stare psihicA, al cáruT inceput zace
in sférsitul alteia, éra sférsitul el fortnéza inceputul alteia. Ce ar fi
de mintea n6strA, dacA materialui nostru psichic ar fi un agregat
de tot atAtea ideT isolate?
Faptul, cA ideile sunt Tri adev'e'r legate unele de altele, ni-I
dovedesce destul de evident modul cum s6 reproduc ideile. Venind.
d. e. idea a, la ocasiune, la claritatea consciinteT, inmediat dupá. ea
trebue sA vinh si o alta idee, b, apol c, etc. Ce este causa acestur
fenomen psichic, cA adecA idea a reproduce idea b, acésta pe c,
etc. ? Nu pote fi alta, decAt, cl intre idea a, b, c, etc. existA o le-
gAturà, formatA sail de cAnd acelea isT luarä finta lor, sail de pe
cAnd mai reveniserl vre-odatA impreuná in consciintl. i legAtura for-
mata' °data intre ider s6 sustine si dupäi-ce ele ati trecut din clari-
tatea consciinteT, i aù ajuns a fi pentru un timp 6re-care intunecater
latente.
Incopciarea intre diteritele ideT s6 numesce: asociare si starea
ideilor asociate : asociatie de idei.
Am v6c,lut, cA numaT fiind asociate sunt in stare a sè reproduce-
ideile cá. s6 reproduc dupA cum sè asociaserA. Am mal vNut,.

dacoromanica.ro
46

a la actul reproducerd presidézà.' anumite lee. In urmare acelas

adevér trebue sà '1 presupunem I cu privire la asociarea de ide.
acésta urméz'a' a sé efectua in cadrul unor anumite
Ideile noi716" adec'd nu sé légl de off ce alte ¡del, ce sé aflà in
intelectul nostru, ci isI cautà intre cele vechl: anumite, spte a sé
asocia cu ele 1) Sé asociazA acelea idel, car'i sé astigà orI sé re-
produc in consciintà, satt de-odatà, sati in o succesiune apropiatà,
déc'a." altcum nu sé g'a'sesc in vre-un raport unele cu altele in
privinta continutuluï lor; si apol 2) S6' maI asociazà acele
care sé inrudesc, dupg inteles, unele cu altele D. e. am acut o
escursiune in o pgdure. Aci am intAlnit o altà societate de escur-
sionistr, cu carl fAc6nd cunoscintà mi-am petrecut. Ce s'a intémplat ?
Am avut ocasiune sä" pnmesc mal" multe felmri" de impresiI; am
cunoscut persónele A, B, C, D, E; am observat sirul
ce s'ati succedat in timpul, cât ml-am petrecut; am védut locul con-
veniril, cu tot ce era pe acolo etc. Impresule dela tóte acestea nu
stall nicl" intr'un raport de inrudire. De ideificat s'afi ideificat, unele
momentan, altele succesiv. Aceste idel formându-mi-sé cam in ace-
lasT timp, sé 160 si asociazà tóte unele cu altele. In urmare, and
sè intémplà maY ving In minte, mai tArditi, imaginea vre-uneI
pers6ne dintre cele intAlnite la acea ocasiune, inmediat mi s'6 vor
reproduce si imagmele celorlalte pers6ne, si mi sé vor mal' reproduce
despre int6inpldnle de atund i despre locul, timpul, etc.
prin ceca ce s'é inveder6zg leatura dintre t6te acele idel: din capul
met'. Tot astfel sé asociazg ideile, and invétäm ceva de-arost,
fa'rà inteles, and memonsá'm date, nume, formule, etc.
Un alt esemplu: M6' aflu la o leche de Geografie. PAnà." in
momentul inceperil prelegenT, =tea mi-a fost preocupatä de alte
idet Acestea insé sé vor depärta din clantatea consciintasi in
locul lor vor reveni ideI despre Geografie. Acum t6te ideile, ce
voìü primi in urma ascultäriI prelegereI, sé vor Incopcia de ideile
inrudzte, ce le vaù avea asupra studiuld geografiet Sé intelege
asociatia in casul acesta sé face intre idezle inrudzte In privinta
continutulul: lor.
Asociatia din casul pnm facutà pe basa succesiunff in acelasY
timp al ideflor s'a indeplinit pe motivul, cà ideile sé repetaserà de
maT multe orI in aceiasT ordine. Acésta este: Asoczatia pro-
dusd in arma exercipulut asoczativ, asocia tia inechanicii . Aso-
dalia a (Mi.-1'a indeplznitd pe basa raportulta intern dzntre idel, se

dacoromanica.ro
 47

numesee. asoczatze fdcutd pe temezul inrudirzt dzntre ida: aso-

ziatia logia.
De cáte orT dobéndim idef nóüé, singuratice, orT siruti de ideT,
si de csáte orT ne revin In minte ideT vechT, totdéuna sé stabilesc
asociatiT noilè. Cate odatái sè fac asociatiT logice, alfa' datä me-
chanice, i fi:In-te adeseorT sé stabilesc deodatä si asociatg me-
chame si si logice, intre ideile notiè si cele vechT. D. e. véd in o
grä'diná.' publicä', unde m'am dus sái véd plante, in o baltä intocmitä
anume, o fl6re necunoscutä. Nu o pot determina. Mi sé' vor invoca
in minte florile ce séméná acesteia. Mi sé spune de un profesor
numele florg, cá.' e zrosd de mare.« Acum idea acésta sé va asocia
cu t6te ideile .flonlor asémä'nate, ce mi-sé reproduserà In momentul
acela in consciintä: asociatia logicd. Dar pe Lángá acésta idea de
osä de mare sé va mar fi legat st cu alte idel neasémánate, d e.
de ideile flonlor, nufer i stinjenel, fiindcä' la o parte, lângä tufa de
ros'á de mare, erail nesce tufe de nufer si de stinjenel; sé va maT fi
legat si. de idesá profesorul, care Iml dase esplicatg, de cea a báltg,
de a grä'diniT publice s. a., In genere de a tuturor acelor ideT, can'
in Pmpul acela att fost in claritatea consciinte.
Asa fel sé stabilesc asociatg difente intre t6te ideile n6stre.
Asoczatia cea mat de valo're este cea fdcutd pe basa inruchrit
interne a idezlor. In acéstä asociatie residd puterea gändinT logice
a omuluT, fiindcái ea este, care face cu putintä reproducerea liberä
a ideilor n6stre, potrivit cerintelor de lucrdr1 psichice supen6re, de
Inghebare a actelor gAndiriT mal inalte, precum si ale fantasieT.
,Asocia tia cealaltä, facuta pe basa exercztzulut asociatzv, nu are mare
valen-e pentru cultura logicä a =pf Dar, adevérat, nu e de des-
considerat nicT acésta, cálcI cultura ndstrà formalä. precum i tre-
buintele vietg psichice practice cer, ca sé scim si In modul acesta
multe lucruti; d. e. terming, numenT, datele, s. a., carT nu ar puté
fi incopciate de spint, pe basa inrudiriT interne. Afarä' de acésta,
formarea de ideT compuse, cAnd sé Insiruesc In o totalitate maT
multe felurT de ideT elementare, can.' n'ati nimic comun orf inrudit,
tocmaT pe asociapa mechanicä sé basézá..
Cu cat isT pláte omul forma, pe basa instructier sale, mai bogate
asociatir, si multilaterale si puternice, si bical sé pote asociatil
cu atat maT mare si maT solid edificiu cultural i sé zidesce. Cultura
puterea mmlii omenesd stail ded in raport cu cuantul i calitatea
asociatillor de ideT, de cali 5'e' dispune. Calttatea asociapilor depinde

dacoromanica.ro
48

dela felul, cum s'ail insusit ideile, subinteIésa.' si capacitatea inas-

cuta. De aceea metedele, dupa carT sé impärtäsesc cunoscintele,
scitntele, ail o fórte mare importanta.
Aü órnenir insé i aptitudinT speciale, gratie carora unir pot
asocia mar bine in mod logic, asa numitele capete ganditóre, ca-
petele filosofice, ér' altir asociaza mar usor in mod mechanic, Ara.
a mar baga séma asa de mult la continutul intern al ideilor. La
acestia asociatille logice sunt mar lacs tinute, mar superficial acute;
acésta caracteriséza pe asa numitele capete ficsat6re. CestI din
urnia dovedesc d. e. o speciala facultate in a invéta limbr. La in-
vétarea limbiT de fapt sè recere maT mult sà sé fixeze cu mintea,
decat sà sé judece satí sa sé filosofeze, adeca sa sé faca mat mult
asociatiT mechanice.

Sé presentä ideile ca legate unele de altele? Rostesce-s6 legätura intre-

idel i In reproducerea lor? Dupä ce principm s8 141 ideile intre sine? Ia
cadrul cgror legi sè fa'ptuesce asociatia ideilor? Care asociatie are mal mar&
valáre pentru desvoltarea vieii intelectuale Cea fácuti dupl inrudire
orl dupà deprimiere mechamci? Pot totl 6menil ajunge a asocia la fel,
cura vreail?

§ 16. Aperceptia ideilor.

Se' scie, cà Romanir cu ocasiunea ocuparit Siracusa, vechia
capital a a Sicilia, ail comis devastarr cumplite i macelurr ingro-
zitóre. Furia foculuT mistuia casele, mil furia barbarier omenescl
mistuia viéta cetatenilor acelul oras. Pe atuncl, in o casa, in mij-
locul orasuluT, sta marele invètat Arckimede, singur in o odaie,
tandu-sT capul cu resolvarea une probleme geometrice, cu ochiT pi-
ronitr pe nesce figurr. Acesta cum era cu ochir implantatt in figuril
de geometrie de pe masa i cugetarea intréga concentrata la acea
problema, nu MO, de sérna nicr vuetul Romanilor, carr alergail
prin cetate, nict cuprinderea Siracusa ne spune Plutarchos, in.
Marcellus. Si cand un soldat roman intrase la Archimede, sa-i
onitire, acesta in preocuparea sa nu gasesce alte cuvinte
Noli tangere circulos meos «.
Cum de n'a putut Archimede audi sgomotul acela ? R6spunsiii.
e simplu: Era atat de concentrat si aprofundat cu mintea asupra.
problema sale, Meat in timpul acela urechia i ochiul sal nu mar
furnisah spiritulur impresir noilé din lumea externa. Sigur, am trecut
noT prin momente, cà preocupatT de ceva i adancitt ca cugetui

dacoromanica.ro
 49

In vre-o problemä' n'am audit, n'am védut, n'am simtit, ce s'a pe-
trecut imprejurul- nostru, s'ati chiar in fata n6stra, ce insè in altfel
de imp ejurarT ar fi fost de audit, v'edut si simpt. De cAte off d. e.
nu ni sè intémpla, ca n'audim ttctacul orologiuluT dirr odaia, unde
stain, dei sunt destul de intensive impresnle, ce sè trimit spre
urechia nóstra, orT-ca n'audim, ce sè vorbesce in o societate, unde
altcum, trupesce, suntem de fatä.
Ce avem sa deducem din acestea ? Cà pentru luarea la cuno-
scinta ideificarea a unor impresir externe, ce sé imbie simturilor
nóstre, nu è recere numaT, ca acelea sà aibà intensitatea de un grad
anumit, ci, pe l'angà acésta, sà sè mar adaugä si o lucrare interna
anume a spzrztuluf.
Chestiunea acésta sa o deslusim acum E usor de deslusit. Sa
ne da'm sérnal de ceea ce sé intémpla in spiritul nostru, cand e in
actiune: 1) pentru de a recun6sce ceva de atare, off 2) pentru de
a castiga o idee notia, orT 3) pentru de a intelege ceva.-
Ad. 1) Tictacul orologiuluT din odaiellaudim numaT in casul, déca
spiritul e ltber de alta ocupatie si in mésura a-sT reproduce idea coréspun-
dét6re, cu care apol sé i eontopesc sé asimile'za sensatiile, equi-
valentele psichice ale impresillor notiè, ceca ce dupa.' intelesul de
t6te qilele, sé dice: sé iati la cunoscinta orT sè recunosc de atari
lucrunle, ce iadiasera impresule. Dacal spiritulul, ocupat in
aká directie, nu-I va sta in putinta a-sl face datorinta acésta, in
asemenea cas impresnle, cu to:5th' intensitatea lor, vor fi suite a trece
pe langa 'Arta sufletuluT, fära a fi bAgate in séma de acesta.
Ad. 2) ImT primblu privirea peste un strat cu florT, din o grädiná.
Sunt act rose, garcife i alte florì cunoscute si In mijloc, acatat i legat
de un par, e un fel de tufis de o fldre necunoscuta. Ce sé produce
in sufletul meù i ce lucrarT sè indeplinesc in clipele, cAnd intuez
fl6re de fl6re din stratul dinaintea mea? Pang cand ochiT 'ml staii
atintitT spre florile cele cunoscute, mi sé vor reproduce simplu ideile
lor i sè vor indeplim contopirile orT asimilaçuile recerute, pe basa
carora voTil recunósce de atarT indivicp aceia de florT, de aci. Intre florT
insè este si o rosa de colcíre galbina, ca de care nu maT védusem pana
acum. In casul acesta nu mi sé va indeplini simplu actul
caci in udeule mele vechl despre rose nu sé afla si nota
coloriT galbine. Pana acuma cunoscur numaT rose de diterite nuante
de rosu si rose albe. Acum iml voiü maT intregi idea de rosa,
sciu, cà sunt si rose galbine, imI amplific idea, notiunea de
4

dacoromanica.ro
50

rosa actul in urrna Inse mi se opresc °chit asupta

flonI din mijlocul stratului, asupra celeI necunoscute Sè vor porm
reproduce" de ider de florI asemänätóre. i fiindcä flórea acésta

este din grupa flonlor acatatóre, mi se vor reinoi acum In conscunta

ideile flonlor cunoscute ca apartinénd acesteI grupe. Sè intelege,
sensatiile florif de fata nu vor trece in finta nicl a uneT ideT din
cele reproduse. Din sensaliile, respective din idezle elementare ale
acestet .flort, se va sentetisa o idee nouci, compusd din insusirile
observate: acatat6re, cu 4, 5 orf 6 petale de colóre
catifelate, libere si deschise de tot , fära caliciu, cu pistil in
cutare forma', farà miros, etc. St fiindcd nicI o idee noua nu pi:Ste
fi retinuta in intelect, isolatä, idea de fl6rea sus amintitä se va
asocia totdeodata de alte ¡del. De carT ideI? De acelea, carl aù fost
In clipa acésta readuse In claritatea consciinte i anume de idetle
de flonle asemanate, inainte de t6te, -- in vértutea legit' de asociare,
dupa inrudire apoI de ideile celelalte reproduse cu acésta oca-
siune : de ale flonlor, de earl era inpanzat tot stratul, de idea
forme stratuluTi de a gradmiT, proprietaruluT, loculuI etc., In vértutea
legiI contimporanitatil ; si dupa ce ImT spune grádinarul, cà flórea
aceea se chiama vorri asocia si numele eY. Astfel vorti
fi dobéndit o idee nouà pe sérna intelectuldi
Ad 3. Tot cam asa se va intémpla i cand e sä cuprind un
sir de ideT , sal inteleg o chestiune noua. Mi sè esphcá buna-6ra
fenomenul flilgeruluT, pe bash' scientificä Ca sal inteleg legue aceluT
fenomen, va 7(rebui sà mx se' reproduca In cap multe alte ideT simi-
lare i inrudite, ideT despre electncitate, despre non Y etc., pentru ca
sa pot Intelege esphcatia sciennfica a fulgeruluT. Daca acele ideT
pregatitóre nu vor fi reproductibile, din causa preocupatie spintuluI
in alta ditectie, séü daca asemenea ideI lipsesc din intelect, ideile
comunicate acum nu vor puté fiprimite, chestiunea scientifica a
fulgeruluf nu va puté fi intelésa, cu tótà esplicatia facuta inteun mod
cat de bun si tinuta cu voce cat de puternica.
Evident, ca nu e destul ca sa fie numaT vre-un simt atacat
,

de vre-o tmpresie externa de intensitatea fisica receruta, pentru ca

sa se peita face din aceea o stare psichica idee. Cu intensitatea
sa receruta impresia póte excita aparatul sensorial, excitatia póte fi
condusa chiar pana la centrul de instanta prima, la centrul sensorial
psichic, unde sè ja putma cunoscinta de ea, inteun mod nehotarit,
vag, se face perceplia, dar mai departe, in emzsfere, la locul, unde
wasc z sé asoczazd unele de altele zdeile, nu póte fi conclusa,

dacoromanica.ro
 51

aci aie deja rénd o altä lucrare psichica, de altä natura, care nu
'6'lasä a fi conturbata, de cumva impresiile nouè nu sunt chiar
,din séma afara puternice, ca sa intre cu de-a sila in emisfere, pro-
Aroca.nd aci reproducerea itleilor necesare si si incopcierea cea noug.
Asadará pentru asnmlarea, producerea si Intelegerea ideilor noué
sè recere totdeauna si o lucrare interna spirituala, prin care sé re-
produc In spint idet asémanate on: Inrudite si cu aceste idet sé
asimiléza, sè complica ort sè asociaza cele notiè. Putem dice
,dect, ea' la producerea ideilor sensuale nouè conlucra : a) impresiile
,externe, menite a s'é transforma in o idee noua, idea de aperceput
totdeodata b) si reproducerea unor idet vecht, idet asémanate ort
Inrudii e celet noué, ideile aperceptive, de cart sé lega idea noua.
Farä acest proces combmat, procesul aperceptiv, nu sè pote ideifica
nict o impresia externa, nu sè póte produce nict o idee noua in
iumea ideilor unlit om. Operatia insast, prin care sé infiéza sal sé
amplifica idel noué si sé' inteleg chestiunt noué, sal mat corect
.dis, pnn care se asociazd sensatnile impresidor nouè cu elementele
psichice ale conscnnter, sé numesce : aperceptie.
Aperceptia este ceea ce sé dice In limbagiul de tóte qilele
,dobendirea ideilor, off and e vorba de un sir de ideT, la chestiunt,
,ceeace sè dice: Intelegerea ideilor noué. Si acésta operatia psichica,
in esenta, nu e altceva, decat asociarea ideilor noué cu cele vecht*).
Fail indeplinirea procesulut aperceptiv nu s'é pot dobêndi idet
nu sé pot intelege chestiunr, s'a dis. Dar nicr aperceptia nu sé
pOte indeplini fail ¡del aperceptive ; acestea fiind elementele asocia-
tive, de cart ideile nouè trebuesc a sé Imbaera In intelect spre
a devenr apot si ele insest luate In mane, ca partt constitutive ale
spiritulur. and ne vorbesce cineva In o hrnba streina, pe care nu
o vorbim, prindem cu urechile impresnle sunetelor, le conducem
pana la creed, unde sè prefac In sensatit si póte chiar si In un fet
de representatil, dar fimdca n'atí desteptat totdeodata si idet simui-
tóre, de cart sa sé asocieze, idet nouè nu ni se infiézà prin acésta
in suflet si nicI nu intelegem nimic. Aci s'a Indeplinit numat per-
.ceppa, nu lima si aperceppa. Tot asa s'ar intémpla, déca unut copil
i-s'ar da sa intueze un obiect cu totulut tot strein de cercul cuno-
scintelor 14 d. e. o masina electrica. Copilul IsI va castiga pan&
o representatia 6re-care despre acest obiect, vede adeca ca e

*) Dr. Ziehea reduce, cu drept cuvént, telti aperceptia numaï la actut

asocial-II ideilor.
4*

dacoromanica.ro
 -52

ceva ad, dar idee, pe care s'a.' o incopcieze de continutul consciintei

logice, nu-sl va puté forma Representatia aceea it va si rémânea
isolatà in consciintai, ca o stare psiclueä farà nicI o val6re. Altcurn
va sta Inaintea mame aceleia un individ priceput in materie.
Peste tot numal tot facénd aperceptiI corecte, sistematice, iI e dat
omulul desvolta mintea logica i scientifica adevérata culturar
care ea dela sine isI tot Invioséza necontenit interesul. De aceea
prescrie pedagogia, ca in invét'amént sa' sé procédà tot dela cunoscut
si dela usor la maI necunoscut si la mat greti, pentru ca sa sé,
invete adeca.' tot la lumina ideilor aperceptive lucrurile noué, pentrit
ca ideile noué sä sé incopcieze de multe alte vechI, dupa.' legue
asociatid logice. fn modul acesta ideile nu numal cà devin mar
traInice, dar fiind asociate de sirurI de ideI, pentru carl s'a purtat
interes, sè fac i maI viI, Cad vrsaila interesultil sé estinde i asupra.
lor. De aceea sé face mare lucru in acele scolI din Germania, in
carl sé cercetézà mal întâìù avutul intelectual al copillor incepétorr
de sc61ä, spre a sé completa cunoscintele i numaI dupa aceea ssé-
urméza.' cu materia de invétamént Tot pe acest cuvént , cAnd
explica ceva de natura mal abstracta, nu e bine sal sé Incépa cu
pentru carI mal greti sé gasesc i sé sugeréza' ideile aper-
ceptive necesare, ci sà ssé lumineze chestia cu casurI concrete cu-
noscute, luate din ward, altcum sé pot invéta, ce e drept, vorbe,
dar nu idel. De aceea totdéuna pe térémul, in care avem mal
multe ideI aperceptive, putem intelege maI bine' si mal usor.
In urmare mime' ace/a, care si-a dobéndit ideI aperceptive, de-
pe téte terenele sciinteI, sé p6te ocupa cu succes in téte directule-
aceleia. Tot din conditule aperceptiel mâneeand trebue sa re-
cunciscem, cä mult adevér e In dicèt6rea poporala : »Omul invétat
vede cu patru ochl, cel nelnvétat nicI cu cel doI, care II are (
Sigur Cu mult mal mult vede d. e. Invétatul,- la o &Ire,
ded.t p6te vedé unul incult ; altcum vede cel invétat natura, lumea
Intréga', si de tot altcum cel necult, desi, »unuia si altuia tot dol
ochl i-a dat buna natura«, cad un fel de basal pentru procesul aper-
ceptiv sé afla. In =tea celor incultI si altfel in a celor invétaff.
Si fiindca ideile aperceptive j6cd mare rol in procesul aper-
ceptiv, determina.' f6t-te mult produsul acestuia În urmare fella
ideilor dobéndite si felul intelegera chestiumlor, In deosebT ale celor
abstracte, sei depincl in mare mésural tocmaI dela felul ;i multimea
ideilor aperceptive. Cu cat mal multe si corecte idd aperceptive-
_posede cineva despre ceva, cu atat ideia séifi cl-estiunea va fi si.

dacoromanica.ro
 53

usor si exact si mai cu interes .aperceputa. intr'un fel intelege

d. e. fenomenul aratanI unuI comet pe cer, un om cu cultura astro-
nomica si in altfel un téran ; primul, cu ideile aperceptive basate in
sciintá, va vedé un anumit fenomen al naturet cel din urmä, Cu ideile
aperceptive servite de credinta poporulut o simpa' stea cu c6dà, un
semn de résbolti. inteun fel apreciaza o flòre spiterul, in altul
botanicul, in altfel petul si éra in altfel omul incult, fiecare dupa
ideile aperceptive, ce i sé' reproduc la vederea aceleI flort ApoI
la chestiunile abstracte ? !
E natural, ea' nu top' 6menir sà alba aceleasl !cid aperceptive
despre. difentele lucruri si chestiunt Depinde dela felul cultunt
ciela firea ì temperamentul fiecáruia. De aceea e natural, ca nu
top' 6memI sà inteléga la fel aceeasf chestiune. CAtà deosebire
In pnvinta acésta ? In deosebt cAnd e vorba de chestiunI abstracte.
Capacitarile, ce sé incérca intre 6menit can: nu sé pot intelege
asupra une chestiunt nu aù alt rost, deat sà pregatésch si A.
scormonésca ideI aperceptive, spre intelegerea chestnind dorite.
Luk'm nol totdéuna act de impresnle radiate asupra nóstra de lumea
realà? Se pot idetfica impresule externe numal: avend intensitatea receruta,
faifa conlucrareasufletuliff? Ce lucrare internä sufletesca trebue a se' lude-
plini, cand e s'a recundscem ceva, sà dobéndim vre-o idee noua, orI cand avem
sà Intelegem, ce ni s'e spune? Prin ce exemple se 'Ate Invedera felul cum
sé reproduc idel vechl, cand e vorba s se ideifice impresa nouë? Ce e
aperceppa? Pe ce se' basezi procesul aperceptiv ? Ce val6re afi ideile aper-
ceptive pentru starea si val6rea ideilor de aperceput? Ce valáre si aplicape
are aperceptia In invetament ? Deja modul cum se apercepe depinde starea
inteligentfi si a mintalita.t.fi? Da modul de apreciare a lucrurilor?

§ 17. Anumite momente In procesul aperceptiv.

Interesul intelectual.
Sä ne itichipuim pe mal multI scolarl, din mal multe clase,
la primblare, mergénd pe o cale de pe cáinp, linItitT, ara a vorbi
unil cu altit lasatI numal: asa, de dragul lor si la influmtarea !urna
externe. De !mina sémä, ca fiecare îi va purta tot in alta directie
atentiunea i in urmare gAndirea fiecaruia sè va ocupa tot de alt
si de alt obiect. Unul, pcSte, va cauta anumite plante, altul florT,
al 3-lea sé va interesa de minerale, al 4-lea va colinda cu nouriI,
al 5-lea mi sè va concentra spre obiecte intumbile, ci sé' va l'asa in

dacoromanica.ro
54

voia fantasiel s. a. Safi sä ne inchipuim mergênd impreunä, pe un

amp, pe un botanic, tarmacist, econorn, preot i pe un forestier. Sigur,
cà fiecare din acestia va fi indrumat cu interesul s'éti tot in alth si
alth parte, tot spre alte phrti ale naturit
La fiecare dintre ceI amintitl me sus s'ail reprodus in cons-
ciintà tot alt i alt sold de- idei aperceptive, cart determinat
indrumat gâ.ndirea.
Vrénd sà chuthrn dupà mob flul, care face pe acet címeni a fi
activI cu sufletul in drferite directil determinand pe fiecare sh arte
preferinth pentru cutare sal cutare directie, va trebui sà admitem,
ch inainte de t6te aci o pldcere anumith, de care s'ai.1 simtit ph-
trunse pers6nele-sus amintite, le-a imboldit gAndirea si le-a indrumat-o
la fiecare in alth directie.
E intrebarea: pe ce sé basézh plAcerea, ce insotesce actul aper-
ceptiv? Pnn indeplinirea aperceptid sé incopcte, sè adaog, sé ago-
nisese- noilè phrtl- constituartte- intelectuale;ce sporesce- puterea mte-
lectualithtil nástre. §1. and e vorba, peste tot, de agonisire, de sponre,
si pe terenul intelectual ca si pe cel material, omul, café scie aprecia
crescerea importantfl sale, in urma unel imboldirl instinctive, sé
bucurh, simte, ca i and un curent invietor ii prefirézh finta. In
urma aceste sthrY e lucru firesc, sà sé instigeze apoT o incordare indem-
nht6re de a maï tot apercipia, de a mar primi adhoghti menite a'!
mAri valdrea. Acésth plhcere i incordare, de naturä psichich, sé
numesce interes, interes intelectual, spre deosebire de interesul
material urzit totdéuna in vederea astigului material.
Interesul intelectual devine pentru om o treburnth internh, ce
sé resimte in o continuh stimulare, spre un scop curat intelectual,
spre sporirea vietiI intelectuale.
Fiind interesul intelectual un efect al procesului aperceptiv,
e firesc lucru, cA feLut i intensitatea interesului sh stea in raport
cu conditiile aperceptiel, sä fe ded mal mare la acel spirit, care
dispune de mal multe, mal speciale, mar puternice si mai vir ider,
si in acel cas, and i-sé oferA minpl de aperceput idei inai deo-
sebite si notiè. De aceea nuW-I-ce cap, nu id orlce directie i nu
oil and, ni sè clà sh ghsim vlasthrind interesul intelectual la gradul
de admirat, mai inalt.
picala, ch: de unde nu-I, nici nu poti da«, o putem aplica
si aid. Cum sh 'sI manifesteze un om interesul chtrà o chestiune,
claa nu are pnceperea receruth pentru ea. 7Ignoti nulla cupido
dacoromanica.ro
 '55

sé qice in un proverb latin. Dacà meya nu si-a agonisit pe un

teren cunoscinte ciare si solide, chemate a-Y crea forra psichica si
logicä, intelectul aceluia nu va manifesta niel' un traeres in acea di-
rectie. Sè scie, cà scolarul, care n'a invétat bine, cu pricepere de-
plinä, un studitt, in decursul instructa, nu páte mantfesta niel' interes
eättä acela. Irisé dacl In urmä sé' pune cu o stáruit.th mare s'a'
studieze, pote ajunge santa desvoltat si interesul. Avem interes
atea' ómenti cunoscuff st attà ceT inrudit1 cu nol, dar nu si cAtrA
ceY necunoscutY, orY depärtatY de nol.
Pe basa celor spuse aict e usur de inteles, cä gradul ade-
vérateY valorY psichice a unut om stá in raport direct cu gradul de
interes intelectual, ce acela scie manifesta in fata problemelor scien-
tifice, culturale si morale. Tot firesc este, eh' sc6le1e medil mentte a
prepara tmeni pentru sctintele maY Inalte, ce sé dati la universitate,
sa urmärésca drept scop, In pnvinta problemeT instructive, desvol-
tarea interestilta intelectual multilateral, cara t6te sciintele, ce
format obiectul instructit scolare si ce constituesc basa pentru do-
meniul superior al sciintelor. E si o pretensiune destul de mare
ce sé impune prin acésta, eact ca sà manifesteze spiritul cuiva interes,
sè presupune, sa fi fost inzestrat cu multe Ida i acestia s'a' sé fi
asociat logice.
Din interesul, ce nutnm dtferitelor obiecte ale schnteY, nasce
In sufletul nostru dragostea atragerea cátrá acele sciinte, étä din_
interesul, ce nutrim órnentlor, nasce in Mima niástrà simpatia csátrl
aceT danent Interesul acesta ne insufla' la casurY trebuttóre puterea
vräjescä menitä a ne tiné dispus: i destound intru realisarea celor
rna marl, mal anevutóse si mal" inalte scoputi, ce urmänm In viétä.

Ce p6te fi causa, ci &nena sunt indrurnatir a sè ocupa in diferitg di-

rectrunIP Care e obérsra plicerfi ce s'é sirnte, cind s8 fac apercepta noté?
Ce este interesul intelectual? Dela ce depinde interesul intelectual? E na-
tural, ca instructra scólei secundare si urmirésci desvoltarea interesultil in-
telectual?

2. Atentiunea.

Cine n'ar sci, ce insemnéza a fi Cu ateniunefl Ca't de des sé

practia d6r, si cát de mult sè cere, sà sé indeplmésa n'A aten-
tiune nimic nu sé pcite invéta si nu sé p6te intelege; ceea ce Iri-
sen-11164 cá ara' atentiune nu sé páte indeplini procesul aperceptia

dacoromanica.ro
56

Atentiunea adeca face preparativele .psichice i fisiologice necesate

desfäsuranI ,procesuluT aperceptiv, tinénd in trezte factonI ch-ematI
a fi actiff la i ealisarea aceluia, ca s'A sé reproducá ideile aperceptive
si s'a sè acomodeze simtunle spre pnmirea impresillor externe
Scim, ca procesul aperceptiv sé' indeplinesce, déca ajung exitárif
psichice pana la centrele supencire, unde sè descara In urma
acesteI descarcaff o parte a energiel nerv6se reagéza, tot ca excitare,
indérépt si spre nerva sensitivr, catrà aparatul sensonal respectiv
Pnn acésta curentul de energie pusa in stare de excitare, ce alt-
cum continuu circula dela aparatele sensoriale pana la centrele psichice
si de aicl éfasI indérépt, sé face mal ager, mai puternic, prin ceea ce
acel aparat devine si mal' sensibil, decat este in alte imprejurarI
tot deodata si mal bine adaptat pentru primirea impresulor externe*).
In urma acesteI lucra'rI psichice i fisiologice aparatul sensorial
si spintul vibréza cu o .putere mal' mare, ba sé póte ajunge
ca sub acest raport sa sè produca sensatiT. psichice si in lipsa de
impresa reale externe. Curentul de excitare din nervil: sensitivI
motorr il i suntim in casul de atentiune ca un fel de incordare,
ce, dainuind mai mult, devine chiar obositóre. Peste tot atentiunea
incordata obosesce fórte mult creeriI si nervil
Atentiunea e decI resultatul une actiunI de natura fisiologica
psichica. NumaI actiunea desfäsurata in améndotiè" aceste directil,
asa cum s'a spus, stérnesce atentiunea. Incordarea numal in privinta
fistologica nu póte fi consideratä de atentiune. Ba sé póte dice,
ca momentul de capetenie resida tocmaI in incordarea psichica, in
actiunea de a tiné adeca in trezie ideile aperceptive, necesare actelor
de aperceptie.
Pe basa acestor considerante sé i pòte dice, ca cu cat omul
e maI cult si mal' inteligent, cu atat e mal capabil de atentiune
Incordata i constantä. Dela un copil, pe primele trepte ale des-
voltarif putenI intelectuale, nu sé póte astepta o sfortare i dainuire
in a A atent..
E cert, ea' deodata nu ,s6 pot trimite mal multe curente de
excitatie, in diferite pártI ale creeruldf. De aceea apol nicl activi-

*) Pe basa acesta profesorul de universitate din Viena, d. Dr. TJrbantrschek

sustine parerea, In o brosura a sa, c omul, care aude greù, se" p6te vindeca,
.
daca. e In continuu atent la ceca ce se' Intempla si la ce se vorbesce in apro-
pierea sa. Pnn acésta se contnbue, ca curentul de excitatie, ce comunica
prin nervil acusticl, dela aparatul sensorial la centrele psichice, sa fie tot viu,
pnn ceca ce Inse nerviT i organcle castigä in sensibilitatc

dacoromanica.ro
 b7

tatea intelectualà nu se' p6te fhptui deodath, momentan, in mar multe

-chrectff, nu putem adech cugeta deodath asupra mat multor felull
de obiecte. In urmare nict atentiune nu putem aye deodath in mat multe
directit. Se' chce, adevèrat, despre fullu Caesar, cà dicta scrisoil de-
odath la 20 inst. Acésta ins6 nu denotä, ch sè cugeta "deodath in
20 chrectiT, ci numal, cà avea o minte i fórte agerà i abilh, care 'I'
ingäcluia, sh fach repedt schimbhrt cu intelectualitatea sa, fhrh a s6
rupe firul singui aticelor start de iclet, de chesbunt i dect sh-st
tórch i atentiunea repede chträ obiectele gAndirlf.
Threctia, in care devine atentiunea indrumath, când sunt date
mat multe felurt de impresil, cart tete concuréza de a fi primIte in
sufletul nostru, depinde dela mar multe momente i anume:
Dach impresule externe ail o thrie mat deosebith putênd
produce in vértutea acésla excitatit atAt de intensive in organele
nóstre psichice, incht sè suscith inmechat aci energia psichich ne-
cesard atentninff. La sensul vedent aii mare sansh de féusit im-
preside, cart cad pe macula lutea a ochmlut, acestea fiind in stare a
excita mar tare aparatul optic, decht altele, ce cad pe phrti mat
laterale ald ochuilut. Apot o sansh sigurh ati impresille cele noilè si
originate, din caush, a. pot excita mat tare organele psichice.
Dach. 3mpresiile stall in o relatiune mat strinsh cu idtile
latente ale consclintet nòstre, relatiune basath pe inrudirea ort pe
contimporanitatea impresnlor noilè si a ideflor latente.
Déc6 impresiile sunt in finta lor de naturh de a destepta
sthrt psichice pra'cute.
Dach ideile reproduse, ce dominh spiritul in momentul dat,
se potrivesc in pnvinta tonulut cu cele nou'e, déch adech constelapa
psichich e favorabilá unor anumite impresff.
Acele impresit sunt cualificate a servi dect ca impulsiunt interne
asociative, cart sunt a) mat tart b) mat inruchte cu idelle latente ale
conscuntel e) care destépth mat mare pläcere si d) cart ati constelatie
mat noroccísà.
S'ar crede, cä i atund cAnd suntem isbitt de lucrurY contraste,
fie cà urmézä impresule momentan, fie succesiv, inch' ne vedem
determinatr a da atentia acelora, mat cu plhcere. Asa si e; dar
nu contrastul in sine determinä atentiunea, ci faptul, cà im-
preside omogene nu sunt in stare a tiné in trezia receruth

dacoromanica.ro
58

organele sensoriale i astfel sosirea impresiilor notié, contraste celor

ce atacati panä aci sensul, este binevenia i spiritul manifestä
atund preferintO pentru acestea. T'Ana e decl momentul deciOtor,
si nu contrastul. Omogenitatea e o causa de sräbire, iarà contrastul
o causa de inthrire pentru sensibilitatea organelor sensonale.
In genere apo/ sé mal' 'Ate afirma, ch.' acele impresit sunt
atragétóre, carY representézA miscart. MiscOrile arätand mal evident
viéta, ce ne pnvesce si ne interes6zh atat de mult, ne place si ne
atrage atentia mai mult.
Ca lege generala in privinta acésta sè póte considera insè
aceea, in directia, in care are cineva mal' multe ideI, mal multa
pncepere, mar bun simt, in aceea va puté a fi atent mal bine.
Depinde mult felul atentiunit insè si dela obicInuintà.
E lucru mare daca' cineva a fost norocos a sé' desvolta intre
imprejurárI favorabile cultivOril atentiuniI Omul, in care atentiunea
e totdéuna tréz'a' i agerä, e mal in mésurà a aprecia Vote la valórea
lor propne si a fi mispat in fiinta sa .4ufietéscà mat adânc i mar
Cu farmec. Cel, care nu are puterea acésta e osandit a fi mal im-
pasibil /a tcSte, finta, care nu sè scie incânta si interesa de t6te butià-
tatile si frumsetile, ce i-a pus D-cleti la dispositie in lumea acésta.
Cu drept intréba Shakespeare: *O ciórg, o ciocárlie nu canta deopo-
trivO cu priveghtteirea, cand nu-I dar atentiune?* (Neg- de Ven. act. V. sc 1).

In ce raport stà atenttunea ca procesul apercepttv ? Ce operatif se in-

deplinesc spre a se realtsa atentiunea? Dela ce demude puterea atenttunfi?
Sè páte Wepta. atentamea Incordata la copii ? Sè p6te desasura atenttunea
In mal multe pairtI deodaa Ce momente determink directtonarea atentmnif ?
Ce rol are contrastul In directionarea atenttunif ? in genere In ce dtrectm
putem fi mal* atentI? Ce- importanti are atentnmea asupra stäril generale-
pst cht.c.e. ?

§ 18. Conditiile reproduceril ideilor.

E lucru sciut, c'a' o lectiä pregáltita9 bine sé inVatà cu placere-
si ca ce s'a invétat ca placere sè pastrah in minte ca mult mal
bine, decat ce sé memorisézA de rost, fàrà inteles, off ce sè invétase
cu de-a sila. E apot prea cunoscut, cá o lectid cu Oat e repetat5
mal' de multe Cu atát devine mal' bine fixatà in minte, si sé
póte mal' bine reproduce, pana cand una cetitO numat odatä, dei
dacoromanica.ro
 59

altcum lutelésá, s6 reproduce mar anevoios. Acésta insemn64

ideile s6 reproduc cu ata mat' usor i maI bine, cu cát : 1) mar
ciar aü fost produse si 2) cu cát mar des ail fost repetate.
1. Aperceptia clar& a ideilor facilite'zd reproducerea din urm5-
t6rele 2 motive :
Ideia bine aperceputá inträ in consciintä cu o mal mai-e
fortá i lasb.' decl acolo si o mal viá dispositiá functionabilá.
Ideia bine aperceputá devine legatá de mar multe alte ider
inrudite astfel e In m6surä a primi impuls din mal multe pàrt
i

prin ceea ce devine mar destoinicá pentru reproducere.

2. Repetitia facilite'z& reproducerea iarási din 2 motive-
a) Off-ce organ cap6tá cu atát mal mare abilitate pentru funcio-
nare, cu cát mar dese-orl a fost pus s'ai lucreze in aceeasi directie
principiul exerciliulut ; d. e. ; ochiul devine cu ata mar
indernánatec i destoinic pentru a mésura distantele, orI márimea
obiectelor, cu Cat maI mula deprindere a fácut In privinta acésta
saü: mána cu atata mai destoinicä devine pentru efectuarea unor
cu cát mal adese-orT o a it- deprins cu acelea. Intocmd
e si Cu dispositule functionabile , pe care s6 basézà reproducerea
ideilor. Si ideile, in urma repetini, devin tot -mar reproductibile_
Spre ilustrarea cliestiumi ne mal putem invoca alcisi faptial, destul
de cunoscut, cà dacá timp mai indelungat nu vorbim o limbá,
incepem a o utta. Si e de notat, cá uitärn mg' întâiü cuvintele
mar rar intrebuintate , de vreme ce dispositiile functionabile ale
acelora fiind maI slabe sè si astupà mal cut-6nd.
Repetipa facilitézi apd reproducerea i din causa, cà fibrele
nerv6se, pe; carI s6 aft' celulele acelor idei, putand a fi excitate
niaii dese-orf, devin mai sensibile, s6 fac cal mal comunicative, si
astfel mar accesibile fa impulsiumle, carT h s6 comunicá din regiumle,
ce le vecin6zà.
Fie-care om reproduce maT usor i mal bine ideI din sfera
specialitátif, in care s6 ocupà.
Nu putem sà nu amintim aid si de condifiunea general&
a activi Mgt intelectuale, de starea preste tot a materiel nervOse,
de calitatea creerulul a nervilor, dela care s6 'ntelege, depinde in
lima primá, modul cum pote cineva reproduce. ÓmeniI cu creer
puternic i cu inteligintá mare pot reproduce, la tot casul, mal bine,
decát ceI cu mat putiná intcligentá saú cu energie nervòsá mar
stäbitá. Asa fel s6 si face Ca ce/ inteligent invatá mar curénd
,

dacoromanica.ro
0
cleat cel mra putin dotat, ceea ce insemnézal, ca la cel
fimd mal multä energie nerv6s5 trebue sà fie si puterea psichica
mail mare si in consequentä i dispositule functionabile aü mal blind
sanza de a s'e' repeta. In acéstä lege psichologica trebue sà sè vada
causa, pentru ce tén'érul, cu energie nerv6sa mar mare, invata mar
usor si tine mal bine minte decat cel inaintat in etate i pentru
ce ideile Castigate in tinerete sunt malt' perseverante, r'éman mal
bine si mal mutt in minte, decat cele Castigate la etate mal mare
orI la betranete, chid totul e maI vejtejit in om.
In ce privesce puterea de a reproduce exista o deosebire
si o gradatie mare la címenl. Sunt unil, carr in privmta acésta dati
dovadd de adevèrate minunf. Sunt d. e. pictorT, cad pot copia
modele, pe cad o singura data le veduserá ; le copiaza dupa me-
mono impresiilor, ce sl-att fixat in st4et. Ómenil musicalI de
regula cetind partitura und piese mil reproduce totdeodata si me-
lodia aceleia. Un dirigent de cor recercat odata de un prIeten al
set"' (H. Tame : Der Verstand, I. p. 68) sa spuna, cum de plite
reproduca deodata cu cetirea partitunr i melodia pieseT,
réspunde, cà »cetind partitura scrisa aude, ca si cu urechia, nu nu-
maI acordul in tóta secuenta sa, ci si sunetul_instrumentelor,
anume la prima cetire observa i pnnde cuartetul, la a doua
urmatórea cetire observa apoI pe laugh'. cuartet i celelalte instru-
mente si in urmA aude si taxéza de tot hotarit intreg complexul,
ca si cand i-s'ar fi cantat.« Bethoven, renumitul componist, a
compus unele din operele sale grele fiind surd, sprijinit numaI pe
puterea de reproducere. Mozart a copiat piesa »Misererec, una
clintre cele mal grele compositiI musicale, and era copierea oprita,
numaï ajutat de puterea sa minunatä de reproducere, o audise nu-
maI de doue orl. Sunt sachistr, cari jóca intorsI cu fata in alta
parte si dictand altuia, ce si cum sa mute figunle. Una dintre acestia
o duc 'Ana la atata perfectie in pnvinta acésta, de jóca chiar cu
mar multi insI deodata, dictánd la tóte partidele, flea' a se' 'Ina pe
mash'. Sè povestes.ce de un anumit (Paul Morph), care juca deodata
in 8 partil ; un altul (Padeus) chiar 20 de partff.
Se intelege, acest fel de eimenl isI presentéza pe basa puterff
de reproducere perfect imaginile obiectelor, pe cati apoI, si in
lipsa. le v6d ca fantome. Sachistil, despre carI s'a vorbit, ved, cu
sufletul, masa cu figunle de sach, ca i altiI cu °cliff sensoriall.
Taine publica Q sciisáre a until amic al ski, care scia juca sach cu
dacoromanica.ro
 61

fata Intórsa in altà parte. in acea scrisóre s6 dice : ,and stail

In coltul meti, cu ochuï tintitl la parete, v6'd masa de sach in Oa
constructia sa, cu t6te figurile aseciate, cum le lasasem et, dupà.' ce
le-am studiat. Si daca in decursul joculur deviù nelinistit din causa
vre-unel indoill, ce am cu privire la positia Arre-uneia dintre figui
atuncr repetez inch' odatä. jocul , dela inceput, numar in gaud,
urmarind acum. cu tóta bagarea de sama, in deosebr miscarea
aceler figuir, care imr causase confusia Si mar usor asT fi putut fi
inselat jucand asa, ca sa privesc real, deck cu ajutorul imagmatier.
N'am jucat nicl-odatá sach, fara ca sa nu repetez jocul, de 4-5
off, si nóptea, in imaginatia. and nu pot dormi din causa On-
,

-durilor grele, incep a juca singur sach, tot in inchiputre, pana ce,
in urma joculur, mintea mi-s6 hnistesce asa de bine, trick m6'
apucä. somnul. Di nu fac nicr o cleosebire altcum intre masa de
sach a imagmatier mele i intre cea realä.z.
Mal depinde felul i puterea reproducerir si dela fire, dela
dispositir momentane, dela aptitudinr speciale, precum si dela
calitatea ideilor. Sunt 6menl, cari reproduc mar bine din sfera for-
melor, altir din a sunetelor, iar altil din a colonlor ; sunt iarasr unir
6menr, cari nu sunt in stare sä tina 'n minte nume, s a.
Dintre icier cele castigate cu ochiul sunt mar quahficate de a
fi reproduse urtréza apor cele castigate cu urechia.
Cum trebue sa invétam, ca sä sé pg'streze í s sè reproduca
cat mal usor si maf bine?
Pentru care doué motive facilitéza. aperceptia reproducerea ideilor?
Pentru care repetitiä?
Ce importanta are In causLocupatia si calitatea creel-11pr? Pentru ce
are importantä In causa calitatea creenlor? Ce fenomen sé pi:Ste explica pe.
basa acésta
Exista deosibire i gradatie la 6inenI, In ce privesce puterea lor de
reproducere Ce date avem n pnvinta acésta?
De la ce mal depinde Inca felul i puterea reproducerff?

§ 19. Pedecile reproduceril ideilor.

Ar fi lucru minunat, daca ne-am puté reproduce idetle tot-
déuna si sub tóte imprejurarile, la fel, tot bine Consclinta omulur
este eXpusa la multe imprejurarr nefavorabile reproduceri4 ideilor_
Anume:

dacoromanica.ro
62

Sé intémplA dese-orT, cA preocupatT de anumite lucrurr, nu

ne putem reproduce ideile, ce am don sl ni sé reproducA.
Nu ne putem reproduce, cum s'è cade, ideile, cAnd, In urma
unel prea mart i indelungate ocupatir, fie spirituale, fie fisice, suntern
prea obositT, pstchice orT fisice.
Nu putem reproduce, cum am vrea, stAnd sub influintarea
vre-uner bèuturr excitante luate in dosA mar mare.
Nu ni sè reproduc ideile, fie In parte, fie pi este tot, dach'
creerir sunt atinsT de vre-un asces de MIA si
dacA. In genere creerul e slAbit in urma bAtrAnetiT.
Tóte causele acestea vor pune pedecr la desprinderea
din Intelect, la desfAsurarea reproducenT ideilor.
SA' le vedem i esaminAm pe rénd.
Scim, cà intelectualitatea nu póte fi activá deodatA in doué
directil, din causA, cA' curentul de excitare nervós'A nu sé póte
impArti In mar multe directiT In acelasT moment. DacA insé, In urma
excitArir mar deosebite creenT sunt intensiv activr In o directie,
ceea ce recere o concentrare deosebitä acolo energier nervése, atuncT
férte cu grett ssé mar pótc sc6te din acea parte a creerulur si a sé
mar directiona in alta. Si dacA totusT ne-a succcs a .9 indruma in
aka, determinAnd astfel actiunea intelectualá pentru aliâ ordine de
ideT, sé intémplA, c'A In locul cel vechrti, rémas cu mare dispositie
de intabilitate, sà pótA lua fórte usor curs éräsT pe acolo curentul
de excitare, in care cas sè pornesce apoT de noù reproducerea in
-sfera ideilor acelora. Cuprins odatA cineva de un nécas sail o bucune mare
ir vine f6rte cu greft sufletulur de a s'é abate In altA directie; preocupat
-cinev- a de un amintit obiect, nu-sT mar prea aduce aminte de o
altA datorintA, ce-o are in altA parte de implinit.
S'é scie, cA obositT de lucru, sail de o indelungatà activitate
spintualA, nu mar simtim plAcere s'd né mar apucAm de ceva, ce
receke- sfortare mal mare spiritualA. Chestia e usor de esplicat.
In ugnd muncir, la care am fost pusT, s'a consumat prea multA
,energie st in urma acésta fibrele nervóse s'écAtuite nu mar pot fi
,exciiite in mésura necesarà actuluT de reproducere. Trebue sà ne
introducem in structura nervásA o materie intantA, s'A bem d. e.
.cearti,,. ori apor ssa.' odihnim, pentru-ca sA créscA energia si cu

dacoromanica.ro
 63

ea excitarea in fibrele creeruluT, la mesura necesarä, spre a s6 'hide-

plini reproducerea intention atä.
3) Cine a béut prea mult, sigur, nu póte desvolta o temä, la
care se recer cunoscrnte vaste? Nu e cu putintä a sè desvèli in
casul acesta adea activitatea spiritualà, din causä, ca.' in urma in-
grämädiriT unuT cuant mare de materil iritante creerul este excitat
prea in intregimea sa, asa, a o concentrare a energieT spintuale si
a activitätil intelectuale e imposibilà orT fcirte ingreunatà.
4). Diferite 'Ale, carT aficiaz4 creerul, produc difente sail, carT
conturbA reproducerea ideilor. In privinta acésta cronicile sciinteT
medicale ne oferà o grAmadä de casurT, de tot felul de perturba-
tiunT. Vre-o ate-va vom aminti aicT: Un gentleman englez, isT
perduse, in urma une loviturY primite la cap, deodatä, cunoscinta
limbù grecescI. Un preot lovit de apoplecsie sT-a perdut puterea
de-a reproduce din cunoscintele sale Castigate in ceT din urma 4
anT. Un astronom rus vi-a perdut deodatä cunoscintele adunate
In qitia din urmä, apoT din lunile din urmg, in curénd tot succesiv
si cele din aniT versteT mature, asa a in urmä nu-sT maI puté
aduce aminte deck de cunoscintele din copilana sa. Dupä un timp
6re-care sT-a dobéndit laräsI puterea de reproducere, si anume in-
cepénd cu ideile relative la vérsta apropiatà de cea a copiläriel, panä
in fine a ajuns si la cele maT noile' Uner amencane i s'a sters din
minte, in urma unuT somn extraordinar, tot ce avea, fémânend cu
intelectul sè'il ca cu o tabula rassa. In urmare, fu silità sä sè apuce
din mil sä invete a scrie, a vorbi sia cunósce. Dupà vre-o ate-va
lunT cade &A in somnul extraordinar. In urma acésta s'e' sterse
apol érä tot, ce primise sufletul eT in lunile din unnä, rechstigän-
klu-sT inse consciinta vietiT sale antenóre. Acésta stare i s6 perondä
rnal de multe orT, in decurs de 4 anT, Ora ce in fine sl-a revenit
iara'sT la deplind sänätate.
Si dupà cum stänle de bola pot impedeca reproducerea, in
parte orY de tot, asa ele pot sä o si favonseze. In Mid sè pot re-
produce si de astfel de cunoscinte, carT altcum n'ar fi reproductibile
Drept exemplu amintim aid un cas relatat tot de o cronia medicalä.
0 fatä, neinstruitä, care nu scia nicY ceti, nicT scrie, in un acces de
delir, incepuse deodatà, ca din senin, a recita texturT din limba
latinä, elinä si ebraia. Textunle recitate ail fost copiate de doc-
torul, ce o cura. Si s'a constatat maï CANA al acésta' fatä, and
era de 9 anT, sta la un uncliTti al eT, un preot catolic erudit, care

dacoromanica.ro
64

obiclnum a recita inainte de prang, preumblandu-s6 pe un condor

de langa bucatane, partil din difentI clasicY. Atuncl èsi intipä-
risera, fete/ textunle, la carI altcum nu s'é mal gándise nicI odatä,
dar a cä'ror dispositir psichice devenisera reproductibile acutn in
starea de debt-.
5) Banana perd puterea de reproducere din causä', cä paralet
Cu slä'birea organica s6 vestejesce i viéta spintualä' Fibrele ner-
vóse la barénete isI perd din ce in ce tot mal mult din energie.
In urma acésta apoI sè eclipséza si sfere lumiI ideale. i lAtranilor
de regulä It sè intémplä de-sI perd tot mat mult din lumea lor de
Uitai maI int5Ri cunoscintele dobéndite in timpul din urma,
cad acestea s'ad imprimat maI slab, din causa, Ca' s'ail prima, cand
celulele nervóse era5 deja maI së'cate de energie. Ideile din copi-
lane, cand energia nervósa fit in t6tä puterea, fémán maI bine si
mat mult. Din acest motiv si le st reproduc banana pe acestea
mare pläcere.
Reproducerea ideilor servesce ca basä pentru tóte actele psi-
chice. Putem dice, cà tóte actele psichice, in carl sè valoréza men-
talitatea 6menésca, sunt tot atatea forme off stada difente ale
reproducenI idei Ion

Avem putinta neinzalprärufa a ne reproduce idefle totdéuna, la fel,

tot Nile)
Pentru ce nu s'é pot reproduce, cum s'ar don, când è la imiloc o pre-
ocupatie de altd naturV
Pentru ce nu In urma unel: intensive ocupatiI anten6re9
Pentru ce nu, cAnd spintul stä sub influinta unel Muturl spirituóse?
Peutru ce nu, când creeni sunt oficiatf de vre-o MA?
Pentru ce nu la lAtranete?

§ 20. Dotié momente orI stadii ale reproducerif ideilor.

1) Illemoria.
În limbagiul de tóte cile1e prin cuvéntul »memone« s6 rostesce
nopunea puterff »de a tin6 minte.« picem despie cineva, ca are
memone buna, cand vedem, ca tine bine in minte cele audite, v6dute
orI cetite. A tin6 ceva in minte ins6, dupä intelesul psichologieì7
e tocmal puté reproduce ceva«. Daca o idee este reproduc-
PHA, o tinem i in minte, o avem adeca in memorie. Vedem decI,
cà memoria nu este un act deosebit saù vre-o putere specialä a

dacoromanica.ro
 65

spirituluT, ci e aceea, ce s'ar dice posibilitatea de a se* reproduce ideile.

In felul acesta maxima: »tantum scimus, quantum memoria tenemus«,
formatà conform cu intelesul cel adevérat, ar suna asa: »tantum
scimus quantum reproducere possumus.« Acele ider din cercul cu-
noscintelor nóstre, pe cart' nu le mat putem reproduce, devin sterse
pentru viéta ncistrà." inielgctualä, decT i pentru memone. A avé memone
»ampi'a'e,»fidelae., »up'rete., »tenacee insemnézà a puté reproduce multe
ideT, a le reproduce, cum fusesera insusite, usor, si a le tiné indelungat
timp in minte. Memona sé mal dice si. mechanica, juditio'sd si
ingenzo'sa. Si aid inca nu e vorbá de alt-ceva, deat de diferite,
de 3 modurT de reproducere.
Reproducénd ideile tocmai in modul, cum sé asociasera,
and furà produse, s'é dice, a lucréa memoria mechamca. E de
trebuinfa, avénd in vedere nevoile Inept spintuale practice, sä" ne
deprindem si memoria de felul acesta séti modul acesta de repro-
due'ere. Pnn acésta sé soltdariséza ideile cu intelectul si in urmare
ni sé i usuréa i sé asiguréa reproducerea.
In casul, and spunem, In mod liber, continutul une/. poesiI
cetite, sè efectuéza reproducerea logia, ceea ce s6 dice si: mani-
festa rea memorzer juditio'se Acest fel de reproducere, orT memorie,
este basa maT tuturor operatillor intelectuale maT inalte. Prin de-
prinderea cu acest mod de reptoducere ajungem sà ne facem ideile
disponibile si si utilisabile.
Nu totdéuna, and avem sà invétärn lucrurr notié, sé inve-
deréza intre ideT legatura logia necesara, pe basa careia ar fi a sé
asocia si a sé reproduce apor in mod spontaneu ideile n6stre, la
casurf de trebuinta. In casurT de acestea spirant, inventtv si ager dela
naturä, sé ingnjesce, din al sèfi indemn, de a gasi i stabili legaturt
mitestrzte. D. e. ni sé cere sa scim réndul, in care a scris apostolul
Pavel epistolele sale 1) cdtra GalatenT, 2) atr5. EfesenT, 3) Filipera.
4) catra ColosenT. Luand spintul la cercetare aceste nume póte
constata, a in cuvéntul )Gralatera«, vocala a este predominantA, in
»Efesent« este e, in »FihpenT« i si in »ColosenT« o. Asa fel apoi
va vent si va stabili secuenta acelor nume in ordinea, in care a
scris apostolul Pavel celor 4 popóré amintite maT sus, cea a ordiniT
vocalelor a, e, i, o. Pe basa acésta tinem aminte, a s'a scns
mat intaItt caträ GalatenT (-a), in Téndul al doilea atra Efesent (-e),
In al treilea atra Filipera (-i) i in urmd atra Colosent (-o). Tot
asa cauta spintul legälturT la invétarea datelor cronologice, cu scop
5

dacoromanica.ro
66

de a ficsa In minte ami diferitelor evenunente importante ale istoriet.

Acésta reproducere séti memorie, ce sé baséza pe acest fel de aso-
clave, sè dice: ingenio'sd. Tot de felul acesta este si legatura din
glume si ga.citurT. Despre omul acela, care scie stabili i ficsa ase-
menea leghtuiT mhestrite, sé dice, cà e stzrit Ingenios.
OrT-ce moment, orT imprejurare, ce influintézh asupra dispo-
sitieT reproducen' ideilor, exercitézä influintä, sé intelege, i asupra
putenT memoria Si sé póte dice, ca" Cu cht meya isT sistemisézh,
prin asociatie logia si inechameä, maT bine ideile, cu atát mal
trainich memorie va avé Legea cea maT de chpetenie. In vederea
asigurAnT uneT memonT bune, ar fi: sh invéthm cu cugetare, chcI
asa sé lega ideile maT tare, si s'a ne mal cutegärn cateodath asupra
celor ce am invétat
Farà indomia, cà chstighm n ult, déch ne cultivArn memoria in
timpul cel mar potnvit pentru acésta. Timpul cel mai potrivit, pentru
fiecare, e vérsta dela 8-16 anT De aceea e si ratiune, ca in timpul acesta
sh sé insusésca tóte acele cunoscinte, carT aù sà compunä partea me-
chanich a memorieT, asa d. e. cuvmtele din limbile streine, conju-
garea verbelor st cleclinarea substantivelor, apoT proverbele, cíicé-
tunle, maximele, poesule s a.

2) Consciinta.
Despre off-ce idee din continutul lumil nóstre ideale, avénd
posibilitatea de a fi reprodush, dicem, a e in memone. In memone
e clec"' o idee óre-care i atuncT, chnd, neavénd spintul trebuinta de
ea, e in stare Intunecath, ca zded latentcl, dacà aceea altcum este
reproductibilh e in ,potentza4 si nu in "actut. Spintul nu reproduce
de-odath tóte ideile, ci pe rénd. Cate idel nu sunt in mintea nóstrá
cualificate de a fi socobte In cadrul memorieT, cari Insè nu es la
iv614, decat din chnd in cánd, atuncT, când avem nevoie de ele.
Spiritul trebue s'A fie continuu activ. Si e activ, chnd sè tot
teproduc ideT. D. e. Am védut Inainte cu 2 séptatnénT un tabloti
representând pe Isus Chnstos invétAnd pe mare. PAJA in momentul
acesta nu ml-am adus aminte de sirul de ide/ comunicate spintuluT
meil inainte cu 2 säpfärnânT, pnn tabloul védut, dar acelea, ca idef,
fost in memone, chcT étà sè pot reproduce, ajung. in actzt din
»potenlia«. l'Ara in momentul acesta ele ati rémas in starea lor
Intunecath, aü fost ida' latente, rémAn adech in memorie, devenind
insé cu timpul tot mal putin vil si cáte une/e st mal putin precise.

dacoromanica.ro
 67

Acum riclicat iara la ivéla, preocupandu-inr din noti

and o idee ese la ivéla din starea sa intunecata, din memorie,
ca sa ja spiritul iaräsr cunoscintä i sa sé preocupe de ea, sè dice,
ca' idea vine in consezinid. NicT consciinta nu este decr o putere
orr un act deosebit al spiritulur, nu e nicI vre-un complecs, ci e un
moment al reproducerir ideilor, momentul acela adeca, in care tocmar
intêmpla reproducerea unta' sir de ida
Scim, ca deodata numat o idee putem apercepe si iarasI numaï
cate o idee putem reproduce, decT apercepem i reproducem tot
succesiv. Adevérat, cà succesiunea péte sa fie asa de gräbita, incat
s'A apara, ca sé apercep i sé reproduc mar multe idel deodata,
momentan. Dar acésta e numaI la aparenta asa, cid in fapt ideile
intra in spirit si es din spirit in mod succesiv. Decl in punctul
cel mar inalt al claritatir consciinter numar o idee póte fi deoriata.
Dupa aceea urméza alta, si alta, putênd a trece pe acolo tóte cate
sé afla in memorie, sir de sir. Acest fapt sè numesce dngustimea
consciintet. Si din punctul de vedere al economier vietii intelectuale
acest fapt e de mare insemnatate i folos. Ce ar fi de noT, daca
am avé deodata o multime de ida in consciinta?
consciinta este determinata tot de aceleasI conditir i legI,
de care e determinata i reproducerea ideilor.
.r) Memoria.
Ce sè intelege in lirnbagml de táte Vele sub memorie? In ce raport
stä memoria cu reproducerea ideilor? Ce insemnézI a avé memone ampler,
ufórcsi, tenace, mechanicd, judipo'sd, ingenio:id? De ce este innunti
puterea. memoriei? C5.nd ne putem cultiva memoria cu succes?
2) Conscnnta.
and qicem despre ida a sé afli in memone? Ideile latente sunt
ale rnemoriei? Cand licem cà vin ideile In conschntä ? Pot vem deodati
mal multe ida' In conscitnta? Ce este ingustimea consciintfl?

dacoromanica.ro
 IV. Operatiile mintale masi complicate
ale puterii psichice.
§ 21. Despre operatiile mintale in genere.
S'a vorbit phna acum, pe larg, despre asoctatia si reproducerea
ideilor. Ne va fi usor acum a ne ocupa de psichologia plasmuirilor
mintale.
Asociatia si reproducerea ideilor formézà basa activitatir nóstre
psichice si in deosebr forméza cheia memorter si consciintir.
Ideile ari o valóre reala intrucht necontenit tot rem din ele,
chnd unele child altele, in stadiul de conscuntä , ca struti asociate.
Lumea psichicà este un complex de asociatil. In forma acésta
ea s6 numesce intelect. Intelectul s6 póte as6mana cu un cale-
idoscop. Punêndu-s6 in actiune masina caleidoscopulur, sa scot in
evidenta, pe rénd, tot alte si alte chipurr unitare, ce sunt plasate in
corpul caleidoscopulur. Tot in asa forma s6 desvèlesce si lumea
nóstra psichica. Si aci in urma functionarir continue a aparatula
reproducerir, logice si mechanice, sub puterea intelectuala
mintea , sè" desprind necontenit din intelect stolurr de ider,
In varil sirurl de asoctatir unitare, constituindu-s6 in tot atatea cugetart,
imaginf pszchice. Intelectul e in felul acesta un isvor nesecat de.
pla'smuni psichice. Aceste asociatir unitare, scóse la ivéla, aduse-
adeca la claritatea conscunter, sunt diferitele nóstre fenonzene, sai
plasmuzil psichice, carr fac ceca ce s6 dice: géindirea.
Spiritul, sub raportul functionatir masinir reproducerir logice
mantalltatea , p6te lucra in 3 directir : I) sal analishridu-st
ideile si notiunile, 2) ski formând din acestea nou6 imaginr psichice,
3) sal comparAnd ideile si notiumle, dupa notele lor esentiale si
comune, si sistemisAndu-le. Asa fel apor diferitele nóstre stárr
nzzntale sunt nisce asoctatil unitate, formate 1) sat pe basa lucrdrzr
analztzce, 2) sal pe basa lucrdrz1 szntetzce, 3) sal pe basa lucrdrif-
abstractzve a spirztulza.

dacoromanica.ro
 69

Daca' spintul urzesce plasmuiri psichice;. smtetisand.r, din ele-

mentele consciinter, tablourl noue ideale, prin lucrare sintetia,
resulta diferitele forme ale puterif imagmative spirituale, stanle
psichice din domeniul imaginatier
Déca.' inse spiritul lucrdza.' analisand continutul conschnteT,
apreciaza., anabsézà, examinézg , resulta' diferitele forme ale puterif
rationale startle psichice din domeniul inteligente cugetarea
séti i judecarea.
déca spiritul asemenéza ideile inrudlte, scotênd la ivéla ce
este esentialul i comunui dintre ele, spre a combina nota' ida
generale si a sistemisa confinutul co-nsciinfif, sè degagézA procesul
abstractiv al spintuluT nostru..
Astfel, conform cu aceste trel felurl de activitate spintualà, ni
sè vor produce plasmuid pstchice ca
Forme ale imaginatiel,
Forme ale inteligenfa i ca
Forme ale abstractiei.
Aceste treT feluri de lucrad mtelectuale se mantfesta.' de regula
In un amestec, dar totusT fiind cand un fel de plasmuirl in pre-
valentd, cand alt fel, cea dominanta av'end totdéuna in serviciul
seii si pe celelalte.

1. Formele, in eari s manifesta puterea psichica

imaginativa. Plasmuirile imaginatiei.
Activitate psichied imaginativà are o importanta colosala in
viata intelectualá a omuluT. Mal nu este act al viettI psichice ome-
nescI, in care sa nu s'e' amestece, sa nu se valichteze i tmaginati a
Activitatea acésta sptritualá sè manifesei si ea, conform
cu gradul de energie intelectuala, de sensibilitate a sufletului si de
putere a influintariT lumiT externe, in diferite forme.
Formele acestea, ca plasmuirl mintale, ist aii diferite numiri
In psichologie, ca : I) fantasia, 2) ilusia, 3) halucinafia, 4) visul,
p) hztnotismul si 6) somnambulismuZ

A) Plasmuirile mintale din domeniul imaginatiei.

§ 22. Fantasia.
1) Fiinta fantasia.
Staii sera in feréstra i privesc, in vag, spre camp, lasandu-me
In voia gandul flor. Tml vine in minte poma luT Cosbuc : nópte

dacoromanica.ro
70

la satt. In urma acésta ideile, cari imi roiesc din cap, imi repre-
senta sufletesce tóte imaginile poesieT ; cu atata puteie de real
imi fluturéza acestea inaintea ochilor, incat inè fac, sa le vèd ca
fantome inaintea mea. Ved, ca cu ochii real!, locul meil natal,
ved ceriul inrosit la sfintit, ved campul, i adeca mal intalil o anu-
mitl parte a campulul, partea, unde sé cultiva bucatele, ved par'cl
la o parte lanuri de grail, in unele locurr secerat si pus in da!, in
altele Inca. nesecerat ; ved cum sè insira 6meniT pe cale venind deIa
camp, intre ei icl-colea care incarcate Cu grail , incarcate unele cu
sése rénduri de snopl, altele cu opt, etc. etc. Aid nu este alt-
ceva decat reproducerea ideilor, conform cu legile cunoscute, inso-
tita insé totodata si de o operatie psichicä, prin care din ideile
acelea mi sé constituesc in gand tot atatea tablourT vi!. Tablourile
acestea nu sunt icóne de tot fidele ale realitatii, sunt tablouri com-
puse, adevérat, din elemente, cari coréspund la momente reale, din
ideT adeca, caff sunt chipul realitatiT, dar in cornplexul lor de acum,
din mintea mea, nu corèspund Cu nici un fel de echivalent din
realitate, nu substituesc nimic real, sunt plasmuirl de ale inchipuinl
surescitate de poesia susamintita. Sà ne cuget.am d. e. la ceea ce
ni sé da in povestea lui Robinson. Tóte elementele din acea po-
veste, cu baiatul indaratnic si neascultator de parintT, cu portul de
mare, cu corabia, care avea sa piece la America, cu naufragiul, cu
scaparea lul Robinson, ajungerea lui pe c6stele uneT insule etc.,
tóte sunt lucrurl posibile, cari le-am puté gasi si in realitate, odata
unele alta data altele, dar povestea intréga, asa cum ni sè da, este
un ce format anume, despre care nu putem dice, cà s'ar fi intémplat,
orT, ca s'ar fi putut tntémpla vreodata in realitate. Asa ceva este
totusl numaT un -product al inchipuiriT.
Lucrand mintea nósträ asa fel, ca din firele desprinse din
finta el brodéza noué tes'éturT, unitare, resulta starea psichica, ca
efect al puteriT imaginative, ce sé numesce : »fantasie«.
and ni sè reproduc idei, siruil de idel, imaginT, prin carT ne
raportam la momente din trecutul nostru, i ni sé reproduc fidel,
astfel, cum ail fost in realitate, nu e fantasie la mijloc, ci numai
,aducere aminte«; tiara cand imaginile formate din elen-ientele con-
sciinter, nu coréspund starilor reale cand e vorba deci de imaginI
originale, create de puterea mintiT, atuncT da, e vorba de actal
fantaszet,
Fantasia se` póte destepta, fie in urma vre-uneT impresii purcese
din lumea externa, fie in urma vre-unei sairr impulsive din lumea

dacoromanica.ro
 71

interna. Pornitg odatg fantasia, ea gr.' tot alimentézä', si dela sine si

prin vointg. Datà n'ar fi continuti alimentatg, controlata si
giatg de vointá, fantasia usor ar tot trece la alte obibcte, ar tot
apuca in altg i altg dffectie. Un pictor d. e. trebue forteze
intensiv i indelungat, cu vointá tare, intelectul sèù, pentru ca
Wig fantasia tot viug, pang isI termina tabloul sal. Tot asa un poet
séii preste tot ort-ce artist.
Cum sé desvélesee viéta intelectual, and s rostesce ca fantasie ?
Ce e caractenstica fantastd?
Prin ce sé deosibesce fantasia de aducerea aminte2
Prin ce sé stimuléza i dingézi fantasia ?

2) Basa biologica ci importanta fantasid.

Individul e stimulat, sà fantaseze, de insusI boldul sat firesc"
de valorare, de trebuinta inherentg fiecgruT om de a sé sci tot maI
mult, maI mare, maI tare, maI iscusit si mal capabil. In fiecare
suflet omenesc viézg acest stimulent , in unul mai puternic in altul
maI slab. Fiecare om e muncit de aspiratir i tendinte vagI; in
sufletul fiec'gruia viézg acel avént inalt, ce sé dice: »excellsiort.
Omul insé intre raporturile date, nu 'Ate lucra astfel, ca sg sé
satisfach acel bold de valorare ing'scut. OmuluI nu-I este dat a fi
stgpan abSolut peste lume i raporturile ei reale. Lumea reall
pune fel si fel de peded i restrictir in tendintele ngscocite de-
imboldul firesc de desvoltare si valorare. Viéta ()maid e pug a
sé desfäsura intre fel si fel de legl. Multe ar face omul, dupg_
gandul sai ; dar ca.nd sè vede in fata realitatit i sè pune in cale
and un veto al putintir, cand al inggduintit In imperiul imaginatie
insè nu sunt restrictiI, aid nu estI oprit de legue apèsgt6re
impedecgt6re ale realitatit itI e permis sg-ti inchipuescr orr-ce
atnbutie menità ridica valórea vietit Aci sè pdte simti omul la
largul sai. In virtutea acestel start de lucrurt tot ce nu putem avé
in realitate, ne formgm cu inchipuirea. Si ne multumim, pang la
un grad 6recare, i cu ce ni sè acordézä in forma acésta. De cate
on' nu ne incantgM de momente inchipuite ale stäriT nóstre. Din
causa acésta fantasarea si are o mare val6re pentru viétg. Prin ea ne
cream stimulente pentru sustinerea i alimentarea energiel vietit Cat
de bine If pare ténérulut cand contempléza asupra visunlor frum6se
despre viéta sa viitére ! Ce putere de viétà nu inspirg el din acele
visurt si cat de mult i sè invioseza prin acésta interesul cgtrg lume

dacoromanica.ro
72

problemele vietiT ! ? Ce ar fi omul lipsit de acel stimulent, care

In adevér II ajutoréza in a-sI forma anpile menite a-1 purta i a-I
avénta in cele maT fertcitatóre sfere ?
Fantasia e maT proprie etatiT 'And pe la 40 anT. In timpul
acesta dispune omul de cele maT avantagióse conditil pentru for-
marea i degajarea fantasieT. S6' intelege, ca depinde unlit felul
fantasia' si dela talentul harazit de natura.
La tot casul fantasia trebue feritä, ca sa nu fie impedecata
de impresiT externe , putermce ì contrare cu tendinta eT vorta
De aceea trebuesce acelor 6menT, can' vreati sà lucreze cu fantasia,
inainte de t6te liniste. ImpresiT noué, de alta natura si calitate, usor
pot nascocz alte reproducerT, carT impedecä degagearea fantasieT in
directia voita
O fantasie prea libera, destrabalata, ce prea depasesce margr-
nile obiectivitatiT, care ne-ar face imaginT, ce vizéza lucrurT prea de
tot bizare, sé numesce fantasmagorze.
In ce IsI are fantasia basa sa biologici? Ce importantä are fantasia'?
Care etate e maI proprie degagaril fantasieI? Ce e fantasmagoria?

3) Rolul fantasier In viéta fisichicä.

Fantasia e cea maT obicInuita forma, in care sé manifesta
mintalitatea nóstra. In mal tóte actele psichice sé complied si lu-
crarea fantasieT, dar indeosebT in acele acte, carl sé desfasura in
scopul indestulinT porninlor i trebuintelor ideale ale cimenilon
Arta nu e altceva, deck produs al fantasieT. Artistul e tocmal
o fiintä dotata cu o putere deosebita de observatie i fantasie.
Artistul este o fiinta maT sensibila i maT vibratóre, decat 6meniT
de rénd. Boldul de valorare din el iT prilegesce, la ocasiunT date,
MaT bogata si maT vita imaginatie. In urma acésta insé artistul s'é
póte simti maT bine in sfera lumil imaginative; in acésta el s'é
simte ca in o viéta fArà restrictit impedecatóre pentru validitarea
bolduluT séii de valorare, gratie sensibilitkiT fiinteT lul; el si cu fan-
tasia isl póte crea in lumea sa ideala vibrarea recerutá, care face
pe om a sé simti bine. De aceea artistul scie trai in lumea ima-
ginatieT sale ca in o lume reala.
Când artistul sensibiliséza lumea acésta imaginativa, ca sa o
p6ta intui si simti i altn, ne face, ceea ce sè dice: opera artisticet

dacoromanica.ro
 73

In opera artistia se dà espresie diferitelor gándurl generale °me-

mesa', imboldite de dorul de-a se valora.
Opera artistia, bual, represintä totdéuna un ce maY minunat,
decum s'ar gäsi in realitate. Artistul nu a ar vedé cu ochfl seY
_sensonalY maI mult deal noI cu al nostri, dar vede mal mult cu
-ochif sufletescI, cu fantasia, de cum ne este dat n6u6 a puté vedé.
Arta devine un ce mai de sém'a" tocmaI in urma intregint cu elemente
salse din mintea artistulut Se pelte asemäna lucrarea acésta intregit6re
a artistuluT cu ceea-ce se intémplä in noI top, and pnvim la ceva
din o depärtare mare, d. e. la nisce órneni cunoscutt Cu ochiI
Tedem numal nisce semne mid, nisce colturf, cu sufletul inse in-
tregim faptura 6menilor. Asa vede si artistul momentele artistice,
nu vede a deca obiectele mime in semnele lor seräckidose, ci le
-vede cu bite partile asociative ale lor.
Tot cu ajutorul fantasiel apreciäm i gustäin i noI arta. Opera
artistia face de se desvelesc adecä i in noI, spectatorq, aceleasI sirurl
de ideI, aceleasI imaginí, de care fusese la timpul sèü alintat ar-
nstul. Dela gradul putenT fantasieI desteptate in sufletul privitonlor
depinde i gradul de plkere, ce le atinge inima lor. Ce mare de-
.osebire in pnvinta graduluI de plkere estetia va fi d. e, in inima
lor dol 6menf visitatorl al uneI pinacoted de tablouil, unul dintre
avénd conditiile trebuitóre pentru desvälirea uneT bogate fantasil,
avénd adecà o mare culturà estetia, iarà ceralalt fiind MCA in pri-
-vinta acésta. Primul va sorbi impresa emotionàtóre, celälalt va sta
,ca vitelul la pcirta cea noùà, va sta rece, cel mult, cléal se va cere,
va poza si el in admirator adânc, formandu-sI si el vre-o mimicl
gólà, si ingAimänd stereotipefe »frumos«, »grandiost, »admirabilt,
» sublim t .
Fantasia e depus'a" in orI-ce productie de artà; si tot cu fan-
lama apreciAm i gustärn i nol productiele de artà s'a dis.
E ins6 deosebire intre modul cum se desfäsurà fantasia la artist,
carid produce si intre felul cum se desfAsurà la privitor, and gustä
arta. Sd urmärim pupn felul cum s'a desasurat fantasia luI Alexandri,
zänd a compus d. e. strofa I a poesiel. »Lunca din Mircescnt
..S6 dice
»Bate vént de primgvarà i pe muguti ir deschide,
Véntul bate, frunda cresce si voidisa lunca ride,
Sub verdéta drägälasä dispar crengile pe rénd
Si sub crengile umbi else mierla sare suerändt.

dacoromanica.ro
74

Sigur, ca poetul in casul acesta va fi yècut ufletesce intreg-

tabloul despnmgvareril, in tóte detailurile. Pentru acest scop a
trebuit insè sa 'si adune mai Irani si sa 'si oréndwasca elementele ne-
cesare, a combinat, primul act in B. qiunea fantasia' artistulur
creator. Va fi urmat apor sg privésca 6recum la tabloul sèù, spre-
a si-1 aprecia, singur mal intâm, sa determine imaginea , al doilea
act. and s6 va fi pus insé sa dea fantasiet sale o forma.. intuibila,
cu ajutorul materialului trebuitor, cu cuvinte, nu-'i va fi tradus Vita
fantasia in Quvinte, ci va A trebuit sg-si alégh anumite notiunt
cuvinte, 1e car' sg fixeze órecum partì maI marl din cuprinsul fan-
tasia sale. Asa cl, e. ne-a dat Atexandri o strofg compusa din 31
cuvinte, din poesia de mat sus, care insé represéntg un tabloil cu
mutt ma" bogat, decAt cAt s'ar da de intelesul verbal al cuvintelor
insirate In acea stroll Veden?, cg. Alexandri a condensat 6 fan-
tasie de sferg mare in un sir destul de mic de cuvinte. Si ca sá-T
succéda acésta el a_ trebuit sail resume gandirile, abstragénd
fantasia sa partite representative,. 6ele mal esenpale, carT puse in un
complex logic invederézá fritreg- cuprinsul fantasia, ce i sé des-
vèlise asupra obiectullif'sèt Acesta este al 3-lea act in actiunea-
fantasia artistula
Acelas1 men; In desvélirea fantasia, gasim la crearea tuturor
poesiiloe si In genere a tuturot operelor artistice.. Mai 'titan" vine:
ernduir emilei'deea funddmentala, care este un fruct al inspiratie-
artistutur. Gandul geesta agitg intelectualitatea, esaltézg. Inchipuirea,
in vederea fantasia necesare intru alcgtuirea
luereirect fafttasiel combhcatzve.. Fantasia presintá apoi imaginele
drept fantome inairftea ochifor sufletescr lucrarea determinativa.
In urmg fantasia- se' condensdel lucrarea abstract:yd. Drept
exemplu sà vedem cum sè va fi cristalisat balada poporala: »Inelut,
naframaz. MaLî îii.sa emotionat poetuLde ideea fundamentala:
»arnorul pnrernic, trebue sa esiste si sa s'é manifeste i dincolo de
mormént. Fantasia a alcatuit conceptia potrivitg: Un fecior de
impérat iubesce o fatá de -Oran, pe care o ja In casétone i cu
care traesce la sat, si asa maT departe Fantasia a trebuit sa
.

pung pe un fecior de finpirat sa iubéicg puternic, cad feciorul de-

impérat trebue sa fie mat grozav, n t6te. Acesta trebue sa ving la-
sat sg iabfisca, unde era lumea lubiriT poetulut poporal etc. Conceptia,
acésta ilustratg cu detailurile necesare a trebuit ficsata apot de vorbe,.
In formà de vers etc. Pentru-ca sa gustarn apol nol pe deplin,
opera artistice, trebue sa ni sa exciteze fantasia si anume-

dacoromanica.ro
 75

invers cum sé desvélise la poet, mat intgai in mod abstractiv, apt

determinativ si in fine combinativ; feresce in teltà activitatea acésta
ne sugerézA poetul, prin poesia datg, materialul necesar. Cine nu e
in stare a aprecia pe deplin opera artistrcg, operéza nume cu fan-
tasia determinativA.
Dup4 ce poetul ne-a fAcut ssa' poetisAm si nor, pe temeiul im-
pulsulut sugestiv, dat de el, not ne putem apot da verdictut
asupra valorit und opere de artà, fgra sà fim in stare altcum
a crea insine opere artistice. Critica isvoresce simplu din darea de-
séma asupra fantasia n6stre desIgntuite in urma sugetlrif impulsive-
a opera artistice
Si in sufletul nostru, cetind poesia, sè produc Vote acele imagint
cart fost produs in mintea poetulut, când sé ocupase el de ea,
sè desvèlesce adecà si in not tot asa bogatà si vie fantasie, dacä.
e chip pentru acésta cum a fost i ceea, in care trgia sufletesce-
poetul. Not adecA primim notele poetula, acestea fac sà ni sè des-
prina din tntelect i eke idet, tot materialul necesar formarit ima-
ginilor incantät6re.
Fantasia s'é dice: combinativa, abstractiva determwativa.
O grAmadä." de fenomene i actiunl mintale ist aù basa in lu--
crarea fantasia. Asa:
Yocul copulor. Copit 1st fac bol de soc si jug de nueIe s. a.
si cred, cà ail de lucru cu bol realt, frumost, injugatt. Meta sé
in un chip, fetitele in altul, potrivit cu firea i avutul lor
In un fel deosebit sé j6c1 copa dela orase, din familit culte. i in
altfel cet dela Oil. Tot astfel ggsim, cà.' a variat si jocul predilect
la copfif diferitelor pop6r6 istorice. Asa d. e. copfit Grecilor vecht
sé jucail »de a intrecerea In lupte« dupa modelul jocurilor lor
nationale; in Palestina sé jucaii copfit Cu predilectiune »de a 'tumor-
matarea ,si cununia«, fiind-cà la aceste acte sé fIceati ceremoniti
deosebit de pornp6se; in Roma vechie sè jucail copiit »de a Justitia«,
In cea noilà »de a aranjarea de procesiune;« coptit Nerntilor de acg
sè jóca Or »de-a sc67a« si »de-a soldatit,« Românit sé j6c5. »de-a
pingué 5S7 cz boit« s. a.
Inv4area inch' este ajutorath de lucrarea faneasiet. 5.nd
cetim ori asicultäin lectit din geografie, istorie, istoria naturalà, frsic5
s. a. fantasia ne face mare serviciu, prin faptul, cA ne representL
rnaginile necesare pentru priceperea lucrurilor.
joc al fantasia e si speranta. Stimulatt de tendinte
ne valora si fermi ne tesem imagint ideate din elementeie intelectuale,

dacoromanica.ro
76

ce avem, prin cad zärim par' cäl ce avem sä." devenim i sä cAstigäin
-in vittor. Ivirea uneI ida prin care ne raporam la realitatea lucruluI
--orI care ne aratá greutätl in calea tendintelor nóstre, constitue o causä,
de släbire pentru sperantä
Pe basa esperientelor i cunoscintelor, ce privesc trecutul,
ne mat putem forma cu fantasia si alte imaginI despre vutor, ce
,servesc drept bash' pentru idealul, credinta, dorinta, dorul vietzt,s. a
DacA prevedem, tot pe basa fantasia pericole orl pedecI pentru
valorarea vietir, fantasia sgdesce In noI frica, temerea s. a.
Diferitele credinte ale popòrèlor, miturile, formele de cult
religios s. a. sunt tot manifestätil ale fantasia menite a satisface
imboldirile ideale omenescI.
In ce raport stä fantasia cu productule artistice? Prin ce s6 deose-
besce sufletul artistultif de al omului de tdte dilele9 Cum privesce artistul
lumea.? Cu ce apreciam nol arta? Ce deosebire e intre felul cum së des-
-vëlesce fantasia la spectator i la artist?
Ce actiunl i fenomene mintale îi ail basa In lucrarea fantasiel?

4) Condifiile fantasia.
Fantasia e determinatä de aceleasI conditil, de care e deter-
--minatä i reproducerea ideilor, cu care si sta In strins raport.
Prima conditie a fantasia se intelege, e: sà ai multe idel
.dobéndite in vértutea procesulur aperceptiv. Omul sérac in ¡del, pre-
-c-rn st cel, care a invetat in mod mechanic, nu va puté mantfesta
_fantasie mal deosebità.
Dar' pe läng4 ideI multe si viI, elementele cemstitutive ale
fantasia mal trebue sà aibä omul i dispositie inascutà, pentru ca
sä sè numere intre individualitätile capabile de acte maï inalte de
fantasie. In privinta acésta e mare deosebire intre om si om. De
.aceea e forte natural, sä sè 4ic5 : «poeta non fit, sed hasciture.
i un om incult-, dar' dotat cu dispositie a sè avénta cu spiritul
p6te produce pe terenul artistic. Asa s'aiI produs de exemplu poe-
poporale, in call e tilestulä frumsete, resultat al puterif de
fantasie ; si tot asa povestile, miturile etc., cad táte sunt productiI
__ale fantasiei i sunt fäcute de poporul neinstruit.
Deosebirea In privinta puterff de fantasie e destul de evidentà
-si Intre individualitatea femeéscä, si intre cea bärbätéscA : femeile
_sunt mai fantastice cleat bärbatiI. Avénd femeea organisatie ner-
-vósä maI fin á mal sensibilá decAt bärbatul, mintalitatea el trece

dacoromanica.ro
 7T

f6rte usor in forme de fantasie. In urna acésta femeea e si

mat mult de fantasie, deck bkbatul. Dar' prin acésta n'are sa.
inteléga, cä femeea desfäsura mat mare putere de fantasie, deck
bkbatul. Acte puternice de fantasie, producte inalte artistice, r6män
tot in sarcina fantasia barbatulut. Acésta trebue sa fie asa, päria
când creerul barbatulut e mal mare si mar vigoros, deck al femea.
Desvoltarea fantasia e determinata si de mediul , in care
tiaesce individul si adec'ä de imprejura'rile sociale i culturale si.
apo:r de natura externa ,# de clima.
De aceste imprejuräri trebue sa ne däm séma mar in detani.
Imprejurarile culturale §z sociale servesc si de parghie
totdeodata si de isvor pentru desvoltarea fantasia Fakttasia indi--
vidulut primesce dela impregiuränle culturale i sociale i udemn,
ca sà sè degageze, dar' totdeodata si nutrimént, sá sé imputemiawai.
productul fantasia va fi determinat dect si in pnvinta gradultif
in privinta calitatil" sale de impregiurkile sociale i culturale, intre
cart s'é nasce. Asa d. e. un product artistic din Transilvania,Aiascut
in seculul acesta trebu sà s'e' deosebésca de altul näscut in seculuN
trecut, atat in pnvinta gradulur de fantasie, cát si in privinta con-
tinutulut i apot altul va fi cel creat in tirnpul revo1utierclin
altul cel creat kite° era pacinicá. Acest lucru s6 i presfttä ca
de tot natural, ideile timpulut de adt agita i prididesc spintele
6mernlor de adt si deer ele, sei vind ca elemente constitutive pentru
fantasie, vor determina calitatea productief a Pe basa acésta se' explica
d. e. causa, ca in eke o epoc5. pop6rele produc bogatä literatura
poeticä, in alta, pCite tocmat in vre-una urmätóre, putinä, i apor
si causa, ca popórele, in decursul desvoltänt lor culturale, dati tot
alt si alt caracter creatiumlor fantasia lor. D. e. inainte si la in-
ceputul renascent gasim tot pictur'ä religicSsa ; când, in urma in-
bogatirer claselor, 6menit 1st simt valérea individuala , sè desvata
In pictura portretismul. i unde? In Italia, Hollandia si Anglia
unde era inflontor comerciul, prin care sè realisa bogä'tia Peisagiul
Il gasim in picturä. numat târciü. Si cu procesul fantasia e ca
cu un proces chemic. Dupa cum aid resultatul, in privinta calitätit
cat si In parte in pnvinta tarier, depinde dela elementele, cart s'é
cuprind in materia supusà procesulut chemic, asa s6 are lucrul
la productiile fantasia
Ca fantasia e deterniina.ta si de natura externd , in care
trätesce individul séti poporul, e fenomen usor de obseivat si

dacoromanica.ro
78

clovedit. Scim, ca popórele, caiT aù trait séti tralesce in locurT

frum6se, unde sé póte da sufletule bogate sl yard' impresq, posed
maT multe si maT frum6se creatiunT, ca producte ale fantasieT
L-artistice, Grecia, Italia, Peninsula pireneica, etc. cu istona culture,
mitolog,ieT si arteT lor, ne sunt exemple destul de vorbitóre. Natura
externa frum6sA, in care train Grecul antic, a fost sigur un puternic
factor in desvoltarea mitologieT si a arte grecescI, dovada despre
-o minunata putere de fantasie a GreculuT ; tot asa in Italia, etc.
.Scim maT departe, cum calátorille facute de poep in tèrT frum6se
le si potentéza si le si fecundéza imaginapa i puterea poetica.
MaI frumósa poesie poporala, decat a poporule románesc, nu
-prea sè gasesce la alte popóre. Acésta denota la tot casul o fan-
-tasie viuà In spiritul poporuluT românesc, Va fi avénd poporul
nostru si talent rémas dela Dad, cum sé sustine, dar sigur, ca, pe
lAnga multele imprejurarl hotaritóre, a contnbuit fórte mult la for-
-marea inimir poetice a Românule st frumusetea locunlor, pe unde
-träTesce. §i de fapt gasim, ca unde sunt locurile maT frum6se, sè afla
poesie poporala maT bogata si maI frumósa. Mal frumósa si maT
togatà poesie poporala gäsim pe la pólele muntilor, carT, dupa
-cum sè scie, in Transilvania sunt t6te impopulate. E usor de
,.explicat faptul acesta. La pólele muntilor póte vedé ochiul i muntI
si délurT i esurl i vaT f nun i padure i câmp; tot atatea
-mijlóce de a excita in continuti imaginatia, ceea ce nu sè póte la
ves, unde e o uniformitate monotonä, dar nicT in mijlocul muntilor,
-unde spiritul e prea inchis de locurile inconjuratóre. O buna proba
In privinta acésta sè pdte face d. e. si asémanând cele doilè va-
riante ale legendeT »Mánastirea Argesulec, (din colectia lui Alexandri
si a luT Teodorescu) dintre carT una, cea originala, cu : »Pe Arges
jost facuta in tinuturT muntóse, e superióra varianteT a dotta cu :
»Pe Arges in sus, care e adopta la ses, in campie.
c) Dându-ne séma asupra productiilor, ce ne ofera literatura
arta diferitelor popóre din diferitele partI ale sferiT paméntuluT,
-vom observa, cà acelea sè deosebesc i dupa zona, unde s'ati nascut.
Vom gasi d. e. ea' sé deosibesce balada dela nord, de cea dela sud ;
si vom gasi o.deosebire fórte esentiala, atAt in conceptie cAt si in forma;
-vom gasi, ca sé deosebesce pictura renasceril in Italia, de cea a
-renasceriT din Hollanda, etc. Cercetând mal de-aprópe motivele, carT
aú trebuit sà prov6ce deosebirea, vom gasi, la tot casul, ca pe
ângà altele si clima a fost un mare factor, care a influintat in

dacoromanica.ro
 79

chestiune. Clima nu influintéza, adeverat, in mod direct asupi a

fantasier, cum influintéza d. e. Imprejurarile sociale, culturale si ale
naturir externe ; ea inriuresce csupra starir de sensibilitate a siste-
mulur nervos, basa fisiologica a intelectualitatir i pi-in acésta, se
intelege, influintéza apol i asupra stäril acesteia. E o lege biologica,
cà in clima mar calda sistemul nervos i in special creerif se des-
vòlta mar repede si totdeodatà devin, sub influinta actiunir stimulente
caldurir, mal sensibilr. Acésta se face din causa : 1) cd clima mar
calda favoriséza preste tot desvoltarea, ceca ce nu se 'Ate, fail a
se prilegi in organism si o mai mare excitare si 2) cà permiténd
clima calda omulur a petrece mar mult prin natura, spiritul lur e
mar alintat de variI impresff. In urma acesta ómenilor de pe
,zone mar caIde trebue sa li-se desveléscà mar bine, mar cu usurinta,
-si fantasia. Omul mar fantastic e totdeodata lase i dispus a se
-finé tot avéntat, a pluti cu spiritul WI tot in regiunr mar inalte.
Sub acest raport inse omul se simte indemnat a deprecia lumea
paméntésca, precum si a cam °coil munch' intetitóre. Las, ch alt-
cum omul de pe o zona mar calda nu e pier necesitat a munci chiar asa
intensiv, ca cel de pe o zona mar rece, fiindca aceluia ir da
pämentul si natura cu m'Ana mar imbelsugata. In urma acstA omul
are, de o parte, mar mult ragaz a umbla dupa placed si, de alta
-parte, nu se simte atAt de legat de viata paméntésca, ca sA-t caute
staruinta mare interesul et Omul de aci e predispus se' in-
-deletnici cu ocupatir fantastice, chrectionat spre acesta de hatura sa ;
fantasia omuluI de aci se face mg libera, mar neinfrinikta, mar
sburategre si mar deslAnata.
Pe basa acésta stând desvoltarea fantasia trebue s presu-
punem, cà In manifestatia vietir sale intelectuale omul de rib o zona
mar calda e dela natura pornit sa fie mar ideal, sa-sl exprime
simtirile sale de durere orr bucurie in o forma mar adecuata poesier,
In vers i in cântare. De aceea vedem , a la Italienr si Splinioll' s'a
clesvoltat romanta, In cea mar minunata forma'. Sà ne mar cugetam
la povestile arabescr si preste tot la productale imaginatier pope,-
Telor de pe zone mai calde, la arta $i mitologia lor.
Altcum sta lucrul in privinta acésta cu spiritul otritlur din o
zona mar rece. Aci sistemul nervos se desvólta. mar Iricet, si sub
o mar mica' excitare cresce mar incet, dar devine thàl puternic,
potrivit cu cerinta de a munci mar mult, cerinta, ce se impune
OmuluI de aci In vederea realizara celor reclamate de condithle de
fiind dat, ca aci paméntul si natura sunt mar set-ace deck in

dacoromanica.ro
80

regiutff mal calde. In urma acésta ins6 omul dela nord trebue sä
fie, dela natural, maï cuahficat pentru actiune, si totdeodata si mar
legat de realitatea vietff. Potrivit apof cu acéstä stare a luI omul
din zona mg rece s6 va manifesta cu o maI strêmtá, dar mar
condensata i maI energica fantasie ; in poesia el nu-sI va depune-
atat hrismul sufletuluI set, ci ii va depune mal mult drainatismul
sufletuluI
Eta pentru-ce s'a desvoltat la nord balada si nu romanta*).
Extremele, atat in ce privesce caldura cat si in ce pnvesce rë'céla,
nu pot fi priincidse fantasia
Carl sunt conditule fundamentale pentru injghebaree fantasiel? Ce de-
osebire, In pnvinta puterif de fantasie, exista intre barbat si femeie?
Ce influinti aú imprejuränle culturale i sociale asupra desvoltarir
fantasiei? Prin ce sé 'Ate invedera acel fel de influinta?
Ce (iufluinta exercita natura externa? Prin ce sé védesce acest fel
de influinta ?
Sè deosibesc productide fantasiel si dupa zone climatence`) Prin
mod determina clima fantasia ) Cum sè desv6lta omul sub climb: maI
si cum sub clima mai rece?

§23. Ilusia.
Cutare om nu este obicinuit a durmi singur, ncíptea , i pe-
langá acésta rnal este si fncos. Ajunge insè °data' sa.' dármà Singur in
o odaia. Sigur, ca nu va durmi liniscit, in casul acesta, omul nostru
41 va face spaima, Cu fer si fel de gandurI , isT va inchipui fel st
fel de prunejdff aproptindu-sé de el. Sgomotul unul véntulet de-
afara II va face sä créda, Ca' sunt pasff cuiva, care s'e' apropie de-
usa. Fiica 11 pote agita inteun mod atat de puternic, îi 'Ate exalta.
inteatata inchipuirea, incat la orI-ce impresie din Mara sà véda
auda altceva, nu ce stà in raport cu realitatea. I sè p6te intémplar

*) Sustin ca e greitä pärerea, dupa care balada s'a desvoltat la Nord

numal din causa, cä acolo, in urma împrejurarii, ca spIntul e silit a sé ma-
nifesta in un loc inch's, fantasia e adusa sä iee sbor mal mare, sä devina-
mal bogafa, iara la Sud s'a desvoltat romanta, fiindca aicl totul e maI pIacut,
mai dulce Ea cred, cä deosebirea intre balada si romanta nu resida numaI
In deosebirea de natura externa, ci si in deosebirea find' si a temperamentului
popárelor. Nu numaI natura externa a influintat si determinat atat de mult
asupra maniféstatdei sufletului, ca sä sé faca la Nord balada si la Sud romanta,.
ci si acea calitate interna a inclividului, in vértutea careia acesta sé simte,
dela natural, maI imboldit spre a sävérsi actiunI, fenomen, ce isI are cauaa
sa covérsits5re in clima i impreinrärile de tranl, pendente maI ales tot de clima

dacoromanica.ro
 81.

ca impresnle radiate dela un scaun séti dela un cuer de llame, ce

s'ar afla in °dala', sa-1 mulocésca vederea chipuluT une persone.
Cate casurT de acestea nu patesc cimeniT fricosT, cu deosebire, cand
ajung intre Imprejurdi I neobicInuite si noue.
Séti un alt exemplu :
Cetesc strofa a &tia din poesia »Ncíptea de vara« de Cosbuc,
In care se dice
»Care cu poveri de munch
Vin incet si scartund
Turmele s'aud mugind
Si flacail vin pe lunch'
Haulind«.

Cetirea acestor versurI iml preséntä inaintea ochilor sufletescI

neaserilanat maT mult, decat sé cuprinde in adever in intelesul stnct
al acelora OrY s'a' ne inchipuim, ce vedem la teatru privmd, in de-
cursul representariT, scen aria, ce ni-se arata Real e o picturà slabä,
nisce paravanurr, etc. dar nouC ni sé pare, ca vedem rucT un oras,
colo o promenada, zid, etc.
Ce vedem apol stand sub farmecul uneT pictuff oil statue
minunate ?
Cand in urma unor impresil externe vedem orT auchm sufle-
tesce, cu ajutorul fantastel, mal mult decat ne-ar spune mi' ne-ar
al-eta intelesul real al impresulor, dicem, ca ne aflarn In stare
de ilusze.
Acésta se intêmpla din causa, ca in urma agitariT sufletuluT
st a preocupatieT luT in o anumita directie, la o 6re-care impulsiune
din afara, se reproduc alte multe felurT de ida si se reproduc ca
atata putere si violciune, incat le obiectivám pe táte in un chip real.
Dupa curo se vede ilusia nu e decat o anumita forma a fantasieT.
Daca impresiile vin dela obiecte ale lumiT reale, ilusia se nu-
mesce : reald, déca vin irise dela obiecte de arta, se numesce :
esteticd. D. e. In poema »Craml Codrulur« de Goethe, trad. de
Scheletti, ni se spune cum un copilas bolnav, dus de tatal set', pe
Muga o padure, alcatuesce, in stare de frigurT, din impresille dela
fisiitul frundelor, miscarea crengilor, si arborilor chipul unuT craTti,
cu corona pe cap, care II vorbia asa :
6

dacoromanica.ro
82

»Copile dulce mult te-asteptAm,

Jocurl frum6se hal sA jucAm,
Flon pentru tine am cAte-I vrea,
RochitI de aur muma 'ti-a da«.

»Cu mine dragA de ve-1 veni,

Fetele mele te vor iubi,
Fetele mele te-or desmerda
Si'n visun dulce te-or legAna

»Fata ta dulce mult o iubesc,

De nu vil singur, eti te rApesc«

Aid impresnle reale ale pAduriI att desteptat In sufletul copi-

luluI ilusie realA, cele ale poesieI destépro" insé in sufletul nostru
ilusie esteticA
Ilusia realA sè 1)4:Ste usor produce, décA imaginatia devine
exaltatA in urma vre-uneI imprejurdrI , depinde numaI dela dispositia
specialA a individuluI, ca sA vadA atuncl i s'A audA, ca in mod real,
altceva, decht ar audi ori vedé un alt individ. apitanul Bogdan
din »Frica«, nove15. de D Zamfirescu, era un militar nu slab de Anger.
Cu telte acestea cand sé plécA spre cadavrul harapuluT, ce remAsese
pe cAmpul de bAtAlie, dela o ciocnire a armatelor, ca sA-I tale
nasturele dela tunicA, in vértutea unuI rémAsag, infiorat de frica
noptil era beznA de intunerec aucha ca alevea, cA un gem&
adAnc de gAtlei, urmat de un fel de hArAialà sélbaticA, ese din peptul
cadavrulul. Si ce fuse in reahtate? Se' constatase in urmA, cA »o
afunsita de muscä bétrAnA, care s'a statormcit in gura cadavruluI
sbura i sbArnAia«, cAnd mica cineva cadavrul. In expositia din
Paris, din 1900, erati expuse maI multe vagóne din elegantul tren
rusesc transiberian. Inaintea trenuluI sè mica o pAnzA, pe care
era pictat tinutul dela Mosca pAnA la Peking. StAnd in vagon,
privind afarA, pnn feréstrA, la pictura, ce sé mica, maI audind
sgomotul, ce imita pe cel propriA al mergenI trenuluI, produs anume
prin electricitate, te credeaI aIevea in un tren pus in miscare, de
unde puteaI pnvi regiunile intinse. Era perfectA ilusia. Sà ne
cugetAm la multele i variile plAsmuid, ce ni sè presintA drept
creatiunI ale fantasieI poporuluI, ca : PriculiciI, Strigoile, Elele, etc.,
can, in cele maY multe casurI, sunt tot atAtea forme de ilusii.

dacoromanica.ro
 83

nu putem sà icem, cá nu s'ar fi vèclut priculicï, strigoI, ele, etc

de vedut, da, s'aii vedut, real, dei existentá realá n'ati. Fantasia p6te
inse sà creeze i sa' inatiseze chipurile lor asa de viti, incat sa fie
aevea vedute, intre Imprejurárf. Tot pe basa acésta avem sá in-
-telegem i datele frum6se presentate de istoria vietiI sfinplor. BärbatI
dotatl cu inteligenth superiórá i cu spirit inalt basa cea maI
sigurá a fantasid inzestraff cu culturá religiesá intensivá, traitI
zpol' in duh religios, preocupar tot de obiecte religu5se, ati putut
Rine usor obiectiveze gandul, in urma impresiilor externe,
simile cugetärilor lor. ÓmenI comunI la spirit, nereligiosI i necre-
dinciosI, sigui-, n'ar fi putut veni in asemenea momente. De aceea
.apol li-se si cuvine cea maI inaltá veneratiune.
llusia realá se produce destul de deseorl' in spintele excitate
-in mod extraordinar, In urma vre-unei Me. Asa sunt ideile fixe
si alte pläsmuirI patologice, de difente grade, paná la stadiul de
-nebunie.
Pentru ca sá se peitä produce in spintul cuiva ilusia estetick
se recere, pre langá disposipa fisiologicA i cultutä estetica si
.specialá pregátire. Ilusia esteticá este carea ne da putinta a
.aprecia si gusta o productie de artä poesie, tablott, statuá s. a.
Ilusia esteticá e caracteristicá in deosebY pentru spintele maI inalte
si cultivate.
Ce pläsmuni 10' face un fricos petrecftd nóptea smgur In un loe strein?
and cetnn o poesie ? Cind ne farmed.' o statui etc ? Ce este ilusia? Ce
.este ilusm rea1a qi ce cea estetiel? Ce sunt creclmtele deprte ale poporultff?

§ 24. Halucinatia.

Halucinatia, ca productie spiritualk are asem'Anare multa cu

-ilusia. Deosebirea resiciä numal In modul de a se forma. La ilusie
.spintul pnmesce impresiI externe, numai cat nu se infinpézá chipul
si preste tot fenomenul corespundetor, ci, fie-ca. se oferá alt chip,
fie-cá se adaug atatea elemente noue la tabloul sugerat, luck re-
.sultatul psichic dat nu mal corespunde cu causa fisic'a' externá. In
.starea de halucinatie spiritul isl obiectivézá ideile i fail a primi
impresfr din afai á. Omul miscat de o extrema uitatie vede in jurul
_sett ómenI i obiecte, can' in reditate iju sune accdcr..Mackth vede
Ja mask In mijlocul 6spetilor invitatl,4-figuraJo Bailtiiia,-çare altcum
.6*

dacoromanica.ro
84

era deja trimis pe lumea cealaltä, tocmal la porunca lul De altá

data vedea chipul vrajit6relor s. a. Lady Macbeth sè chtnuia 'in
mod grozav de vederea i mirosul petelor de s'Auge de pe manar
de carr nu sé' mal puté vedé curatita, dest intrebuintase tóte sapu-
nurile i parfumurile lumiI In realitate maulle, II erait curate.
Hamlet intalnesce, ncíptea, duhul tataluI sal, pe care-1 recunósce-
bine si caruia II vorbesce, dei acesta n'a putut fi visibil Copita
din »Cratul codruluI«, dupä un sir de ilusiI, ajunge a exclama :
»Tata, ah tatá, mana a intins,
Craml paduriI cumplit m'a strins«.

Acestea sunt tot atätea forme de halucinatit Si in zadar s'ar

spune omulul' halucinator, cá nimic nu e inamtea 14 tot nu i-a1
puté acredita o astfel de convingere, pentru ca el de fapt ander
vede, off simte, cu atata real, ea' II-ar puté jura, ca sensurile
primesc impresa dela obiecte reale. Déca spiritul e ata de agitat,
In o anumitá directie, ineat ideile sugerate nu numal ea' vin in.
claritatea consciintiI, dar, In urma forter si vioiciunir lor, fac, ca
imaginea obiectuluI sà fie obiectivata, imaginea psichica sá sé resfrange
cu atata real in afara, de te crecy ea.' vedi insusI obiectul ieal, sé-
produce halucinapa.
Halucinatia denota maI totdéuna o stare psichica bolnavici6sa,
causatä de o prea mare agitatie a mintiI. Cronicele medicale ne-
pot oferi .5:k-te multe si interesante casurI de fenomene haluci-
natorice causate de bólá. Sè gasesc insé casurI de halucinatie si
la persáne altcum sanétóse Ia minte, la anumite ocasiunt Taine ne-
relatéza Intre altele un cas interesant de halucinatie Intémplat cu un
englez din Glasgow. Acesta in timpul reconvalescentil sale, (fusese-
bolnav de colera la 1832), avea dese halucinatiI. In starea acésta i
infatisait nisce figuti de 6menl inalti, imbracatt frumos, cu jachete si
pantalonI de colóre verde. Halucinatia i sé' tot repeta multà vreme,
in aceeasl forma, numal cat figurile sè infatisail tot mal miel si mal
treptat cu progresul reinsanétosariI. L cand s'a facut englezul,
de tot bine, tot mar halucina, dar mar rar. Aceleasi figurr i sé In-
fatisail si acum, numal cat in chip de pita Cu timpul atat de bine sé'
obiclnuise cu acest sola de 6spetI, de isI fácea chiar haz de el'
Dar odatä, in o séra, cand era fórte ocupat, il supérä totusI visita
acestor liliputanY, carl isI petreceail dansand pe masa lui de scris.
Acum isI esi i englezul din flegma, da de-odata puternic cu pumnut

dacoromanica.ro
 85

In masa strigand : ,V6 stergetT de aicT miseilor 1c. Si de atuncl a

avut pace, nu rail maT visitat
IndividiT, carT fac multe experimentad cu microscopul, o patesc
-adeseorT, ca séra. , stand in linisce, isT véd obiectele, de carT sé
ocupasera, ca visiunT orT fantenne, inaintea lor. Peste tot liniscea,
monotonia si intunerecul sunt fiírte proncióse momente desvoltarit
stanlor de halucinatie, si din contra, societatea, petrecerea, lumina
sunt momente impedecatóre. Sunt perseme, carI indatä ce ajung in
intunerec, incep a halucina, i carl din causa acésta flia nu pot
adormi, deat la lumina aprinsa. Aceste perseme, in lipsa de impresiT
externe chemate a le tiné in raport sufletul cu lumea externa, cu
realitatea, isT excita cu stimulente, dela sine, imaginatia ata de
tare, de incep a halucina. Ocupatia spintuala intensiva' si unilaterala
asemenea predispune la halucinare.
Mal des se' balucinézà cu sontul vederif visiunile apoT
cu simtul auduluT fantasmele , si fórte rar cu simtunle
mirosuluT si gustuluT. La miros si gust sè ivesc halucinatir,
and ni sé pléca de vre-o mancare, in care cas sè pcSte intémpla,
ca mirosul orT gustul cutaror bucate sà le simff si la altele, tot cu
gréta aceea.
Sé scie, ca 6meniT necultI sunt mal dispusT la halucinatiI, decat
45meniT cultr. Acésta e de a sè atnbui faptuluT, eà aceia isT inte-
meiaza in maT multe chestiunI convingenle pe credinta ; sunt peste
tot mal credull In -arma acésta însè devin , s'e" intelege, maT acce-
sibilT la halucinare. Sunt dispusT la halucinare si &nena, carT, In
urma imprejuranlor veta, sunt directionatT cu spintul in cate o
anume chestiune idealà, unde trebue s. contempleze cu o forta
extraordinai A. D. e. &nena paitrunsi de religiositate intensiva, carT
sé" sal concentra cu gandul asupra idealunlor religicíse, pot usor
avé vedeniT, fantome. In Apocalipsa luT loan gasim abundente
matenT interesante, vradnice de admirat, in pnvinta acésta.
Frica de asemenea este bun mijloc pentru de a aduce pe om
la stare de halucinare. Pentru individui halucinator, sè intelege,
vedeniile suni. apreciate, ca ceva cu existenta mala In zadar aT canta
s'A capacitez si pe un asemenea om.

Ce deosebire este intre halucinatie i ilusie? Ce starl sé pot numi

halumnatonce? Ce denota starea halumnatona? Spiritul sanétos halucinézi?
Ce fel de mdrvicll, cu deosebire, si intre ce imprejurarl, sunt
halumneze 9

dacoromanica.ro
86

§ 25. Visu 1.
Pána cand dormim, viéta n6stra organica continua a functiona;
respiratia, mistuirea, circularea sangeluT etc. isT urmézä procesul lor.
Legata de acésta viéta continua a functiona, trite() forma anumita,.
viéta psichica, ca: vis:
T6te organele fisiologice, in urma munciT desfäsurate in de-
cursul 4ileï, perd din ce in ce din energia lor. S6' tot consuma
anumite subsiante d. e. fosfor, oxigen s a. In urma acésta acele
organe incep a fi cuprinse de o stare de oboséla; actiunea lor sé
tot lacséza, devenind cu incetul tot maT inaccesibild la excitaxile, ce
le alimintéza energia, pana ce, in lipsa acestora, ca in lipsa de ali-
mentatie receruta, ajung in sférsit la o stare de viéta atat de reclusa,
incat legatura comunicativa intre creen i sensurT incetéza. Atuncr
sé eclipséza de tot si puterea vointei i trezia consciinteT. Dupa ce
organele ieÇii intelectuale se' recreaza, somnul devine éräsT tot mar
usor, paria and trece, urmandu-s6 érasT viéta regulatä.
Creerul nu incetéza a prim' nutriment, dela sänge, si in de-
cursul somnuluT. In urma acésta insé creerul nu este lipsit de orT-
ce excitare interna. El e decT si in decursul somnuluT excitat, usor,
se' intelege. Excitarea acésta insé, in lipsa conlucrärif vointiT, trebue
sa percurga fibrele creeruluT prin caile, cad' sunt maï batute, off
peste tot pe unde pote apuca in vértutea asociatiilor stabilite !titre
idet Pe unde strabate insé curentul, trebue sa se reproduca i mis-
carile moleculare din celulele fibrelor, trebue sa sé reproduca i ideile
de pe acolo. Si fiindeä, cum s'a dis sus, comunicatia intre creer!
sensuri este inchisa, ideile reproduse infra in o consciintä carac-
teristica starff din somn, in o consciinta rupta de lumea reala.
Acest fel de reproducere, in asa fel de conscunta, e ceea ce
numim noT: vis.
Visul, s6' dice, intovarasesce totdéuna somnul, dar de multe orT
uitarn, cà am visat. Acésta se' face din causa, ca reproducerile din
vis, in asociatiile de atuncT, sunt asa de slabe, maT ales, cand somnui
e adanc i oboséla creeruluT mare, la inceputul somnuluT, incat in
multe casuff s6' i terg pana diminéta. Dar dovada, ca visul in
adever insotesce totdéuna sornnul, ne pi:Ste servi faptul, in destul
de cunoscut si esperimentat de totT, ca de multe orT ne desteptam
diminéta in credinta, ea' n'am visat nimic, dar .maT târcjiü ne vine
In minte partT din vis, carT ne incredintéza, ca totusT am visat.

dacoromanica.ro
 87

Felul visului depinde dela multe impreiurarI, dela felul aso-

ciatnlor m.i importante, dela ocupatia inteleclualä din timpul din
mina', dela mancarea de séra, dela positia corpuldf si a estremi-
tholor, ce sé da in decursul somnuliff s. a. Ocupatia de di póte
determina asa fel visul, incat iiici sà nu scim cum am venit la acesta.
D, e. o idee, de care ne-am ocupat ditia maI viu, póte ca e in le-
gatuta cu cine scie ce fel de idei, call, in urma legilor de repro-
ducere si asociatie, sè redestépta nóptea, constituind -un vis, care la
aparenta nu sea in legatura cu activitatea intelectuala din iùa pre-
mergétóre. Dela mâncarea prea grea de séra Inca depinde felul
Anume mâncarea nemistuita bine ingreunéza viéta organica,
prin gazunle si veninurile Intrate in sange i produc simtul unor
seder neplacute, carl fac sà sé desprincla ideI si sà sé nascà simtiri
de difente belle si pe basa acésta apor sé visézä. Positia corpului
si a estremitatilor lui asemenea e de natura de a sugestiona_
visuri vatifs D. e. Stand cu gura cäscata, prin faptul cà inspirarrk
mal mult aer, ca de obiceIti, in plumanl, sè iritéza plumânile,
Acésta itI destépta o simtire asétnénata cu cea causata , cänd
sal' de undeva, de sus, cand de asemenea intra maI mult aer
In plumanY. In chipul acesta apoi usor poti visa, ca cash' de undeva,
orT chiar, cà sborI Asedai ea vre-unet manf pe pept pate usor im-
pedeca respiratia, ceea ce da loc la visul, cà estI bolnav, ca. te
8tringe cineva de pept, sal altele. Positia corpuluT similà Cu aceea
obicinuita la atac, póte causa visul, ch te ball. Punerea picióreror
crucis, unele peste altele, forma neobiclnuita la mers, póte provoca
visul, ea' nu potI alerga, cu Vita ostenéla, ce ti-o dal*, etc. etc. Hor-
caiturile persOner, cu care dormi in o cash, asemenea p6te sa pro-
vOce diferite visurl, conform cu taria horattulul; asa d. e. un horait
usor iti póte sugera d. e. visul, ch te nelinistesce o musca cu sbar-
naitul ei si cu vrerea et de a ti sè pune pe fata.
Visunle altcum sè intémplä, sè intelege, tot in sfera
ce le avem in memone.
Ce trebue sä sè intémple ostenindu-sé, in urma munca, organele inetif
intelectuale? Si clécä creera tot* continua a sé alimenta qi a s'é excita ?
Ce e deci Ansul
Totcléuna sé inséz6 in somn?
Dcla ce depinde felul Nnsului)

dacoromanica.ro
88

§ 26 Hipnotismul.
Starea hipnoticä este o stare analogä visului. i starea hip-
notch' sè introduce ca un fel de somn. Somnul acesta sè deose-
besce insè de adevèratul somn. Aid numai sensul vedeni sè
ad6rme, in mod mgestrit, prin difente metode; urechia rémâne in
trezie deplinä; ba puténdu-sè concentra tótä energia, ce altcum sè
imparte spre sensul vècluldf, numal spre sensul audului, acesta de-
vine la o stare cu mult mai s,ensibilà, decAt in imprejurAri normale;
iaià in urma acésta impresule, carI inträ in creen, in asemenea inod,
sè descareä mai puternic si in consequentä plAsmuirile psichice
sunt cu mult mal viI. Creerii, in stare hipnoticä, r6mAn ded in co-
municatie strinsä cu urechia, pnn ceea ce tocmai sè deosebesce starea
acésta de somn. Dar pe l'Angà aceste fenomene sè mai intémplä
ceva caracteristic. Si anume Ong cAnd sè efectuézA adormirea
voitá push' la cale de o anumitä -perscind hipnotisatorul cons-
cnnta celusi hipnotisat devine cu des'évérsire legatá de consciinta
,hipnotisatoruluI. Asa fel sè stabilesce ftpor tin raport de suborch-
natie intre hipnotisat i hipnotisator, in ceea ce residd tótä puterea
celuY din urmä asupra celuI dintArti si peste tot tifità minunatia hip-
notismulut Acéstä legsäturà devine tórte puternick cdcI spintul ne
mai primind impresiunI din alte pärff isi concentrézA ti5tä energia,
de care dispune in momentul acela, spre a ideifica impresnle
trimise de hipnotisator In urmare ideile clesteptate sub asemenea
ImprejurArI sunt cu mult maï vii decuin ar puté fi in alte casua.
Formatä odatà stai ea hipnoticä, hipnotisatorul n'are cleat sá
poruncéscá si e ascultat la ngóre. El póte sugera idel in mediul
cum s'é numesce persóna bipnotisatä, cari devin halucina-
tisate, devin obiectivate in afarà drept stärl, ori obiecte reale. Décä
d. e. hipnotisätorul spune mechuliff sèü, andu-i inainte un scaun,
ca sà sè sine pe cal, mediul, prin reproducerea ideilor despre cal,
crede, cä.' are un cal inaintea sa, pe care 11 i incalecä. Si dacA
sè spune, cà calul sare, sá ailA de gnje, sd nu caclà, hipnotisatul
IsI i siinte scaunul s'éti de un cal sännd. In consequentä el sè
umple de fried si eventual va si cädea indatä de pe scaun s. a Si
IntémplAndu-së, ca persona hipnonsatä sä fie desteptatä in momentul,
câncl e incä pätrunsà de filch', ar r è'm'anea si in starea de trezie
cu simtèméntul nepläcut de fricä
E de notat, cä nu orl-ce individ sè póte face bun mediu de
hipnotisat, Induvmcii nervosi, distrasI, indgrätnicT, peste tot 6menif,

dacoromanica.ro
 89

cad nu s'e' pot bine concentra cu mintea lor, ori carr nu sè sciu
pune ordiniI si nu sciu respecta autontatea -ahora, sunt rri mecía'
de hipnotisat

Pnn ce sé dcosebesce starea hipnoticä de starea de vis? Ce fel de

conscimtä e cea caractensticà stänT hipnotice'? Pe ce s8 basézá.' legätura
intre hipnotisator i hipnonsat)

§ 27. Somnambulismul.
Sunt 6menl, cu deosebire dintre tineri, carI la anumite timpud,
cand e luna plina, sè scol din pat, 41 deschid feréstra orl usa si ies pe
afara, apucand mal' ales pe locurI ndicate, pe copensul caselor si
apol mal tarditi, dela sine, vin lard la culcusul lor si dorm mal de-
parte, ca i cand nu s'ar fi intémplat nimic. Acestia sunt asa nu-
mitiI somnambull orl lunatzct
Acésta stare s'ar crede, ca e provenita din o causa psichica
de 1361a; dar nu e asa. E o simpla obicInuinta insusttä, de a te
Malta cu sufletul cara luna, de a te pune cu luna *in un raport
intim. FACA Indomia, ea' luna exercitéza o anumita indurire, nu n umd
.asupra vegetatillor si a pamêntulur, ci i asupra °multa S6 scie,
ea la Vrant sunt fel si fel de credinte si clicAir despre 'puterea turret,
carl nu sunt t6te »desarte. In ele e espnmat adevèrul, cà universul nu
stä numaI sub influinta sóreluI, ci, mai mult séd maI putin, si a altor
corpurl cerescI.
Un copil mie, cand e fi:5de sensibil, indeosebI la creed, acce-
sibil la impresule externe si tórte influintabil de ele, stand, sérä de séra,
cu fata drept spre feréstia, prin care strèbat razele luneT pline
direct asupra luI, devine atat de impresionat de ea, mal ales in vérsta
aceea, cand Inca nu póte cunósce depàrtarea obtectelor i cand le
-vede st simte tóte f6rte aprópe de sine, de i s6 destépta viI tendinte
eAtrd luna, ca catea' un ce puternic si necupnns. In urma acésta
sè nasce ti-Are el si luna un raport stréns, o contopire idealä, asa,
cà personalitatea individuala a copiluluI sè eclipséza cu desavèrsire.

*) S8 spun fcl si fel de mlnun'alti ca manifestata a stára hipno-

tice, pe can' nu ni le póte esplica psichologia. Stinle hipnotice normale le
esplicä psichologia ca fcnomene basate pe reproducerea ideilor, cum s'a vOut
mal' sus, celelalte sunt probleme ale spiritismuld

dacoromanica.ro
90

Cu teng forta sa sufletéscg coplul devine rn momentul acela tintuit,

contopit cu luna, cum se contopesce bunä órg iubitorul de artä cu o
picturg, de devine de tot impersonal. Dar la somnambul leggtura
e si mal puternicg In urma acésta nu mal vede, nu mal aude, nu
simte nimit altceva, cgcI spre alte sensurI nu-1' mar remäne niel o
energie; nu me stä in nicl un alt raport cu lumea externg. De-
princ,16ndu-se mal de multe-orI i consecuent cu acéstä stare escep-
tionalg, i sè creézg o trebuintg de a se' pune in leggtura acésta, se
face, cä cresce lunatic. E destul, sä fie lung plink sg se suntg in
huiste depling, ca lunaticul sg-sl sugereze acea trebuintg sufletésch,
de care apoI imboldit sg pornéscg, färg a avea conscuntä de ceea
ce face. De aceea se si efectia miscárile lunaticulnI cu atäta esac-
titate i inlesnire. Individul se póte urca din feréstrg pe sub stresinl
pe copen, lucru, ce altädatg, Intre imprejurgrI normale, nu s'ar puté.
face, fiindcà tótä enerva nervdsá menith a invia stArile psichice
miscärile fisice, i sè concentrézä acum esclusiv numar in acest
scop, spre indeplinirea acesteI unice lucrgn. i aicI principul: unde
e puterea concentratg, se Indeplinesce lucrarea cu inlesnire. Crerff
nepimind decgt dela lung impresir, acestea intrg i sunt prelucrate
Cu mare putere si In consecintg i reagänle spre centrele motnce
sunt din sémä afarg puternice si esacte.
De aceea trebuesc marI i ftorte puternice impresir, apg rece,
pentru ca sà pòtä fi desteptat somnambulul din starea sa de actiune
unilateralk sà vadg, sä audg, sä suntg ca sensunle sale, s'a' se facä
om, ca címenit
Somnambulism se mal dice si cAnd spritul omenesc sè pune
In un raport cu un alt spirit, asa cg in urma acésta se degagézä.
anumite miscgrI in organele mal' supuse influintgrff spirituale,
anumite plgsmuirI spichice, carl se rap6rtg i vizezg la artumite in-
templgrl" din trecut orl vntor spiritismu/ Sè dice, cä anumite
spinte pot fi atät de sensibile, inca se pun in raport cu alte sprite,
dela carI aflg, ce se Intérnprä In departan, ce s'a intemplat in trecut
oil' ce se va intémpla in vntor.
'Ale/ este dar vorba de o sensibilitate spiritualä de tot fink
pe basa cgiela impulsiumle instinctive, cgt de-vagl, devin simtite,
percepute i esprimate, lucru, ce un spnt obicInuit nu e in stare-
sg efectueze.

Cine sé numesc lunaticI? Pe ce sé basézi starea somnambulica. Cum sé

nsusesce? In ce consta somnambulismul? Pe ce sé baséza spritismul?

dacoromanica.ro
 91

B) Pläsmuirile psichice din domeniul inteligentii.

§ 28. Fiinta i notiunea cugetärii si judecariI.
Stag in grädina, in fata unuI strat de flor'', concentrandu-mi
privirea asupra unuI crin. Viéta-mi intelectuala va incepe a lucra
luandu-sl de obiect i indemn acea crinul. Dupa-ce voIti fi
sférsit cu darea de sérna asupra insusirilor aceleI florl, darf pote si
In decursul lucräriI acesteia, spiritul va trece, din cand in cand,
asupra altor obiecte, asupra cutarff legende séti a cutariT poesiT, in
carI sè pomenesce ceva despre crin.
Déca ar fi sa ne dam séma de felul cum a fost spiritul activ,
in casul, de care a fost vorba, va trebui sà constatam, ca panà s6
raporta la crmul, ce-1 avea Inaintea sa, rostea ca: e alb, mir6sä in
cutare fel, infloresce, in cutare fel st in cutare timp, are fiunde,
stamine, pistil ete. de cutare sal cutare forma', obvin in cutare le-
genda, parabula, oil poesie, ea' insemnézä cutare lucru, etc , a lzzcrat
tot in mod analztzc; séti desprins din memorie astfel de idef, carI
aparpn prin asociata logica nopung crinuluI, in un anume sistem,
logic. Din sirurile acestea de idel pcite spiritul compune iarà ceva
unitar lucrarea sintetica. Acest fel de lucrare a mintzt sj nu-
mesce cueetare, se'g judecare. S6 intelege, nicY in casul acesta nu
va lipsf:Tantasia cu degavérsire, dar In niod covérsitor spirital
presenta activ ca judecare.
Preste tot de cate-erl spiritul reproduce notiunI, fie concrete,
fie abstracte, i sè ocupä de ele esaminandu-le, asèménându-le, in
scopul de a dovedi si sustiné ceva, -adeca cand spiritul cauta a
sc6te la ivéla, a asem'éna sail a proba adevèrurile lumiT, totdéuna
face o operatte, care o numzm cugetare, judecare.
Prin cugetare s6 scot la ivélä legaturile logice, intre ideY, no-
tainI i chestiunI, legaturI formate de când s'ati facut aperceptia
lor. Despre multe legaturI de acestea avem cunescintä de cand
aperceput ideile, in care cas dicem, cà nu descoperim nimic
nett in tésätura gandirif nestre. Dar multe din legaturile Jogice
dintre ideile nestre nu ne sunt cunoscute, caci ele s6 indeplinisera
fara consciinta nesträ, In suflet and apercem idei i chestiunI
noi16, acestea, dupa cum sè scie, s'é pun in legatura cu diferite alte
ideI din consciintä, in mod latent, fära a fi adeca cunoscute atund.
Cine scie invèta apercepénd bine, 41 va asocia ideile cu multe ider
dacoromanica.ro
92

vechT i reproduse cu acea ocasiune, dar si cu de cele nereproduse,

cu de cele latente. and un asemenea suflet sé va pune acum sd
gAndéscd, sci filosofeze, va sarte la ivéld i leaturT logice, de carT
n'a fost conscil i astfel sé vor forma cugetarT noté. De cAte-
orT nu ni sè întémpld s'a' dam de raporturT notié intre ideile nóstre
constatdm lucruri notiè, la cart nu venisem inainte.
Cu eat cineva are mal mate inteligentd si e maT bine instruit,
cu atAt are maT mare sanse de a sè manifesta cu cugetArl nohè.
Filosofif sè deosebesc de Commit de tóte dilele tocmal prin aceea,
cà idefle lor intrd in mal multe feluff de legkurT unele cu altele,
legdturT, earl fiind mal tArd'il reinviate, representd cugetdrI deosebite
ce vizad raporturl notié intre lucrurT, nesciute pAnd ad.
Cugetarea si fantasia nu sé desfdsurd deosebit, odatd numaT
fantasie i alià data' numal cugetare, ci sé presinta amestecat, dar
câte °data' fantasia e in preponderantä i iItä datd cugetarea Nu
ne putem inchipui fantasie färd cugetare, precum met cugetare fdrd
fantasie. and iml represint In imaginatie momentele sc6se din o
poesie, mi sè desfäsurd fantasia4 dar elementele constitutive ale fan-
tasiei tot cugetarea le oferd.
cugetarea sé manifestd in mal multe forme. Formele sunt:
aseménarea, judecata, rationa-mentul.
Ce lucrare mintalä sè urnesce, când stuchez o fl6re-crin, ce am lnamtea
ochilor ? Ce e cugetarea, judecarea? Ce scdte mmtea la ivélä child judecém?
Dela ce del:antic puterea de judecare?

§29. Judecata.
yudecata elementar.
Avem un obiect concret inaintea ncistrd, d e. o msg.. Vténd
sd dicem ceva despre ea, spintul gdsesce: cà »rosa e rosiec, »ea
infloresce in Iuniee, »mirósd frumosq, »are frunze in forma inimeT,.
Tike dcestea le putem nu numaT cugeta despre rosd, dar' si es-
prima. Ce lucrare a sdvérsit spintul pAnd s'a pus in fiinta propo-
sitille acestea ? Nimic altceva decAt reprodus notiunea ce avea
clespre »rosd« si a tot scos la ivéld insusirT de ale aceleia, a con-
statat adecd raportunle dintre notiunea rosd i notele el constitutive,
s'a urnit aci operatia mintald numitá: cugetare. Nu s'a spus mime
noti despre rosa, deck s'a esprimat ceea ce sè sciuse deja de mai
inainte clespie ea, orr-ce sè observase la ea, s'a espnmat un raport,

dacoromanica.ro
 93

care in suflet era deja cunoscut orr-care a fost acuma observat.

N'a avut decr spiritul datorinta s'a' combine ceva noù despre idea de
losa, ci simplu, sä o observe in privinta insusinlor er, tinénd aceste
note tot in legaturä Cu notiunea lor. Aceeasr operatie s'ar indeplini
si luandu-ssé drept obiect al cugetarir o notiune obstractà, oir
vre-un principiu. Aceeasr actiune psichica s'ar indeplini si in casui
acesta, cu deosebirea ca n'are a s'e' observa un ce concret, ce set
inaintea ochilor, ci o imagui,e, orl un sir de ider. D. e. reproducénd
notiunea »virtute« i pornind cugetarea asupra ei, sè va scóte la
'vea notele: »Este o insusire a onlidur moral inalt«, »fericesce pe-
om«, s a., tot judedtr, dar judecatr mar inaipte. Operatia acésta a
mintir, de a sceite la ivéla cate o insusire speciala, cate un raport
intre continutul ideilor, nonurulor, fie ca acestea sè refera la un ce
concret, intuibil, fie la un ce abstract, s'é numesce judecatan.
Judecata este o parte a cugetärir, o parte, ce represmtà altcurn
un continut unitar. Cugetarea sè i manifesta prin un sir de ju-
decatr. O judecatà e o zalá din un lant al cugeta'rir. Si dad in
judecata s6 enumera note ale uner 'del complete, ce ah' fost do-
bandite prin intuitie, note, pe cal-1 sufletul le gasesce in mod
ca partr ale idee'', atuncI i esulta judecata dementara.
Cine sceite la ivéla raporturild cele adevèrate inti e notele uneI
notiunr, scze judeca corect, dacá le sceSte la ivéla in un i eind firesc,
dupa importanta lor, ca pä'rtr constitutive ale nopuna, off dupá or-
dmea, in care sunt grupate pe rangä nota representativa, judectt
logice, dad descopere raporturr mar subtile, mar puttn evidente,

*) E gresitk decl definitia, ce sé da despre judecatk, in difentele ma-

nuale de sc61k, dicéndu-s'é, ca' »judecata e impreunarea a lor doilé notiunIc.
Acésta nu e adevérat. Dack impreunkm, bung6rk, munte cu minte, nu resultà.
nid o judecata. Nu e corectk definitiunea nid atuncI, dacä sé maI adaoge
»In vederea legaturil lor interne« Ce legkturi interna e intre cele doilé no-
tnint«, »Rosa« si. »rosie« din judecata 'rosa e ropee? Purcecrándu-s8 de pe basa
difinittunit false a judecatil, s'a aplicat un metod de tot gresit in instructiune.
S'a cre4ut i s'é mal crede i acum, ca sé ageresce puterea de judecatà In
elevt, ofermdu-h-sé anumite cuvinte, notiunr si ceréndu-li-sé a cornpune-
judecati din ele. Prin acésta sé ajunge, da, de sè fac »Impreunkil de no-
t'unte, dar nu sé deprinde si ageresce puterea de judecati, cld pe acéstk.
cale nu sé induce mintalitatea elevilor, ca sä judece. Si resultatul acestet pro-
sceded e, ck eleva, dela carl s cere s'A spunk vre-o judecatk despre ceva, spun
cele mal neghi6be basacord si nonsensurt. Da, funda et n'ají fost depnnsI
a analisa si examina notiunl i a le espnma apol notele, raporturile gasite,.
ci ail fost deprinsl a reproduce cuvinte, pe carl simplu le Impreuna.

dacoromanica.ro
94

_paced aprofundat, fdtrunctitor, flosoficesce; iarà cine nu póte es-

prima i apórtele cele adevèrate, fitclecdfals.
2) Rationamentul.
Toteliuna tómna sè ingälbinesc pe arborl frunzele si cad jos«
Acésta este o judecatä, fiindca sè enunta o insusire a tcímneI. Asa
este. AcelasI proces psichic s'a indeplinit aci, ca i cAnd as fi chs,
,rosa este rosie«. Améndohé sunt judecatI. Dar examinate
de-aprópe aceste judecatI sè aratä, cà sè deosebesc unele de altele,
and a venit spintul sa rostéscá insusirea »rosie« a »rose«, n'a trebuit
sà faca altceva mat Int0.5, deck sa observe licírea »rosa«, dacA Si-a
fost inaintea ocbilor, sab sa-s1 reproducä idea de rosa in minte,
s.a.; dar ca sä vinà st sä declare, c'ä ingälbinesc si cad frunzele
de pe aibore totcléuna tómna, a trebuit sa espenmenteze acésta In
decurs de mai multi aril', off sa i sè. fi ImpArasit acésta din partea
une autontaff. Evident, cà acésta nu este o judecatà, prin care s'a
scos, in mod direct, la ivélsä o insusire a uner notiunT, ce s'a adaus
acelem vre-o data prin lucrarea sensunlor, pnn intuitie, ci este o
judeeata, prin care si deduce o insu,sire, si nu o Insustre in-
tuibilà sensunle. Prin propositia. »totdéuna tcímna ingalbinesc
unzele pe arborI si cad jos« spintul a spus un adevèr, un raport,
ce existä In lumea realà, dar nu observat prin intu4ie, ci prin de-
ductze, dedus din faptul, cä In tcímna 1, 2, 3, 4, etc. tot asa s'a
Intêmplat, prin unnare s'é póte conclude, cà si de aicI incolo tot-
déuna asa sè va Intêmpla.,
Vedem deer, cà.' act avem de lucru cu o judecatà mal
prOdusg de spirit prin un proces analog cu cel al judecateI ele-
mentare, tot o lucrare analitica a sufietuldf, dar mal complicatä.
Yudecata produsd, fie prin deductie, hand spzrztul in socotznid
mar multe judecctri, ort esperiente, fcicute de el insze§1, ort date de
fie prin inducliune, and adecd intrebumtdm mat multe date,
esperiente dela casuri concrete, spre a trage o judecatd generala, o
rekuld, un principzu, o max-met a. si numesce rationament. Daca
un copil mänâncä cirese dulcI, acy, mâne, poimâne st de altadata,
observa, ca -kite ciresele, cAte a mancat aü, fost duld; In urmare
-mintea 11 aduce sà-s1 facà judecata generalk »Ciresele sunt dulcI«.
Pän5 ce a ajuns sä-sI formeze copilul judecata acésta genoralä, fäcuse
mat multe intuitY singuratice, e3primate in judecaff elementare, din
judecdtile elementare, utilisate de minte, s'a tras apoI conclusiunea,
care constitue basa rationamentulur.

dacoromanica.ro
 95

Omul cult isT desvèlesce gandirea mal tot rationamentând. Dar

nu tóte rationamentele le formam noT, sé intelege, pe basa espe-
rimter nótre proprit. Cele mar multe le primim, asa dicénd, de-
agata, stabilite de alp. NoT le acceptam, fie pe basa auctoritätii
celor ce ni le comunica, fie ca, avénd ocasiune, ni s'atí veri-
ficat unele din adevèruille acelea, pe vre-o cale. Asa sunt ade-
vèrurile scietifice, categornle cele multe, principhle, maximele a.
Primindu-le de-a-gata, ca judecati generale, ni sé usuréza f6rte mult
arci n a instructil. NoT n'avem apoT decat sa le aplicarn la casurt
speciale. Un esemplu: Am invétat, cà otravire omóra organismele.
Cred in adevèrul acesta, dei nu mi s'ail demonstrat tóte casurile.
Véd odata, ca loan a bè'ut otravá. Pe basa adevérulur general
volti conclude ralionamenta Ca' loan mere«. Am =I in-
vétat tasé, cà exista me multe antidote, ca lapte, cafea négrai s. a.
cari luate fiind la timp, dupa otravire, impedeca orT paraliséza ac-
tiunea otraviT. Acum 41c: daca Ioan ar bea lapte, ori cafea négra,
n'ar muri. Si véd, cA bea lape. Decr voTti rationamenta acum:
Ioan nu móre
Rationamentul sè forméza din cel putin alte dotiè judecati,
cali sé numesc: premise.
Lucrarea mintalä, care formuléza ratmnamentul e rafiunea.
Ratiune are numaT omul cultivat la grad maT superior. Rationamentul
decl este caracteristic numai spintuliff mal desvoltat. Minte, inte-
ligenta, puterea intelectului de-a cunósce fiintele si lucrurile
dupa insusirile externe ale acelora, de-a aduna ¡del sensuale, a le
reproduce, asocia si complica, are, la un grad órecare, si animalul,
dar ratiune numaT omul. Cat de cu minte apar d e. albinele, dar
de rationament tot nu sunt capabile, cad e lucru scmt, cA daca
sé intórce cojnita, ele sé aduna, venind dela camp, tóte la locul,
unde erati obicinuite a infra, prin deschidétura, in cojnite si nu in-
teleg sa caute in jurul cojnitiT deschidatura, pe unde sA mérga inlauntru.
omul insé, ca sA ajunga la ratiune, trebue sA sé cultive.
CretiniT i copiff mid ail minte, dar' n'ati ratiune.
Numal cu ajutorul rationamentariT, putem strabate mal adênc
in fiinta lumiT, si peste tot In ordinea i causalitatea el; numaT cu
ajutorul ratiunff putem lua Invétaminte din viétai; i numaT pe basa
acésta si scnn deosebi binele de réti, frumosul de urit, s. a. Vede
§i omul nemstruit curcubeul, vede, ca. sórele sè =sea, cunósce
i'mba sa materna etc. dar' altcum vede si cun6sce lucrurile acestea
oroul instruit. La pi imul sé gasesc judecati- elementare póte,

dacoromanica.ro
96

multe false , pe cand al 2-lea le cunersce dupä legue lor eterne,

le vede cu ratiunea, are in chestie rationamente.
F6rte multe din judecatile ncístre sunt rationamente. D e.
»omul e mui itort inca e rationament, ori cat de elementarä i simpla
judecata apare. Dar', ca sa va la constatarea acestef insusirl: a
omuluI, trebue sä fi luat In vedere adevèrunle, ca, a, b, c, d etc.
Cu un cuvént, ca totI ómeniI, catI ati fost pana acum nascutI,
murit. Asa numal potI enumeia si acéstä insusire a omulut
In ce mod Inighebézi =tea Judecat5.? Ce este Judecata ciernen:
tara? Despre cine sé dice, a. Judea corect? logic ? aprofundat? fals?
2 Ce e caracteristica opeatiei mintale, din care resultà judecata ele-
mentará? Cum sé produce rationamentul9 Ce e rationamentul? Cu ce fel
de judeatI lucrézA mal mult =tea nc5stra?
Ce e ratiunea? Maltea? Unde s manifesta una i unde cealaltä.

C) Lucrarea abstractiva a spiritului.

§ 30. Despre abstractie In general.
De cand suntem mud incepem a ne aduna ida Pe acestea apoT
=tea si le revócái, la casurI de nevoie, In clantatea conscuintil,spre
a opera cu ele, conform cu trebuintele pi actice spintuale.
Dupa ce s'ail adunat multe ideI in memorià si s'a format
din ele un mtelect de o anumitä fortä., pe basa careia incepe a
s6' lucra cu o anumita energie psichica, spiritul incepe, in mod
spontaneti , stimulat de energia inherentä fiintif luI, a compara
ideile intre sine. Pe basa acesteI operata gasesce, In firul asociatiel
reproducenI logice, ca multe ideï sè asérnana, sé inrudesc, in
unele pnvinte, unele cu altele. Intemeiat pe acésta expenenta, ce
face asupra ideilor, incepe spiritul, In vederea usuranI operatiilor
sale ultericíre, a sistemisa continutul consciintiT, dupa continutul
ideilor, a aduce ideile as'émanate in un cadru comun, sintensand
notele comune i esentiale, notele representative ale ideilor as6--
mánate, jara in o unitate, in totalitaitI nou'e' psichice. D. e. un copil
vede adi o masa, In patru colturY, de lemn, cu 4 pict6re, vapsita
rosu. Are idee despre acea masa, idee sensuala. Dupa un timp
vede si alte mese, altcum vapsite, de alta matene, in patru colturI
rotunde, cu 4, cu 3 si cu 1 picior. Sé convinge, ca tóte. sunt
tot numaT mese. Spintul luI, abstrage din telte ideile sensuale
dobêndite despre difente mese notele cele esentiaIe i asociându-le
compune i stabilesce din ele o noua idea, care represinta 6re-cum
pe terte cele sensuale despre diferitele mese.

dacoromanica.ro
 97

Tendmta acésta a spirituluI, de a forma idel noué din ideile

sensuale, si anume un fel de del', ce nu-vi aù echivalentele lor in
forme reale de ale lumir, ce sunt numal cristalisapI ale ideilor sensuale,
sè manifestà pi-in un preces psichzc numit abstractiv; puterea im asI
a mintiï de a lucra asa fe!, sé dice : pu/ere de abstracfie. Putinta
de a sé porni, in mod spontanea, procesul abstractly, residA in
asociatule si reproducerile de idd.
Acest proces are mare importantá in economia vietff inte-
lectuale.

Pldsmuirile psichice formate pe basa procesuluf

abstractiv.
§ 31. Formarea de notiurd.
CopiluluI mic i sé d'a ocasiune s'a vacía inteuna, mal intált,
pe párintil se. In urma acésta pe el ii i pote recuneisce mal
bine. Mal vede si cun6sce apoI si pe cellaltI membriI aI
orI rudeniI, pe fratI, pe seryitcírea »Maria«, pe bunicul,
bunica, tusica si nenea, etc. Pe toff acestia ii cun6sce dupà fel si
nume. Cu timpul mal vede si alte pers6ne, in caff, dupá ce mintea
i-a pus aláturI, recun6sce cam aceleasl figurI, ca la tata, mama,
bunicul, bunica, tusica, nenea, dar avénd totusI i nisce insusirr
particulare, prin carl: sè deosibesc de cd de sus. I sé spune in
fiecare cas, cá »acela e un om.« Si el invatá.' a cum5sce astfel si
ce e »omul«, dei altcum cel arltatl nu erail decát individa : loan,
Nicolae s. a. Pe basa acestor cunoscinte ajunge sa numéscá, védénd
vre-o figura.' de om, »si acesta e orn«, cu telte cal observi si scie,
cá nu sunt totl lafel in priyinta tuturor insusirilor lor. Cdnd
copilul scie deosebi persdnci de perso'nei 4-i pe individul om de
alte fiznte, aluna stv dice, cd are nopunea de om.
Ce sè intémprá in spiritul pana.' cánd i sè forméiá,
pe basa multelor idel despre pers6ne singuratice, notiunea de om?
Copilul vede di de ch. diferitl indivliff 6menl, cu t6te insu-
sirile lor i in uima asémánárff figurilor lor constata', ca.' acestia
multe insusul comune cu ale tataluI i cu ale mame sale staturà,
cap, pér, frunte, fatá, nas, gura." etc.; distinge irisé totdeodatá,
sè intelege, si particularitäff diferite cu privire la formele speciale
ale insusirilor, insusirl individuale. caracteristice fieca'ruI individ.
Unele insusirI cele comune le va vedé clec.]: de multe off,
altele pe cele diferente, pe cele inchviduale, de putine-orl
7
dacoromanica.ro
98

unele póte chiar numal câte odata. Unele vor trebui impre-
sioneze decl maI de multe-orT, alte mal de putine ori i chiar
câte o singura data. In urmare unele ideI partic,lare, ce culege
copilul despre dmera, vor fi mar viù retmute in memorig., celelalte
vor rèmânea maI slabe. Si fimdca cele dintaIii, cele comune,
prilegiul a sé reproduce mal de multe-orI, pe basa legff asociatieI
mecharnce (contimporanitatiI), sè i as o ciaza in o totalztate, in o
noug idee compusa. Acésig idee noug compusg este zdeen tzpicd,
séti notzuzzect omuluI, in care sè cupiind impreunate táte notele
caracterNtice si esentiale ale existenteI numite »ome. Acea notiune
reamintesce acum, respective representä copilulur un sir lung de
anume finte, de indivicjI 45menI.
Sa maI luam un cas, mar evident, din care sa constatam cum
In adevér pe basa ideilor particulare sensoiiale sè ajunge la notiune.
Si in casul arétat a fost, nu e vorba evident procesul, dar tot
a fost la mijloc si o procedei e falsa, in urma faptulul, cà cop- iluluI i
s'a spus prea cut-6nd de orn notiune pang.' a nu fi dobéndit
suficiente ¡de despre singuraticii! indivi4i eitnenr, din care causd
copilul i rèmâne a avé raultg vreme o notiune nu prea clarg
despre
Copilul vede in grading.' un mér, popesc ; sé uità la el, cu
atentiune, i adI i mg.ne, pana il recunósce bine, pang !sr cgstiga
idee clarg despre el, posibilitatea de-a face judecata : »acesta e mér
popesce. De bung séma védut bine córóna, cu frundele
forma lor, cu crengile si forma lor trunchiul si forma luI
si póte i s'a ar'état oil spus si de radácina la De câte-orl: vede
merI de acestia, de atâtea-orl va recun6sce soiul acela de merI,
va dice in fiecare cas »si acesta e in& popesce. Acum are deja
idee 'clarg despre felul merilor popescr, puténdu-I deosebi de alt fel
de poml si de alt fel de merI, ceea-ce sè dice, ca. are »notiuneae
mérulul popesc. Védénd copilul, de multe-orl, mal multi" merr po-
pescI, cuprins totdéuna insusinle constitutive externe, forma
diferitelor partl, a fructelor, frundelor, crengilor cor6ne, trunchmlul
si a radaciniT. Nu in teite casurile a gasit insusrale intocmaI la fel;
observat i micI deosebirI. Copilul va fi avut decI ocasome, déca'
a intuit deee diferift merl popescl, sà vadá unele insusirI, cele
comune -- de dece ori", altele 13:Ste numar de câte °data, orI de
doué ori. Impresnle venite dela insusinle comune vor fi produs
raiscáti moleculare mal vil, ideI particulare, mat puternice i maï

dacoromanica.ro
 99

precise. In procesul de asociatie acestea sè vor fi si valorat mal

bine si sè vor fi legat mal tare. Si apol la reproducere, cAnd e
vorba, s'a.-sl dee coolul sérna de finta m'éruluI popesc, spre a-I
eosebi de alt1 pomï, idea despre acesta, i sè presentézA in con,
schntà numal: in sintesa insusirilor comune si caracteristice merilor
popescI, ca o nouà idee compusà, in care mintea recunósce finta
inèruluI popesc, o recun6sce prin o nouà idee, compusà nu din
tóte insusirile observate la meril vègutl, ci numal din cele mal de
ca.'petenie, cele comune i caracteristice, carI abstras de cAtrà
spirt din complexul intreg de insusid observate la diferitil
-popescI si unit in o totalitate. Copilul a ajuns decI la o idee, care
-nu corèspunde cu niel o formA a lumiI reale, la o idee rácuth de
spirit, la o no/infle, ce representä un t i p de existente.
Notiunea acésta dupà continut e compusä din mal putine
note decá't idea unul in& popesc, dar in schimb intelegem sub ea
totusI maI -multI indivicrl de merI ; are adecl sfera mal mare, deck
iJeea und m'ér popesc.
Mal târiü i sse' aratà copiluliff i altI fel de mert Acela va
gäsi in el note comune mèrulul cunoscut deja, cele esentiale,
4:lar si diferente, cele mal m'al-unte. Va sä clicA i aceltia sunt merf,
arius, impèrAtesc, pAtul, etc.
Si in urma proceselor nouè aperceptive s'a inte'rnplat de s'aii
repetat unele feluri de impresiI mal de multe oil, altele mal de
-putine orI. i aicI a adunat spiritul ideile notelor comune tuturor

merilor, 16sAnd pe cele diferente d. e. formele speciale ale fructulur,

ale coreineI, si si-a fotmat o notiune nou5, ngfiunea generala a
mérulul. Notiunea acésta va cuprinde in sin& mal putine note,
.deat cea a mèrulur popesc, are mal mic confinut, dar vOin Inteleg-e
sub ea mal multI merl, chiar mal multe felurl de merI, are sfera
mal mare.
I sè aratà copiluluI i altI pomI, perI, visinT, ciresl, prunl etc.
.Spiritul iai á va gAsi unele insusni diferente, altele comune, mal
putine sè" intelege, d. e. rä'clAcinA, trunchlii, corónA, crengI, frunc,le,
fructe, dar ara.' a bAga in sém4 formele .lor speciale. Sè vor
asocia si ideile acestor note, sè va forma si din acelea, in N/él-tutea
lega de asociatie mechanicA, o notiune noug, nofiunea tomulut,
.care cu atAt mal putin va corèspunde vre-unuI obiect al lumir reale
Unde am gAsi vre-un pom compus numaI din notele arAtate, fArI
formele lor, speciale ? Nofiunea pomulul va ave' confinut ji mal
sfera mal' mare.
dacoromanica.ro
100

Va cunesce copilul, la réndul séù, i arboriI. isI va forma o

notiune mal mare in privinta sfereY, In cadrul cgrel notiunI vor in-
cgpea totI pomir i totI arbonl, dar care va fi altcum mal micä in
privinta continutuldf, rèmânénd la o parte ideea fructulur. Acésta e-
noliunea arborelut.
Vin la rénd i plantele. isI va forma o notiune din notele :
rddgcing, cotor i frunc4, continut f6rte mic, dar sub acésta va in-
telege tot felul de plante, de pe primént.
Vedem, ea' cu ajutorul abstractiel ajunge spintul, sh-si formeze-
din idel sensuale, dobéndite pe basa expenenteI, ideI tot mal generale,
notiunr abstracte, despre tòte obiectele i lucrunle de acelas fe], ce-
le gäsesce in viétd, cad idet ni s'é presentad apoI, ca idef nouè in
spirit. Asa fel sunt notiunile despre tot, ce existg in formä con-
cretd in lume si tot asa despre actiuni, raporturI i chestiunI. Asa
sunt notiumle binelur si rè'uluI, frumosuluI i urituldf, moralulur
imoralulta, virtutff i ticäloiY, dreptAtiI i minciuna, intelepciumr,
etc. etc , tot notiunr abstiase din alte ideI despre fapte, lucruri.
raporturl, ce vedem. Mai intälti analisézd spintul, bine, obiectele
concrete asémänate, spre a sè clarifica ideea concretg prima
tre'ptd. V enind la o altd grupg inrudità, respective as'émdnatd cu
cea dintâiü, dupg-ce analisat i indiviciiI de aci, sé asemgnézd
cu cea dintâiù spre a sé Os' notele comune si diferente a doua
tréptd. Pe basa acestel operatiunI apoI cele comune sé asociazg
in o idee compusd noud, in cea abstractg a treza tréptit. Aceste
notiunl nu coréspund cu stgrile reale, dar sunt totusI intelese de
nol si considerate, multe chiar, ca basate direct pe experientä, dei
sunt numaI expenente fictive. Unde si cum am puté vedé omul,
cum e imagmea luI in notiunea »omult, «doctorult s. a. ? cum am
puté vedé apoI binele pe pgmént ? unde si cum modestia si ep-
tatea, etc. ? Da, existd indivuff In lume, dar in sensul notiunil »orrit
nu. Tot asa cu celelalte notiunI. Am avut pnlegiul a mAnca, a bea,
a mirosi, In mal multe réndurr, ceva priincios corpulul i totdéuna
ni s'a spus, cg e »bun« ; am v'édut, cg s'a purtat cineva in modul
recerut de viétà i iarásI ni s'a spus »bine«, etc. Din casunle expe-
nmentate combindm notiunea »bunt, »bine.
Asa fel ajunge spintul, in desvoltarea sa, sd dobéridéscd din
ce In ce tot mal clare si maI bune notiurif abstracte.
Si mat tete ideile abstracte in forma, cum sunt utilisate de
suflet, sunt notiunt Numera 40, 50 etc. inch' nu sunt decAt enisce

dacoromanica.ro
 101

ide abstracte, sc6se din1 + 11 + 12 + + 140 + 150

Dar cAnd intrebuintOm numérul 50, cine s'é mai scie cugeta la atätea
unitAff separate CAnd dicem, cä in grädina sunt 50 de merI, in-
telegem indatä ideea, färà a sè me pune sufletul sà s6 raporteze,
pe rénd, la 50 de mert Décä avem 3 merI, a, b, c, sè mal in-
tèmplä de isi represéntà sufletul, pe rénd, m'érul a, b si c, dar la
50 nu o me face. Inteligenta ii abstrage notiue, pentru ca sa-sf
usureze lucrarea sa in operatiile, ce are s5. indeplinéscä. Ce ar fi
pentru suflet, dacä vrénd sà spunA ceva despre »point ar avea
represinte imagnle tuturur menlor, prunilor, penlor etc ? .

Notiunea este un fel de representatie, in care s6 aft' tot ce e

me important si mai caractenstic pentru determinarea genule,
specie, off clasei PrescurtAnle acestea fac spiritule serviciul,
fac fauna-614 formele matematice off geometrie.
Si formulele acelea sunt abstrase din un anumit complex de
In vederea socotelil mai usóre cu chestiunile matematice
geometrice
notiunea e un fel de idee, dar nu asa fel de idee, care ar
substitui un ce din naturä, cu o esistentà intuibilà, ci o idee, care
a lApèclat apr6pe tcite elementele matenale, avénd a representa chte
un gen, o specie orY o clag de fiinte, lucrurl, actiunT, raporturI
insusirl. Ideile sensuale representä lumea externä, individua 1, in
formele perceptibile simtunlor omenese, larà notiunile representä
lumea schimb at A, cr ea t.à." de mint e, pentru ca prin acésta
sä sè vadà i intelég4 mal bine lumea cea realä.
Spiritul nu sè multämesce insè flume fäcéndu-st notiunI in
felul aatat me sus. Spintul, stimulat de boldul de valorare a vietfl
cultivat cu pnncipiI i maxime, isI face, tot cu ajutorul abstrac-
tie; i astfel de notiunI, ale cAror note nu le-a cules din sfera
reale, ci din sfera fantasie. Nici acestea nu espnaià starea fapticO,
ci aceea, care ar trebui sh" fie in vértutea cenntelor de valorare a
vietiff. Aceste notiunr sè numesc ape: zdealurt, orI conceppl. Asa
fel ne punem in mèsurà a ne cOstiga Cu timpul, conceptiI de bu-
n6tate, iubire, dreptate, intelepciune etc., idealuri de judecaorI, de
monarchI, de ere, de profesorI, advocatI, scolarl, etc
Si Cu eat spiritul culva este me bine instruit, mai desvoltat
si maì ager dela fire, Cu atät e me capabil de a face notiunl,
tiunT tot me abstracte. Si acest fel de sprite i devin cele proprif
6inenilor instruitl scientificesce, átnenilor inAltati la suflet i aplicatI spre
dacoromanica.ro
102

idealism. E chestiune de mare importanta pentru instructie, din punctul

de vedere a indeplinirir problemer omului, ca sa cultive in elevl puterea
abstractiva. Cu cat cineva s'a impartasit de o instructte mar buna, inzes-
trandu-sé cu ider sensuale clare, vir, si logic asociate, cu atat mar bine si-a
apropiat i energia stimulatóre la lucrare psichica abstractivä. Omul
Cu Ida superficiale insè rèmâne tot in sfera ideilor sensuale. E
mare deosebire insè in privinta valorir adevérate intre omul, care
lucréza tot cu notiunI abstracte si intre acela, care rèmâne tot cam
In sfera lumir ideilor sensuale. Primul este inaltat, ideal, moral,
cad legatura materiala intre spirit si lume este ridicata i in urma
acésta operéza' cu ider curatite de elementele materiale; cel din urmä
e egoist, rece, neinsufletit, cad fiindu-1 dat a sé invérti in o lume de
ider sensuale, devine legat numar de lucrurile si valorile reale ale
lumil din jurul s'ai, pe cad le póte vedé i aprecia cu simturile.
Cum dobendesce copilul nottune despre om? Ce fenomen se face
atuncl? Cum dobendesce nottune, buraárl de »mer popesce ? Ce e nottunea?
Cum e nottunea In privinta contmutulul i a sferfi fafi de idee? Cum se pro-
cede la dobendirea notiunfi de ,merc de ,pomt, varborec, vplantfit? Ce trepte
se Osesc in procesul abstractiv? Ce sunt cele me multe Kiel ale nestre?
Ce representi nottunea? Ce este idealul? Principiul? Ce InsemnItate ati ab-
stractiumle pentru cultura qt intreg felul a fi a omulul?

§ 32. Idea de sine, consciinta de sine si eul omulul.

.r) Formarea fi desvoltarea idea i consciintel de sine.
Fórte adeseorr suntem avisati sà intrebuintam cuv6ntul »eu4
si fórte adese-orl ne simtim finta nelstra, sub imboldirea cand a
unor proprietätr, cand a altora, psichice i fisice.
SO vedem mar de aprópe, ce este fiinta idea i consciintil
nóstre de sine, si a eulur nostru ? cum se' desvellta si cum se' manifesta ?
Scim, cä viéta nóstra psichica sé injghebéza din vanile cu-
noscinte, Ida, ce dobêndim despre lume. Ideile, sé asociaza sta-
bilindu-sé prin acésta diferite raporturr intre ele si formandu-sé
din ele ider nofié notiunile; apoï sè reproduc in formà de
fantasie judecate etc. Cu ajutorul ideilor, ajungem in stare a cunósce
lumea externa, cu tot ce represinta, si a ne pune in raport cu ea.
SA' ilusträm chestiunea prin un esemplu: Privim un obiect. Sigur,
ca mar intaill Il intuim in totalitatea sa, apor II examinara in detara;
vedem, ea' este ceva: ir observam adeca existenta; urméza, ca observam,
ca à fost si erl si va fi si mane, ir constatam: permanentd; ir examinam

dacoromanica.ro
 103

insusirile i proprietatile speciale, vedem diferitele liff relatiunl de ase-

ménare, de inrudire, de deosebire, s. a. cu alte obiecte, ii constatam
facultatile si relatizle lui. Notele. acestea, tóte asociate in o unitate,
ne dati idea, imaginea psichicä a obiectuliff, ca a une particele din
organismul mare al lumiI. i nu. de-odata, dela inteput, lua'm cu-
noscinte esacte i complecte asupra lucrurilor din lume. Cu timpul
se' desv6lta si ideile . Cu cat am studiat maI bine si mal de
aprópe acel obiect, cu atat maI esacte si mal reale vor fi observa-
fide nóstre asupra luT, si In urmare cu atat mal mare importanta
ii dam; cu cat masí superficial, sail condusI de fantasie, am privit
obiectul, cu atat maI superficiale i fantasiste, mat' false constatad
facem, si in urmare cu atat mat* de fara valóre il consideram.
Fiinta nóstra inca e o particica din lume. Si asupra el' luam
cunoscintai intocmaI cum luä'm asupra celorlalte lucrurl din lume.
Si idea de sine si conscunta de sine sé desv6lta, incetul cu
incetul, paralel cu formarea i desvoltarea vietiI intelectuale, a
caret resultat si este.
Copilul, dupl-ce dobêndit, din impresiile externe, sufi-
ciente ideI pentru injghebarea vietil intelectuale, de un grad óre-
care, incepe, tot imboldit i condus de energia puteriI sale intelec-
tuale, a sè observa si examina si pe sine si in urmare a sè i cu-
nósce, maI întâiti, se' intelege, in partea corporala, in mod super-
ficial, apol, tot treptat, incetul cu incetul, si in cea psichica, in mod
tot mar judicios. Invatá copilul a cunósce corpul s65, ci diferitele
sale partl externe; simte Rome, duren, anumite impulsil; observa,
càisI póte mica marine, piciórele, capul, corpul, cà póte vedé,
simti, audi, gandi, judeca, etc, observa, cà ii vin in minte pers6ne,
lucrurI i intémplarl. In urma tuturor acestora invatä a sè observa
si constata, ca o esistenta a parte de a altor esistente, isI observa..
fiinta sa, lermanenja sa, relatiunea sa facultdfile, capacztd file,.
fisice i psichice, îi forméza adeca.' idea despre sine. Reflexiunea,
mintiI nóstre asupra continutuluI Meet de' sine este consciinta
de sine.
Si dupa cum sè face, cand ne formärn idee despre od-ce
obiect al lumiI externe, cà, dupa ce l'am intuit in Vote insusirile si pro-
prietätile lui, ideile despre insusirile i proprietatile singuratice ale
aceluia le legam de olalta, in o idee complexa, unitarä, asa sè face
si la formarea ideeI i consciintesi de sine; si dupa cum tine mintea
nóstra idea, dupa formarea ei, in relatiune cu obiectul_ insusI i cu
numele lul, asa tine mintea nóstra in relatiune si idea despre nor

dacoromanica.ro
104

Cu insasl finta nóstra. Tn urma acésta nol" ne i apreciam ca o

tès'eturá de accidente, de fapte, de observatiI, idel, reproducen, vointe,
tendinte, simteminte, pofte, judecätY, prevestirl etc , etc. Si, se"
intelege, cu cat sufletul omuluI e maI puternic si mal superior, cu
atat p6te tine mat bine finta individuala Intrega In o unitate.
'Rite ideile, cad favonseza mar mult buna starea i valoi area
nóstrá, sè lega me bine si maI tare de consciinta de sine, din
care causa acelea ne si rernan mai consolidate si mai irult In minte.
De momentele din prima copilarie, cand n'aveam Inca formata con-
sciinta de sine clara, nu ne putem aduce aminte. Acelea nu s'aii
putut lega in consciinta.
In urma legäturil intre memorie si consciinta de sine, acesta
Se si tot desvOlta continuativ.
Tot in acest fapt resida putinta cunóscerff ideilor nóstre dupa
timp, dupa vérsta, avem, consciinta, cà i starile nóstre
sufletesci vréstézá.
Formarea ideif de sine Incepe deja cu cea maI trageda versta,
deja cu primele septemaniI, si se tot desvOlta, devenind tot mal
lamurita i maI ampia, treptat cu desvoltarea vietil intelectuale.
Din faptul, dà copilul Incepe, de regula, numaI la 3 anI a In-
treburata numirea 3,eut, nu urmeza, se Intelege, ea' pana aid n'ar
fi avut distincta idea de sine si eul sett. Sè scie, ca copiff adeca,
'Ana pe la 3 aril', vorbesc Intrebuintându tot numele in loc de »eh«.
Acesta se Intémpla din causá, ca el aude, ea' asa Il numesc altd.
Si tot din causa, ca.' cd din jutul lor vorbesc atra el, cu persona
a treia, Intrebuintéz'o' si el persóna a treta. Copilul mic nu dice
mánânc«, ci >Joan manáncal. »Marióra iubescec pe mama si
pe tata,« etc., etc Copilul se considei a asa dará, pana la un timp,
in rendul altor lucrurl ori finte, despre carI are idel fäcute tot
In felul cum sI-a fäcut si pe cea despre sine. De aceea copilul mic,
fárà conscunta de sine clara, nicl nu-s1 simte nicI o valóre indivi-
dualä. Copilul mic e contopit totdeuna cu lumea externä, dela care
primesce impresa impulsive. Numal: dupa-ce i s'a hotarnicit t In-
tat-it mat bine conscunta de sine, se simte Indemnat, a'sI manifesta
maT hotarita valóre individualà. Simtirea valorir individuale se si
desvOltä paralel cu conscunta de sine.
Numele devine un puternic razim pentru idea si conscunta de
sine. Omul observa, cà atributhle eului se tot schimba cand se
simte cu unele, cand cu altele, dar numele II remâne acelas De
aceea e si natural, ca numele se lega cu o putere mare de idea si

dacoromanica.ro
 105

consciinta de sine. Pe acest motiv sè póte dice, cà omul, care isi

schimbh numele, are o idee si consciir0 de sine Iaxà, afarh de
casul, chnd =elm convingendu-sé de falsitatea baseI vieta sale, sé
tupe de tot de acésta si, ridicAndu-se la alth, isI schimbh, i numele
séti vechlti. D. e. din Saul, phgAnul, s'a fäcut Pavel, apostolul mare
al crestinismulut
2) Felul émenilor dupá felal idea si consciinteI de sine.
Sé scie, ca idea de sine nu e la top' 6meinI corecth; in multe
casurI o ghsim falsä. i cu idea de sine sé pcite intérnpla adech
ca i ca alte idet Chtl 6menI nu sunt, cart' nu-si pot forma idea
adevérath de finta lor, séil din causa firil séil a imprejurhrilor, in
cart" le-a fost dat a se' desvolta. Asa s'é face, ch existh 6ment cart
.cred masí putin despre sine, despre valórea fi.inteI Ion, ca si child
par' ch n'ar avé cunoscinth despre t6te propriethtile, facultätile, pu-
tenle lor o'menit mode,stI. La acest fel de eimenI puterea intelec-
tualà nu e pornith spre a observa mternul, aceea este mat mutt de
naturà expansivh, pornith de a face intuitiI i observatiI in afarh.
Acestia, fie ch.' aü fost directionatI asa fel prin educatie, fie prin
lipsa de putere de fantasie. Sunt iaräsl diment cart sé manifesth totdéuna
conscil de adeveratele tor putert oínenit nandra. Si sunt alti1, cart
sè cred mat mutt, mal gi ozavI, de cum sunt, si de cum ar avé.drept
a s'e arAta, pe basa puterit cart in realitate viézh in internul Ion.
Acestia sunt: o'inenzt fuduli, înganfaii sal grandomant. Indeosebt
indiviii dotatI cu o putere mar mare de imaginatie, in lipsa educatie
bune, sè pot face grandomanI. Acestia védénd la altiI insusirt de
sank fiind i stimulatI de o mal" mare dorintä de a s'e' valora, prea
.curénd isI pot inchipui, ch acele insusirt pe carI le el' in fantasie,
sè gäsesc de facto in et si apoI si le si pun in séma lor.
Fie-care specie de címent din ceI numitt modestI, mAndriI
grandomanI, pot apot fi orI activl, ori lenest conform cu deprin-
derea inept lor, sal cu felul energiet pi oprie fiinteI lor.
Mal sunt apoI si un iel de Ciment a chi-or idee de sine e in
parte alteratä, din caush, cà ist observh in parte gresit finta lor cor-
poralh, cred, cà ail d. e. pAntece de sticlh; i iarhsI sunt altir a chror
consciinth e de tot alterath, basAndu-sè si in partea sa principall
pe inchipuirt ba chiar si relatiunea cea drépth cu ade-
vérata lor fiinta individualA Acestia trhesc In o consciinth de sine
strhinh de tot, nebunit La renegatI inch trebne sh s'e' efectuézch
un fel de alterare, in partea importanth a ideeI i consciintil de sine.

dacoromanica.ro
106

Causa, ca nu toff 6menit ist castiga esacta idee si consciinta de

sine, zace in felul puterit lor observatóre, reproductiva i imaginativa,
precum si in educatia i instructia gresitä, ce li s'a dat. SI
se' dea omulut o cultura s'ana6sA, instructie si educatie çorecta,
si 'I s'a dat totdeodata i posibilitatea de a forma si desvolta
o corectá si realä idee si consciinta de sine. In asemenea cas
omul s6 va manifesta ca valórea, la care are drept pe basa
insusirilor si facultatilor sale si s'e' va validita in viéta bizuit
pe adevèratele sale putert, ceea-ce caracteriséza pe omul mandru,
stare, ce nu numal ca e permisa , ci e de dorit sa o aiba
fie-care om. Omul mandru nu inséla pe nime, ca cel grandoman,
ort iudul, ci presentandu-sè cu ce are drept sà s6 presenteze s'e
aratä in adevèrata lumina si pretinde totdeodata ce are drept sa
pretinda. De aceea omul mandru si este individualitatea cea ade-
vèratà, in viéta. Modestia póte sa fie simpatica i bine venita sin-
guraticilor, dar, din punctul de vedere al problemel omenescT, nu e
Justificata si nu póte fi buna.
Continutul ideet de sine consta din ideile castigate despre di-
feritele insusid, facultatt, puterI proprit fiintet nóstre, cum s'a chs
mat inainte. Cu cat mat multe propriefaft i insusirt, si idet- despre
ele, avem, cu atat mai larga ni se' face idea nóstra de sine.
acésta este de mare importanta pentru valórea nóstra personala.
Stand adeve'rul, cà imboldul cel mat puternic ce vi6Z4 in otu ez-
viéta si valorarea et, e lucrii rsc, ca individui inzestrat cu multe
putert trebuit6re indepliriiril conclithlor de viéta si valorare, indi-
vidul cu idea si consciinta de sine puternica si mare, sä sè impun'a
si validiteze. Valórea i vigórea omulur sta totdéuna in raport cu
puterea si sfera ideet si consciintel de sine.
3) Eul omulu'i.
Diferitele nóstre puterI si start psichice sunt simtite de nol,
ca avéndu-st sediul si focularul lor in internul nostru, din care s6
ivesc acusr unele, acust altele, fiind in o necontenita schimbare
primblare. Dar in observatia acésta, ce- o facem asupra internulut
nostru, dam si de ceva nesclumbacios, ce e pururea cu not, o putere
chemata par' ca a da rend evenimentelor si fenomenelor interne,
a conduce schimbarile consciinte, o putere, ce s6 eregéza in un
fel de stapan si diriguitor in viéta nósträ psichica, un suveran aci,
care represinta si conduce totcléuna finta nóstra. Din ideile despre
insusirile nóstre interne i externe s6 abstrag adeà notele cele mat

dacoromanica.ro
 107

esentiale, se alege o esenta.' de putere, in care se' cuprind notele

representative ale puterilor inherente fiinter neistre. Spiritul nostru
face si aicr un fel de prescurtare, cum 11 scim, cA face preste tot
d. e. cum face de 'si fortnézA notiunile abstracte. Acestà putere
psichicg e ceca ce s'e dice: eul nostru. Se intelege felul »eulurc
individual depinde dela felul continutulur ideer i consciinter de sine,
din care este abstr as.
Eul omuliff Il vedem manifestAndu-s6, Calad mar sensual, cand
mar intelectual, când mar puternic, asid mar slab, dupal cum adecl
e felul omulur si puterea intelectualitätir la Tot ce inriuréza altcum
asupra intelectualifatir in general, inriuréza.' i asupra eului omulur.
Cum sé forrada idea de sine'?
Forméza-sé pe aceeasl: basä cum s forméza celelalte
Ce e consciinta de sine?
Exista paralelism intre desvoltarea idee si consciintd de sine si Intre
desvbltarea vietif intelectuale?
Ce valcire are numele pentru conscnnta de sine ?
Ce sunt ámenil modestI, mandril, fudulI, nebunI9
Ce trebue fäcut sa sé desviálte 6menil mandil?
Ce val6re are omul mandru?
Ce este finta a eululc
Ce fel este »eult omulul?

§ 33. Ideea de spat si de timp.

1) Ideea de sfial.
In limbagiul de téte dilele dicem, c5. avem »idee de spat si
ni s'e' pare, c'a' in adeve'r avem o imagine psichied Ore-care, cum ?
nu ne mar d'a'm socotéla , imagine dobénditai cu ajutorul ochilor,
ca o experienta' reall
Daca' ins6 analisAm acestä notiune, vom vedé, cA ea nu e o
idee cAstigatà, ca celelalte ider, cA este mar mult o fictmne.
Cu ochir nu vedem spatul. Cum l'am si puté vedé ? ! Cu ochii
vedem perscine, obiecte, lucrärï, stArr, Insusier. Spatul insè nu apartine
nicr u eia din acestea. Nicr chiar in cadrul ideilor acute pe basa
abstractie, nu o putem pune
Ce ar fi spatul ? Pare a fi un gol in o 1ntindere a onzontulur
vederir néstre. DécA ne-am lua dupà lexic6ne ar fi »1) o Intindere
nemArginità«, »2) o Intindere de loc.. (§Aineanu).

dacoromanica.ro
108

Dar cu atAt noI nu ne putem multAmi. Trebue deci sà ne

da'm séma mal de-aprópe de notiunea spatula
Scim, cà cu ajutorul sensunlor nóstre ne facem idel despre
difentele forme ale lumii externe, de cad suntem inconjurati. Ideile
nóstre concrete adunate cu vederea le localisam acolo, de unde
aü pornit impresnle externe, spre ochir nostri. In urma acésta vedem
obiectele lumiT ca asedate in diferite locuri. De-odath insé nu le
putem cuprinde cu ochii nefiind de-odata ti5te in orizontul vederil
neputénd trece impresnle lor de-odatá prin macula lutea a
ochiului nostru. Ca sa' le putem vedé, pe rênd, tóte, suntem nevoiff
s'a ne tot acomod'am ochii, tot pe rénd, la obiectele, la cari voim
sa' privim. Acomodarea acésta a ochilor servesce ca bas'a pentru
ilusia spatului. intre acomodánle indeplinite tiece un timp, in
care nu s'é apercep impresiI noué i deci nici nu sé localisag
nimic. Dela fa'ptuirea unel localisärt i acomodgri panä la a ahem
urmAtóre, sè simte in spirit o incordare, sé simte lipsa de impresil
nou'é. Perceperea in ordinea succesiva a impresiilor difentelor obiecte
din orisontul vederil ne cla consciznta spatulur. Cu timpul, din ele-
mentele acestea, cu ajutorul abstractieT ni sè forméza.' idea de spat.
Ca sa avem »spate, e nevoie deci de o parte, ca sa avem
obiecte insirate, spre carY sà ne atintim pnvirea nóstrà, si de altd
parte sa.' ne obicinwm a le privi pe rénd, tinéndu-le in minte in-
copciate, iarà ce s'ar mai afla intre acelea, cele mai mid, mai nein-
semnate, sa le trecem Cu vederea.
Cu at sunt obiectele mai multe, si mal rar asedate, in grupe,
cu atat mai mare ne va apArea spatul. De aceea, unde avem
pnvim fara a sé impedeca ochii de obiecte, bun4-6rà and pnvim
d. e. spre munti, Cu ocha ndicatl in sus, depgrtarea ni sé pare mal
scurtà, spatul decr mal mic ; ne mnelàm. Vérful unlit munte ni sè
pare apr6pe. Tot din causa acésta focul nelptea, and nu putem
vedé si obiectele din onzontul vederii, ni sé pare cu mult
aprdpe, de cum e in realitate.

g) Ideea de timp.
in privinta ideel de timp sea' lucrul ca si cu cea de spat ,

nici timpul nu exista adea, ca ceva real, cu facultatea tie a ne

impresiona si a activa in creeni nostn procesul, prin care sé mulo-
cesce producerea une idel. Cu t6te acestea sé dice, ca i despre
spat, a avem ideea de timp.

dacoromanica.ro
 109

Impresnle lumd externe infra tot succesivc la creeff i ideile

cunoscintele ncistre, sè" reproduc tot succesive, unele dupd altele.
Cu timpul omul s'é invatä a sè simti in continua activitate
intelectuald, in neintreruptä vibraie psichica, cu sufletul tot plin.
In urma acésta i sè creeézA trebuinta de a tot primi
de a tot reproduce din ideile intelectulur, In scopul de a-sI in-
tretmé vie vibrarea energiel psichice. La unil. vibrarea energid
psichice de:-..urge mat repede, la altif mar tärdior dupg firea
temperamentul fie-cäruia.
Cum së face acum ilusia despre timp ?
Intervalul, care II simte sufletul, ca trecut, intre diferitele aper-
ceptir, orf reproducerI mai importante, este ceea ce face con-
sctinta de timpn. Cu ajutorul prexesuluf abstractiv ne formärn
si idea de tulip.
Am sä" astept pe un amic. Ideea sosiril amiculuI meti e
menitä sä-mi destepte in consciintä sirurI de ideI, ideI aperceptive,
relativ la acest obiect al mintit Altfel de idel nu vor puté ajunge
la claritatea conscintil in momentele acestea.
fiindca prin acésta intelectul e determinat a fi activ in
acéstä ordme de idei, in o altä directie nu maI prea p6te fi activ.
Îmi pot da silinta, cu sfortarea ca sä-mi pornesc cugetarea
In altà directie. Dar acésta nu va puté 111.16 mult timp
brarea psichicä la gradul recerut, in privinta fortd 1;i a celeritätiI,
dela un timp reproduceille vor deveni tot mal iaií i maI putin
vii, si atuncI sè dà de lipsa vibräril trebuitcíre, sè simte un gol in
suflet. Starea acésta psichick cAnd sufletul nostru nu prea este
emotionat, in ritmul obidnuit, necesar, nu adech conform ca
trebuinta determinata de firea individualk orl: de obicTnuintä, starea
acésta corèspunde cu simtirea une! lipse 6recare in viata psichick
din care motiv ea este nepläcutä, un anumit fel de neplAcere
plictisélk -- i atuncI sè dice, Ca' timpul ne-e lung.
Cu cAt cineva e de o astfel de organisatie psichick in vértutea
eäreia reclarná mg dese si maI vir emotiunI, omul vioIti de
fire , cu atät simte mult anostia i i ideea timpuld it devine

'0 Marcie cugetátor al omernmd, Anstotel, competent In OW maternle,

dice despre timp, cä geste num6rul sal m'ésura miscaird i repausuluI, fatà.
atat cu ordinea anteriontätil cit qi cu a posteriontatifk. (Fisica IV, 11).

dacoromanica.ro
110

maT clarA; cu cat inse natura cuiva este maT m6le, cu viéta psichich
mat tardivA, cu atat va fi maT putin pasibil la anostiA i di ct si
ideea despre timp it va fi maT nehotarita. Lenesul nu se anostézA
si nu simle perderea de timp ; nu, cad nu e invetat, ca fiinta sa
psichica sA fie agitata de dese curente emotionat6re ; nu are idee
hotAritä de timp.
Se intelege, fiindca timpul nu e altceva, decat o reflexiunea
mintit asupra reproducerilor, orT aperceppilor, sétt simtirea interva-
lurilor dintre reproducerile Qn aperceptia ideilor, si devine f6rte
relativ; pote aparé acelas interval, cAnd scurt, ,gand lung, séti unuia
scurt i altuia lung. Si sé apreciéza in un fel timpul actual si in
altfel larasT timpul trecut. SA' vedem cum.
Se' afla cineva in o societate, unde nu aude nimic interesant.
Aci se va plictisi si i sè va paré timpul lung. Pentiu ce ? Pentru
simplul motiv, ca nu face dese aperceptiT de idet, ca sa i se agite
sufletul in mesura recerutä. Nu-si va puté tiné sufletul in vibrare
nici cu ajutorul reproducent de altfel de idel; cad trebue sa se
feréscA de a se pune pe gAndurt, pentru ca sà nu devina observat
criticat. Sufletul sett va avé dect rart i putine emopunT.
In aceeast societate, altul, care se potnvesce bine acolo, care
apercepe vitt tot, ce se oferà, pote gam timpul de Rine scurt,
fiindcA spiritul lut ocupat i emoponat neintrerupt, in reflexiunea sa
asupra momentelor emotionAt6re, nu da de mart si multe intervaluti
de stare pasiva.
Dec! putem dice, cal aceluia i sè va paré timpul actual mat
scurt, care e adus in starea, ca sa faca cAt de dese aperceptil, ort
reproducen, asa ca spintul sA nu remána de loc pasiv, cad numat
din momentele, in care spiritul se simte pasiv, se abstrage ideea
timpuluT actual; si jara cà aceluia i sè pare timpul actual mat lung,
care nu are material de aperceppe i reproducere.
Altcum se apreciéza timpul trecutuluT. Cineva a cAletont
doue septemant prm locurt, unde a. gasit multe de vedut si de
audit, multe impresil noue, emotionat6re, aceluia i si par cele dotie
septemant p6te o luna de ile. Dupa trecerea celor doue septémant
reflectéza asupra timpulur trecut. Spiritul in reflexiunea asupra mo-
Mentelor petrecute va da sigur de Rine multe start psichice inflate
de nott, in acel voiagiü, menite a-1; inviora- si ridica sufletul.

dacoromanica.ro
 111

Dacä ins6 cineva a petrecut cele doi.16 s'épfémânI din urnià

asafel, ea' nu a primit prea multe impresil nou6, emotionätóre, atunes(
spiritul acelwa, in Teflexiunea sa .asupra lor, va alié sà s oprésea'
la putine momente si de aceea atund va dice, cà i s'e' pare timpul
scurt, maï scurt, ca de 2 sépférnant Lenesul apreciézà limpul trecut
totdéuna de scurt.
1. Cum ni sé pare idea de spat) Cum sé face de venim la ideea de spat?
De ce e nevoie ca si putem aprecia spatul?
Cum sé' face de ajungem a ne forma idea de timp ? Pe ce sé basézi?
Când ni sé pare bmpul lung si când scurt?
Pe ce basi apreciim timpul actual si pe ce basi cel trecut ?

dacoromanica.ro
 V. Starea afectiva a vietii psichice
a ommlui.,
Despre simtéminte.
§ 34. Fiinta, calitatea, intensitatea, durata i importanta
simtérnintelor.
Oberfia biologicái ftinta simtginintelor.
D-deii a creat pe om spre un anumit rost pe lumea acésta.-
Ordinea minunatà a lumiI si causalitatea in tóte din lume ne im-
pune credinta in idea acésta. Rostul vieta omuluI e: sè sè prepare
pentru viéta desavérsitä. Calträ o viétä desävérsità urmézà omul,
incet, inainte, condus si de impulsiunI consciente, dar in mare parte
si de imboldui I inconsciente.
Ca sa p6tà urma omul maI sigur pe calea sa, trebue s caute
a cunásce lumea si tóte, eke sunt in ea, a cun6sce adeca terenult
menit s'a' fie exploatat pentru dobénolirea mijlócelor de viétà, prin.
carI sè realiskä prop esul, fencirea, cum s'a mal spus la alt loc.
In a-si dobéndi muleice, pnn carI sä pcítà inainta maI usor Si
mal sigur eatra perfectie emuléza 6menil, in vlétä, fiecare dupä
credinta, sciinta i imboldunle sale speciale.
Imprejurarea, ea' omul ajunge sa cuncSsea' i sà exploateze-
lumea acésta in folosul scopuluI viepl sale, 11 determinä sa' o si
indfalésca, sà sè alipésca de ea, sä-s1 lege viéta de lumea acésta,
asa de tare, incAt idea despärtii II de ea i s'é pare dintre tdte cea
maI ingrozit6re. Aid residä lubirea omulul carà lume, simtémént
infiltrat in fiecare fiintä. omenésea.
Manat de boldul sèù firesc omul e continuù activ, prin ceea
ce isI desvcíltä atAt intelectualitatea, cat si corpul , dar de alibi parte
pnn acésta alimentézA si i sé imputernicesce totdeodath si insusT
boldul s'éti firesc. Cad, de sine inteles, i boldul acela trebue continutt
nutrit, pnn alimente anumite , pentru ca sa fie in stare a tot
surescita energia trebuiteire desvoltarir vietiI, in to:Ste formele el.

dacoromanica.ro
 113

In scopul intretinenI vig6rel si stimulgril neintrerupte, atAt in

pai tea psichicä, cgt si in cea trupéscg, si apor si in scopul premeniriT
continue cu puterI none' si a directiongril vietit tot pe calea cea
maI bung, s'a orénduit, ca actiunea psichicg, pornitg de vre-o im-
pulsiune, sg nu se sférséscg cu atAta, cg.' s'aii fgcut, asociat si com-
plicat ideile, ci sg se mai facg. in urma et simptg si o anumitg
stare psichicg, ca dedusg din ideI, o stare de pMcere, on neplacere.
and vedem pe un vechrti si bun amic, off o rudenie, sg
destéptg in nor o emotiune, ce ne dispune plAcut ; cAnd audim, cg
un bun amic, orr rudenie a reposat, asemenea simtim un fel de
infiorare, o emotiune, ce ne percurge finta intrégg, inse o emopune
neplAcutg. Tot asemenea emotiunI ne infiorézg, si cAnd ne aducem
numal aminte de momentele susamintite. Peste tot, cAnd se reproduc,
oil produc in conscuntg idel, fie in urma unor stimulI internI, fie
exteinI, resultg totdeodatg si o stare afectivg in psichicul nostru,
ce se' aratg a fi un fel de resonantg a ideilor, care stare se' exprimg
In ceeace numim szinfaminte

2) Calitatea sim(èitintelor.
and se produc oft reproduc in psichicul nostru idel, se
causézg in celulele fibrelor cerebrale o uselrg excitare, care, fiind
intre marginile recerute in pnvinta intensitAtiI si fiind incuviintatg
de judecata asociatg la acel proces psichic, o simtirn ca bznefdcito're
me/d, cgcl ea insémng o potentare a energieI din nor; iard fiind
prea intensivg, orl discuviintatà de judecata nelstrg, o pnvim ca
nepninciósd, cgef acésta pote ataca condipile vietiI.
Sunt 3 condita , dela carI depinde tonul simtèmintelor de
pmcut off neplcicut. Acele 3 conditif sunt
a) Intensitatea, b) calitatea impresiet si c)-reproducerea ideilor.
Sg' le vedem pe rend.
a) 0 gAdiliturg pe brat, un sunet armonic, obicInuit in privinta
intensitAtiI, sunt luate de suflet la cunoscintg sub un ton plgcut ;
dar o apgsare puternicg, un sunet extrem de potentat, sub un ton
neplgicut. Lumina potrivrtg ne cade bine ochilor, dacà inse aceea e
prea intensivg, ne genézg ; cgldura normalg ne place, cea prea mare
inse ne chinue, s a. Pentru ce ? Pentru simplul motiv, cg excitgrile,
carI nu trec peste gradul maximal de intensitate, stimulézg si po-
tentézA viéta, favonsAndu-I mersul, si de aceea sunt pldcute, Ong
cand cele, cad trec peste gradul maximal de intenshate prin faptul,
8

dacoromanica.ro
114

a in urma acésta nerviT, pei dénd atäta din energia lor, Incht prin
alimentatia obidnuitä nu pot fi la moment rehabilitätT, pot impedeca,
orT chiar -nimici viéta, si de aceea acele excität-T vor si fi cupnnse
ca neplacute.
O intépätura" de ac insé, cu tóte ca nu represina excitärt
prea intensive, provóca' simtire neplAcutä. Pentru ce óre ? Sè dice,
ea' de aceea, fiinda la int'épAturk orT peste tot la orI-ce Mere, sé
atacá nerviT sensitivI nu la locul lor penferic, nula capétul, cu care
ne-am obicInuit a prim' impresia, ci la alt loc al longitudiniT sale.
Intre impregiurArT i excitarli maT puternice, decat cele obicl-
nuite, pot destepta simtéminte placute, i anume daa ele réspund
unor descArcArT de energie intensivA comulatà in nervI.
ObicInuinta póte produce abaten T dela regula acésta , In o
privintä ca si in alta.
1)) Mirosul uneT rose ne pnlegesce un simtèmént pläcut, iara
mirosul unui hoit simtémént neplacut. Natural. Primul excitéza
in mod favorabil viéta, iarà al doilea e de naturä a strica
prin bacciliT, ce-T lätesce. Invétul ins'é póte sà denatureze basa
säinètósä a simtiril, asa fel, ca sa sè simta" placut i astfel de im-
presiT, carT sunt menite altcum, dupá natura lor, a destepta simté-
minte nepläcute.
c) In mésurà mai mare determina tonul simtémintelor repro-
ducerea ideilor. In urrna reproducera ideilor ja sufletul nostru cu-
noscinta, cà cutarT lucrurT, fapte, orT relatiunT, dela carT primim im-
presil, sunt pnincióse orT sunt nepriincióse vietiT i progresuluT el
si conform cu acéstà judecatä sé simte apoT tonul plAcut, orT ne-
placut al emotiunilor. Nu e pläcut a vedé pe un om bolnav, belly,
prost, hot, crud, etc , fiinda scirn, cä bóla, betia, prostia, hotia,
crudimea, etc. sunt nepnincióse vietiT i progresulul, dar e placut a
vedé pe un om sänètos, cinstit, inteligent, fiindca judecata nóstra
ne indicä, ch. acele insusirT sunt conditiT favonsätóre vietiT. Nu ne
place halm de colóre rosa la o babk fiinda In urma reproducenT
ni sè formézä judecatk ca' nu sé potrivesce asémänarea uneT femeT
barâne cu o rosa, dar ne place sa vedem imbräcata in o asemenea
haing pe o fetitä ténérk fiinda scim, cA acesteia potrivesce.
Dar nu asa ar simti unul, care nu are idee, de ce sè potrivesce
de ce nu, in privinta acésta. BunAórà nu asa ar simti un copil,
cAruia, in lipsa ideilor i expenentelor recerute, orT unuT rétinà.'ravit,
aruia in -urma deprecieriI intereselor celor adevérate ale vietiT, nu i
s6 vor puté reproduce ideile necesare constituiril judecAtiT menite a

dacoromanica.ro
 115

determina tonul simtéméntuluT, in casul acesta. Sa mal luam nisce

exemple. SA' ne aducem aminte, cum i-a plaeut calugarulur Saya-
narola productiile de arta ale celor maT marrartistI ai renasterffl ?
Lui nu T-ail sugerat artele simtéminte placute, cacI privindu-le sal
aducéndu-si aminte de ele, i-sé sugera convingerea, ca acelea sunt
periculése moralitätir i decT infecte. S'A ne inchipuim apoI, ce fel
de plácere simte omul, pana e In doliù, dAndu-i-sé sà anda o
triusica yesera'!?
Reproducerea determina, In viéta practica, In cele mal multe
casurT tonul placut orT neplacut al simtémintelor néstre. De aceea
si e asa de putin stabilita cinusura placutuluI $i a neplaeutuluI,
einusura gustului obiectiv i absolut, cáci depinde mal' mult dela
internul omuluT, dela felul reproducerii ideilor lul. i reproducerea
e determinata de multe momente.
Avénd cineva o cultura inferuSra, instructie i educatie falsa, orl
deprinderI rele, sé va simti pläcut si acolo, unde ar trebui sa
sima' neplacut. Sè nasce intrebarea : e lege pentru placutul, orr
-neplacutul obiectiv ? Da, este ; si ea sé forméza din conschnta con-
ditillor vietil cele sansétése, a celeT adevérate, i 1.8 baséza pe con-
ditiile valorariT i progresuluI eT, spre care trebue sa nisuésca 6meniT.
Fiind omul in actiunile sale condus cu deosebire de spirit, e natural,
ea atuncI cand acesta e rèil i cand sè ingeréza in calitatea acésta
In conducètor, s'A determine pe om a simti placute i astfel de
emotiunT , carT, conform cu natura lor, sunt desastrése vietil
.carr decl ar fi s'A destepte simtèminte neplacute. Sa ne cugetam
numal, ce sè intémpla in om, pana sé invatá a fuma.
In alta privinta calitatea simtémintelor depinde dela calitatea
impreshlor si peste tot a emotiunilor.

3) Intensitatea sim(èmintelor.
Gradul de intensitate al simtémintelor este determinat de 3
momente a) de intensitatea impresieT, b) de rep-roducerea ideilor
si de c) firea individuala.
a) O impresie intensiva e in stare, si dela,-- a sa putere, a
destepta o emotiune maT puternica.
Impresnle intensive sunt radiate de regula dela puterT tot mar/.
Un tunet grozav, un pisc colosal, un animal mare, un iîù puternic,
o vointa sublima s. a. destépta totdéura emotiunI puternice in
nostru, In urma faptuluT, ca acelea exprima tot atatea putell
8*

dacoromanica.ro
116

mail. i puterea impresionatóre, décà e apreciata de suflet ca mal"

mare decat a nóstra propria, ne destépta tot-déuna en-lotiunI
Obidnuinta cu un fel de impresiI va face, ca intensitatea impresid
sa nu mat causeze intensitatea regulatá a emotiunil, ba sà o si deval-
veze de tot
b) Intensitatea impresieI totusI nu exerciaza asa mare influintä.
asupra sufletuluI ca rnomentul ceralalt, ca : reproducerea
Mk-tea unui amic ne Indureréza adânc inima, dar m6rtea unuI stréin
ne lasa indiferentI. Wife sa fie intensiva emotlunea causatä de ceva
real, mare, puternic, dar e maI intensiva emotiunea creata de suflet,
pe basa reproduceril ideilor. »Oronle reale nu sunt asa de tan* ca
cele inchipuite« dice Shakespeare, in Macbeth.
e) Mutt depinde intensitatea simtèméntuluT, dispositia sufletéscà.
corporala, si dela felul organisatie nervóse a individuluI, dela
etate, temperament, timp, s. a. Sunt 6menI, carI dela fire sunt mar
impasibili pentru emotiunf intensive, precum sunt si de aceia, carI
dela fire sunt fórte sensibilI pentru acestea.

Durata sinttémintelor.
Durata simOmintelor variaza dupg calitatea acestora si dupà.
individualitatea omuluI. Vremea de reguld e, care alma si potolesce
simt6mintele. Dar sunt simtëminte, carI Céman mult timp nesterse
ininima omulul.
Simtèmintele sensuale sunt maI intensive, dar s'ë si terg mar*
curénd, decat cele intelectuale.

Imfiortanta simtémintelor.
Simtèmintele sunt stimulentele invietóre i putenle fermentatóre
regulatáre ale vietil psichice si peste tot ale vietiI intregI.
Simtëmintele si ail mare influintá asupra viepi, atat a ce/eI
psichice, cat si a aceleI fisice. Simt6mintele placute daù san'étate,
putere si vigore organismuluT, iar cele neplacute, 11 slabesc, /1 ornóra.
Pentru viéta intelectuala simtémintele sunt de o si mar mare im-
portanta. Suntèmintele invioséza i intaresc spintul. Omul cand e
emotionat de simt'6minte placute, e in mèsurà a reproduce maI bine
si maI usor, a fi ma/ imagmativ, a judeca mar ciar, e chiar maI
capabil de a vrea. si a lucra ; e si me putin egoist. Prin simtèminte-
devine omul legat sufletesce de alp* 6men1 si peste tot de lumea_

dacoromanica.ro
 117

reala i actiunile eT, si de cea imaginativä. In urma acésta devine

omul inaltat la suflet. Pe basa acésta s6 i recere adT, ca vietif-
simtèmintelor sà li s6 dee, intre t6te imprejurárfle vietif, alimentatia
receruta. Adr sèst pune mare pret pe cultivarea simOmintelor.
Sica drept cuvkit, uniT pretind, ca i odaile de locuit sa fie in-
tocante, ca sa deie ocasitme omului surescita simt6minte placute.
Ba unif cer, ca st in ateliere sà sè lucreze la musica. °dalle im-
podobite cu lucrurl de arta, in felul cum cere sufletul si cultura
.omuluT, emotionéza sigur mat viù viéta omenéseä. Muncitorul la
ascultarea musiciT ar deveni sigur maT putin obosit la lucru.
Impresiile liana externe nu s'ar puté preface in staff psichice,
déca sufletul omulul nu ar fi in continuti alimentat si incaldit la
focul sacra al simfémintelor. De aceea din impresiile externe s6 fac
cu atat mai puternice si mar vil starf psichice, cu cat mal mare e
In internul nostru dispositia pentru a s6 desvolta in mèsura' maT
mare acest foc intern. TocmaT pe basa acésta s6 ndica'
peste tot artistif, peste sfera 6menilor obicfnuitY. Impresille lumiT
externe dati de c6rde maT sensibile in spiritul acestora , i asa
fel atk descarcarea cat si reactiunqa sè vor efectua cu mal mare
putere resulta ¡del i simOminte viT. Artistif sunt maT dornicl
de impresiT, maT vibratorT, mal insufletitT, maT idealf, maT
Cu un cuvént mat intelectualt, deck 6meniT de rênd. Ce deosebire
intre un astfel de om si un om rece, neinsufletit ? I
In considerarea acestor Imprejurarf, e lucru firesc, cà educatief
if incumba datorinta mare, de a ingnii de desvoltarea lurnif simt6-
mintelor in tineret ; atat educatiel din familie cat si din sc61a.
A desvolta lumea simt6mintelor tinerimif e egal cu -a-T fecunda
solul vietiT peste tot.

Care e basa biologicl a desteptäril emotiunilor placute 4 neplicute ?

and sé destdpa emotiuni pläcute i eind nepacute ?
Ce e simtéméntul
Dela ce depinde calitatea suntémintelor ?
Cum intensitatea impresulor face si sé determine calitatea simtémintelor ?
Cum calitatea impresulor ? Cum reproducerea ideilor Existi o cinusur4.
pentru tonul placut ori neplgcut al simtémintelor ?
3 Dela ce depinde intensitatea emotimulor ? at influintézg, in acéstä
intensitatea impresulor ? Cât reproducerea ideilorsi cât firea ?
4. Dela ce depinde durata in tnnp a simtémintelor
5 Ce important5 sé datoresce simtémintelor, pentru viéta dmenilor ? Ce
datorintä incumbl educatieI

dacoromanica.ro
118

§ 35. Felul si clasificarea simtèmintelor.

Simfémintele sè produc de-odatä ca indeplinirea procesulul
aperceptier sal a reproduceril. Ele s6 si manifestéza ca o stare
psichick ce Insotesce ideile in momentul produceriI si reproducerif
lor. Pe basa acésta am puté dice, cA de cate felurr sunt ideile nóstre
sal complecsurile lor ajunse la claritatea conschatir, prin cad ne
raporam sufletesce la ceva, de atatea feluti vor fi i simtèmintele;
si acestea jara de colosal multe nuante. Dar' totusr gäsim unele
momente, pe basa ca'rora putem imparti simtèmintele nóstre In
anumite grupe. Scim, ca uncle simt8minte devin apreciate de nor
ca o stare priinciósA' vietil nóstre fi sic e. cele produse in urma
mâncariI, lAuturir, mirosulul, miscAril, atingerir, temperaturiI, obosirir,
s. a., intre imprejurArT normale, cad' sè numesc simt'éminte sensuale;
altele ins6 le apreciam ca pnincióse vietir nóstre intelectuale,
'cum sunt cele mal multe desteptate de excitärl primite cu ochiul, off
urechia, i adaptate vieti1 n6stre intelectuale, cad sè numesc simt6--
minte intelectuale.
Simt6mintele mar pot fi privite si din alte doùè puncte de
vedere, dupa cum adeca emotiumle mentte a destepta in inima
nóstra fie simOminte-intelectuale, fie sensuale sunt resultante de
idel : a) de ale lumir reale orI b) de ale lumir imaginativ e.
Impresitle lumir reale, intrand cu mar mare putere in con-
scunta, cand aù sa sè asocieze, prov6cA reproducerea unur mar mic
cerc de ider si in urma acésta aperceppa sè i face mar repede.
Atuncr de regula s6 póte desfasura bine si judecata, asa cA ne
putem da si séma de ceca-ce ne determina simtèméntul. In urma
acestur fel de proces psichic simt'éméntul, ce nasce in asemenea
Imprejurad, este mat via, mar intens, mat destoinic a exercita o
putere impulsiva asupra inimir.
Imprestile de felul al doilea, and intra in consciintA, prov6c5
un cerc mare de reproducen, face sA s6 desvèléscá o fantasie bo-
gata, care impedecl injghebarea judecApY. In urma acésia sim16-
mintele sunt mar line, f Ara a atinge i a mica córdele vointer.
SA ne inchipuim flume felul cum ne impresionézA d. e o fiinta
omenéscA realk de orr-ce naturk si cum ne impresionéza apoI
chipul artistic al uner fiinte omenescr.
Simt6mintele de felul intara s6 numesc reale si cele de al
doilea ideale sal estetice.

dacoromanica.ro
 119

Cum variézal snntémmtele ?

Ce basà: s'é la la impärtirea snntèmmtelor in sensuale si zntelectuale?
Când sunt stmOmmtele reale si cand zdeale? Ce este caracteristica unora
si a altora

A) Simtémintele sensuale.
§ 36. Simtémintele sensuale, generale i speciale.
S'é scie, a nu tot-déuna ne simtim, cu teità conschnta, fiinta
nósträ corporalä. Preocupar in vie-o directie cu gandirea i nemal
reflectând la ceea-ce s'e' Intêmplà in corpul i cu corpul nostru,
putem sà nu mat bágärri In senià viéta trupéscä, ce-s/ face cursul
in no/. Dar' destule ori maT si esirn din sfera acésta idealà si ne
intòrcem ochiul sufletesc si asupra trupuluT, mai prtvind si in el.
Si atund devine simtitä i starea imbuibatà a trupuluT, sAturat de
mancare i beuturà, eventual starea de lipsurt a lul. Acésta s6
Intérnplä cu deosebire , cand in trup e sal prea puting energie,
istovitä fiind in urna oboseliT set' 1361eT, sal e de tot abundenta,
In urma nutrinT imbelsugate. In aceste casurT venim la conscunta
stAril generale a corpuluT, ceea-ce se' manifesa séù prin o simtire
vagg de ton neplacut, chmuitor, care ne anunt5, cà e secàtuità
viéta din noT, orT de un ton placut, semn, cà ne merge bine,
dupg cum adecä e in trup lipsO ori belsug de energie. Acéstà stare
afectivA sè numesce : simtematul general trupesc.
and manam o mancare gustcisA séù bem o beuturä plAcutà,
s6 destépfal tot-deodatà si idea, a ceea ce am mâncat i beut
priesce trupuluT si de acéstä idee s'é insotesce un simt'émént plAcut,
simtèmêntul, c4 ti s'a märit forta si valórea trupésa. Acesta este
stmléméntul sensual.
Starea generalà de sänkate, adea a corpuluT e, sè Intelege,
basa si impulsul elementar al vietiT. Viéta, existenta, ne e cel mal
scump odor. Si fiinda viéta e conditionatä de sOn6tate, acésta are
inaintea nósträ cel maT mare pret. Asa fiind, se' pcSte intêmpla f6rte
usor, cà omul, tina concentratO atentiunea i grija maT tot in
spre starea generala a corpulur. cOutand a satisface riguros trebuintele
trupescI, in t6te privintele.
De aid se' pot nasce pentru viétà dou'e felurT de neajunsurT
si anume: cà omul devine sclav al vieti/ sensuale sensualismul
séti, cg-si descopere defecte In organiSmul vietiT sale fisice, de care

dacoromanica.ro
120

e tot chinuit, i cänd pcite nu e nicI o scadere in el, hzpochondri a.

In casul prim omul sé coben1 aprópe la starea de animal. Deprins
a rèmâne concentrat tot spre viéta fisica nu sè mai 'Ate avénta
Cu putere intelectuala la probleme mal 'Mahe, ideale, cad orr-ce
tendinta mai superiérä i sè potmolesce deja In inceputul sai. Un
asemenea om, nu numal, cà fémâne pururea in sfera activitatiI
practice, dar si in acésta va fi influintat tot de resáne menite a-I
aduce castig intru satisfacerea trebuintelor vietfl sensuale. De regula
cad la starea acésta 6meniI, carl din fire sunt fa'ra avént sufletesc,
asa numitii ómenï putie la suflet. Hipochondria e rea din causa,
s6 tot alimentéza: neliniscea vice, prin ceea ce in cele din urrna se'
p6te ruina de fapt sanètatea
Sé pot destepta simtèmintele sensuale si de ideile lucrurilor
séù lucrairilor menite a exercia influinta asupra dispositie orT starii
vieta fisice a organismule nostru. Asa d. e. vederea une prajiturY,
a une bucátl de carne stricata, Inca ne destépta sentimentele sen-
suale, prima placuta, cea din urma neplacuta, dei acelea n'aii ajuns
in organism.
Sunt simOminte sensuale i speciale. 6mena gurmani nu
iubesc bucatele delicate, pentru .ca' isl simt bine tinuta starea gene-
rala a corpule, ci pentru cà simt o gadilitui a placuta in gura orY
gat cand le gusta. Asa fel trebue sa intelegem pe RomaniI, despre
carY ni sé spune, cà la ospete sé infundati cu bucate i beuturY
bune, 'Ana nume puteail. Ca sa 1)&à iarasY manca s'é duceati ape pe
Mara', spre a-e pune la cale vomarile obicinuite.
Sè intelege i indiviciï deprine cu gustarea simtémintelor
sensuale speciale, devin inaccesibili la viéta intelectuala mal intensiv&
si mar inalta, imposibill la idealuff mar avéntate ; eï rèmân a fi
tariff tot in partea vietff practice si egoiste i fen-te aprépe de panta
vietiI destrabalate.
Nu e vorba 'Ana la o mésura e naturala gustarea simtéminte-
lor sensuale, fiindca ele sunt dér' stimulentele pentru viéta fisica ;
dar flume in mésura recerutä suum cuique, cad altcum usor
p6te resulta, ca omul sá devina sclav al poftelor desantate sensuale
si al -tendintelor celor mar neinstrunate.
CAnd sé produce suntéméntul general trupesc ?
Ce este suntèméntul sensual ? Ce influinti rea pot avé simténaintele
sensuale asupra inept omenesel ? Sè pot destepta simtéminte sensuale
prin reproducere ? Ce suut santémintele sensuale speciale ?

dacoromanica.ro
 121

B) Simtémintele inteleetuale.
§ 37. Simtémintul de adevér.
Omul e chemat a sè folosi de imprejueánle vietiI si de lu-
crurile lumit esploatändu-le intru valorarea i perfectionarea sa.
ImprejurAnle wept i lucrunle lumff trebuesc cunoscute, ca sà peitä
fi esploatate in scopul atnintit. De aid imboldul firesc, in vértutea
cArwa omul cautà sal intelégh" viéta i lumea. In lumina aceste
sta'rI de lucruff e a sé explica si natura plAcenI, ce o simte omul,
cand, explorkid lumea, (IA de adevèrurI
Cunclscerea lucrunlor, raportunlor si a legilor vieçii i a lumil
este de cea maI mare importantà pentru viéta i progresul omuliff;
descopenrea acelora Inca.' e lucru mare pentru omul, care le intelege
rostul si puterea valonI lor, pentru omul adecä, care e condus de
instinctul sänätos si firesc al vietil.
De aceea dat sè vedem, cum in preocupatia omenéscA
acésta chestiune este una din cele mal generale si este ingotità
de cele maY pläcute si mar mulramitcire simtéminte. St fie-care
vérsta isI aratà par'cl anume problema speciald in pnvinta acésta.
In copiiI mid s'é manifestä nisuinta de a cun6sce lucrunle numaI
dui:A forma lor, in mod superficial; cu timpul acelea le inspirä, din
ce in ce, tot maI mult interesul pentru a le ca.'uta i partea intericSrá.,
felul constructie si relatie lor cu altele. PiHA bunl in privinta
acésta putem scete din ocupatille copiilor, carI impintenatI nutnaï
de instinctul firesc al vietfl, fàrà altà apreciare interesatà, conscientä,
gAsesc deosebità petrecere i plAcere stricAnduil jucAnile si iar'äsI
refäcéndu-si-le. La 6meniI crescutI sè pote desvolta interesul spi-
ritual pAn'a" la cel mal inalt grad. Sé gsasesc atatea exemple despre
címenI devotatl cu tot sufletul sciintet Spintele cele mal alese si
instruite, 6menI erudiff, savantil, IsT aft' cele maI plAcute momente,
cand véd, cg le-a succes sè descopere adevèruil notiè, prin munca
iscusinta lor, in chestiunl, pe can' le aprofundaserä. La 6menil
de tòte dilele, dupà ce ajung a sé vedé crescuff i inzestraff deja
cu cunoscintele neapárat necesare pentru trani i viéta practica", mar
ales apoI, dac4 ail lost si rai instruitT si educatI, An* mat lacs&A
.acéstä" parghie a vietiI.

In ce resida, biologigesce. simtèméntul de adevër? Ce este acesta

manifestg acest smat diferit dupä etatea dmerulor ? La cine Nnéz5.
mal cu putere ?

dacoromanica.ro
122

§ 38 Simte'mintele morale.
1) Obérsia biologicá, fiinta f i desvoltarea simrémintelor
morale
and auchm din evanghelie, cát bine a I-Aleut 6menilor Christos
si apostolir, ne bucurám, iarä cAnd auchm, cum a véndut Juda pe
Isus Chnstos dusmanilor, ne indignám; cAnd vedem, cà in'nnele
pártr Romána trAesc in pace si dragoste unit Cu altir, ne cresce
inima, tar and vedem, cum In multe locurI domnesce cértá i dus-
mánie intre er, ne mach= in sufletul nostru; cAnd vedem, eh' Sco-
larul cutare spune adev6rul si tsr márturisesce fapta, semn de in-
dreptare, ne mángálem In sufletul nostru, tará când vedem, Co' acela
minte, ne indignám si amárim adánc.
Fác'ènd analisa causelor psichologice ale incoltirir stintèmintelor
de felul amintit, vom gási, cA ele de aceea s'ati desteptat in sufletul
nostru, fiindcá nor, In urma educatier pnmite, avem convingerea,
ch. ómenir trebue s'a sè iubéscä.' si sä s'é ajute unil pe altir, s5. fie
cinstitr i sincerl, sä tfäéscá In pace si sä. spunä adev6rul; CO e WI
sá fir nerecunoscètor, rèti voitor, r611 nárávit, nu-I voie sä trAescr
In cértä Cu de-apr6pele, sA inseil si sá mintr. i In urmare ne-am
si cam depnns a lucia in viétà conform cu aceste principir. i cánd
am audit acum de faptele bune sèvérsite de Christos si de apostolr,
de unfi_Românï si de cutare scolar, sufletul nostru a constatat o
armonie intre ideile nóstre i faptele dovedite In realitate; iará in
casul celalt a constatat o disarmonie intre ideile nóstre despre bine
intre ce a gásit in realitate i deosebit a mar observat si
o tendintá voitá a unor 6menr de a face réti altora. Constatarea
tenditir fäptintorulur inch' hotáresce in procesul de determinare a
calitàpi simfémintelor morale. Nu este destul sá vedem numar fapta,
ci trebue sä. cunciscem i intentia. E smut, eh' aceeasI fapfol,
intre unele imprejurárr peite afla incuviintarea, intre altele insé des-
incuviintarea nósträ. D. e. ne indignám vè'clérid, cá cineva bate pe
altul din rèsbunare, dar nu ne inclignám and vedem pe un párinte
pedepsindu-sr coptlal, cu scop vott de indi eptare. Copilul mic na
p6te manifesta simtèminte morale, fiindc4 nu cunósce principhle
de viét5.
Ómenir sunt avisatI shi tráéseä in societate. Ajutorarea reci-
procá a ómenilor e una (tin cele mar cardinale conditir a vietir.
Boldul de a sè ajutora reciproc si devine unul din cele mar pu-
ternice párghir pentru viétá.

dacoromanica.ro
 123

Ca s'o' sè 1)6tä trAi impreun4 in societate, e indispensabild sta-

bilirea unut raport intim intre ómeni, avéndu-sé ca temelie iubirea
deaprópelta.
Stabilirea acestut fel de raport sé indeplinesce in urma fap-
tulut, cä' 6menit trAind la un loc aú pnlegiul a sé cunósce unit pe
a-st comunica unit altora ideile i in urmare a sé ajutora reciproc.
In indephrurea acestei probleme de viétà sé introduce omu/
incetul cu incetul, de cAnd e ineol copil mic; cu timpul sé tot per-
fectionézà.
Copilul mic este inzestrat cu anumite dispositit mostenite,
rele i bune, pentru viétà psichicA i moralà; incolo n'are aid o
putere, e absolut imposibil i neajutorat. Cu timpul incepe
forma si desvolta, pe basa dispositulor in6scute, puterea
psichicA, ca care ist activézA vietuirea. Deja in stadiul prim al des-
voltAni sale copilul siinte, cA cineva sé ingrijesce de el; incetul cu
incetul simte tot mat botArit, c'd mama sa este aceea, care it oferl
totul, cä färà.' de ea viéta i-ar fi imposibia, cgct vede, c4 mama
sa it hilnesce, spalà, it primblà, sè jeCo' cu el, 11 adòrme etc. In
ace'std recuno'scere reszdd simtemintul de iubire al copzlulut, cbited
mam'A-sa in primul read, i apot i carà celelalte pet seine ale fa-
millet, cart calaborézA la crescerea copillor. In acéstà s t are psi chi c
se' aft' de ct ger menul m oral et. Cu cAt i sé desvóltà mat malt viéta
psichicà a copilulut i iese la ivélà mat mult imboldul firesc de
valorare, cu atk mat bine recunósce i lipsa i importanta ajutorulut
ofent, cu atAt mat clar simte iubirea acordatà de altit i dect cu
atát mat mult sè desvelltà si int6resce si in el simtèmintul lubirit
fat'd de aceia, cart 11 ingrijise. Acésta impreprare i constitue basa
educabilitàçii copilulut. and copilul simte, cu consciintä, ajutorul
ofent de alp"' precum t lipsunle sale, incepe a si anta ca ascultare cdtret
bznef dcetorit set, ceea ce ne id przmul stadizi de vie'M moraM in copié.
St cu timpul incepe a indeplini dect si el lucrsárt corèspunciètóre
simtémintulut sal de lubire si ascultare, dupà pretentiile, ce i sé
fac, incepe adecd a practica binele in mulocul celor din prejurul
Funded copilul a primit prin mostenire i aplicàri spre WI, va
manifesta, sè intelege, i tendinte desantate i vrert rele. Va trebut
urmeze dect si réndul dresurit. Isl va face si dresura datorinta
sa, conform gradulut de civiIisatie a vietir inconjurAtóre; tendintele
faptele bune sunt incurajate si recompesate, tara cele rele repri-
mate si pedepsite. Aceste impreiurArt de viétà exercita efectul

dacoromanica.ro
124

binerkétor in privinta instrunàrir simtémintelor i tendintelor, vér-

skid si ele in inimä multà s'éméntà de ider si simtéminte morale. In
urma acésta sé desv6ltà in copil simtul de buni purtare i corectitudine.
Lucràrile acestea le deprinde apoI cu timpul, incetul cu incetul, in
cerc tot mal larg Vine -adea in societatea altor copir, unde incepe
a simti i trebuintà de a sé juca cu altir, la ce Inca sé recere lubire,
ajutorare reciprocA. Viéta 11 induce apor In sfere tot mar largr, in
sfera societkil, care il impregiurézà. Vedem deer, cà insusr imboldul
inherent firff i însàï viéta, in care VI e dat omulur a sè invérti
oferând ocasiunir meniterne tot pune in raporturr notié si prin acésta
a ne tot desvolta bunul simt, simlémintele morale, tot da- stifle-
tulur seminte de ider morale.
Acest fel de vietwre implia in sine si germenele si puterea
pentru desvoltarea simtuluI de dreptate. Acest simtémint Encepe a
.s6 forma sLeultiva Ina in copilkie, _tot in urma contactuluI séti
cu alt.!' copir, trideosebl cu prelegiurile de joc. »Acésta nu merget este
esprimarea si afirmarea simtérriintultif de dreptate din inima copilulur.
Férte mult sé datoresce desvoltarea simtémintelor morale si
vietil insésr, care ne oferà atkea ocasiunr pentru indreptarea moralà.
Suferind omul In viéta sa nécasurr neplgcere, i sé face numa ac-
cesibilà la intelegerea i simtirea n'écasurilor altora, larà vointa
devine cultivatà pentru de a Intinde mAna' de aiutor de-apr6pelur
adut in nenorocire. O pilduire de acest fel ne dà d. Cooitt in o
istorrea, din ciclul »Din povestile riuluIt, (Lit. si Art. rom. III.
N. 7.), din care cit'äm aid urmAtórele: »and stolurl de pasérr tre-
ceki spre pAdure povestindu-sr In sborul lor despre crängile in-
verdite ale copacilor, despre antecul fruncielor si al isvcirelor si-
despre dragostea lor ascunsA in stufisurile Worn', päsèrica (din o
colivie a unuI tinèr ferzcit) sè sbátea intre aprelele de sirtná
plángea amarnic. Dar vaetele et tineruluf i se pdreaft antece i ciasurr
intregr o asculta stand cu ochii plinl de multämire in fata
»tn. zadar 11 strigam (riul): Tinere! Eù cunosc gratul pasérilor,
ele nu sciii sä ante deck in Vadui e, and sunt libere. DA-1 drumul,
n'o audi cum sè vaità ! ? Dar spuselor mele el nu le lua séma
PaSerea se ruga zeldarnzc, cda finerul nu cunoscea pact atunct
durerea §.í nu putea scl o inteleg-d.c Sé intémplá insé a-1 móre
mbita inimil sale Dupa acésta altcurn devine. Povestea ne spune,
prin graiul riulur, urrnätelrele: »0 séptémânà incheiatà ténérul n'a
esit din casà. AstädT. in revérsatul zorilor Il védur stAnd pe capétul

dacoromanica.ro
 125

prispit; släbise si ocliff lut eratí stinsl ca stelele diminetit. Cu caput

räzimat pe o mana, Cu °chef dusT pe undele niele, tener ul 1st mesura.
nefencirea Pe de-asupra lul un stol de pasérele trec, ciripind, spi e
padure. In coltvie paserea sè sbatea intre serme si la plansul
incerca o ruga: »DA'-'mt diumulk Minunel Deastaciata ténerui
ist inteirse capul spre densa, invelind-o intr'o pnvire plina de mira;
odia lul sè umplura de lacriraf i ca purtat de o mana nevOutä
se scula in sus si deschidénd uscicíra coliviet dada drumul paserit,
care sbura cinpind spre padure. »Dute serarrolana stingheral« 11 audi
soptind. De astadatd fincYrul pricepuse durerea, cdct el 1nsu,s1 a
iburta In huna.
Dupa multe silinte de a lucra conform notiunit si I egilor moral;
dupa multe si vara' fdptun I in practicarea binelut, dupa ce am luat
obiceml a lucra tot coi ect, ne 1-emane sufletul, atat caträ not cAt
caträ semend nostn, cu o pornire interna de a face totdéuna bmele,
asa fel, cà dändu-ni-se ocasiune de a-'l practica, simtim o pläcere
In inima. Ba cu timpul ajungem de ciliar t numal cand ne vedem
In fata cerintet de a face bine, simtim, deja anticipative, pläcerea;
lar daca ne incurcarn cumva sé comitem vre-o faptà imorala, ne
pare indatà ieti de ce am fäcut Acest stadm de desvoltare inve-
dereaza fiznia consczzntel 222orale, fiztarirea bunulut simÇ dut no!,
puterea menita a chezesui de aicr incolo vietuirea conform cu prin-
cipnle de viéta morará..

Cu timpul se tot inmultesc i se si cultiva, tot prin deprinderer

simtémintele morale ale omulut, pana ajunge a practica binele
a ocolt 1-6111 de cate oil i se presentézà ocasiunile, in mod inconscm.
Din deprinderea indelungata in a practiva binele si °col! 1-6111 resultä
adeca simpnintul de datorinter, in vertutea caruia omul e impins.
a lucra totdéuna in concordanta cu principiile i cenntele
flia. a 'st mal da séma de acestea, lucrézä intemeiandu-se pe bunui
sèù simt. Daca cineva s'a deprins d. e., dupai un timp tndelungat,
a-si dice sera, inainte de culcare, rugaciunile déca ii viéza con-
sciinta momia in pnvinta acésta, si le dice ca condus de un instinct;
si daca i se intempla ()data ca, preocupat Ele alte gAndurt, sa
puna in pat ara a si le fi dis, it vine imediat in multe intrelasarea
datorintet si trebue sà se scede sä si le dicä. Cand ne observam
adeca necorecte faptele n6stre propril, constatând nearmonia intre-
prescriptiile principnlor vietif si iaptuirile n6stre, ni se manifesta:_

dacoromanica.ro
126

mustrarea conscuntif, care e cu atát mar vita, cu cat mar putei nice
fost ideile morale.
Dui:a ce vi-a dobéndit omul basa recerutà pentru viéta
moralä isT 'Ate completa cultura moralà ulteriórà si pe cale teoreticä,
prin aperceperea principiilor i maximelor morale. Instruit insè omul
numar prin lectiunr teoretice, nu-r sä cultivA moralul De aceea sarcina
cultivärir morale rètrane in deosebr pe séma familia, care mar mult,
ca orl ce ala institutie de instructie i educatie, are si puterea si
ocasia de a face, ca sl sè deprindà copiff la practicarea binelur.
Individui imoral, fie in urma lipsel de bunà educatie, fie in
urma puternicilor dispositir rele inäscute, in loc sà degajeze simtä-
minte morale, va degaja simtnninte imorale, din urä, indivie, ne-
respect s. a, Aceste defecte morale sè pot altcum säläslut fórte
usor in finta omenéscä'. and individulul i sè dä sä simtä, c4 deapr6-
pele ir face réti, off cäilimpedecg in valorarea sa, incoltesce prea usor in
inima lui mobilul de a lucra contra aceluia, dela care simte rèul. Conolan
iubia in mod sublim patria sa, pänä ce acésta ir °feria nutreméntul
recerut de mândria inä'scutai lur; cAnd insä nu i s'a permis sä sè
valoreze, conform cu imboldurile sale firescr, inima lur iubitóre i s'a
schimbat in fésbunät6re, in asa grad, c'd n'a pregetat a merge in
tabära celor mar inversunatY dusmanr al' patrier sale. atr indivicy
nu sä stricg moraliceste in urma tratamentuluI gresit, aplicat lor de
cáträ pä'rintr, fratr, educAtorr s. a. D. e. sanénta urir mar totd6una
pärintil o aruncA in sufletul copiilor si de regulä tot sub influinta
familier sä desv61a. E destul, ca p'ärintele nepriceput sä guguléscä
pe un copil mar mult decal pe altul, pentru ca in cel dintärti sä. sä
samene urà, iar in cel din urmg ingAmfarea. Si unde nu sä practicA
acest procedeil nesocotit de mbire orr de peclépsà? Dar alte proce-
deurr. Las' apoI, c'ä in atätea casurl sä intémplä de pgrintir lingusesc
direct, par' cu intentiune, patimele copiilor.

2) Formele simfémintelor morale f i importan fa lor.

Simtämintele morale sä manifesta4 in diferite forme, ca: iubire,
venerafiune, stimd, respect, compdtimire, szmpatie s. a., carr sunt tot
atätea vanatir ale moralulur omenesc, din care vlästäresc.
Cu cAt in individul-om e mar mare focularul simtämintelor
morale, cu atat este mar superiórà fiinta si mar apa pentru viétá.

dacoromanica.ro
 127

Simt6mintele morale constituesc cea mal de séml agonisealä a omulul

Pnn ele si in ele gAsesce sufletul omenesc multumitea cea mal
vitiä `pentru practicarea binelul. Iarl practicarea binelur moral este
totdeodatà si conditia fericiril omenesct Pe basa simtèmintelor morale
sè pot forma, dupà cum s'a vis, si raportunle necesaie intre 6ment
am6surat cu cenntele vietil omenescl; sè injghebéz1 emulatia hare
6ment din ceea ce sè nace apol simlemintul de ono're:
Omul cultivat moralicesce nu este riling pentru sine, ci este
legat cu interesul vietil sale de interesul vieçil deaprópelut Omul
inalt moral este identificat chiar cu interesul deapròpelut Cand sè
bucura acesta, sè bucura si el, iara cAnd sufere, sufere si el.
indeosebr bucuna de binele i bucuna altuia caractensézA pe omul
limit moral adev6ratul om de inimA. Jean Paul a cps ,Ca
sO compätimesct s'é cere sär. fi numal om, dar ca A. te poli bucui a
de bucuria altuia, trebue sà.' fi Angerc.
Si cu chi cultura morala a 6menilor este mai simuit6re, cu
atAt tUaI puternic s6 cimentézA legAturà intre Iubirea i simpatia
sunt posibile numaI intre perseme de aceiasI culturà moralä. De
aceea apol e chestiune importantà, din punct de vedere al problemel
omulut individul, inch' de cAnd e mic, sä aibA ocastune de a
trAi in societate si de a sè depnnde la iubire i sincentate, la aju-
torare reciprocä, peste tot la practicarea bineluI moral. Asa fel
devine omul cualificat in a sè validita cu luciàrì mente a satisface
ata interesul propnu personal, ca si pe al deaprópeliff altruismul*).

*) and dicem, cä omul trebue sä fie educat in sens altruistic, n'am

inteles niel altruismul absolut, niel cosmopolitismul socialistic si Ind huma-
mtarismul general Acestea sunt stärl imposibile in vederea imprejuränlor
n6stre Nicl nu e loc pentru asemenea individl in organismul social
de aff. Individul de adI trebue educat moralicesce amésurat cenntelor na-
turale ale vietil reale sänät6se. A investménta pe cineva cu insusirI, carI nu
se potrive.tc formeI vieteI de adl, can' n'aii val6re In lupta si lucrarea pro-
pisitáre., c'e sé impune vietil de adI, Insemnézä a lucra fail ratiune In edu-
cape, a4 un asemenea om ajuns in largul vieçii se va vedé la tot casul
desnädäjditj i disgustat, din motivul, cä lumea ii cere alte servita, discu-
viintändupe cele, ce el vrea sä i le acordeze Despre un student, care,
avénd inaintea Sa esamene de ficut, sé ocupä de treburl indepärtate de pro-
blema vigil sale, noI dicem, ci lucréa nerational. Asa trebue sä cualificlm
si pe omul, care sé apucd de alte probleme cleat cele firesci din cursul
Lum.ea e organisati dupi anumite cennte conditiunI de desvoltare
In: familie, nationaiitate, confesiune i patne. In vederea problemelor
inpuse de -acest fel de organisatie trebue educat individul de adI, si In cadrul
cestef organisatiunl e a sé lua sensul notiund vdeaprópelee si a sé pnvi
,altruismulZ' din viéta de adl.

dacoromanica.ro
 128

Si daca totr 6menif ar fi altruistt, binele, atát al fiecáruia, cat si al

obstel, ar fi asigurat in cel mal splendid mod si fericirea inca ar
fi, generala. Dar, sè intelege, tocmal avend in vedere, c'a' morala
din om se' castig numaT prin depiindere, ea se si formé7.6 feirte
cu greti cu incetul in mima omenéscá. De aceea i progreséz5.
omenimea asa de incet in privinta morará.
Pnn ce exemple din viéta sé pot aréta emotnle de natura moral?
In ce isl are basa tonul placut si neplacut al emotnlor morale? Ce e sunté-
méntul moral? Care e basa biologica a srintèméntuld moral? Unde e ger-
minul moralului In copil? Cum sé desvdilta moralul in sufietul omenese>
Ce rol are viéta in cultivarea. moraluldf9 Ce pilduire a adevéruldf acestuia?
Cum sé' desváltä simtul de datorinta? Cum sé desvcSItä. conscunta mora112*
Unde sè pune adevérata basa pentra moralul omuldf?
Ce alte insusirl morale vlastaresc din suntéméntul moral? Sé pote
altera suntémintul moral? Dece sè caracteriséza omul investméntat cu mare
putere morara? Cum s'é manifesta in viéta un asemenea om ? Ce datorintè.
incumba educatiunil in privinta cultivärff moraluldf?

§ 39. Simtèmintele religic5se.

Contemplatia asupra lutniT acesteia, asupra natureT externe
asupra vietiT néistre, asupra ordiniT, artrioniel, causalitátir, perfectiunil,
splendóreT st peste tot asupra minunátieT din ea, trebue sh ne de-
termine a ne inálta cu sufletul In sus si a simtiI adeverul religieI
crestme despre idea esistenteT luT Drept efect al acester
inältärl, se' nasce in noT trebuinta sufletéscd a ne simti st noT, ca apar-
tinend creatiumlor luT st a ne pune sub scutul luT ocrotitor-
Nol vedem in fiecare moment, cái viéta n6strái st gártea eI depinde
fórte putin dela nol. Si cu cát meya, in urma instructieT si a edu-
catiel, ajunge la un spirit maT desvoltat i mal pátrundetor, cu atát
simte maT botara puterea cá'cI cu atat maT bine intelege
idea nemárginiriI, a D-cleinl, abstractia cea mal Inalte).
*) In realitate, adevérat, nu e tocmdf asa, ba s'é pare a sé' adeven
tocmaI contranul Acésta sè" atnbue faptuldf, da nu ni sé dä corect sciinta.
M'id ni sé impartasese chesta de sciinta, ni sè vorbesce de regula cu un aer,.
ca si cand scnnta de aif ar fi in stare a clarifica tot ce e in lumea asta. §i
cum e omul ttnér, dela natura., prea dispus inchipui si mal mult decat a
intelege cu adevér, devine prea incredut in puterea scuntif sale Asa fel fárte
usor sé' crede, câ scie i intelege causele tuturor fenomenelor. In urmare
crede, cä numai e nevoie a admite si puterea D-deirff drept causa eficientä.
a fenomenelor Si apdf niel metddele aplicate la impartäsirea sciintelor, In
partea covérsitáre, nu sunt in conformitate cu cennta ratiumi de a sé indruma
spintul dátil D-deire. Nu ni sé arati destul de ciar, cà lucrunle i fiintele din lume
sunt part1 ale organismuldi lutrni si ca fenomenele lor sunt cause si legI ale
vieçil acelui organism condus si vivificat de o putere meintelésà, de puterea D-d
dacoromanica.ro
 129

In momentele, in care sufletul aprofundéza idea D-cleirit, dind re-

venial la consciinta raportulut nostru cu simtim acest raport
exprimat prin o stare psichica, care este stingmintztl religios, cel
mat inalt si maI ales din simtèmintele, ce viéza in finta omenésca.
SimOmintele religicise sémana cu simt'émintele de iubire, su-
punere, multamire, veneratiune s a.. ce le nutrim fatä de pärintit
si in genere fata de binefacètorit nostri; numat cat in simtèmêntul
religios s6 mat cuprinde si elementul suntémintulut de admiratie,
simt'émintul sublimuluï.
Simtèmintele religi6se .ncoltesc in inima omenésca incepénd
Cu etatea copilariet, in urma aràtärii analogier, ce existä intre Omni'
sè desv6lta apof pun exemplul, ce '1 dab parintit, cu
viéta lor, precum si ceilaltt 6ment, acasa, in liber i in biserica;
sè completézà" prin instrucpa i educatia ulteri6ra. Dar färä indoéld,
in Vita puterea sa aping a sè manifesta simtèMintele religi6se in-
deoselpf la etatea maturitätit omenesct. In etatea acésta intelege
omul minunatia lumit acesteia si simte necesitatea raportulut s'éti
cu Si de fapt pe basa conschntet de acest raport devenim
ilment intregt, fiinte potrivite i apte pentru rnisiunea data omulut
pe pamént.
Si in vêt tutea puterit ienergiet lor simOmintele religi6se
influintéza in cel,mal hoed' it mod asupra finite omenescr, su intelec-
tuale si morale, cad ele lasa fcirte adênct urme in internul omulut.
Suntèmintele religi6se t sunt mobilele cele mat puternice pentru
mat puternice si mat vil' cleat orI-ce fel de alte simtèminte.
Avem atatea esemple isbit6re, indeosebt in istoria bisericésca, el
Oment stapanitt de puteinice simtèminte religi6se aii devenit par'cä
imunt pentru n'écasurile i chinurile cele mat mart si mat cumplite,
le-aii cercat viéta, off cu alte vorbe intaritT spre infruntarea celor
mat mart n'e'casurI. Vibrarea vietit, sub infiorarea simOmintelor re-
ligidse, imputernicesce atAt de mult energia psichica, ¡neat, nu s6
mat 'Ate simti efectul altor felurt de simtéminte nepriincicise vietit.
Si din simOmintele religi6se nu vlastaresce met un fel de tendinte,
sub imboldirea carora s'ar cere vre-un schimb; conscunta omulut
patruns de suntèminte religuíse gasesce in ea insast alimentul vietit
rèsplata faptet lor. De aceea cea mat mare abnegatie tot numat inima
religiosa o 'Ate manifesta. Viéta sfinplor a fost o viéta sublimd
omenésca, in care simtèmintele religi6se ail Intretinut apr6pe es-
clusiv focul vietit lor paméntesct
9

dacoromanica.ro
130

faptul, ca imma cuiva prefirä In fiinta intrégä simtéminte

religi6se intensive, e dovada cea mat eclatanta, cà posesorul acelel
inimI este o fiinta omenésca de calitate superi6rä; nume astfel de
intelectualitatI sunt i capabile i acesibile pentru a sé avénta la
abstractia cea mai Inaha, la idea D-cleirff. Sfintil pal-intl. de fapt
aü fost decl cele mat' alese flit-4e, bine mentänd de cea mar inaltà
a nóstra veneratie si slavire. Cänd set barn memoria lor dam es-
presiune nobleter sufletuld nostru. Felul, cum scie omul serba
memoria sfinplor crestinI, e caractenstica cea mai buna a felulur
firateI sale sufletescI.
Daca ar fi sa ne dam séma de felul simtérnintelor n6stre re-
si in genere de simtémintele ómenilor de acy, ar trebui sa
constat'Am, cu regret, ca acestea nu sunt prea intensive. Causa
acestul mare neajuns Inca o putem afla Ea zace in modul defectuos
si putin ingrijit al educatieI i. instructief, de care ne Impartasim,
atát in familia, cAt si In scóla si in viéta practicä. Prin educatia
din familie nu sè cultivh destul de bine raportul dintre copfi
parratï, nu s'é pune basa solida simtémintelor i cultureI morale,
nu sè destépta in modul recerut idea de D-deil si nu sé desvcílta
cu grija i cu interesul recerut Exemplele, ce ni sè ofer In pri-
vinta acésta in cercunle, unde ne e dat sa crescem i sà lucram,
In sc614 si in viéta, Inca nu sunt edificat6re. Instructia din scólá
apoi este prea utilitansta, ni sé dà mal mult par'cà Cu scopul sa
cunóscem lucrunle si fenomenele lumif flumal si numat in vederea
folosulul egoist, si nu spre a phtrunde totdeodata i In zisterrrul,
ordinea si causalitatea lumiI si a vietif. fri viéta practica ni è
da par' ca anume imboldirI streine vietif re11,76se, chiar i de cer
Necultura i réutatea face cluar pe ceI din fiuntea bisencilor
confesionale ca sa atIte la urä pe credinciosa lor, unir contra altora,
ca i când prin acésta nu s'ar laxa, si in o parte si in alta, insasI
credinta In
E in genere un mare detavor pentru un stat, ca i pentru un
neam, déca in mulocul lor sunt maI multe confesiunl. In urma
luptelor, atacunlor i batjocurilor reciproce s'é laxéza simtérnintele
religi6se in toti si sé devalvéza insasI religia. Dar acésta Insem-
néza desbrácarea órnenilor de idealitate si de puterea, ce e menitá
a cimenta inimile omenesef in un complecs unitar.
Din ce basi biologia Incoltesc sinit'émintele religi6se Ce este singul
religios? De cánd Incep a s ivi sunt6mintele reliau5se? Ce putere eserciazi
asupra intelectualitita omenescl 2 Ce fel de suflet e acela, ¿are e stäpanit de
simOminte religióse? Ce impregiurgrl Impedeca cultivarea inimilor religi6se?

dacoromanica.ro
 131

§ 40. Simtémintele consciintei de sine.

Scim, ce este consciinta de sine, este: i eflecsia mintir asupra
insusinlor i puteyilor, ce sé cuprind in finta ncísträ.
and suntem cleterminatr a face astfel de reflexit, cand ne
-punem adec4 in raport nor cu noI insine, deodatà cu indeplinirea
-procesulul de examinare, sè infiiazä si o stare efectivà in internul
nostru, sè produc adecA si anumite sentimente. D. e. Am avut o
datorintä grea si mare de implinit. Mi-am achitat-o in mod splendid.
Jnainte de a fi inceput a lucra, sigur, mi-am examinat puterile
am constatat, cà nimic nu-mi lipsesce spre a puté esecuta lucrurile,
ce mi s'é cer. In urma acésta, mi s'a ivit un simtémint de elevare,
de incredere, care mè fäcea indrásnet. Dupà indeplinirea datorinter,
tot in urma reflexier, mi s'a produs din nog simrémintele pläcute.
Vrea cineva sä declameze in fata multur (5menI o poesie. Dar sé
impedecä si nu-I succede. Sè va sirriti nepläcut, sé va ruina, sigun
Felul acesta de simréminte pot fi sugestionate in sufletul nostril
cand sè observ i sè scot la ivélai insusinle n6stre, de cAträ
alte persone. Laudele ori defaimärile altora incà ne pot adea
-ridica orI deprima la suflet D. Vahutä ne desenézä in un mod
admirabil o stare sufletéscA a until' red& de mare sperantä, mandru
In sufletul sal si valoros, »Din ochd celor, cu cari vorbiam, din
Optele msägulitcíre, pe carI le audiarn in adunArY, din curiositatea
simpaticä, cu care sé uitail la mine trecétonr pe stradä, din fur-
-tunile de aplause, pe carr le stérneam la ateneu, la camera., la in-
trunirl publice, eú sorbiarn cu lacomie gloria, o simtiam cum mé
strabate si mé incAlc,lesce ca o baiturà binefäcèt6re, sub farmecul
gandurile mele cäpaail uneoff o mlädiere si o strälucire, de
.care eù insuml mè miramc (Predare)
Simlimintele produse hare asemenea finprejurdrt sunt cele ale
.consciintei" de sine. Ele in adevér sé produc in urma raportulur,
In care ne punem cu continutul consciintd n6stie propnl.
E lucru firesc, cä nor suntem fOrte mult stApánitr de asemenea
simréminte. Continuu facern d6r reflexiI, cánd asupra unora, cánd
asdpra .altora din insusinle i putenle n6stre uniI ennenr mar mult,
altir mat pupil, conform firil i educatiel lor si continuu ne este
-flat sä audim cánd cntice cand laude despre nor.
9*

dacoromanica.ro
132

ómeniT, carl, fie in urma finI, fie in urma educatieT, sè aratä

deoparte bine incredintatl de puterile lor, de alta parte activI in
chemarea lor, ati i simtèmintele consciintfl de sine bine desvoltate..
15meniT acestia, ceT i mandril' si activI, sunt totd6una valorosT, in-
drasnetT i energicI, sunt 6menl adevéraff aT. faptelor. Stmtémintele-
consciintel de sine impreuna cu cele ale datorinte de a lucra si
sunt parghille cele mal puternice pentru faptele cele marl. Puterile
interne ale acestor fel de 6menl. nu sunt ca focul in spusa, care
arde in mod latent, el sunt ca un foc, din care es raze puternice
datátóre de lumina. si eáldura pe séma vietiT. In inimile Astor fet
de 6meni s'é gasesce basa pentru glorie, ambipe, onóre, emulatie
peste tot pentru puterile menite a realisa faptele necesare progre-
sulul omenesc.
ÓmeniT slabl: in privinta simtèmintelor conscunteT de sine,
órneniï prea modestl, i &ea aü cunoscinte bogate si frum6se, che-
mate a aprinde dorul faptelor i lucrarilor, nu sè prea valoréza in.
lume, cum sè cade. Le lipsesce, sé intelege, aceea neliniste interna
necesara inpintenarif vointiT.
Pentru ca sa sé produeá in mima cuiva sitntéminte de ale
consciinteT de sine de un grad mal deosebit e nevoie sd aiba un
sistem nervos sensibil, sa aiba decl: disposipe inascutà.' inainte de
tóte. Si educatia instructia pot face mult in privinta acésta, daca
m

sè pórta adeeä grije, ca tot ce intra prin ureche oil ochlti la suflet
sA misce puternic interiorul psichic.
Pe cat de laudabila e conschnta bizinta pe adevérate puterr
intelectuale, pe atat de detestabila e aceea, care sè baska pe o-
apreciare falsa, pe presumptie In casal acesta suntémintele con-
sciinteI de sine nu sunt parghif pentru fapte marl valoróse, ci numaT
pentru posarl in fapte, orI cel mult pentru incercarr in mare, dar
menite a realisa fapte
Simtémintele conscimpI de .sine sè manifesta in fiecare individ
indata ce acesta prinde a face ochi: in lume i staù, sé intelege,
totd6una in legatura cu continutul intelectuluT indi vidulul.
Simtèmintele consciintiT de sine sunt oblectroe i subzective,
dupa-cum consciinta sè baska pe puterI si insusiff provenite din
.proprietdri exterio're, capètate, orT cumpérate, oil pe proprietalt in-
terio're, vItelectuale i morale, insupte. In timpul evuluI mediu, sé
see, proprietatile exterióre, titulaturile, mosnle, imbracamintea s. a.
constituiati val6rea individualä. Proprietatile acestea apoI i serviati.

dacoromanica.ro
 133

de basa.' simtèmintelor consciintii de sine. Era mal valoros Si cu

mal' mare drept de a sè impune individul, care sé putea lauda, ca
dispune de mare bogatie si de veche i !nafta nobilitate. Imbraca-
mintea si armatura Inca trägeati in cump'éna. AstädT, cand din insu-
sirile intelectuale si morale è auresce puterea, pe care sè baséza
valórea indivicluala, sta.' lucrul altcum; astadY schimbat vederile
si in privinta acésta. Adf individui fudul i orgolios, care sé in-
cérca a sè ambitiona pe basa credituliff parintilor off pe basa pro-
prietatilor exteru5re, e simplu luat in lis. Mandria personala sè
apreciéza dupà val6rea interna intelectuala si morara' a individuld.
Daca in fie-care om pulséza boldul valorärir de sine, trebue
s'A i sè vlastarésca si indemnul, in vértutea càruia cere a i sè re-
cunósce si de catià altff insusinle !uf cele bune si demne, sa fie omul
rcspectat. i cand demnitatea nóstra este recunoscutä i apreciata,
ne place, jara cand nu este recunoscuta ori chiar denegata, ne su-
pèram. Acest fel de simtire este ceea ce sé dice. simfemintul de
ondre. Daca ne sunt denegate insusief valoníse, proprif tuturor
ómenilor de bine, mi déca nu ne succede, ce am incercat in fata
altora, s'e manifestézai simrémintul de rupne. Tot de acésta natura, pur-
cedénd din aceeas'i basa, sunt sllintèmintele de puddre, de temere s. a.
Din ti:Me simtémintele consciinteT de sine, dupa-ce acestea ati
electnsat viéta néstrà mal mult timp, sé face simpta o stare psichica ge-
nerala, care sè numesce simtémintul comun al consciintef de sine, ce
caracteriséza felul general de simpre a fie-carta individ, validitándu-sé
totdéuna ca mobil al actiumlor individuale.
Cand reflectätn asupra puterilor propriI finita neistre ce simtire ni sé
destépfá? Prin ce sé p6te sugera asemenea stare?
Ce sunt simtémintele consciintel de sine?
Ce val6re aà asemenea simtéminte pentru inima omuluI si pentru viéta
In genere?
De ce fel sunt simtémintele conscunteI de sine? Din ce isvorésc cele
subiective si obiective? Carl ail maI mare val6re ?
Ce este simtémIntul comun, general, al conscinteI de sine ?

§ 41. Simtérnintele estetice.

S'a vis, ca boldul de a tráli si de a ne valora ce viézä in nof, e tot,
ce ne determina viéta. Din causa acésta tot, ce ne ajutoréza viéta
progresul, sé simte de suflet ca pldcut. Si multe sunt si de multe

dacoromanica.ro
134

teliurT, lucrurile lumit, cart aduc placert sufletulut Ne-am si dat

séma si pang aci despre mat multe momente de acestea i despre
felul efectulut lor; am vorbit si 'And aci despre maT multe telurt
de simteminte. Am v6clut, cg multe forme, lucrurt si lucrarT din
lume ne impresionézg plgcut, din causa, cg acelea, prin natura lor1
sunt menite a favorisa si a asigura viéta. Cum sa nu-ti fie pläcutä
o bucata bung de carne, cand acésta itt nutresce corpul; cum sa
nu-ti placa tapta bung' a unut om, cand acésta conditionéza vie-
tuirea socialg omenésca; cum Sg nu-tT placg descoperirea unlit
adev'er, cand acesta servesce de mijloc pentru valorarea vietiT s. a.?
Si ins6 atat de doritor e omul de a trai si a s6 valora, de it
plac nu numaT lucrurile si lucrarile lumit, cart in mod direct favo-
risézg viéta, ci chiar i acelea, cart numaT insemnéza si represinta'
vitéta cu conditiunile eT, ort numal reproduc momente de ale vietit.
La ce ne folosesce vederea unet flor'', a unet roze, gat-4:We s. a.
vederea campulur, a unuT catardct, a marl', a until om frumos, a
unet simetrit, a uneT statue, a uns eT picturt, a unet representatiT -tea-
trale? la ce ne p6te folosi, intrebandu-ne cu seriositatea rece, as-
cultarea unet musicT, a uneT armonil, cetirea unet poesiT, a unut
roman, etc., etc.? Si cu tóte acestea cine ar puté 'contesta puterea
acelora de a produce placere in inima omenésca?
»Omul nu trgesce ca sa manânce si sg bea, ci mgnancg
bea, ca sg trgésca«. Omul In vederea scopuluT s'éti suprem, dupg
cum s'e scie, n'are sg trgésca numat viéta fisica, ci si intelectualg.
E natural, ca nevoie numat de nutremént pentru susti-
nerea vietiT fisice, ci i pentru cea psichicg. i acésta iarg nu numaT
in vederea realisäril intereselor egoiste, ci i In vederea alintarit,
desfatarit i imputernicirff sufietuluT. Acésta e o cerinta providen-
tialg, ce s6 impune vietiT adeverat omenescl.
trebuinta acésta kr are basa sa biologicl in natura omenésca.
Nisuinta pentru o astfel de degagiare sufletésca n'are decT a
fi esplicatg ca provenita din simpla dispositie de lenevire si de pe-
trecere de timp, ci ca imboldita de un mobil biologic, ce IsT are
ratiunea sa fit scopul premenul i sustinerit energiel psichice Ade-
v6rul acesta este esprimat si pildtut in mod f6rte invederat In
»Furnica i Greerele«, din »Fabule revedute« de I. Gorun-Hodos,
Sèrnanatorul Nr. 7, I. pag. 108 si 109)«. Se spune: »Táta vara
furnica a adunat i acum hambarele-I gem de grane. Dar cum ¡ama

dacoromanica.ro
 135

a venit, posomonta, si c,1 ìa e scurtä i 'nnorata, iar noptile fungi

si viforóse, i sè urèsce furnicif de mórte in casa calda si Intunec6sa.
Si atuncr, iat-o ca' pléca si bate la usa vecinului eT, greerele.
Buna séra vecine; n'ar veni i tu nitelus la mine, sa-mr
mai cauti un cantec de alea, de car' sat tu, cà senle sunt nesférsite
si triste si tare mi sé urasce.
Cum ? rèspunse greerele, dar tu, sérmano nu self nicl un
cantec
Nu scm vecine nicr unul asa ceva n'am invétat nu m'a
tras capul nicl mima, spre frumuseti fara dobanda .

Dar atund ce at facut tu teta viéta ta ?

Ce sa.' fac? Am adunat; hambarele-ml sunt pline
réspunse greerele.
-- AT adunat Prea bine; indópa-te acum
Partea spintualä a omului e fara indoiala cel mal important
factor in economia \meta. Acésta si recerc specialä i fórte intensiva
alimentare, intarire, desvoltare i cultivaKe. Sé alimentéza si des-
v6ltä f6rte mult indusa fiind a lucra In directie scientifica. Dar ca
atka numai nu s'a ajuns scopul. Spintul are nevoie a fi cultivat
prin modele de viéta. Astfel de modele sunt in adevér tóte-
obiectele frumosuluf, atat a frumosulul artistic, cat si a celuf real.
Ne place d. e. o rosa, fàrà interes, numat fiind-ca vedem in ea
simbolisata ori exprimata viéta, care ne e ark de scumpä noi16-
6menilor; si rosa ne place maf mult, deck rezeda, fiind-ca ea ex-
prima inteun mod maY pronuntat viéta; ne place mai bine fl6rea irr
boboc, jurnétate desfoiat, deck rosa de tot desfoiata, fiind-cä aceea e mat
puma de viéta, deck cea deplin inflorita, cai e represinta viéta la
sférsitul ef; i omuluf cult if mat plac specille de rose nobilitate
deck a celor obiclnuite, pentru cà finta acelora denota me multa
gingasie, ne place câmpul, fiind- ca vedem atätea lucruif lasate de
D-deti, representând atka viétä si putere, cu atkea insusirT i mij-
16ce binefacéLóre vietlr, ne place un cataract mare, fiind-ca vedem
exercitarea unef mari puteri a apeT, i puterea este basa vietif; ne
place marea, fiind-ca.' si in ea zace o putere imensa; ne place a pnvi
un om frumos, fiind-ca represinta conditille vietif, o statue, fiind-cà
represinta viéta une fiinte deosebite; o picturk fiind-cà reproduce
si ea viéta in anumite forme, in care o poi vedé ciar; ne place o
piesa teatralä, fiind-ca ni sé arata lupte, pe can' sè baséza, si in
cari sè manifestézal viéta energica si valor6sa; ne place musica,

dacoromanica.ro
136

fiind-ca ea represinta simt6minte maï inalte omenescr, manifestatia

tot a uneI vien valoróse; ne place armonia i simetria, fiind-ca re-
presintd idea de ordinea, atat de necesara esistentil vietil sociale;
ne place o poesie orl un roman, fiind-cä vedem In ele desv6luite
tipurr de viéta deslantuitä in simtèminte i fapte deosebite etc , etc.
Tóte aceste momente, cualificate a destepta in nol
minte de placere, nu represénta parghiI puse in actiune in vederea
satisfacenI vre-unef necesitan practice a vietiI nóstre. Dar de folos
tot sunt, cad ele pnn faptul, cà arata viéta, i inca viéta In partea
sa energica i valorósa, intretine un foc sacru pe séma spintuluT
nostru, fäcéndu-1 sä se' ndice din preocupatille Anent de -El:Ste dile
la nisce sfere supen6re; Si flind-ca ele sunt chemate a intan, incu-
rajia si a lustrw spintul directionándu-1 tot-de-odata call o inaltare
idealä, impresiile estetice devm in deosebI de trebuinta spintulul
desvoltat, omulul cult. In deosebi spintul cult are nevoie de ele;
dar nu se' póte lips' de ele, in anumite forme, nicI spiritul necultivat.
La ce curte tèranésca, fie cat de saracaciósa, lipsesce stratuletul de
foil? Si In ce casa féränésca lipsesc icónele »frum6se« ? Cine nu
ssé incanta de musica? Care suflet, cat de necult, nu umbra' sà sè alinte
de vi äjia povestilor ? La tóte popórele, atat la cele de acum, cat
si la cele istonce, se" gasesc urine de plasmuiti artistice. Sigur, nu
färà motiv psichologic si biologic s'e' face de simtim frumosul ca
revarsand farmecul sèü binerácètor asupra inimeI nóstre. Frumosul
place tuturor inimilor, cu atat mat mult, cu cat me de séma sunt,
pentru-ca 41' are rostul sal si importanta sa deosebita in economia
vietir psichice omenescI. Placerea acésta invietóre, neinteresata, ce
nu satisface o trebuinta egoista, ci una de ordine mal înaltà, este,
ceca ce numim emotiune desteptatä de: sinzleminte estetice.
Pnn simte'mmtele estetice, pe tememl ilusieI, ce le insotesce,
suntem determinan a vietui in cea mal intima comuniune cu obiectele
frum6se, a ne contopi finta nóstrà psichica cu ele, respective cu ce
represintä, fara ca sufletul sa maI pótd face vre-o reflexiune. Ptin
acésta viéta nóstra psichica e adusä la o stare de vibratie puternica,
In un mers repede -- e nevoita adecä a infra in un mers cu viéta
cea representatä pnn productia artistica. i acésta ne place. Si e
caractenstic, cä cu Vote, cä suntem conscir, cà träim numar in ilusta
realitatir, noI ne simtim pe deplin multamin de ilusia acelor exis-
tente. La o pictura ne indestuläm perfect si numar de vederea
In acéstä stare fimd, sè dice, cä am devenit: zmpersonalt.

dacoromanica.ro
 137

Simtèmintele estetice sunt reale si ideale. Rea/e sunt cele

realisate pnn impresiI dela lucruti fruM6se reale, momente de ale
lumil reale si ideale cele desteptate de productiile aitistice. E de-
osebire intre aceste doffe' feluti de simtèminte estetice. SA ne in-
chip= ca finid in fata uner florI reale si a unels florI pictate.
Emotmnea desteptata de flórea realA va fi maI agerk isbesce mal
puternic finta nóstrá psichicA, asa, cA ne-ar puté produce si tendinta
de-a o rupe, de-a o poseda, iarà cea produsA de o 'flcire pictatA
este. mat linà, maT usórA Impresnle frumosuluf real ,s6 ideificA maT
usor i in mod maI simplu, fail a pnlegiui desvélirea unel fantasiT
marI, impresnle productelor artistice prilegmesc desvélirea uneI
fantasiT marl, ca cu ajutorul el', a ilusiunit estetice, sA ne inchipuim
luciul in t6tA finta sa, ca in real.
Pentru aceea in,é plAcerea suntitA apreciand frumosul real,
nu e mai mare decAt apreciand frumosul artistic; din contrA, in casul
din urinh plAcerea este mal. mare. Acésta din patru motive: Antalti,
pentru cà arta ne destAinuesce farmecul ascuns in naturA, de care
not de nor nu dArn, al doilea: insusl obiectul artistic represintA forme
momente de ale lumil de o mal mare importantA pentru viétA,
clecum sunt cele gAsite in lumen realA, al treilea, pentru-cA forma,
in care este expnmat frumosul estettc este maT deosebitä; si a pa-
trAlea, pentru-cA insusr procesul psichic, ce sé desfAsurA la apreciarea
operelor, obiectelor de artà, se' fAptuesce in asa mod, de trebue
sà sè producA plAcere mare.
Nol avem vote a privt lumea reald, in multe pArtI ale el', dar
In multe pArtI ale el' tot n'avem voie a o vedé. Dar si in partea,
In care avem voie sA o prIvim, nu o putem veden bine, ciar, pentru
cA prea sunt lucrunle el IngrAmAdite unele pe altele. Arta ni le
scóte, unele cAte unele, i ni le aratA in tóta finta lor. Sè scie apoI,
CA nu off-ce obiect sè ja a fi ptelucrat ca obiect artistic. Sè aleg
-anume momente de acelea, cart ail o deosebitä importantà in pro-
cesul de fermentatie al Arleta, caff exprimA decI viéta si lumea in
partea lor importan tA i valorósá... icasàiefacàpeacestea anume
maI alese si sä le arate maT valoróse, vine fantasia si le preluci
asa, dupà curn este mal minunat determinatA de boldul firesc de
valorare a omuluT le idealisézà, ca sA corespundA cu
face omul despre lume st continutul et De fapt arta este exprebia
gAnduluI imboldit de dorul omuluI de a s'é valora.
Cum sA nu ne placa noilè asemenea figurl din lume i viétá,
cAnd in ele sunt infinpate cele mar de sémg tendinte omenescl, stand

dacoromanica.ro
 138

In cel mar perfect acord cu insasr viéta si condipile el cele mar

Make, mar cardmale.
Obiectul de arth este apor i exprimai in o foimh, care
insasT Inch rèspuride unor anumite cerinte, ee stati In leghturh.
cu Insasr viéta, in o fonnh numith frumo'sd. Si si acésta,.
86 scie, are o deosebitä val6re la aprecierea obiectelor de arth
Ce deosebire este in a aprecia ceva artistic si in privinta.
former si Intre a aprecia ceva thrà formh artistich, ne-o spune asa.
de convingétor un ostas romki, care luase Insusr parte In lupteledin
1877, pe câmpule Bulgarier, si care cetise si poesiile luT Alexandri,
cu acele sugete Marturisirea acésta s'a fost thcut Jul Odobescu, care-
o reproduce In rapoitul sèü fäcut asupra operilor luI Alexandri
»Legende notiee, »Despot Voddc i »Ostasir nostri-t<. Ea sunt-i asa?
»Cà adecä am trhit bine, pe ck am stat in jurul Plevner, Ott,
acésta nu o pote dice nimenea. Dar oil cht de rea a fost acolo-
viéta, nu sciu de ce cu mare plAcere Imr Aduc aminte de ea. Me
gändesc la t6te nevoile, la to5te neajunsunle, la teite primejchile-
si adeseorr mi sé pare, ch le ved trecénd teite acestea pe dinaintea
ochilor mcr, dar drept sh-ti spun, nicT odath nu mi se infäpsézh ele
mar lhinunte si mar cu plAcere, deck atuncI, chnd cetesc versurile
din chrticica » Osta,szt no,strz« a lur Alexandri.
In ce privesce procesul, ce sé indeplinesce la producei ea sun-
témintelor proprir estetice, se' pote dice, cà si acela este de naturh.
a contribui la potentarea plAcenr, cácI cu eat aperceptia impresir lor
s'a indeplinit cu o fantasie mar mare, cu atk mar mare plAcere
causéz5 De aceea e apor si natural, ca ámenir sä guste cu atht
mar mare- plhcere estetich la intuirea productelor de arth, cu Cat
mar bogath cultura estetich aü i cu cht mar vibrht6ie le este firea..
In zadar ver astepta dela un nepricepétor sh-ti aprecieze un tablott al
unuirtictor mare. ET nu-f va gási mhretia; nu va scir face dc-
osebirea intre un Rafael, Titian si un pigmeti pictor. Si sigur nu.
va puté intelege d e cum statul italian a putut evalua, chnd a cum-
pèrat, In 7 Iuhe 1899, museul Borgheze, un tabloti de al lur Titian
cu 2 milióne st 500,030 de fraud, de. i Italia, in deosebr in timpui
acesta, nu dispune de prea multr bant
Simtetrintele estetice curate nicT nu sé pot produce deck iii
mirrir mar inhltate, sensibile si cultivate in privinta estetich Nu e
suficienth deer numar cultura scientifich i moralà pentru apreciarea.
gustarea operelor de arth; sé mar recere si o specialä instructie..
In lipsa culturir si a dispositier firescr, omul pote fiirte usor veni

dacoromanica.ro
 139

sa." privésch productele de arta prea numat cu ochit realt, in care

cas, incoltandu-1 simt6minte reale, eventual chiar sensuale, efectul
p6te fi f6rte depa-rte de cel adev6rat. In casul acesta apot arta,
adev6rat, 'Ate influinta stricand séù indreptand inima ómenitor.
Desvoltarea cultunt estetice in (foment e chestie de mare im-
portanta si interes deosebit pentru insast valegrea vietit omenesct.
Educatia i nstructia aù in pnvinta acésta mare datorinta. Cu cat
cine-va e mat bine cultivat si esteticesce, cu atat mat supericSi
fiinta. represinta. Shakespeare dice: »Acela, ce nu are in suflet ar-
monie, acel, ce nu s6 misca de dulce melodic, nascut e In asta lume
spre jaf i spre trhdare. Si in gandul luT urzesce intuneceise planurT.
El are sentimente mat negre ca Erebus; In el nu te incredel.
(Negut. de Ven. V). Darwin face, in un Ioc al autobiografieT sale,
urmat6rea confesie: »Dacà ar fi sa-mi mat incep Inca odatä viéta,
mi-ast impune regula de conduita, ca cel putin odatà pe s6pt6manä
sà cetesc poesit si sä ascult muzicä. Perderea acestor placert este
o perdere a fench it, ceca ce s6 face in paguba máre a intelectulut; dar
avênd in vedere slabirea putent emotionatóre a natunt neistre, ce
sigur resultä in urrna perdent aminute, acésta la tot casul s6 face
spre i mat mare pagubà a caracteruluT nostrut.
Unit 6ment, dm fire, ati sens pentru un fel de frumos,
pentru alt fel, potnvit cu dispositia si cultura lot.
Arta in sine, daca e cuprinsa in sensul cel adev6rat, nu influ-
intéza moralul omulut. Nu influintéza moralul pentru-ca simt6mintele
artistice produse in urma impresionanT arteT, a lumit imaginative,
nu pot misca si determina vointa. In mijlocul emottunit estetice
nu scim injgheba judecata chematä a indruma energia psichica la
centrele motrice. Este dect si o imposibilitate fisiologica a -sè mica
vointa, cand s6 apreciéza arta, cad excitänte psichice .56 prefirézal
numaT pnn fibrele din hemisfere si nu s6 transmit la centrele mo-
trice. Arta, prin simt6mintele invietóre, ce destépta, influintéza asupra
vietit psichice intru atata, incat o exitéza, o rafinézhc, o lustruézh
si o imputernicesce; dect o preface in o calitate mat fina, maT
emotionabild, mat mlädi6sä, nu ins6 si mat buna. Bunatatea omulut
e chestie de caracter si de cuiturh morala, ceca ce stà sub alte in-
fluinte, sub influinta dispositiilor inäscute, a deprinderilor practice
si a principillor i maximelor morale insusite. In lipsa cultunf es-
tetice arta, devinind privita prea In strinsa legatura cu realitatea, nu
s6 apreciaa pentru scopul artistic, ci pentru a aprinde mima call
real. Asa apreciéza 6inenit necultr i copiit productele de arta.

dacoromanica.ro
140

Pe copilul, care are putine ider i espenmcnte, il pot/ moralisa

cu povestI, pe omul cult nu. In instructie i educatie sé si con-
siderà al ta ca un mijloc de moralism e.
Mal depinde apoT felul cum inriuresce arta asupra sufletuluT
omenesc si dela aceea, cA cu ce anume scop ni sè aratá opera de
ara i Ca' ce anume il e dat a presenta. Dela aceste impregiurki
depinde, sè intelege, si ielul de apreciare. De bun'd sémg, cä statua
cutärur bArbat providential, ale ca'rur fapte le simtim in vi', de
care suntem legatT, ne va mica imma i in sens moraliskor. Apt e-
ciarea uneT asemeaea opere nu o vom puté indeplim numal fa'zè-
rnêndu-ne pe temeTil artistic, numaT ca ajutorul sensuluT estetic. De-
°data.' cu apreciarea esteticd a statueT, ca °peed artistica", ni sé vor
sugera i altfel de ider, de altal ordine, cail ne pun in mésurd a
judeca si despre faptele persénel representate prin opera artistia In
casul acesta ne isbescO, in un mod mal covérsitor, faptele bk-batuluT
distins, deck unitatea artistich a opera Si inflate odatà astfel de
judeckT, acestea, da, pot mica si moralul din noi. Cine a intrat
in biserica SE Pavel, catedrala din Londra si indeosebI in West-
Munster Abtei, tot din Londra, a putut simti acest adevér in modul
cel maT convingétor. Intrarea in biserica", pAng la locul, de unde vedI
altarul, se' face pnntre dotiè strurT de monumente, tot opere artistice
sculpturale de mare valóre, representând figunle bArbatilor celor
ma*/ binementat/ pentru neam si patne. Ca strein trebue sà simtT
edificarea moralà, dar apol englezff insisT i indeosebT tineretul englez.
Aceste monumente arbstice in adevér sunt cualificate a educa mo-
ralicesce Asemenea apreciare iti sugerézA i pictunle din galena
nationalà de portrete, tot din Londra, in care sé aft' espuse por-
tretele bärbablor a csáror viéta' a determinat desvoltarea evolutionarà
a culturiT, a laeratui ff, a artel si a politiciT Cine ar sustiné

*) Englezil aù fäcut pe 6menif practicl si In privinta acésta. El sl-aü

smut intocmi atät de bine cele doge' bisend marl' (West Munster-Abtei nu
e atit pentru slujbe, fiind feirte veche, dar catedrala e bisericA In tot Intelesul
cuvéntuld) si »Galena de portretet, punénd arta in serviciul morald si a
nattonalismuld, incit fac, cu drept cuvént, admiratia lumil Ce mare deo-
sebire in felul cum te infiorézi simtémintele sugerate In biserica St. Pavel
din Londra si domul din Milan, orI bisenca St. Petru din Roma ? Si acestea
trec de »cele 3 minunl ca bisencl. and m cuget, cum m'am simtit di in
aceste 3 bisend, socotesc de cea maI de val6re bisericä, in pnvinta
morale, pe cea din Londra. Cum intri itI preferézà simtemintele morale in-
tréga fiinä, inteun mod de tot puternic; &nip cu adevérat emotia morali

dacoromanica.ro
 14/.

apor, ch cántärile nationale nu influintézä in mod educamr si mis-

ator ? Astfel ded nu s'é 'Ate c,lice in general, a arta destéptA, intre-
tóte Impiegiuràrile, numd si numd slmtèminte estetice, fäill a misca
inima in sens moralisator.
Sé destépta îi nol placere numal In urma impresionara lucrurilor, carr
sunt de folos practic Ne simttm noI Infioratl si de emotiunl de pläcere
desinteresata2 In ce resida acest fel de placere) Pentru ce ne place Irumosul?
Ce representa frumosul9 Are si acésta Infiorare psichica vi e-un rost pentru.
viétä i special pentru suflet? Ce -sunt simtémintele estetice?
Ce fel sunt simtémintele estetice? Cum se" destépta stmtémintele es-
tetice reale si cum cele idea10 E deosebire lntre ele In privinta puterir lor
de a misca mima ? Pentru ce motive simtémintele estetice ideale sunt che-
mate a prelegtui mal mare placere? Ce märturie sè pele invoca In pn-
vinta acésta?
Sè recere o cultivare speciala a spirituluI pentru a sé gusta In ade-
vératul Inteles productule artistice?
Ce val6re, pentru viéta, are gustarea pläcerir estetice?
De ce natura este Intiurirea emottunir estetice 2 Numar estetica, orr
si moralä ? In. ce ImpregiurarI esercitéza arta influintä moran'.?

"zre- -79-g

dacoromanica.ro
VI. Starea volitionalà a puterii psi-
chice.
A) Fiinta si felurile de star.' volitionale.
§ 42. Vointa.
.r.) Fiinta steirii volitionale.
Cu producerea idellor, cu asociarea lor, cu injghebarea actelor de
cugetare, judecare, fantasie, abstracpune, si a felunlor de simféminte,
nu s'a terminat incA procesul psichic, desteptat in mteriorul nostru,
In urma pnnderit unor impresa, externe orr interne. SA' urmArim
clesvoltarea procesulul psichic, cAnd sè oferA spiritulta nisce impresii spre
apercepere. Nre'd d. ex. in piatai nisce portocale frumáse. Prefacerea
impresnlor in still psichice a fost conditionatA de reproducerea idet-
lor vechi despre portocale. Cu acestea s'ail asimilat sensatille not&
In urma acestuf proces spintul meia recuneisce portocalele de atarr.
Actului aperceptiv II urmézA si simtirea une l' stAri plAcute sim-
témintul. Dar cu atAt pote nu s'a isprAvit. DeodatA cu acele 2
stadii de desvoltare a fenomenuhif psichic infiat pnn imprejurarea
amintitA: cu form area ideilor si producerea simt6mintelor, gratie re-
produceni mai multor snarl' de idel' inrudite on' as'éménate, s6 inj-
ghebeazA si judecata, ca.': portocala este bunA de mAncat. In urma
acésta m'é incércA o nebniste internä, o impasiune, ce sé exprimA
in indemnul: sA cumpe'r portocala st sA o mAnA.nc. Nelinistea acésta
internA, dacA e destul de puternicA, ca sà activeze miscArile necesare
indeplinini: faptei corèspundadre, sal s'é transmitä adecA impulsiunea
trebutt6re din emisferele superi6re la centrele motnce este ceea
ce sè dice, cà vrem portocala.
imboldul de viérd din no! nasce continuu, in mternul nostru,
fel si fel de impulstunI menite a ne tot stimula port-Janie, tendintele
i raptuinle necesare vietti, conservArii si perfectionhni indlincluale.
Fie-care stadiu de desvoltare isl are, firesce, impulsiunile sale speciale,

dacoromanica.ro
 143

potrivit Cu cenntele vietir din stadiul respectiv. In copilul mic d. e.

sunt cam de acelea, cad sunt reclamate de condithle de nutrire,
miscare i curäteme. Cu desvoltarea corpuluI, a organelor lul si a
spintulur es la ivélä i pornid i Imboldirr mar supenóre, mar mul-
tiple si mar puternice, s6 Intelege, in directia, In care e indrumatà
a sè valora mai mult v.éta, pornirr i imboldid, menite a pune
la cale si lucraid mar multiple, tot conform cu trebuintele
Acestea sunt si conscil si inconscir. Cele conscir tendintele
sunt ca nisce reclamatiI, ce se fac la spirit in scopul de a se cere
sansfacerea trebuintelor vietir fisice i psichice. Inboldirile inconscir
sunt efectele reactillor centrelor situate in cerebel, medocefal,
mècluva prelungitä. Centrele acestea devin excitate sail de ttmulente
instinctive, sail, dupä o funcionare indelungatá impreunä cu centrele
supenóre din creed, cu conschnta, de stimulentele vointer. In urma
deprinderff ajung apor a avé si dela sine rol de mitiativä, putere
de spontaneitate, a fi si ele centre stäpánitoare i pravocAtoare de
impulsiunr psichice. Inboldinle consciI tendintele sunt impul-
siunr stârnite de reproducen orI aperceptir. Din hemisfere se co-
munic4 centrelor motnce, asedate In pärtile din derept ale creenlor,
In cerebel ori in medocefal. De ad t apol: se' transmit ca efecte vo-
litionale, prin intermediarul nervilor motorr, anumitor teseturl de
muschr, a cäror functionare dà loc la difentele n6stre fäptuid. In
urma acésta si suntem determmatr a simti in not un fel de incordare
Cu o tendintä expansivä, o trebuintä internä de a seversi unele lu-
crád memte a delätura ceva, de ce scim, eh' n'avem nevoie, ca fiind
stncäcios vietiI, sae de a cere ceva, de ce scim, cl avem nevoie
ca fiind pruncios i necesar
In viéta nóstra continuu percurg sistemul nervos asemenea
curente de impulsiunr centrifugale, dela centrele psichice sup. enóre
la centrele motnce i apor de aci, ca efecte volitionale, la muschr,
cä'cI fie-care actiune psiclucä e urmatä de o reactiune, cu at ât
mar puternic5., cu cAt mar' vie a fost excitarea psi-
chicä la producerea orr reproducerea ideilor. and
primith impresif din lumea realä, ideificAndu-le, cu scop de a do-
bândi material intelectual, se conduce prm nervir sensitivl cätrà
creed excitarea In directie centripetala; iar când sufletul degageazA
unpu/siunile ca reactiunI, se conduce In directie centrzfugald. S u b
raportul prim lumea externâ se pseschimbä in
lume idealà, sub raportul al doilea lumea idealä
tinde a se transforma in miscsárr si actiunr. Sub

dacoromanica.ro
 144

raportul prim lumea ni sè imbie ea spre a trece in

sufletul nostru, in o forma schimbata; sub rap ortul
al doilea insè noi tindem dupd lumea externä,
ca o dorim asa cum ni sè infat46za, ori ca sào.
schimbam, dar tot in folosul vietii nóstre. Starea
aceea psichica, care resulta din raportul din urma,
cand adeca lumea nóstra idealä tinde a sé trans-
forma in miscari si actiunI, in efecte motrice, in
carl îi afla apor sfirsitul ori-ce stare psichica, sé
numesce; stare volzponald. Daca tendinta sè p6te fac-
tice preface in actiunT, in efecte motrice, ea sé dice-
vrere, iara. actul psichic intreg, prin care o stare
psichica sè transfórma in efect motric, sè dice
2) Feliurile de voinfe: ideontotrini fi rationales'.
Stanle volitionale pot fi inferio're si superio're.
Inferzo'rlt este starea volitionala, cand actul
n'a fost precedat de nici un fel de reproducere-
de ider, cAnd adec.a impulsiunea nu-si ja inceputut
din idel, ci din reacpiuni ale centrelor din partile-
de jos ale creerilor, reactiunt basate in instinc,.
sati din deprinderi, ce s'é si indeplinesc aprópe in
mod automat sail pe jumétate inconsciu. D. e. ca.nd..
umblam, cAnd ne plecam in urma until atac, etc.
Superio'l d este aceea stare volitionala, care sé
inchéga din ideile vii din claritatea consciintii.
vointa ac6sta sè póte anume injgheba saù in urma repro-
ducerii nume a unel &el sail a unul orl iruri intregt de idel..
Stetrzle voltponale inferio're sè gasesc in activitate la sav6rsirea.
actiunilor ce-si ail basa in deprinderf technice, necesare in deosebt
intru satisfacerea datorintelor de Vote dilele ale vietil, deprinderile
trecute in intrebuintare dilnica.
In urma deprinderii adeca intre multe din ideile nóstre
intre centrele motrice sè forrnéza o comunicatie ata de strInsa si
de vie, inca, gratie sensibilitatir deosebite a fibrelor mijlocitóre,
indata ce sé reproduce vre-o idee, sè i descarca impulsiunea in
centrul motric corèspundétor, unde sè d'a' loc efectului motric, ac-
tiunii. E destul d. e. ca zaresc pe un amic si indata sa alerg spre-

dacoromanica.ro
 145

el, sA véd pe un superior si indatA sA-mi iaul pAläria de pe cap;

sA-mi aduc ammte de cerina de a merge la osedirità." i indatA sA
pornesc, sa aud diminéta bAtAnd ora sase i indatA sä m'e' scot din
pat; s. a.
Unele idet sunt legate chiar de impulsiunI inAscute si instinc-
tive. and auslim d. e un tunet puternic, inmediat ne ridicAm su-
fletul la Dumnedett
Felul acesta de vointA sé numesce zdeonzotrica.
Aci, dupA cum vedem, judecata n'are nici un rol si nicI n'are
cum a sé ivi Pe basa acésta s'Avérsim not multe din datonntele
actiunile vietil n6stre. Copiff, pAnA la o anumità etate, cam in
acest mod isI s'Avérsesc maI t6te actiunile. Ómenil necultivaff si
prostii asemenea esecutà o mare parte a tAptuinlor lor cu aju-
torut acestuI fel de vointA
Nu to:Ste actiunile nelstre sè indeplinesc cu puterea unel astfel
de vointe, simple, cu acelei ideomotnce. De multe orI suntem ne-
voitl a precugeta bine si a chibzui ce facem. Trecem peste exemple
din viéta n6stra, cunoscute in atkea forme. SA ne inchipuim starea
lui Maceeth, pAnA ce acesta ajunse sA dicä fiat meIrtea. luI Duncan,
on' a lui Hamlet, pAnA ce a ajuns si acesta s'a' vadA mort pe Claudius.
Macbeth sé hotdrise, teoretice, s'A orn6re pe Duncan, ca sA sé facA
el rege in locul acestuia I sè infAtisézA pnlegiul cel mar bun regele
it vine ca 6spe in casA In momentul, cAnd era sa i sè validiteze
vointa, i sé presentéz5 ins'é si un alt glas al sufletulul sat, care i
sè pune pedecg. dati zorI a sè ndica fel §i fel de cugetAti.
Acestea If spun, cA altcum ar trebui sA sé párte fatà cu Duncan.
Doilè tendinte viézA acum in sufletul lui. O puternicA luptA sé des-
fAsurä intre cele 2 tendinte stadiul delzberafzet DupA ce insé
isI sfortézA inchipuirea i simtirea i dupA ce II maI agita i nevastA-
sa in folosul tendintei prime, dupA-ce adecA prima se' impune cu o
putere neresistibilA, acésta sé st validit&A; vointa-sà omóre, Ii este
formatA si el ajunge a exclama: Antins e orI-ce nervc. La Hamlet
stadiul deltberatiei e si mai indelungat.
Vointa de felul acesta, al doilea, aceea, care sé formézA in
urma reproducen! unor sirua de ider, cu conlucrarea actuluI de
judecatà, aceea, care ne mAnA si ne conduce la indeplinirea trebu-
intelor i actiunilor din sferele mat' inalte ale vietiI, a actiunilor
precugetate, sé numesce: rationald. Acest fel de vointA si caracte-
ris&A supenontatea funteI omenescI, in privinta psichicA; acésta
lo

dacoromanica.ro
146

este in infeles proprzu yowler, despre care sè pote clice, eà e o ho-

tarire a omulur pentru ceva.
La inchegarea vointer rationale totdéuna
suntem conscir de starea reala, ce ne inconjcíra
ne privesce, dar tofdeodata si de una ideala,
intätisatä in imagine, care ni se' pare maI bung si
mar de folos vietiI.
Consciinta ambelor st'ari destépta in nor un neastémpër, o ten-
dintä de a delatura starea realk simtita acum ca apèsäteire, si a
realisa pe cea ideala, pe aceea, ce o vedem in imagine. Daca starea
acesta, e posibila de executat si este si incuviintata de suflet, sè
dice, ca.' avem vain/a ralzonalei In sensul acesta vointa rationala ar
fi decI tendinta capabild de a preschimba o stare realä actuala cu
alta, ce o vedem ca idee, sat' de a traduce o stare ideala in realk
de a traduce o judecata in fapta Macbeth este ua general in &tea
lur Duncan. Puterea sa interna II creéza.' tendinta you'd de a se'
face rege. El are consciinta positiunir sale reale actuale, dar II stà
ciar inaintea sufletulur s'éti i cea din ideea de a fi rege. Sunt cele
doii6 tendinte. Trebue sä caute mijlócele ti ebuinci6se executänT ten-
dintel a dam. I se' i ofer, le gäsesce.
Asa se' intémpld totdéuna, cAnd sè produce vointa propne,
vointa rationalk Mai intarti se' fac preparativele de lipsä. Doresc
d. e. sa fac un voiagm. Acésta tendintä me' va indemna sa mè
cuget asupra conditulor, barni si altele, dela cad depinde realisarea
er. Dupa aceea numar pot lua decisiunea, mi sè inighebéza
vointa.
3) Basa f i rolul deliberafid in actul de vointli.
Vointa rationala este totdéuna precedata de deliberatie, mar
putin orr mar mult. Avem sà ne ocuparn acurr de intrebarea: cum
-de sè face deliberatia parte inherentä a vointer rationale ?
Individul este stimulat in viéta sa de mobilurr egoiste si de
mobilutr social-morale, altruiste. Din instinctul inascut part!' am-
malice a vietil rèsar mobilurr egoiste, din cultura social-moralk cAs-
tigata atAt cu ajutorul educatier cal si prin ereditate, fesar ins6
mobilurr pentru actiunr mar inalte, pentru actiunr social morale. In
urma acésta in om existä un permanent conflict intre interesele
egoiste i intre cele social-morale. Cu injghebarea uner tendinte
infenóre sè infiiaza in suflet, pe basa legilor asociatier i reproducen!,

dacoromanica.ro
 147

si o judecatä. Dacá acéstä judecatä descuviintézà tendinta activä,

sé destéptä indatä o a doila tendintä, interesatà de a impedeca va-
liditarea celeI dintálil. la urma desacorduluI hare tendintele cele
doilé trebue sä alégä intre ele lupta. D. e. Mé chiamä un pnetin
la preumblare. Tocmal atuncl imI vine Insè In gänd sä. cercetez
-pe un coleg bolnav. Séti: am sä metg la o sedintä, cAnd mé sitnt
prea bine längsä un pahar de bere. Sigur sé va incepe o luptä intre
-aceste tendinte. Cea me puternicA, care invinge, va determina vointa.
"Thria uneI tendmte stä In raport cu täria ideflor provocAtóre si a
judecätiI investigätóre. De multe orl invinge cAte o tendintä si pe
motivul, cä. cea conttarà. sé eclipsézä in urma alunecAnI din cla-
-ritatea consciinteI a ideilor, pe earl sè basézà, in urma vre-unel cause,
in care cas tendinta cealaltä, folosindu-sè de ocasiune, sé validitézà.
D. e. Nu-mi vine sä mé scol diminéta din pat, din causa friguluY,
-ce sè simte In °dale. Dar cand am uitat, eh' e frig, mè scol. In
rcele mal multe casurl, sè intelege, validitarea tendintelor depinde
dela forta, cu care sé activézä.
Faptul, cä unele tendinte pot impedeca validitarea altora, sé p6te
.demonstra astkri s I cu ajutorulsciintel fisiologice. Si s'a constatat, cä gädtlit
-fiind, in mod mar viu, un nerv sensitiv, care e pus in legäturä cu un organ
vegetal din organismul nostru, sé exercitézà o influintä impedecétóre
asupra nervuluI ganglionar coréspundétor.. D. e. dacA sé gädile nervus
vagus, nervul sensitiv, ce tine comunicatia intre creen l si inimä,
atuncl incetéza functionarea inimir; dacA sä excitézä nervus splanch-
nicus, nervul sensibv, care comunicä cu intestinele, incetézá miscarea
acestora. In asemenea mod sè influintézä teciproc si centrele psi-
chice si motnce. Centrele psichice, sediul actelor de inteligentsä, at
putinta de a impecleca functionarea centrelor motnce, tespective a
le schimba orl determina actiunea, &ICA cum-va aceste centre nu sunt
excitate chiar din sama afarà de alte cut ente. In casul din urmä,
,s6 intelege, ele exercità influintä impededitóre asupra activitsätil cen-
-trelor psichice supendre. D. e. Emotiunea sufletéscA, ce infiorézA pe
cineva când e cupnns de fricá, are influintä asupi a stäriI sensuale,
asa, ea' In ut ma acésta sè perde apetitul, seal:dint sufletul de in-
credere in Dumnecleä, frica dispare; in intentiunea de a face o faptà
josnicä putem fi impedecatl de tdria judecAtif sugerate. Mare va-
16re are decI, in adevèr, puterea judecárif si depnnderea de a va-
hdita puterea psichica intru impedecarea efectelor motrice inferióre,
a actimulor rele, si preste tot intru regularea vietif practice. Aid
.de fapt sè demonstréal adevèrul, c5. cultura , spintualà adevèrat4-
10*
dacoromanica.ro
148

nobilitéz5 pe om, exoperAnd, ca ratiunea sá presideze la tóte actele

volitionale. N'are omul de cAt sà-si insuséscà o culturà bunk
adune adecA idei clare, bine rénduite i asociate in mod logic,
desv6lte puterea de judecatà, sà s6 investminteze cu conceptiY
principa i maxime sà'n'étóse, sà s6 deprindà a-si traduce ideile
judecAtile in fapte, energia inäscutà va fi p5méntul bun si
va fi numaI in ideal putinta de a sci lucra in mod rational, chiar
avénd inAscute dispositii rele. Adevèrul, cà vointa omulur stà
raport direct cu felul culturil luI teoretice si practice, e intemeiat
decY scientificesce. Omul necultivat ori fat ribiravit s'è" vèdesce, la.
t6te ocasiile, de mal infunat, isI manifestà tendintele in mod mat
vijelios, nu-Y in stare a-sY stäpAniI impulsiunile sale rele. Omul
cel adevèrat cultivar, da, va sci si va puté fi stApAri,
cel putin intre impregiuràrl normale, peste impulsiunile-
si tendintele sale, sè va puté ar'éta rational, condescendent,
ingliduitor si cumpetat, caracteristica omuluI superior sinobiL
émenil inzestratI cu cunosonte superficiale, nelAmunte, nesis-
temisate si neasociate bine, apol ceI s'éatuitI de energia firéscä psi-
chick din causa slàbinI sistemuluf lor nervos, precum i ceY dispusr
la fantasare, sunt osAndiff a lucra, de o parte, tot dup'd dictonul im-
presnlor externe si a imboldinlor sensuale si, de altà parte, a trail
tot in lumea dorzntelor tendinte fdrà putere esecutativg. Acestia
sigur nu vor fi peste tot dinernr faptelor, dar nicr pArtasI al fencint
Tot in putirta si estoinicia omulul de a s'é SCL impotrivi cu.
puterea sa psichicà in mod perseverant la tendintele rele i infe-
rióre, validitându-s1 in locul acestora pe cele bune i supenóre, de-a
sci lucra asa fel, ca tendinta seinzYto'sd sA primeze totdéuna pe cea
rea, punéndu-o pe acésta in stare de imposibilitate, residà atAt basa
puterfl etice cAt si hbertatea vozntel omenescI.
Asa fel avem s'a" intelegem i adev6rul, cA in vointà s6 vedesce-
totcléuna si caracterul moral al omuluI.
Familia si sc61a ail mare r'éspundere in privinta cultivarfl vointiL

4) Formele de manifestare ale actelor de vointil.

Telte facult4ile, capacitàçile, puteitle, fac val6rea vietir
omenescr, nu sunt altceva, deck stärr volitionale transformate
fel si fel de deprindeir, in scopul indeplinird cenntelor problemei
Fiinta tuturor acelora atérnd numal dela imprejurarea,

dacoromanica.ro
 149

cutare tendintä sé' pote validita ca vointa, off nu. Scim intelege o
carte latina', firad-ca ne e data posibilitatea de a voi, s'A facem anu-
imite miscarl, carI echivaléza cu vorbirea limbei latine i cu repro-
ducerea cunoscintelor trebuitáre, putem ridica cu bratul o greutate
de 50 kgr., fiind-ca mucha, sustinutl de nerviI motor/ din bratul
nostru, s'é pot contrage, la porunca vointil, apasand asupra lor o
greutate de 50 kgr.; putem sa ne aducem aminte de lucrurI si in-
têmplarl din trecut, fiind data vointa a reproduce acele idel, etc.
Daca n'ar fi irisé conditille pentru injghebarea vointir, n'am putd
.avé capacitatea sa cetina cartea latinésca, n'am puté avea facultatea
ndicam cu mana greutatea de 50 kgr. s. a. T6te facultatile n6stre sunt
decI nisce accidente, efecte ale vointiT Fund date conditnle de exe-
cutare ale vointiI, ssé indeplinesc accidentele, cari represinta tot atatea
facultatI, iarä daca' acelea nu sunt date, nu sè intémplä mci accidentele
no/ dicem atuncl, ea' nu avera puterI, facultätr Asa fel sunt t6te
facultätile i capacitätile n6stre pnvite dupd- natura lor. NumaI cat
notté nu ni sé par asa; noI le consideram de nisce puterI interne,
carl sé validitéza de cate orI h sé da zor sà sé' realiseze.
Fund-cd Dumnedeti a lasat pe om cu o multime de datonnte,
in vederea scopulul si rostulur vleçii sale, in el trebue sa sè i ma,-
tifesteze multe si vara tendinte. Aceste tendinte sunt de natura
sensualä, intelectuala si morara', fiind-cà in directiile acestea ale omul
nevoie a-s1 activa putenle sale, in vederea satisfacen/ cenntelor pro-
blemeI vietiI. Tendintele nasc unele din altele, in decursul cresceril,
si sé ajutorá.' reciproc in desvoltarea si inmultirea ion, dupa pece-
sitate. Cea maI pnmitivä, dar si cea mai indispensabila tendinta a
omulul e: de a sé nutn. Satisfacerea acesteia face a sé produce
energie In nervI. Energia acésta ne stimulézái sà ne miscam i sa
lucram. Trebuinta de a lucra ne manà insé s'A invétam forme de
procedimente, metode notié. De aci ajungem pe calea cultivad',
ceea-ce ne devine iarasI un focular mare pentru multe feluri de
tendinte. Si fiind-ch nu ne este dat sà traim singurI, ci intre dmen1
si in natura, suntem fatalminte impinsi a voi sh ne socialisam cu
natura si cu 6meniI. Ajungem adeca sä cuneiscem simpatia, anti-
patia si compatimirea i alte simtéminte. Simtémintele morale, es-
tetice, religidse s. a. ne creéza iarä fel si fel de tendinte de a finé
la apnipele nostru, dar si de a ne apèra in telte
Acésta ne deschide inima pentru ideea i tendinta de libertate, de
con6re, de val6re intelectuala,. morala i materiala s. a. Ajungem

dacoromanica.ro
150

apoI a manifesta tendinte si vointe in folosul natiunq,

patrieT s. a.
Puterea vointif ajunge a conduce si dirige chiar tóte feno-
menele supericíre ale vielff psichice; ea pc5te influinta i cArmui aten-
tiunea, reproducerea, fantasia, judecata i chiar sentimentele, carr
acte psichice, dupa cum am vègut, pot fi laräsT insësl pArghiile
vointe). Dar fiind-eä cu ajutorul sufletultif omul isT p6te con-
centra si conduce curentul energiel psichice, ceea-ce e tocmar
basa vointil, in directiunea, in care vrea, sub raportul si in marginile
legilor de reproducere, el e pus in rnsurà a manifesta vointä"
pArià la un punct, dirige si viéta psichicA. Nap oleon a fost
minune in privinta acésta. S6 dice, cO-1 putea durmi si daeo.' avea
numaT o jum'étate de 61.à timp liber, inainte de lupt5. Puterea
vozntit i caracterisézA pe bArbatil marl' ai omenimil.

*)Canule Malinand ne spune in tractatul despre .Psichologia PlansuluIc ur-

mItórele: *Stint lacrimi cu totul involuntare, carl sè produc sub influenta ire-
=tibia a unei emota emotie, care este cand o suferinta intolerabila, and
destindere succedénd unei sufennte
Dar nu cred, ca' astea sunt lacrimile cele mal dese; cele mai dese sunt
lacrämile /5 e jurnétate voluntare; adecal, cl adesea plangem, fiind-cO vrem
plangem, cand ne-ar fi Cu putinta si usor &A nu plangem; singurl n'am plange;
cu manor'', plangem Sa reflectam asupra faptulul acestina.
Nu s'é póte contesta, ca lacramile atérna' In parte de vointa, e destul,
spre a ne convinge de acésta, sa ne aducem aminte, cä sunt lacriml minci-
nóse, lacrOmI ipocrite, lacrimI de comedian. Sciu, cà ipocritils i comedian0
sè prefac adesea, ci prang si cal nu plang in totcléuna, dar nu e nicl o In-
doiall, cà sunt und car' réusesc sä planga lacrami adevérate, rémanénd red,
sail cel mult dandu-si lor Insi-le fórte uselre emotiuni. Decl vointa are o Ore-
care putere, nu absoluta', de sigur, dar realI, asupra
SI iàsäm acum la o parte plansul ipocrit. Sunt casuri numéráse, and
plansul, dei sincer, e pe jumètate voluntar. adecä, simprn o emotiune realg,
dar nu irezistibila, am puté sa nu plangem si totusI plangem;
acestea nu sunt mincinc5se, fluid-ct are loc o emotie realà, sunt cam voluntare,
atirni de noi si nu plangem. Daci vreti un exernplu, n'aveti cleat sa:
ganditi la unce »lacrOmis de convenientgc; pnntre persónele, cad asisti la o
inmorméntare, sunt, de sigur, uncle, cad plang sub presiunea puternici a
emotiel lor; dar este evident, iaräsi, cà sunt unele, carI, In parte, plang de
convementa; sunt miscate, dar in mod moderat, plang fiind-ct vor st plangal,
socotesc, cà e destul de natural sa: planga: Vointa IS" are si ea partea
el In fenomenul acesta, nu mar incape
Cum sé explica' acésta interventie a vointel ? De ce vrea cineva sg. planga.?
Ca si réspundem la acésta chestiune, trebue st ne aducem aminte cl
lacrOmile sunt un Iznebagzii , un mijloc de exprimare, ca surIsul, gestul, tipOtul.
Cel care plange faà cu martori, li informéza prin acésta despre sentimentele
sale adéncl; scim, védéndu-1 cà plange, ci este miscat In mod intim
dacoromanica.ro
 151

1. Prin ce stadif trece procesul psichic infitat? Ce sunt impulsiuntle 0 ce

rol a6? Curentul energiel psichice in ce du-equine urrnez6 a s6 mira? Ce
este starea volitional6? Ce este vointa?
2 De cate felini e starea voliponall 2 Ce este cea inferiór i ce cea
supertórg ? Ce este vointa ideomotricà i ce cea raponalà? Cum s6. produc ?
Cum ajungem sä deliber6m, când avem s6 ne hotlrim pentru ceva?
Care este basa fisiologicà a deltberapeI? Prin ce s6 pi:Ste invedera acpunea
influintarff reciproce a impulsiumlor supericire i inferi6re Ce rol are cultura
cástigatà." pentru desvoltarea putera voinpI rationale?
Ce sunt facult6ple2 puterile n6stre2 Cum s6 desvolt6 ele uncle
din altele ?

§ 43. Chestia determinismulul si a indeterminismului.

Determinismul etic.
Teoria determmismulut si cea a indeterminismulul, in felul cum
ne-a fémas formulata, numat are adT inteles. Nict principille deter-
minismulut, dupa care omul e indemnat in actiunile sale numat de mo-
tive externe, fail a fi stapän pe vie-o vointa libera, dar nicr cele ale
indetermmismulut, dupa care omul are o putere dz. vointä de tot
independenta, de tot libera, grape careia pote face, ce vrea, nu ca-
dreaza cu adeve'rul scos din natura vietit psichice a omulut si speciall
din psichologia vointir. ist are importanta sa atät puterea interna
vointa liberà, cät si imprejurarile externe Daca ar fi sh credem
indeterminismulul, ar insemna, ea' tinem pe om prea de perfect,,
iar daca ar fi sa credem determinismulut, prea am degrada orne-
nimea la o stare inferielrä.
O vointa de tot libera se'pi:Ste, ce e drept, imagina, dar nu
se va gäsi in viéta reald °merles* de alta parte nici: de o vointa
absolut determinata de impresnle si imprejurarile extericíre, nu vom
da in viéta realä. Flind-cä vointa rationala resulta din conflictul
dintre interesele egoistice si cele social morale, iar detei minarea vointit
depinde de la fehil eulut nostru, ea devine simtita ca o proprietate,
ca o atributie, a eulul nostru si ca atare ca determinând actele -
vietir ncisire psichice. E dect natural, ca not sa suntim, in un mod Ore-
care, puterea varntiT, t astfel sa i vorbtm despre o vointli libera
din not. Dar nu sè pcSte manifesta vointa libera in sensul indeter-
minismuluT, cacT nu se pote sci a priori directia, in care s6 va va-
lidita vointa. O influinta Ore-care exercitéza i imprejurarile. Dar
Jar nu in sensul determinismulut, cad iu totdéuna puterea im-

dacoromanica.ro
152

presnlor externe, nict chiar a poftelor, donntelor, tendinteloi, sim-

tèmintelor s. a. determina in mod absolut vointa omulta. Acestea
da, servesc cu indemnurt, dar n'ati totdéuna cuvéntul din urmä, n'ati
nict pe departe totdéuna rolul vointet. Am v'édut, ca deodata cu
ivirea acestor fel de tendinte, conscnnta de regula pnlejesce i ivirea
unet judecatt, care aduce apot si ea in fiinta o tendintä menita a
determina vointa. Ba i aceea este posibil, ca tendintele sensuale,
afectele, pasiumle si simtétriintele, ce ne stapanesc in un moment, sa
fie, linistite sigur, dar chiar i paralisate de tot prin anume curente
psichice, produse cu ajutorul mina, pnn injghebarea energiel
chice ca voznAl raponallt. Putem s'a ne liniscim oft sà ne deläturam
mania, dorul de résbunare, poftele sensuale, s. a. numat sà, ne scim
concentra energia psichica sä voim. piten a voi, in s ens
bun, daca fiintéza in not o putere ettat valordsa, crista-
lisata din cultura etica capètatà si din dispositille ndistre
inascute.
Adevérat, ca in unele casurr, nu sè observa de loc conlucrarea
judecara si a chibzutrir si anume la starea volitionala ideomotnca si
la cea de afect si deosebit de acestea apot si atunct, and este o deplina
con2ordanta hare tendintele ncistre, stérnite fie de agentl externa,
fie de interg i intre conceptnle i principitle n6stre, care concor-
danta, observata de suflet, face, ca vointa sa sé 'Ate desiasura momentan,
ca i cand a fi ideomotrica. Dar ce judecata, chibzuintä, lupta interna
nu sé desv6Itä la alte casurt, la mat deosebite ?
Tata decr, ca nu sé pot admite mat pnncipnle determinismulg
nict ale indeterminismulut. Ca ce fel de vointa sè degagiaza din
not, putem sci, daca ne dam séma de natura stära
E cert, dupa cum s'a aratat mat inainte, ea* in not, din causa
dispositnlor flrescr inascute si a putera psichice formate cu ajutorul
educatiet si a instructiel, exista o continua lupta Intre tendintele
egoistice, cart sunt menite a asigura pur i simplu interesul nostru
esclusivistic, si intre tendintele menite a favonsa bunastarea vieta
social-morale, tendinte basate in cultura nóstra eticà. Lupta acésta,
intre tendintele produse de mobilurt infenóre i intre cele din mo-
baud supenóre, dà nascere judecaril, chibzuira, deliberant, ce sé
desfäsura, cand e sà sò validiteze vointa Motivele cele mat puter-
nice sé validitézá. Amésurat acestor motive sè injghebéza apot vointa.
Si omul scie si simte lupta intre cele doriè feluff de tendinte, de
motive, cu mobilurt difente. i fiind-ca judecata propne i-a dictat
vointa, el e indreptatit sa dicà, ea* are vointa liberà. Vointa acésta

dacoromanica.ro
 153

-Insé e un resultat al lupteT dintre mobilunle inferi6re si superi6re

din om, resultat determinat de val6rea cultuni nástre etice. Acésta
inseninézà, câ vointa sè presintä sub taportul determinisnzulul etic.
tri adevér de legue morale sè cere s'a' fie condus i determinat omul
In viéta sa si peste acestea nu pote s'a' treacä, vrénd sà fie om intre
6inenT Cennta acésta aduce cu sine, ca 6menil cel crescutl sé in-
gruésc5, ca copii s'a sé desvOlte apropiându-V principiile vietiT morale
depiindéndu-sè in téte in sensul legilor morale. Scie-sé cAta
trua' depune educatia in a infiltra si a intän in om, In tot de-
cursul desvoltâ'n1 lui, ceea-ce sè dice: »bunul simto, prin deprinderT
morale, prin fel si fel de principiT morale si invétAminte si pi in fel
si fel de pilduni, pentru CA la timpul séti omul sâ pita a vi-ea
hinele si a ocoli réul, sà 1)6th a voi in directie bund, a puté lucra
moral. Si puterea dob6nditä pnn educatie, puterea moralâ, sé va-
liditeze si determinä vointa, când e voiba a sé aréta omul activ in
viéta practicâ moralà, iarg puterea dobêndità pnn instructie i deprinderT
technice, inteligenta i abilitatea, sé validitézA si determina vointa,
când omul are a sé valora In pnvinta rnintii si a iscusintiT, In functiura
mintale i technice, adec4 când e sl-sT intrebuinteze mintea in genere,
pentru datorintele vietiT
Nterminismul etic n'are, nicT in chn niel in mânecA, nimic ca
determimsmul 'filosofieT materialiste. E de tot -altceva. E vorba
ca cuvéntul greil la determinarea vointil II are totdéuna aceea pu-
tere, energie sufletéscâ, care sé inchegase in nol din cultura primita'
si din dispositule in5scute transmise dela pa'nntl, si care sè
ca impulsiunT psichice capabile a sé preface In stAri volitionale
supericíre.
NumaT teoria cu determinismul etic 1st are basa sa bine sta-
bilitá in sciinta psichologicl
Ce sens §i ce valcSre s'é pote da teoriel determunsmuluT si indetermi-
nismulul? Pentru ce nu se' póte da niel' uneia din aceste teortt valáre abso-
luta' st de ce nicY credéinnt9 Ce e determintsmul etc. Are bask scientificI?

§ 44 Poftele, dorinta, dorul

Scim, cà puterea i imboldul de vietà din noT prilegesc con-
ttnuu in internul nostru impulsiunT, imbolcitrt, de a impâca teSte tre-
buintele reclamate de economia vietit, fisice l psichice. Cu cât viéta
In noT e maT forte si maT multilateralà, cu atât mar marl u mal
dacoromanica.ro
154

multiple sunt si tendintele. In urmare e natural, CA paralel cu acést'a

lucrare continua sa se si tot creeze notie trebuinte si in urma acestora
noüè tendinte i imboldirI de a inlocui perderile suferite
si de a improspeta energ-ta din no!, fisica si psichica.
Starea volitionalk inactivatä in acest scop, dupa cum s6 reclaméza.
indestulirea trebuintelor trupescr, orl psichice, s esprima: séti ca
pofte, sat ca dorinie séia ca dor.
Fiul cel rátacit, despre care ne povestesce evangelia, dela Luca,
era deprins, pa'.na era la casa tatalul sèü, sa traiasca bine. Mar
tarditi, pribegind in lume, ajunge in cea maI cruda miserie. Odata
flärnandind pe camp, l'anga o turma de porcI, ce pascea, sè cugeta
la binele, de care toff servitorif tataluI sett se' impartasesc. In urna
acésta incep a-1 mum dormta sa-1 curmeze odata miseria i fbmea.
Simprea feeler II destéptä tendinta de a-o delatura. Tendinta acésta
11 mana sa afle si modul delaturariI f6tne- sa' mérga acas'a' la tatal
sséti. Se' si duce acasa Tatar sèè tì face ospèt, cu vièlul cel mar
gras, ce avea. Tendinta ce-1 nelinistise, s6 eclipsézk cad a fost
indestulata.
Idea, urmata de tendinta de a indestula o trebuintä.
simtita a trupulul nostru, este ceca-ce dicem: poftei.
Poftele sè baséza decl pe nisce actiunr interne psi-
chice, carI reclama satisfacerea trebuintelor vieta fisicep
in vederea intretineriI energiet necesare vietir trupesct.
Asa sunt poftele de mancare, b'eutura, miscare, odihna s. a.
Poftele se' destépta in no', cand ne vin la cunoscinta trebumte
simtite in trupul nostru
Daca acea trebuinta s'e satisface, pofta incetéza. Nu dispare inse'
pentru totdéuna. Viéta prilegmd continuu consumarea i reinoirea
elementelor din trup, incoltesc continuu si trebuinte not-Le. Daca ins6
satisfacerea n'a urmat, pofta raméne in flinta, tot potentându-s6, pang.
ajunge la un stadiu de obosire, cand isI da apol' pace, pentru un
timp 6re-care.
Poftele represinta inse" de regulä trebumte, call' nu prea pot fi in-
franate fail a fi indestulate; acelea apasa atat de mult asupra ten-
dintelor, 'Ana ce acestea surescrtä vointa, ca sà le indestulésca.
Pofta e cu atat mal mare, cu cat trebumta e mal cardmalk
cu cat maI vii sunt ideile, pe cad sè basézä si cu cat maT viola
este temperamentul individual. Poftele sunt apor Cu atat maY mul-
dacoromanica.ro
 155

tilaterale cu cät maf multe si mai \Tani sunt trebuintele, atät cele natui ale,
cat si cele mgestrite, si cu cat mai destrgbälat la suflet este omul.
In directia, unde n'avem idef si trebuinte, nu vom simti nici
pofte: Ignoti nulla cupido.
Poftele sè tot sclumbg in raport cu desvoltarea corporalg si
psichicg.
Poftele, ca peste tot tendintele, sunt positive, de a lua ceva
spre a sé satisface o trebuintg si negative, de a ne scäpa de ceva.
Dorintele sé basézg pe nesce impulsiuni interne psichice, cad
reclamézg satisfacerea trebuintelor vieii psichice, in ve-
derea intre tin erif energief necesare in partea acésta a vieteI.
anume décg tendinta e de a lua ceva in posesiune pentru m g-
rir ea valorii individual e e- clomp, iar dacä tendinta are in
vedere numar simplu satisfacerea unef trebuinte intelec-
tua le, momentane, e: dorul. D. e. dorznia de a avé casg, pre-
tinr, batif etc. si dorul de a vedé pe pg'nntr, pe amid, casa natalg,
dorul de codru, de luptg, de patne etc.
Poftele, dorintele i dorul sunt acte preparative pentru vointg.
Daed sé fac in cadrul judecgtif si a posibilitgtif se si pot pteface
in acte de vointg, iarg clacg nu, rémén in calitatea lor de pofte,
donnte, dor.
Si totmar fiind-ctt aceste tendinte nu sé fac totdéuna in acord
cu putinta datà de a fi realisate, ele si sunt maf proprif persemelor
färg multg putere de judecatä i fàrà suficientä esperiintg, copidor
si címenilor usuraticf, pe carl fifirte if caracterisézg multimea poftelor
si a donntelor E usor de inteles, cg la asemenea fiinte, la carl,
in lipsa de judecatg, sè dg cu atät mai mare avént fantasief, sè pot
inmulp Rine usor poftele i donntele, asa ca sg sé simtg continuu
asediap de ele. De aceea lucru inteleptesc sé face in educape, and
sè cautg anume, ca sà nu sé cultive in copif pofte i donnte streine
de rapunea vietif.
Nu asa sé p6te vorbt insè despre dor. Dorul residg in o
tendintg idealäi a omuldf de a sé pune in raport, tot ideal,
cu cineva, sal cu ceva. El isI are obérsia in puterea imaginativg
si e legat de viéta acesteia. Fantasia insè nu sé 'Ate inzg-
brgni la comande. De aceea apof nicl dorul nu s'e" pote delgtura
Cu vointa Daca individul e fiintg inaf sensibilg, dorul sè manifestä
Cu o puteie de pasiune, fatä de care =I nu sé prea pcíte resista.
Cetim in bigrafia pictoruluf Grzgorescu, scnsg de d. D el a v rance a,
cg Gngorescu a tiebuit sg lase Pansul manat de dorul de casa,
dacoromanica.ro
156

de patrie, Cu t6te ca' interesul lui ar fi pretins sa mai l'emana in

Paris in vederea cultivara' sale artistice Cine nu isi da' séma, In
mod judicios, de chestiunea acésta, ar puté conclude, ea' s'a comis
o copilarie din partea lui Gr. Dar cine isT da séma de ce este a
fi muncit de dorul de patrie, si de .ce este in inima unui arbst de
talia lui Grigorescu, va judeca dupä cum trebuejudecata chestiunea.
Paralel cu consumarea puterilor, fisice si psichice, din noI, ce stäri, ce
impulsiurif incoltesc continuu sin nof Ce procese s'au desválit in fiul cel ra-
tkit din timpul când fliminlia pe camp pan'á a devenit multármt acasá? Ce
sunt poftele? Dela ce depind? Ce fel sunt ?
Ce este dorinta.9 Ce e dorul
Ce sunt poftele, dorintele si dorul pentru vointi? La cine sunt propnI?
S8 pot infrâna 9

§ 45. Afectele si pasiunea.

Afectele si pasiunea nu sunt alt ceva decat simte'minte de un
grad mai potentat-si de o mal' mare energie, ce inomis cer por-
urea si a starii volitionale psichice i chiar a actului de vointä.

Afectul.
Bucuria, m'Ama, mirarea, spaima, temerea, speranta, rusinea
s. a. sunt tot atatea simt6minte, unele placute altele
neplacute, totdeodatà si afecte. Cand adeca vre-un
simtèmint sè ridica in urma importantei deosebite a
impregiurarilor, cari Fati produs, la un moment dat,
la asa mare grad de intensitate, triad deviI cuprins
de el in atata, incat In momentul acela nu mai esti
stäpan peste voluta i tendintele tale, te gasescl In
stare de afect. S6 duce un bkat, alintat de fantasia sa, cu o
cana dupa apa. Langa fantana vede un cane mare. Baiatul stä.
In loc, Cu ochil tintiti la carie. Nu cutéza a s6 apropria de fantana.
La vederea canelui i s'a desteptat bkatului simtèmintul neplacut de
frica, numai simtëmént. Urméza insè, cà cânele s6 int6rce spre
baiat fäcénd un: »llame. Acum sinu:enzintul de frica, ap s'a po-
te/fíat in copa, emottunea Il cuprmde to'ta fiinfa, de nict nu mat
scie de sine si scapa ulciorul din mana. Simtèmlntul acesta e deja
afect. Canele fuge apor. Copilul isT vine iara in fire; s'a curatit
de afect

dacoromanica.ro
 157

Aprópe orr-ce simtémint sè p6te desvolta, la ocasie, in stare

de afect. SimOmintele produse de subhm devin fórte usor afecte
Afectele sè destróltä indeosebr la indivicy, a cal-or sistem nervos
e fórte sensibil, asa: la copir si la OmenT nervosr De regula afectele
sunt de clurata scurta, caracteristica lor deosebita. Omul sta'panit
de un afect puternic lucrézd inconscient. De aceea nicr nu c res-
ponsabil pentru fapta sa, la mèsura cum ar fi, daca ar fi lucrat ca
consciinta si cu vointa. Fund starea de afect resultatul une im-
pulsiunr puternice, reagarea ei sè face in mod atat de puternic
de rapid asupra nervilor, atat motorr cat si sensitivr, hick judecata
nu sè mar póte injgbeba. Acésta reactiune s6 manifestéza in mis-
carea si cu ea in fapta, ce de regula urméza efectulur, fara controla
conschnter.
fiind-c'ä prat reactiunea puternica, ce sè exercita la afect,
infiorarea s6 comunicà in mod vijelios asupra tuturor nervilor, starea
acésta exercita totdeodata o deosebita influinta i asupra oi gams-
mulur fisic, favorisändu-r ort impedecandu-r viéfa.
In fatä totcléuna s6 observa efectul, in schimbarea colorir Unele
efecte mall d. e. bucuria, frica si chiar mirarea, pot causa si mcirte.
Excitarea trecénd cu o vehementä mare din creer pi in maduva
spinarir, de aci prin nervir sensitivr in centrele ganglionzu e si de nci
apoi i prat nervir ganglionarr, pot descarca in organele vietit fisice
sguduiturr atat de mair, incat sa causeze mórte repentina
Sunt periculóse afectele i pentru starea i viata psichica, care
In urma sguduiturir creerulur .s6 póte usor altera si ea.

2) Pasiunea.
Paszunea resida tot in o potentare mar mare a simt6mintelor,
numal cat ea, nu e produsul until moment, ci a une influintarr si
excitarr mar indelungate. E posibila nun ar daca individul are dis-
positia necesara in fiinta sa, o dosa mare de energie psichica. Din
causa acésta pasiunea ma' nu e de durata scurtä, ca efectul, ci e
de o putere dainuitóre. Nu oil ce om sè pcite decr manifesta ca
pasiune, in vre-o directie, ci numat acela, care are pentru asa ceva
cualificatiä. Cruchmea lur Grill-Sanger si a lut Vlad Tepes, ambitia lur
Macbeth si a luT Coriolan s. a. nu sail desvoltat asa numar, de mobilul
uner impregiurärr externe, ci din o dispositia internä, puternica, ce
le-a fost caracterisat din nastere fiinta lor. Multe din pècatele marl;
dacoromanica.ro
158

dar si multe din faptele marY, de carI cetim in d'are, rornane,

drame i in istoná, sunt efluxul pasiumlor omenescI. Asa d. e. e
constatat, cä multr din 6rneniI criminall sunt pasionatl pentru crime,
adusI la asa ceva In urma influintif dispositiel lor näscute si des-
Toltate in urma educatia lor gresite. De alfa parte Ins6 tot pe basa
acésta resultá i iäptuirile, carI caracterisézá pe 6menils mart

1. Ce stárI sunt afecteIc si pasmnea? Ce exemple de afecte së 0.'sesc.

Cum s8 desváltà afectul? Prin ce exemplu sè pelte invedera? La cine s'e' gäsesc
stArile de afect, in deosebi? E iesponsabil omul pentru fapta din starea de
afect? Are afectul influmtä asupra orgamsmului?
2 Ce e pastunea? In ce om s'é desvc510.? Ce rol are pasmnea in mam-
festarea faptelor sublime, rele si bune

§ 46 Inclinarea si patima.
Inclinarea
Poftele, donnta si dorul nasc in urma unor inpulsiunI pro-
vocate, accidental, de trebuinte momentane, adr unele, mâne altele,
In o vanetate de tot mare, si dacá sunt satisfäcute incetézá, pentru
un timp, scurt orI lung, de a s'e" mal manifesta in acea directie, and
eventual nastere altorfel de pofte, donnte orI dorurI.
Sunt Ina6 In internul nostru si donnte, carr ne imboldesc, in
cate o directie, pentru maI lung timp, unele pentru un forte lung
tmp, i acli si mane si tot mere'. i fiind-ca' In urma acésta tot
facem deprindere In a lucra In acele direcçii, facem sä s6 stabilésca
o legáturá fOrte viuá intre anumite centre psichice i intre anumite
centre motnce, sh sè realiseze sensibilitate de tot finá, si de altd
parte dobéndim asa abihtate i sensibilitate in organele respective,
incât lucram cu usunnt5 i cu pläcere deosebitä. Acéstá stare psichicá
ssé dice inclinare off aplicare.
Inclmárile resida' in nisce sirurI de idei vii cualificate a s6 tot
ndica la clantatea constnnteI si In nisce dispositif speciale, fie gratie
repetint dese, fie gratie influinteI mechuluI inconjurätor, fie gratie
dispositnlor ináscute. CophI ah inclinare la joc, amb'surat vhsteI
sexuliff, dar totdeodatá pot arèta i inclinärl speciale la diferitele
chiemárI a le vietiI, conform disposithlor lor Innáscute; uniT Ornedi
ali aplicare la o stiintà, altiI la alta, unil pentru cutare chemare, altli
pentru alta, etc.

dacoromanica.ro
 159

Inclinärile desvoltändu-sè si perfectionându-sè ajung a sè trans-

mite din neam in neam, fäcénd sä sé perfectioneze cu ele si ope-
rapile mintale, morale si fisice omenesd, basa progresuluI general
De aceea sè recere, ca familiile singuratice, in vederea inde-
-pliniril operer de peifectionare, din neam In neam, sa ingrijésa,
ca succesonI sä sè declice aceleiasI séti titer astfel de cariere,
care este inrudità cu aceea, pentru care ail desvoltate deja incli-
närile In familie. In intelesul acesta s'ar tecere, ca din famila de
medid, militarl, inginerl, preoff, industriasI si comerciantY, --de -clife-
rite specialitkI, etc. sä sè créscä tot asemenea munciton.
La poporul, la care nu e constantä si continuitate in specia-
litatea de ocupatie a familnlor, unde canenle sé schimbà din generatie
in genei ape, d. e fiul unul negutätor sé face advocat, fiul acestuia
soldat. al acestula medic, al acestuia ingmer , de o parte progresul
nu e pe basa cea adevératà, cgcl nu s'é dà posibilitatea cultivära
inclinapilor speciale si de altä parte multämirea sufletésca si fe-
ricirea nu se pot säläslui in inima muncitonlor.

2) Patitna.
DacA o inclinatie fórte pronuntatä e de naturà a mâna pe
om la fäptuirea acpunilor sti icäcieise vietiI, sé dice: patina
Patima impinge pe om spre präpastie, cu o putere iresistibilä.
In casun de acestea omul si vede, cä nu merge pe calea cea bunä,
dar' nu sé pi5te opri. Omul stä'pAnit de patimä nu maY 'Ate trä'i
färä felul aceIa de escitape, fiind-cä in urma deprindenI abuzive i s'a
secat energia fisiologicä' trebuitére. Acésta trebue produsä cu mestesugire.
Si frica de slä'biciunea vietiI, resimtitä', e ;AAA de inspäimantä'tóre, IncAt
alte momente, alte consideratif nu sè pot pune in cump'e'nä Cu puterea
el'. BetiviT, cartoforil si alt fel de pätimasr véd, c'd 1i ruinézä viata
si averea, dar de repnut tot nu sé' pot retiné de la a-Si turna pnn
consumare de alcohol on prin ioc excitapa devenitä' necesarä viepI lor.
Patima, pentru cel atins de ea, e un mijloc pentru sustinerea ener-
06: si valorä'rif de sine. Asta o simte el. Poff sà-1 tot moralizeif In
alt sens, &Ad nu pnnde nimic.
Patima, sé intelege, e a sè deosebi de pasiune. Pasiunea r e-
sidà in tendinte menite a ridica energia si val6rea
individualä si nu simplu a o sustiné. Pasiunea e tot-
dacoromanica.ro
160

dauna interesantà i importantà, patinza este de des--

preluitPasiunea, fie rea, fie huna' itY atrage inte-
resul de a o vedé manifestandu-sé si desvelindu-s6,
patima itI destépt4 disgust. Pasiunea e isvorul ac-
tiunilor marI, puternice, ja rà patima acelor slabe.
Pasiunea ridica.' pe om, patima il cob6ral In arta' sé ia pasiunea st
nu patima.

1. Prin ce sä caractenséza poftele, dorinta, dotul ? Ce este inclinare?.?

Prin ce sé' deosibesce de acelea 9 In ce resida inclinarea Ce importantä ají
pentru opera de perfectionare a omeninnI? Ce trebue f'acut avéndu-sé ac6sta
In vedere?
2 Ce e pasiunea? Din ce resula? Ce deosebire sä. face intre patiná_
si pasiune

B) Manifestarea exteriéra a stárii volitionale.

§ 47. Despre miscare In genere.
Omul, vrénd s'a' traiasca, e avisat sà lucreze, si Cu spintul
Cu trupul.De lucrarea spintuala' a omulul ne-am ocupat. Rémhne
sa. ne ocupam putin si de lucrarea tiupuluT, intru-cat i acésta e
eflucs al vietir intelectuale. special o rostire a st'arir volutionale
Lucrarea trupulur sé manifestä prin difentele inisca'rY, can' sé
destasurà in vederea une legr biologice basate tot in economia
si In difentele probleme ale eI. s'a' ne intArim trupul, sà ne ca.'s-
tigArn cele trebuitòre pentru traul i viéra', sa' ne valorám viéta, sà ne-
o apgram, etc. Trupul devine organ si ajutor sufletulur, tocmaY prin
faptul, ca' efectuézbi miscArile necesare.
Miseánle se produc in urma reactiumlor din eentrele nervóse
asupra corpului. Dupà cum sé stie, deschrcarea excjilnlor in creerf
orY méduva spina'ril' este ut mata de reactiunI, In atarà.
reagrätóre atacênd centrele motrice, sé transmit asupra nervilor
ton'. Acestia excita' muschff, unde sunt legatl cu capetul periferic
asa fel sé produce mqcarea.
Conform cu problemele, ce trebuesc indeplinite prin sránle vo-
litionale, miscArile sunt de mal multe felurY: voluntare, involuntarer
reflexive, expresive instznctive, de caff ne vom da sémd pe scurt.
in cele urm'atóre.

dacoromanica.ro
 161

Prm ce s6 mandesti lucrarea trupulul? Cum sè' produc miKánle? Cite

felurT de miscärl sè gäsesc?

§ 48. Miscarile voluntare i involuntare.

Misclrile voluntare sunt basa tuturor depnnderilor, in cad s6
manifestà activitatea omenéscä in vederea satisfacenT datorintelor
vieter. Ele sè indeplinesc la porunca data' de spirit, prin intervenirea
puteril judecAtif si a vointer. Ne trebue numar deprindere in a con-
duce curentul energieT, desteptat de cutare act psichic, cAtil cen-
trele motnce corèspunclétóre, ca sO sè desfäsure miscOnle voluntare
In locunle, unde sè intentionéza" miscarea. In vértutea puterir inás-
cute omulur, de a imita actiunile, ce vede destä'surandu-sè inaintea
sa si in vértutea legä'turir intre centrele psichice si intre cele motrice
sè castig4 fel si fel de depnnderl technice. Asa fel si ajungem de
ne miscOm gura, picicirele, manile, peste tot pärtile mobile ale
trupulur. Pe calea acésta ne insusim diferitele desteriatT technice.
Sà ne cugetäm numar cum sé inväta, mersul vorbitul, scrisul, can-
tarea in violinh s. a. OrT-ce miscare, fäcutä de copil in scopul de
a-sT insusi aceste destentaitT, e fäcutà cu vointa i conscunta. Ade-
vérat, dupä-ce i le-a insusit odatä, e destul sà sè deie impulsul
prim de vointO si de aid incolo lucrarea sè destOsura dela sine, ca
miscOrT involuntare.
MiscOnle voluntare constituesc o mare putere si valcire pentru
viéta. Gradul lor de finetä i exactitate depinde dela depnndere, dar
depinde fcírte mult si dela inteliginta inAscutà.
Mzgdrile involuntare representà un stadiu mar desAvérsit al
miscarir voluntare.
AjunsT la desteritatea sä putem face miscArile necesare
mod involuntar, 15r6 contznuua intrevenire a conschntir, ci numar sub
controla acesteia, am castigat totdeodatà asa fel de mobilitate
in organele respective, incat miscOnle sè indeplinesc in mod mar
perfect si mal usor, i fArg a sé simti curénd oboséll. SA ne inchipuim
cum sè muncesce un incepétor in cantarea la violina orT pian si
cum sè preséntO un artist. Ce obositor pentru primul i cat de usor
pentru al doilea. SA ne inchipuim ce deosibire intre a merge pe o
cale,- pe unde ë nororti, unde trebue sä bOgAm bine séma la fie-care
pas, ce-1 facem, i intre a irrerge.ye o cale bunA, discutand cu cineva I?
Tot pe basa acésta s6 eSplia :Si causa, pentru care lucrOnle efeC-
11
dacoromanica.ro
162

tuate fea-te usor st esact, cand esa' singur, In fata altora, eand,
intelege, vi-6nd nevrénd devine activa constiintä, nu succed, orI
fac In mod maI stamgaciti. E si natural, ea asa sg sè intémple.
scie d6r, el' o:Ice desterrtate technica e chestie de deprindere me-
chanicd. Centrele pentru deprinderile mechanice sé aflä insé in
cerebel, medocefal si m'éduva prelungitä si nu in cerebru.
and ne am dobéndi o desteritate s'ati desvoltat totdeodatä In
acel loc si o sensibilitate mal finä, gratie careia centrele motrice de
aci pot lucra bine, si fara impulsiunI mänate din hemisfere.
Dar' e de notat, cd cercebelul, ca si medocefalul si m'éduva
prelungitä,isI castiga' puterea de a lucra numal In urma deprinderff,
sub conducerea consciintet Ceea ce Insemnézd, ca' pana' ne insusim
o desternate technicd trebue sà fim ajutoratl de minte. De aceea
s6 i inté'mplà, eh' individul inteligent 1st póte mal curénd 1nsusI
abilitatea technica. Dupd ce insè s'ati desvoltat pärtile de jos al
creerilor, sè póte abdice apoI de ajutorul si amestecul cerebrulul; ba cu
cat acele pärtY sé' pot abstrage In activitatea lor mal' mult de sub influinta
cerebruldf, cu itat s'é pot efectua miscatile In mod mal perfect. Pia e
de esplicat miscarea minunatä a somnambululuf, la cate tótä energia
este concentrata in cerebel, conscunta fiind absorbitd In mod absolut
de luna; asa sé' esplicà putinta individflor de a umbla pe fi-Anille s. a
Ce sunt miscgrile voluntare? Ce valáre
Ce sunt miscinle mvoluntare Ce deosebire este In pnvinta esecutäriI
intre m voluntare si mvoluntare? Pentru ce sé sivérsesc In mod maI per-
fect m. mvoluntare? Pe ce terneiä sé dobéndesce miscarea mvoluntarg?

§ 49 M4cäri1e refiexe.
Un fel de miscäil involuntare sunt st mi,scdrile refiexe.
and vrea cineva sä ne aplice o lovitura, momentan ne apa-
ra'm formánd un fel de scut cu biatul facénd o inclinatie a cor-
puluY in directia trebuitóre. and ne perdem, in urma une! positlY
neobicinuite, equilibrul corpulul, ne incovaidm inddtd in directia
la mèsura necesarä spre a-1 aduce éräsI la equilibru. and ne vine
ceva spre fata, la moment ne Inchidem ple6pele. and vedem ceva
lnfiorator, ni sè schimbä colo:SI-ea feteY si eventual si tipäm. Miscgrile, ce
sè fac aci, sunt. reflexe7-1Ele sè fac f ara consciintä si vointa, f'dra'
conlucrprea cerebruluI; decl centrul pentru acest fel de rniscárI e
mäduva spinärily cerebelul i medocefaluL S'a si espetimentat, cà astfel

dacoromanica.ro
 163

de miscdrI, Feflexe, sè pot indeplini chiar i dupd ce i s'a scos anima-

luluI creerul. Atins trupul unuï asemenea animal brósch cu
un accid puternic, animalul dd cu piciorul peste locul atins, semn
de capabilitatea de misc'äti reflexe a aceluia i in starea acésta.
Miscdrile reflexe in cele mar multe casurI, se' urnesc de im-
-presil externe, sensoriale, ale cdror excitdri insd In loc de a fi
comunicate pAnd la emisfere se pun in stare de reagare deja din cen-
trele sensoriale.
Meduva spinàrii, cerebelul si medocefalul isI cAstigd sensibi-
litatea de centre reagdtóre tot pe basa deprinderii, in urma coope-
rdrii cerebruliff, prin miscdrile voluntare adecd
Miscdrile involuntare, in urma until indelungat exercitiii, incd
-devil] de naturd reflexä. Vederea notelor unei piese bine deprinse
sternesce in un mod atát de repentin miscdrile cordspunddtóre, in-
cat si acestea pot trece de miscArI reflexe.
Mirosul, inghititul, privirea, acomodarea ochilor, miscarea pleó-
pelor sunt tot atAtea miscdri reflexe. Inv'étarea copulor de a vorbi
inch' se face pe basa miscdrilor reflexe. In multe din misednle vo-
luntare inch' se complied si miscArl reflexe.
O multime mare de miscdrI reflexe au base indscute in
-organism
Dar si din multe feluri de miscdri reflexe inconsciente, in urma
repetuff lor, sè fac miscdrI si actiunI voluntare. Asa d. e. cand co-
pilulur flämând i s'e va dice »mama,, »tata,4 acela in mod reflexiv
va esprima sunetele trebuitóre. Dupd o deprindere Ore care va
esprima cuvintele cu vointa Tot asa va imita si alte cuvinte.
and efectukm miscri reflexe? C sunt9 Pe ce temen.1 se' Indeplmesc
nuscärtle reflexe9 Cum sa ajunge la putinta mtscärilor neflexe9

§ 50. Miscärile instinctive.

Instinctul sè manifestä pi in cliferite miscArr, ca resultate reflexe,
. ce s6 fac in mod inecanic, fdrd conlucrarea chibzuira cu mintea, in
vederea until scop hotdrit i färä a sè cunósce Ins6 scopul. Traiul
viéta animalelor sunt in mare parte conduse tot de instinct. Vit6lul s6
apucd sà sugá tàrà ca sä'l maI Invete cineva; albina merge la cos-
nita sa si la locul sèù in cosnitd, Mà a fi fost instruatd ; pasèrea
ti face cuibul se'il in felul, cum fac si alte pasM, de aceeasi specie,
11*
dacoromanica.ro
 164

fhrh a i s6 fi aratat vre-un plan; s6rece1e fuge de pisich WA a fi

aflat dela cineva, cà pisica e dusmanul lul de mórte, -etc. etc.
Instinctul s6 basézh pe imboldul natural de conservarea vietfr
si inmultirea genulut Momentele, carl stall' mar aprópe de acele
imboldurI, destépth actiunI instinctive mg puternice si mal mina-
nate. Nu boldul de a chuta plhcere e a sè considera de caush a fe-
nomenelor instinctive, ci numaI si numaI boldul sus amintit. PlhcereA
numaI intovhrhsesce indeplinirea unor actiunI instinctive, nu plhcerea
e scopul actiunilor instinctive, chef v'edem, a uneorl individa trebue
sh s6 prhphdésch chiar sub povara acelor actiunr Paianginul, a chruT
tès6turh s6 tot strich, nu incetézh a-sit-o tot repara phnh ce
móre. Unele pasèrr, clach li-sè tot iati 6u6le din cuib in timpul
ouatuluI, ouh inteuna, dar tot ou6 mal mid, phnh släbesc in atAta.
de 'si clati viéta.
Fenomenele instinctive s'6 manifesth indath-ce organismul s'a des-
voltat in mäsura, ch organele mente a fi puse in actiune devin capabile
a s'e" excita pentru indeplinirea menirif lor. AtuncI in mod spontaneil 1st
dati zor impulsiunile pentru a s6 destepta mischrile corèspundétóre.
Amèsurat trebuintelor firescr de conservare si de immultire s'e ivesc
diferite lucrAti instinctive. Dui:A cum de tot varff sunt conditule res-
pective, tot asa de variI sunt st actiunile instictive.
Actiunile instinctive s6 shvérsesc aprópe in mod mechanic.
Impulsiunile lor residà altcum tot In sistemul nervos, dar functiunea_
sè face färA conscienth, ca in urma unel deprinderI specialiste, in
astfel de mod, cum e nevoie sh s6 fach in vederea ajungerit
scopuluT.
Animalele conduse de instinct sciu cum sh sè ferésch de dus-
manI, pAnh a nu fi fácut esperiente si a fi luat Invèthminte, in pri-
vinta acésta, dela cineva s'a dis.
Vrabia din Africa de sud isI ingrAdesce cuibul cu spinT spre
a si-1 scut in contra rnaimutelor si serpilor, de carI sunt cu grh-
mada pe acolo; cele dela noi nu fac asa ceva. In regiunile calde pasèrile-
nu clocesc ouèle; in altele numal: nóptea, la noI st nóptea si diva.
Cucul, care nu-s1 face cuibul sal propriù, 6uà in cuibul astorfel de
pas6rI, a chror ou6 séinsénh cu ale luI, par-ch anume, ca sh nu fie
recunoscute de proprietarul cuibuluï., PescutiI nurnitI costr6st
spinosI (Gasterosteir trachura), pe spate provOutI cu neste
soldl ascutitI, drept scut, träesc impreunä cu pesta rhpitorY,
d. e. cu stiuca, care sè nutresce altcum cu pestI - micI.

dacoromanica.ro
 165

Vitele sò spana Azle täunT (streche), desi aceste musce nu pisca.

Ail insè alta causa de a sé sparia de ele.-, Soiul acesta de musce
isl depun adeca ouèle in pielea vitelor celor mai bune. Si larvele,
carT sé desvéltO la timpul sal', le causéza atuncT durere. Cana, cand
sunt bolnavl la stomah, cAnd ail vermT orT 6se nemistuite aci, ma-
nancl érba, sig-ur, pentru-ca deodata cu érba nemistuibila sa ese
afara si ce e rei in stomah. Gainile si porumbeiT mInânca var,
cAnd acesta nu e in nutrematul lor In mäsura receruta spre a li
sè forma cója ouélor. Pasérile calétóre pléca din regiunile, uncle ail
stat vara, mal curênd orT maT tOrchil, dupa presimtul, ce-1 ail, cà
vine aci frigul maT curénd orT maT thrgiil. and e sa villa o vara
secet6s5 si calcIA cocoril parasesc locuintele lor indata primavara,
fiindca In asemenea vara n'ar gOsi pe acolo bältT, pentru all' de-
pune si cloci ouéle. órecele scóte embrionuI din graunte, pentruca
acestea sl nu incoltdsca in, pamént, in decursul erniT. Anirnalele nu sé
vor maT cugeta, ce sa faca, in casurile amintite maT sus, lucréza asa ail
s'a.' stie de ce. Lucréza Incottsciu, dar pentru un scop anume, in-
data ce li sè stimulézä organele. St organele in timpul, cand ail A'
fie inactivate, sunt cu mult mal sensibile. UneorT atat sunt de sen-
sibi/e, de manifesta lucrad de natura unor profetit Pasarea incepe
ail face cuib, indata ce desvoltarea organismuluT i-a creat Sensibili-
tatea indestulitóre in organele genitale. Br6scele fug in apa, bróscele
téstóse la uscat, muld pescI de mare sé retrag in riurT, indata ce
li sè apropie timpul ouatuluT, IsT cauta locunle potrivite cu conditiile
trebuitóre pentru actele vietiT lor.
Instinctul resida in nisce dispositir fixate In sistemul nervos,
inascute. In urma vre-uneT excitad, ca Rune, frica, iritare sexuala,
etc., la timpul WI, isvoresc impulsiunile pentru actiunile necesare.
Dispositiile instinctive ati fost dobéndite insé de animale in urma
deprindenT, la cad ail fost avisate de necesitatile vietiT si a traiulul.
S'ail desvoltat decT din puterea de inteligenta. Animalele, cad n'aií
avut energia si póte --ocasiunea de a-sT puté insusi deprinderile, de
carl ail avut nevoie pearu viéta, s'ail prapadit cu timpul, rémanénd
numat cele maT iscusite, mat 'energice, cele cu disposithle pentru
deprinderile reclamate de necesitatile vietiI. Acest fel de indivicy
din diferitele specil de animale, dotatT cu aptitudinT de a invinge
greutatile vietiY, cu timpul s'ail tot perfectionat si el, scapandu-sé
din ce In tot mal bine de ceT slabT, asa, ca ceT de aciT, cad sé afla
pe o tréptä inaintata a desvoltariT evolutionale, posed aptitudinT

dacoromanica.ro
166

inascute, un fel de talent inascut, de a esecuta anumite micàri, anu-

mite deprinderI, in vederea indepliniriI problemelor practice de viéta
pentru prvpasirea si conservarea specter.
S'e' si sustine, ea' mar Inainte difentele speed' de animale sá
fost representate pnn individI de mar multe colon'. D. e. sé crede,
ca A' fi fost epuri de difente colorI. Pericolele, carora aù fost Ins&
expusI epuril, sa fi contnbuit, se' sustine, la desvoltarea si sporirea
numar acelor de coldre sued. CO.' de alte colorr, fluid maI usor
védutl, au fost extirpttl, tar cei de coldrea paméntuluI, aü putut
seapa mal usor, nefiuìid bagatI in sémä, and sé ascundeab. Asa
fel ail rémas de mal multe colorI nurnaf epurfi de casa,
fost expust Ca cu epura a trebuit sá sé fi mar intémplat si cu alte-
animale.
adl sè mar urinézh' procesul acesta de curatire. Cate
pasèrf emigrát6re sè mal reintorc din cele ce ail plecat?
Sigur, cele mal apte, cu instinctul a conservare maI desvoltat. Tre-
buintele vietiT aü adus cu sine sa sé perpetueze indiviqir órecuut
proba tI doveditl" maT aptl pentrb viata, catl tot perfectionandu-sé
In insusinle trebuit6re ab ajuns de dab nascere adI numaI la individr
cu aptitudinl speciale inascute, cu instinct la perfecpe. La per-
fectia acésta ail colaborat insé mil de mii de generatit
Cu cat animalul sta. pe o tréptä maI infencíra de desvoltare,
cu atat e mal mult stapanit i condus de instinct. La animalele mal
supencire instinctul nu e puterea, de care s'ar conduce intréga
Prin domesticire s'a maI laxat instinctul animalelor; acestea au fost
nevoit ea maI lua i alte depnndert Dar tot le-ail rémas insé multe deprin-
derile primitive. Chiar 'hare deprinderile capétate prin domesticire
pot manifesta si de cele instinctive pnmitive. allele, conform ca
instinctul anelul primitiv, 151 ascunde, adeseorY, mancarea primita,
dupa. cum procedea canele in stare de sèlbatacie.
La 6menI a rémas, se' intelege, maI putin din instinct. Impre-
juranle, intre cari i-a fost dat ()multil a sé desvolta, ail tot eclipsat
puterea instinctulul, facénd loc puterir ratiunir si a judecatir. Sé
'ntelege 6meniI, in timpul desvoltarii Primitive, vor fi fost mar mult
çondusI de instinct, decat adI. Dar si la 6meniI de adI sunt hied
destule manifestatil Instinctive, unele rémase din instinctul animalic,
primordial, altele devenite prin dese repepre si mostenire insusirI
instinctive. D. e. omul, and isI bate joc de altul, ride ironic, ara-
tandu:sI caninï, rémasite de stare de sélbatacte ; and e sta-

dacoromanica.ro
 167

panit de urá 1ï arata top dinti I, aratá color. Tot pe instinct,

<lar instinct rémas in urma culturff, sè basézd i presimtirile, ce multe
persone dotate cu o mal mare si mai finá sensibilitate psichicá
cáträ ce le-e dat sä. pätésea' In villor, ceva mal deosebit, ce li sé aratá
pnn visurl, prevestirT, visiuni, . a. Tot manifestatia instinctuluT este
frica de meirte, rusinea, gréta de mancárile necurate sal in
stadiul discompunera, ca avênd a stnca sänátátiI; apol indemnul
copiilor la joc, In o directie la Met'. si In alta la fetite ; slintul si
iubirea pentru curäterne, pentru chitélä, simtul de sfialá genare. s. a.
Despre Laura Bridgeman, din institutul de or/DI din Boston, sé
cà cu- bite, ea' de la dot ari numaI avé deck simtul pipàitului, II
plácea curkenia si chitéla intr'un mod deosebit Tot ca resulsat al
unor impulsiunT instinctive sé considerá multe miscárI si actiunt
voluntare. Asa d. e. plansul copulor, in Inceputul séti, sigur, residá
in reactiunile instinctive create de conditnle vietii organice. Tot re--
petindu-sè faptul, ca mama la augul plAnsulul copilulul s'a tot apropiat
de el, l'a luat In brate, l'a nutrit, s a. copil a inceput a .cum5sce ur-
marea pansuluT sèù, si apol a plange cu vointa, pentru ajungerea
unul scop, ia adecä obiceml a pange de cAte oil simte trebuintele-
satisfacera tendintelor sale
In ce acte ale animalelor s'é mandestil instinctul? Pe ce temeiil
sé efectuézi mIscànle instinctive? Cum sé invederézi baza biologia
instinctuluI? Pnn ce exemple din viéta animalelor? Ce este decl instinctul?
Cum s'a desvoltat puterea de instinct la animale? La ce animale e mal
n-iare i mai generalisatg puterea instinctuluI? Cum sta. cu mstinctul la_
bmenl?

§ 51. Miscärile expresive.

Din creen l merg o grárnaa-de nervl iinotoili la musculátura
fetel si a gkuluI. AcestI nervI terminatl cu capétul lor central in o
materie atat de sensibilá, cum e cea a creerulur, sunt si eI maï sen-
sibilI deck alta. Pe basa faptuliff, eh' impulsiunile mal intensive sé
transmit din creeil, pe calea reactiumr, i asupra nervilor motorr fa-
tall i guturalI, musculatura din fatä si gât sé pune in actiune, re-
sultatul cáreia este m:mica si sunetul. Mánii bucuna, fiica, gándirea,
fantasarea, i alte acte psichice sé manifestä totdéuna si in fatá,
destul de ciar, prin nisce miscárt ale unor anume muschr fatalI sal
prin vibrarea unor anumite c6rde din gat. Acestea nu sunt altceva
deck efecte ale ml,vaïnlor expresive.

dacoromanica.ro
168

Fiecare fel de actiune intelectualà mal intensivg cor6spunde

un anumit fel de miscare muscularä din fatä. In urmare de cite or/
s6 repetézA in suflet sfärT psichice mal deosehiie. sè repetézA si mis-
cal-11e in tés'éturtle musculare corèspundetóte can fatä, maT intensiv
sal mal putinr intensiv, dupà intensitatea simtèméntulur, Dar in
urma acésta, acele fés'éturl musculare sè i desvOltä mal tare. In
urma acésta s'e' si pote apor judeca de pe fatä felul actiuniT din sptrit,
cAcT fata de fapt póte transfige cu gändul i malales ca
simtirea, de care e sufletul stäpinit in un moment dat. Fata
este un fel de invèlis transparent al sufletuld. Tot in vêrtutea acestui
fapt resultà i putinta de a ne exprima gändirile i simtèmintele
prin tonurI, prin vorbire off tintare.
Si fiind c4 deselor miscärT tle unor muschl rèspunde totcléuna
si desvoltarea acelora, urrnézä In mod firesc, cä repetänd cineva a fi
tot vesel orT tot trist, supèrat, gändurat etc. sA-i s6 i desvOlte i felul
corèspunciaor de musculaturä a fet.eI mai pronuntat ; asa fel s6
ajunge de capätä fata o specialà trgsätura Acésta s6 vede apol si nol
dicem, cA cunóscem de pe fatà felul vietiT sufletescI a 6menilor, a
culturiT lor si in deosebI a simtèmintelor lor, ea' putem ceti i numaT
privind fata omuluT in starea luT psiclucä*) Cit de bine s'e' vede

*) Din acest fapt s'aii desvoltat difentele teora de a cunósce din forma
fetel orI a capulul calitatea i tina psichici a 6menilor. Din acestea cea mal
esactä: e teona desvoltaril musculatura fatale, D. e. cánd este desvoltatá
musculatura de deasupra ochilor, cu increfáturI perisendicnlare, e semn,
avem inaintea n6stri un cap cugetätor; unde sunt crete orzsontale pe frunte
e semn de un om, ce are insusirea a s'6 mama, supèra; fruntea intinsi e semn
de linite qi seninktate etc. Dup'á teona acésta urmézi in privinta esactitita
cea despre craniu Déci are meya creerul desvoltat la basä., deasupra ochilor,
13'6 qice, ci e dotat cu deosebta putere de apercepere »destept,c creerul
desvoltat deasupra, la unja mediana crarnank, denota' putere de rationa-
ment vcuminte»; déci creerul e desvoltat deasupra frunta, pe lima mediada',
ese mnde generositate, (ida e desvoltat la crescetul capului sè vèdesce finita
orgoliulul. Desvoltarea cramulul la pärtile laterale, la pariqate, cap bombat,
ca de pisici arati, qiretenie.
E apoi teoria cu träsitunle fe/el. fata lunga afátä: finete, osásä bádi-
rime, rotundi simplitate etc.
Teona in privinta nasulur. omul cu nas mare posede putere
energ,r9 mal deosebità. cel Cu nas mic e putin la inina, cel Cu nas gros e
nealegaor, cel cu nas carnos, e mitin gmgas, nas dat in sus arati cute-
zanti, etc.
In privinta ochzlor. °chi' marl Insemnézá sincentate, °cha nucT viclenie.

dacoromanica.ro
 169

2cdsta la actorT, carT sunt continuu pusT a rosti si in fatA, in mod

mal viu, sarile sufletescr. La actorul, care preda tragedir, sò va de-
-termina desvoltarea unor anumitI muscht fatalT, in un anumit fel,
cel care e pus sä jóce comedir oft sà infatiseze scalambaturT,
laräsr in alt si alt fel.
Tot in acest fel s6 face si cu miscarile expresive din gat.
Deprinde-sè cineva a-sT exprima prin graiti tot momente de-veselie,
-oil tot de intristare, ori tot de supèrare, atuncr in urma acésta IT
tèmâne un timbru special in sunetul cuvintelor, caracterisltor de
Neselie, --instristare, supèrare etc. asa, ca sè páte cun6sce internul
-omulur si de pe felul sunetuluT cuvintelor sale, limber sale.
Declamatiunea Inca' succede atuncr, cand s6 invederéza ciar
starea sufletulur prin 'activitatea muschilor organelor corèspunetóre.
1Vliscarile expresive pot fi de natura: reflexive; cand
sè produc spontaneti, fàrà vointa', numaT ca resultat al une reactiunT;
si pot fi voluntare, cand cu vointa si intentie ni-le producem.
Din alt punct de vedere ele pot fi enzotionale, când sunt efectul
unel emotiunI spantanee si rationale, cand sunt etectul lucrarir
intelectuale, al judecatir omenesci. Diferitele expresir momen-
lane ale feter pot fi produse adeca sal in urma emotiunilor, in
mod i n y olu n t a r, séti in urma judecatir si vointer, in mod y o-
1unt a r. Miscarl expresive de feint dintaiii, cele emotional e, s6
gasesc si la animale, cele de felul al doilea, cele r at ional e, sunt
-propeff numaT neamulul omenescl

*) In vertutea desvoltärif succesive a misciritor expresive s'a desvoltat

st gratul omenesc, difentele limbl.
Ca si misca.'nle expresive, asa si gratul e de natura enzollonald. tipetele,
.esclaminle i sunetele imitate, propru atit animalelelor cat si dmenilor si
apol de nature: rationaktve se gäsesce numaI la dmeni.
0 parte a cuvintelor, din limbile omenesei consti din sunete emo-
/tonale, cum suut cele mal multe intenectiI, esclamattI 9i onomatopei, cea
rnaI mare parte Insë sunt facute cu ajutorul ratiuniI, din redeemi statonte
rational Insemnand tot atatea eoncepte generale. Stabilirea stinlor de lucru
sub care a decurs desvoltarea limbeI omenescl, e cea mal importanti parte din
descoperinle linquisticiI. Ridäcini Insemnind concepte generale sunt cam 1000
(Max Muller: Vorles), din caff apoI s'a constituit tesetura ulteriára a lim-
bilor, pnn difente felurl de modificata : Asa d e. din rädicina »ace, care
Insemnézi. In anca veche, a fi »tute,e a fi vasprue s'a rácut cuventul
pentru numirea ammaluluI, la care s'a observat acésta Insusire de cipetenia,
ca representativa si adeck s'ail format cuvintele yasva» in l. sansciita.
.%equus» in lat. si vippos, In grec. ,ehu» in I. germane. veche, cal In limba
roming', era de alta parte s'aa maI format si cuvintele- acus, acutus
dacoromanica.ro
170

Cum sé efectuéza iniscarile expresive ? Unde sé manifestä miscarfle

expresive 9 Cum sé desvellta. musculatura respectiva in urma esecutarff
expresive? De ce natura pot fi misea'rile expresive? Ce sunt si la cine
sé gasesc_m r. onoponale i cele raponaleP
Cum s'a desvoltat graml, limba2

etc , la carl tot nottunea iutelil s'a luat de basa. i arpele fuge i ut e, dar
nu s'a numit dela conceptul ci dela al raclacinil »ah» (asfixa), fa-
céndu-sé .ahi» In sanscrita, »Oils). In grec., .anguis» In lat., apoI dela »sarisw
(a sé tart) s'a facut zsarpa), serpens s a. vhamsas *(gasca), insemnéza anima
lul, care deschide gura, ,varcas» (lup), care Inglute (verschlingen) «sus» (porcul),
care produce mulV, numirea pentru om la popárele indogermane s'a fo; mat
din trel radacinI, din Alomo, cel facut din pamént, din .marta,» cel muritor
si cel cugetator etc. etc. In desvoltarea lor limbile aa trecut apol
prin cele tref stadfl de desvoltare çi anume: I. stachul radacinal, I/. agluti-
Vona] si III cel flexionar

dacoromanica.ro
VII. Agentii influintätori asupra des-
vol-taxii si direqionarii vieVi psichice.
§ 52 Despre agentfi influintatorI In genere.
S'aii arAtat päng acum, pe scurt, pe temeiul analisel diferitelot
stárt psichice, legue generale ale desvoltära vietit psichice. S'ati indi6at
numat legue generale, cátt viéta psichicA omenéscä s6 desvóltä - si
se' manifestézä In atätea felurt si sub atätea raporturi, la diteript
individr, incát e imposibil a aplica acele lee la téte casurile speciale.
Ne e si destul altcum, pentru trebuintele n6stre, dacà cun6scem si
numat legue generale ale viept psichice. Cu t6tä deosebirea intre
om si om totust putem pune pe eiment cam sub aceleast legl psi-
chologice generale.
Ori-ce ideä
Viata intelectualä s6 desvelltä.' in internul nostru.
off ce simtémént, 0d-ce vointä este o acpune psichicä interng
Complexul stärilor psichice ale unut individ II compune finta lut
internä si acpunea acelora d'a' expresie subiectzvzteltzl luT. Fiecare om
1st are subiectivitatea sa proprie, distinctà de a altuia, adecà fiecare
ist are ideile, cugetärile, simte'rnintele, si vrerile sale. Subiectrvitatea
mdividuluT se' formal si cultivd am6surat actiunit lumiT externe si
a dispositiilor interne inäscute.
Lumea externa IsI revarsä impresnle sale asupra spiritulut
r.ostru. Sufletul le pi imeste si le prelucrä prefäcéndu-le in stärt
psichice, stärt, in virtutea Cal ora lusa'm cunostinta de tot ce ne 'in-
cungiórä, de larlea oblectivei a lumit acesteia.
Stärile nóstre psichice sunt efluxul actiumf lumff obiective
combinate cu actiunea subiectivitätit ncístre Nu ne-am putea ifichipui
via'kä psichicä in hpsa absolutä a factorulut obiectiv, ara conlucrarea
adicl a lumit externe, dar nicT cunòscerea lumit obiective, fa'rä con-
lucrarea factorulut subiectiv. Lumea din afarä ar exista, nu-T vorbA,
si färä conlucrarea puteriT nóstre psichice, dar' ea ar fi t'ara =Y o.
colóre, färä sonantä, färä formä', färà luming, cätt atät culórea, ca
dacoromanica.ro
172

sunetul, lumina si forma sunt efecte a-le subiectivitatiT nestre

psichice. Putem dice decT, ca in asemenea cas lumea pentru nol
-n'ar avea nicT o fiiintá, cacl despre existenta eT avem cunoscinta
numaï irr viirutea puteriT n641 e psichicc.
Lumea externa ar fi s'A unpresioneze la fel pe totT 6meniT,
cadí in ea sè manifesta activa aceeasT putere. Fiind ins6 dat faptul,
ca la producerea starile psichice colaboréza i internul nostru, ur-
tnéza, ca acesta are rolul zovérsitor in prncesul de desvoltare
hotarnicire a subiectivitatif si a puteril psichice individuale peste
tot. Cam asa si este. Dar pentru acesta tot de importanta este, sub
acest raport, si actiunea lumiT externe. R6mane fapt nediscutabil, ca.
gandirea, simtirea i vointa stau inteo legatura fórte intima cu
lumea externa. Din améndou6 partile sè revarsä puterT influintat&e.
Internul nostru are rol determinativ in deosebT In procesele psichice
singuratice. Influinta luT determinativa s6 observa de cate orT sè in-
fiéza stärl psichice. La producerea acestora presidéza, fara
factorul subiectiv. Lumea externa exercitéza altcum influinta sa de-
terminativa; incetul cu incetul, in tot decursul desvoltanT vietil
psichice, Ii exercitézä influinta sa. Si in ui ma acésta influinta eT
e fórte mare.
In cele urmat6re ne vom ocupa special de acestI dot agentT
al desvoltani vietir intelectuale.
S'é pot stabili legI psichologice speciale, sä. sè aplice la vieta psiclucl
a singuratimlor individI9 Ce este subiectivitatea omuluI? Cum sa desv610.2
Ce importantä are factorul sutnectiv i cel anectiv la desvoltarea
hotärmcirea \neta psicluce a unul om?

Lumea externa, ca agent al desvoltarii

directionarii spiritulul.
§ 53. Clima.
Clima influintéza asupra desvoltarif, atat a plantelor cat si a
animalelor si a fiintelor peste tot. Un fel de plante sunt in regiu-
nile nordice si de altfel in cele sudice, dtferite iii privinta crestenT,
coloriT, mirosulul s a. In regiunT mal calde cresc maT repede, s6 fac
maT marT, dar t6s6tura lor organica e mal afanata; infloresc maT
frumos, In colorI mal viT si maT vanT. In regiunT mal reci cresc mal
incet, rèmân mal micT, si florile lor sunt de colorr mal inchise ;

dacoromanica.ro
 173

t6saura lor e insè mar tare 0 planta sudicà adusa la nor, intre alte
lin'prejurarY climaterice, si daca traiesce, pnmesce pecetea regiunir
mar rece.
Influinta climaterich e fórte evidenth si In pnvinta felulur cum
s'é desveata Cimenir pe diferitele zone climaterice, atat ce pnvesce
desvoltarea corporala, cat si mar ales cea psichica. In clima fOrte
calda sistemul nervos desvoltându-sd repede cu 15 anr omul
de act e deja mare organisatia sistemulur nervos rOmane mar
debilá i decr nu va putea degagia energia necesara vietir mar
inalte psichice. In clima rece sistemul nervos s6 desv6Itä, ce e drept,
incet, dar aci trupul perslénd mar mult din caldura firdsca, o parte
insemnata din nutrimént, si asa mar saracacios, trebtfe sà sè chel-
tuiasca pentru producerea i sustinerea calduriI trupescr. In urma
acésta insè trupul, din causa lipser de nutremént suficient, r6mâne in
privinta energiei mat slab. Tot asa rèmfrne i spiritul. Clima zoner
stémpai ate este mar potrivita pentru desvoltarea vietff psichice
Istoria culturil si a civilisatier ne pelte servi cu probe eclatante in
pnvinta acésta.
Fundca in locunle mar calde sistemuI nervos devine mar
sensibil, individul de aci e mar infläcarat, mar vibiätor i mar vioiti ;
In locurr mai rècor6se acela sè manifesta mar rece? mar chibzuit,
mar astémparat; dar si mar vigoros, cand ajunge odata In stare de
emotiune. In acésta imprejurare resida i fenomenol, ca popórele
europene sudice ail' fire mar mar jute, graiii mar repede si mar sonor
gandire mar uselra si mar sprinteria, 'Ana cand cele mar okrä.
nord sunt in ts6ta fiinta lor mar greciie si mar red, limba le-e mar
aspra, mar laconica si mar s'éraca In figurr.

Influintézi clima asupra desvoltänY plantelor si aninaelelor? Determini

Imprejufa'rile climatence si desvoltarea organismuluI omenescg In ce mod?
Determing acelea i calitatea psichici a omulul?

§ 54. Natura extern&

Natura externa, cu bogatia, configuratia i aspectul el fiind.
chematà a alimenta viéta peste tot, felul si forma el* trebue sa in-
riureze special i asupra desvoltarir intelectuhlitatir pmenescr impri-
mandu-I un anumit caracter si directionandu-o in un fel special.
Un loc frumos si manogun Vac, unde sunt si sesorr si dealurr si

dacoromanica.ro
174

-muntI si campiI i padurT i riuri, unde sufletul percepe varfl

abundente impresif, iarà inima e tot multämita la vederea produc-
tivitatif imbelsugate, pe langà ca face pe címerif mal instal-40e des-
v6Ita si Id fecundéza totdeodatg si intelectualitatea. Si fiindcä acest
fel de irifluintare éste constanta, intelectualitatea capata sigur marca
caracteristica a tinutulut Omenir dela pólele muntilor, unde locul
represinfg maI variI forme, cu mat bogate impresif, sunt maf
imagmativr, maI poeticr. Si, se intelege, daca e si clima maI potni-
vjtà daca nu e érnál de loc, in care cas omul sta tot sub
impresta naturil, imptejurartle sunt si mai avantagicise. Omul dela
ves, al earul suflet nu primesce atatea ImpresiI emotionätóre, trebue
sa fie maT putia poetic. Dar in schimb i aci sè dobêndesce o parte
buná. Omul de aci devine serios si demn. Acésta se face in urma
faptuluT, ca la ses orisonul vederif e mg mai e, prin ceea ce privirea
e círecum nevoita a sbura in departarl marl. Acésta inse insemnéza,
ca omul de act e in mesurä a-sï tot contopi fiinta Cu nemarginirea. Si
din felul acesta de deprindere resulta starea de sertositate, dem-
nitate si seninatate a omuluf. In acésta trebue sà se vada causa,
cá un om deprins a trái la ses, cand ajunge intr'o localitate incun-
jurata de muriff, unde privirea nu'sI póte face drum spre o intindere
_mare, unde nu scie asa de bine ce e nemargintrea, sè simte rèü, ca
inchis in temnita. In urmare un asemenea om e pururea cu dorul
neastérnperat in sin de a iesi la liber. Tot din acestä causa locut-
toril din regiunI inchise de muntI sunt totdeauna mai marginiff in
idealurI, maI putira la imma st maI putin inältaff sufletesce. S'é intelege
nu e de acelasl fel nici influinta regiumlor muntcíse. Unde sunt
muntI cu piscurl inalte, unde sufletul stà continuu sub influinta
sublimuluY, sptritul omului devine puternic st ingltat. Sa ne cu-
getarn la HelvetienT si la unff din motu f nostri. St e caracteristic,
cà dintre HelvetienI tocmaI ceI de pe langä lacul celor patru can-
tcíne, tinutul maT frumos, subhm, aù participat la cele maf inaltat6re
actiunI ale istorter lor.
Fertilitatea locului inca exercitézg o anume mfluintä asupi a
spintulul omenesc. Omul din un loc fertil are ocastune a till, a
cresce, a se desvolta sub imp ejurarI fcírte avantagicísa. Aicl vede
omul t6te plantele in pima desvoltare, imprejurárile cele maI pilduitáre
de bine. Acest fa pt contribue inse, ca individul sa se desvóIte cu
un simt de val6re personala, cu inima darnicg si ospitalg.
Eta cat de minunat ne atatà acest adever psichologic dis-
tinsul nostru poet, Vlähutd: ,St bogatia acésta de privelistl atragetórer

dacoromanica.ro
 175

darurile i fruinsettle acestui pamént binecuvéntat (tinutul Valcel)

ati croit o fire mai deosibita tèranului de niel'. in pnvirea lui des-
tépta, in portul /uf ingrigit, in umbletul lui semet, cu peptul inainte
SI cu fruntea sus, in vorba lui cumpénitä i desghetata si in felul
cum te intémpina si te ospétéza in cel patru paretI aï lui, are ceva
din mdretia bMndd a natura, care-1 l'ileon/5ra, dm darnicia larga
a painintulut pc care trdesce, din cierta curat ci sandtos, pe care-'1
respira » (In Vélcea Literatura si Arta romana, anul V. Nr. 3
România Pitorésca pa_g 120 si 121.)

Ce raport s vè'clesee a exista intre intelectualitatea omului i intre

natura externa) Determina felul natura* externe calitatea intelectuatitatil orne-
nescÌ ? Ce observatd §6 pot face in prwinta acésta, prin carr sè" vëdesce mo-
dul de influintare)

§ 55. Ocupatia si mediul.

OrI-ce ocupatte, ce o sá'virsesce omul, este efectul uneï exci-
tari si impulsiurif nerveSse and ne deprindem cu anumite luctari
ale mânilor, nu sunt active numai aceste organe, ci si creerii, Creeni
excitatI trimit impulsnmile necesare, pentru ca sà sé efectueze in
organele n6stre externe miscanle, actiunile, lucränle Faptele, ce s'O-
vérsim sunt deci resultatul anumitelor actiunI fisiologice si psichice.
A sè deprinde cu ceva insemnéza deci a si cultiva sufleiul, ca sa
indrume in anumite directa impulsmnile psichice, stánle volitiona/e.
Gradmarul, avénd a sé ocupa de cultura florilor, are o lude-
mAnare technicá in ramul acesta de activitate desiasuratä in directia
acésta, dar iv va influinta totdeodata st Mima, in genere, im-
primandu-I nota gingásid. Poporul dela ses, cale sé indeletniceste
cu economia de camp, este de regula mar religios i mal' legat de
locut natal, decum e poporul -dela munte. Cel dela ses in tema
ocupatieI dilnice e mult cu ochil la cer st Cu sufletul la D-deil. Isi
simte apoi tot traml sal conditionat de paméntul, pe care il mun-
cesce. i preocupatia acésta trebue s'A alba o inflump. asupra su-
fletulul impnmandu-I o speciala dispositte, gratie careia acela sé
arata Cu simt reltgios, cu dragoste de mosie, demn temperant
s. a. Altcum e poporul dela munte. Aci omul fiind, pe de o patte
mal amenintat in existenta so, sé intaresce mal tare la inima, de-
vine mai vitéz, érá de alta parte, fiind-ca pentru dobéndirea mij-
16celor necesare sustinerff vietff, trebue. sä clesvòlte o deo-

dacoromanica.ro
176

sebità energie, devine increOtor de. sine, mal indér6ttliq, dar si mar
putin religios. Un Petrea DascAlul numal" petrecend continuu In
pädure s'a putut face omul din poveste. Motif nostri asemenea stmt.
o dovada a acestuf adev6r psic-hologrc:
Medicul operator nu va puté manifesta compätimire, canc.
vede lesiunI, ränT s. a. pe caff trebue sà le lecuiascg. Judecatorul
privesce t6te chestiunile din punctul de vedere a dreptgtil.
poetiI, sculptoriI, pictorff asemenea s6 vor deosebi in tarivinta
felultif duchulul, de care sunt inspiraff in lucarile lor, conform cm
felul, cum fie-care este chemat s6 fie activ sufletesce.
Off ce activitate specialä, la care e indrumat individul, in vêt--
tutea chemärif vietif, pe längä c dd loc iscusintir technice. in directiap
In care sè desläsnrä activitatea, predispune tot deodatà spintul
mima la un anumit fel de activitate. OrY cat de sträin ar fi de
militie un bäiat, cand inträ In so:51a militarä, in decursal timpulut
trebue sä' intre si in el duchul propriti militaruluT.
Tot asa este influintat sufletul peste tot de mediul, in care
träesce omul. E mare chestiune, dacä trgeste cmeva in un mediu_
bun off rèti, qualificat a aprinde, prin exemplele ce oferg, dorut
faptelor de sémg, orl a adormi i impulsiunile propriI -vérstel
de care sè bucurl omul; apot dacä acela e potnvit cu firea, cu por--
nirile naturale ale sale, orl nepotnvit cu. acestea. E fapt, cä omul nu
sè póte isola de mediul sèti si in urma acésta el trebue sä' pórte
In inimä totd6una marca acestuia.
Despre eroul soldat, care simite in peptul 'cal d à in-
sufleire' si mändrul dor de 'nalte zät-I sànine si
care e capabil a ne face unnAtórea declaratie-
i and s'o da alarma
Cu suiletul infidcdrat
grabnic, arma
alerga in luptet drept
Vretimaszlor sd le fin pept.»
ne dä. poetul D. C. 011änescu urmAtórea deslusire si motivare In
pnvinta mediuluï, in care acela sè desvoltase
»Tu m'al ndscut pe and bdtea
La Plevna tunul, mamd,
Pe and in lume strdbdtea
Prin glasu-i de aramd

dacoromanica.ro
 177

A vilefief roincinesci
Strcauczto're veste,
Si din morminte strdnzo,sesci
Eroica poveste
De lupte ci de bdrbella
Se infiripa In fapte vil.,
(D. C. 011änescu In poesia: Fiul lur Pew Cur canul.)

Ce sunt acpunile omenescP Ce Insemnéz'ä a avé o indrumare technia

In un ram de actnntate? Del:uncle calitatea inimil dela ocupatiunea omu-
lui si dela mediul, In care triesce? Prin ce fel de fapte sc6se din viéta
otnenilor sé póte demonstra influinta acésta?

B) Disposipile interne ca factori influintätori asupra

puterii psichice.
§ 56. Individualitatea.
Individul, cAnd sé nasce, nu e un fel de tabula rassa, nu e
ca aluatul, ca sA sé 1)&4 forma cum vrei. El sè nasce mzestrat
cu anumite dispositiT mostenite. Dispositule acestea sunt fixate in
sistemul luT nervos, in creen, sunt ca nisce cristalisatiT din mate-
nalul cultural al pArintilor. OrI ce insusire ce are basa in siste-
mul nervos, 'Ate fi transmisä pnn nastere, fie direct, fie intermitent.
AzI e pentru orl si cine ciar, ea' talentale difente, puterea de jude-
catà orI de imaginatie, defectele morale ca i vértutile, sé mostenesc
sé perfectionkä din neam in neam. Familia transmite des-
cendentilor sel tóte dispositule sale cele pronuntate, cele mar
valorcíse, fie bune fie rele. Pe acésta lege biologicà sé basézA feno-
menul istonc, cä.' la amalgamisarea maI multor popcíre intr un
popor vlAstAresc tete dispositnle pronuntate, valoróse, rele orI bune,
ce fiintaserà in duhul popórelor constrtuante, drept ce poporul ceI
noù sé i presintà Apor cu insusirr mai multilaterale.
Chiar si dispositiT fisice inch' sé mostenesc. Asa d. e. sé
scie cum formatiunea corpului, a extremitAtilor, apoI coh5rea
uluI, ochilor si a pieleI sé mostenesc din neam in neam,
DeseorI disposithle nu sé transmit dela pArintl la fiI, ci dela
dela mosi la nepotI si chiar la stednepotI, sé transmit adecà une-
orT in mod intermitent. Sé intelege, casurile acestea nu r6stern5.
dacoromanica.ro 12
 178

adevérul de mal' sus, ci ne arata numai. ca acele dispositii, nu

s'ad desvoltat, din causa imprejurarilor, in prima generape, ci nu-
mal' in a doua, respective in a treia, unde, (latid de teren favorabil,
ail putut cresce in tótá. puterea.
Disposithle inäscute, ca putert mar vechi, sunt totdeauna chiar
mal* tari decát cele mal recente, dobändite ulterior,
In modul acesta apol sé si desv6Ita omenimea in o diferenti-
are atät de mare, de nu sé gasesc nid doi insi la fel in lume.
Totalitatea tuturor insusirilor, interne si externe,
mostenite de la phrinti i dobéndite prin instructie si
educatie, asa cum le gasim in finta unul om, la un
moment dat, i formézà indivulualitatea aceluia.
E lucru firesc, ca órnenil, tot apropriändu-si
cu timpul nóué Insusiri apoi i

multe din cele vechi cu alte noul, isi tot schimbál

indi vi du alit at e a. Individul nu e azi ce a fost inainte cu 10 ani
si peste alti 10 ani va fi éra alta. individualitate. Vremea pune deci
continuu deosebire futre cum este omul in difeiitele sale etätT.
Individualitatea omului represénta deci. totalitatea insusinlor, de
cari acela dispune In fiinta sa. Intre insusirile acestea unele vor fi mal
importante, mal' valor6se, cele representative, altele vor fi de
mal' Mica' valóre, mai putin insemnate. In viéta de tóte chlele sé
considera valoróse acele insusiri ale omului, pe basa carora in
deosebl: e individul pus in mésurà a sé sustine si a sé valora, ca
individualttate.
Individualitatea din fie-care etate representa tot altá si alta
starea generala psichica. Alta dispositiä psichica generalä arara' co-
pilul, alta barbatul matur, alta batrinul, alta omul incult i érasl alta cel
cult, fie-care potrivit cu felulcontinutuluiindividualitätii sale. Dupa cum
perde ori csástiga omul insusiii si cunoscinte, de val6re pentru exis-
tenta si cultura sa, i sé schimba $i starea generala a judecatii si
simpril sale. De aceea e atät de imperios necesar, ca omul sa sè
tot ocupe in viéta.
Dupä cum ka lucrul cu indivichi singuraticY, asa sta
cu popórele. Fiecare popor îï are individualitate sa speciala.
Insusinle acelea, cari sé' vor gasl in partea covérsitóre a unui
popor vor forma individuaiitatea acestma. Dupa cum varietatea

dacoromanica.ro
 179

complexurilor de disposita la diferittI indivici deosibesce pe individ

de individ asa si la pop6re.
Sè mostenesc dispositule omenescI? §i cele psiduce si cele fisice?
Carl dispositil sunt mal* tal-Y, cele mostemte orl cele Insusite? Ce este mdivii-
.dualitatea unul om Sé' schuntd mdividualitatea unul om? Ce e mclivi-
dualitatea undf popor)

§ 57. Caracterul
Omul trgescc intre egmenI, in societate. In urma imprejurgrilor
vietiT omenescI se forméza intre om si om un raport, bun orI reil,
care sè face un focular pentru simtgmintele si tendintele social mo-
iale omenescI, pargille menite a desvolta si a indruma viéta orne-
néscg social morará, in directie bung off rea Totalitatea tuturor in-
susirilor, din carI se produc stgrile psichice volitionale, de naturg
social-morale, e ceea ce numim: caracter.
Viéta omuluI e conclusa si impintenata de multe felurI de
stimule, de simtgminte i tendinte, carl apartin sferel caracteruluI.
Asa e. Intre acestea mnsè sunt unele mal pronuntate, mai puternice,
carI indeosebI sunt chemate a determina vointa omuluI In vederea
faptelor social morale. Aceste insusia, saú chiar vre-una din ele,
fiindcg in actiunI st momente mal de séma se vor anunta ca de-
terminative, vor si da indeosebI timbrul actiunilor social-morale ale
individulul. D. e la un individ se manifestg indeosebr lingusirea, ca
nota' maI pronuntatg, la altul hotia, la al treilea individia, la al patrulea
crudimea, la al cincelea ambitiunea, la al saselea iubirea de neam,
de frate s. a. m. d. Acest fel de dispositiI coversit6re din continutul
caracteruluI sè numesc: notele representative ale carac-
t er ulu i, fondul caracteruldt, dela care de regula isl ia nu-
mirea Si insusï caracterul. Cand dicem insè caracter de ,ambitios4
n'avem sa intelegem, cà insusirea de a fi »ambitios» constitue in
acest cas insusï caracterul, ci cà intre notele din continutul carac-
teruluI aceliff individ acea insusire e cea mal marcanta, aceea con-
stitue fondul caracteruluI aceluia.
Caracterul basAndu-s6 pe dispositir interne,
bine consolidate, e neschimbgcios in finta sa i nealterabil.
Si fiind-cg aci jòcg mare rol dispositnle ingscute, ca cele maT
-puternice din telte dispositiile, caracterul e de regula la omul crescut
asa cum a fost determinat sà fie decand acela a fost mic. De aceea.
12*
dacoromanica.ro
180

sè i póte vedé caracterul omuldf inca din copilarie. Deja atuncI

desvèluesc impulsiunT, carT marchéza directia, care o va lua des-
voltarea vietif ornulul in piivinÇa moraleI sale. Lea' ce dice mama
lul Ricaard III. despre felul cum se' al-Ma acesta ca mm copil :
)Posaca, artagósa copilana ta. Sebatic, cand la sc615, cu ca-
maradiT te. Furios in tinereta, crud, iudrasnet, siret, crescénd in
vérsta, mândru, inselator si
NicT educatia, nicT instructia, nu prea pot schimba carac-
terul in fiinta luT, cu tóte ostenelele, ce s6 pun in scopul
acesta. Educatia si instructia, prin cultivarea si desvoltarea spin-
tuluT, pot incatva, da, modela' si indulci caracterul
data fiind iriurirea mintiT asupra starilor volitionale, dar de
schimbat nu-1 pot schimba de tot. Omul prin educatie si instructie
fàrà indoiala, prtmesce clór insusirT nou'é, caff sè si pot preface in
start volitionale si pot avé decT vot, and e vorba sà.' se' validiteze
vointa omulut Acestea, intre imprejurarile de tóte dile, si pot fi in
adevèr conduc'étóre, dar in momente maT extraordinare, in momente
de agitatie mal mare, viéta va fi conclusa tot de tendintele carac-
teruluT original, atuncT s6 va vècli, ca omul acela era tot numaT un
fel de neofit in pnvinta moralulni bun. TocmaT fiindca in sc6le nu
e prea posibil de a tiné tinerimea consequent si cu solicitudinea
indestulitóre la deprinderea bineluT, a o 0116 sa lucreze inti'una con-
form cu principiile de viéta adevèrata, scóla nicT nu pote realisa_
mare refoima in privinta imbunatatiriT caracterelor. Familiel II in-
cumba in pnvinta acésta marl i grele datorinte.
Schimbarea caracteruluI se' póte taptui numaT sub influinta
indelungatà a cultunT, cu incetul, asa tel, daca educatia starue con-
tinuu, ca disposithle cele tele sa r6mAna mal nedesvoltate, de
stirpit nu sè pot, lara in locul lor se" fie cultivate cele bune. S'é
intelege, pe acest motiv, cu perfectiunea neamulul omenesc nicr nu
merge asa usor, cu Vita educatia i instructia, ce s6 tot administréa
omenimiT, cacl prea de multe orT s'é intérnpla, cà ce s'a indreptat
sub douè generatiL sè stnea lar41 la a treia Dar cultura de acyr
prin felul educatieT i instructieT rnoderne, caw cere In masura_
mare depiinderea bineldf, face progres hotarit si in privinta Indrep-
tat ii morale.

Dupa cum fie care popor ist are hotarnicita individualitatea

sa, asa 1st are hotarnicit si caracterul s'ëù deosebit, desvoltat in.
acelas mod, cum sè desv6lta si la individif singuraticl.
dacoromanica.ro
 181

Ce este caracterul unul om? Ce sunt notele representative ale carac-

teruluI? E alterabil caracterul? In cat pote fi influintat pnn educatie si in-
structie? Sc61a ori familia influintézà.' mai mult in pnvinta acésta? Are fiecare
popor caracter deosibit?

§58. Firea.
»Cusurul din fire n'are lecuiree dice o dicala a RomanuluT.
picala acésta, ca °TI' care maximä orT sentintä poporala, cuprinde,
fara Indoialä, un adevér. Cuvéntul »fire» s'a luat aicT in intelesul
sèù adevérat. Conform cu intelesul, in care sé' la aicT cuvéntul
»fire», constata' $i mino, ca firea e ceva din om, ce nu sè prea
schimbä.
Firea nu e tot una nicl cu ceea-ce sé dice »individuali-
tatea,» nicI Cu »caracterul.» In inchvidualitate sunt cuprinse tóte
Insusirile, mostenite i dobéndite, psichice si fisice. In caracter sé
cuprind dispositiile, din caer pornesc tendinte i pornirT de ale omuluT
dar numar, cand e omul pus a sé validita sub raportul social-
moral. In »firet insé sè cuprind feote acele dispositiT, carT
s'ati fixat In om in urma raportuluT sé'il peste tot culumea
externa, cu natura ca cu 6meniT, si carT imboldesc pe
om la actiunT. AcelasT .caracter sè p6te afla d. e. In dol 6menT,
carT dupa fire nu sunt egall. Firea sé manifestl decT cand sé de-
gagiaza tendintele individuale peste tot. AceeasT impresie atingênd
sufletul mal multor indivici póte reaga in diferite modurT, pote avé
drept efect varil tendinte orT póte rémané chiar i fära reactiune
AceeasT glurna d. e. pe unul II inveselesce, pe altul
supéra. AcelasT cuvént réti, pe a Il indignéza putin, pe b in
atata de erumpe In miscati, si pe c 11 póte l'Asa insè de tot rece.
Aceeasf intêmplare e privita de unul cu sage rece, de altul cu emo-
tiune intensa. Aceeast chestiune pote produce in unul Insufletire
pentru ceva,ér in altul indemnul de a-'i bate joc. Pentru ce? Pentru
ca la fiecare individ sunt tot alte i alte legaturT Intre puterea min-
tala' i cea volitionala, intre centrele psichice si cele motrice, la fie-
care póte fi adeca alta basa de tendinte i pornirr.
Acele dispositir, inascute off dobandite, in urma ra-
portuluT omuluT peste tot cu natura, in totalitatea lor, in-
filtrate in spirit atat de tare, incat determina apoT
si directionéza tóte apreciarile i pornirile individuale,
constituesc firea.

dacoromanica.ro
182

Dupa dtspositule representative ale firit acésta s6 numesce:

delicata, chibzuita, temperanta, ideala, inaltata, badarana, arogantk
brusca, poetica, prosaica, optimistä, pesimista, materialista, satiricar
zeflemistica etc. etc.
Si basa firir Inca residà in sistemul nervos, i in cultura
()multi!. Omul necultivat e totdeauna mal sèlbatic, flind-cä fiibrele-1:
nervóse din creer sunt maf brute, si puterea ratiuniI mal redusa..
Actiunea culturala, prin faptul, ca face mal sensibil creerul, i cá
potentéza puterea ratiuna, temperéza si indulcesce firea. Un copil,
a card fire nu a trecut prin prelucrarea culturiI, nu 'Ate trece prin
un parc sa nu ciupésca cu mana prin florile i arborit ce-1 impre-
s6ra.. Si din felul gustuldf, ce manifesta cineva catra florY, colorI,
jocurY, haine s. a. s6 p6te uneorr recun6sce firea omuld.
Si firea, ca i caracterul e ceva inascut in om. De aceea nicl
nu s6 prea schimba. St ea ca i caracterul, prin culturà i prin
schimbarea tuturor impregiurarflor de vi6t5., s'é peite nobilita, rafina,
lustrui, dar nu s6 p6te altera, In fiinta sa. Ea s6 póte in adevèr no-
bilita, ca i caracterul, numal daca s'ë d'a' consequent culturä', dea-
réndul mai multor generatiY, decl in timp Indelung-at. Prin opera
educatid i prin progresul momentelor, ce impregturéza viéta, firea
omenésca sè tot desveilta si ea.
Din pornirile, ce s'é ivesc in genere la cel' mal multi individr
aY until popor, sè constitue firea acestuia. Fiecare popor îl are fire
distincta de a altuia.
Ce parere are poporul despre fire? Pnn ce sè" deosibesce firea de in-
dnndualitate si de caracter? Cum së mamfesta diferenta de fire la ámenP
Pentru ce? Ce este decT firea? E alterabili firea omulul? Aù i pop6rele
fira lor deosibiti.

§ 59. Temperamentele.
Temperamentul unui om sè manifestéza in felul cat de pu-
ternic si de iute, saù cat de slab si incet sè indeplinesce aperceptia
si in legaturá cu acésta, cat de ptternic si iute, saù cat de fära
energie si incet sè aptuesce reactiunea excrtarilor. In viata de tóte
ssé i dice »om de temperament vioiù« acela, care e iute in
táte actiunile sale, mintale i volitionale, care prinde adeca iute
impresiile j iute si reagéza la acelea, care intelege iute lucrul
iute sè scie hotäri la fapte, iara »om de temperament molatic« e
acela, la care atat primirea, cat i reagarea impresidor sè indeplinesc

dacoromanica.ro
 183

targior. In viata de tcSte dilele de regula nurnaI doué felurl de

temperamente sé disting: cel vioni i cel molatic; le mat die uneori
si temperament »tare,,. dacä.' individul nu e usor emotionabil si slab»
daca nu 'Ate resista impresnlor, daca e adeca usor emotionabil.
In psichologia sè recunosc 4 felurr de temperamente: a) co-
lerzc, melancolic, e) sanguinic si flegmatic.
Deja GreciI ceT vechl intrebuintail aceste 4 numirI pentru fe-
lurile de temperamente. Aceleasr numni le-am pästrat i nol, dei
noi nu esplicam finta temperamentelor in felui cum o explican
Grecii vecht Ccl vechI presupunean, ea' de aceea sè deose-
besc 6mernl in pnvinta temperamentului, fimdca sangele lor ar fi
difent dupä amestecul luI cu anumite sucuri. Nor dtcem, cà causa
deosebiriI 6menilor, in privinta temperamentuluï, resida
In tdrza si gradul de sensibilitate a fibrelor nervese. In unit (Smear
procesul aperceptiv i procesul volitional sé i intempla iute i in
mod puternic, in altiT in mod mai slab si mal incet
Temperamentul coleric e propnu barbatilor marl. TipurI de un
asemenea temperament sunt d. e. Moise, Alexandru, Caesar, Stefan,
Napoleon s. a. Individul de temperament colenc trebue sà alb
o organisatia nerv6sa puternica, sa fie inteligent din
samä afara i totdeodatä si energic, sa fie in stare a aper-
cepe la moment oil ce impresie i s'ar oferi sufletulul si
acésta sá fie la moment urmatá de actul volitional; aper-
ceptia sä sè manifesteze insopta de judecata i vointä Ómenii norocosT
a avé temperament coleric sunt aceia, despre cad' sé 4ice, cä, sunt
tot vointa i plini de vervä.
Temperamentul melancolic, e expresia in deosebi a sufirtelor-
gandit6re, filosofice. i individul de temperament melancolic

prim] repede impiesnle. apercepeiz Jute, numal cat la el reagarea asupra;

centrelor motrice, nu sé face puternic, nid repede. Nu este viuà comu-
nicatia intre hemisferesi centrele motrice si asa excitarile psichice rèman
tot la sferele de sus ale creenlor. Dupa aperceptia unor impresii de
natura de a fi prefacute si in stall volitionale, nu sé forméza indata
si vointa, ci urméza un lung act de chibzurre, de deliberatie, de
resonare. In urmare árnen,I de felul acebta sunt de regula tarcfiorr
In hotarinle si faptele vietil lor and ajung in situatil de a-si des-
volta vointa, trebue sè Ii sé intêmple de multeorl, ea sé trece mo-
mentul decisiv pana a h sè fi inactivat vointa ion De aceea nicI nu

dacoromanica.ro
184

prea sunt ómenil faptelor individit de temperament melancolic, ci

mal' mult at teonilor bine studiate.
Individul de temperament sanquinic primesce curând impre-
siunile i reagéza curand, numat cát ne avénd putei e si eneigie

fisiologick reactiunea kif nu infiéza adevérate acte de vointa, ci

simple emopunl trecétóre, sé face »foc de paie,» cum sé dice. Omul
de temperament sanquinic sè apnnde iute, dar iute sà i trece. La
individit sanquinicI intapa trece deja din sensonu, pana a nu fi
ajuns la hemisfera, asupra cerebelulut ort medo-cefalulur si de ami
asupra nervilor motort. Asa fel apot actiunile acestor fel de 6ment
sunt de regula nechibzurte.
Sanquinic póte sa devina omul in urma släbirit seveI nerveise,
nervosil. Sunt irisé i 6ment din fire sanquinicI, asa sunt d. e. tóte
-popórele de pe zona mal' calda
Contrar dela temperamentul sanquinic e cl fiegmatic. In&
vidul de temperament flegmatic pnmesce târdior impresule si re-
agéza tot tal-clic:1r si asa de slab, incat nid emopunl mal de sérna
nu i sé produc. Individif acestia sé mal numesc i »apatict,» din
causa nepasäret lor de tot ce sè intérnpla in jurul lor. Acestora fiindu-
le sufletul mal greolil, nic't nu sé prea pot avénta la sfere mai inalte.
El sunt osanditt a träi retrast, in linisce, cäcl nu mbesc sgomotul
lumit si ist véd numal de afacenle lor proprit Sunt de regula
si cam egoistl.
Felurile acestea patru de temperamente nu sè prea gäsesc in
realitate, In tóta curatenia De regula sunt amestecate.
Temperamentul colenc, cel melancolic fac temperamentul
i

numit in lunbagiul de tóte dilele »tare ce iute,c cel flegmatic

sanquinic e cel »slab ort mcSle
Dupä cum sunt indivi4ii singuratict predominatt de vre-unul
din aceste 4 feluil de temperamente, asa sunt si pop:Stele singu-
ratice, dar in mal mare amestec de cat la individit singuratict.

In ce s'e' manifestézä temperamentul omuluP De ce temperamente

s6 face amintire In Nnéta de táte chlele2 Ce temperamente existä? Ce
credeati Greca vechl de basa temperamentelor? In ce resida diferenta
de temperament? Ce e temperamentul coleric ? Cel- melancolic? San-
quinte? Si cel flegmatic? Sè gäsesce In vre-uu om temperamentul curat, de
un fel?

dacoromanica.ro
 185

§ 60. S exu 1.
Deosebirea de sex invélvá in sine si o deosebire intre sistemul
nervos al barbatulur si al femeh.
E eunoseut, cà bärbatul cresce mar incet, deck femeia. EI
are trebuinta' de mar multi anr pang ce ajunge era desvoltkir com-
plete, atat fisice, cat i psichice, de mar multr deck femeia.
Femeia cu 18 anï e deja, in privinta desvoltanI psichice, matura,
páná cand bárbatul la anir aceia nu e inch' copt in privinta psichica.
Faptul acesta, necontestabil, isr are rostul sel in econo-
rniel vietir omenescr, lasate de D-sleti, cad sé pike observa, atát
la ómeni, ca si la animale, in pnvinta acésta o impoi tanta lege
biologica, cä adee'a' sistemul nervos al femeel rèmâne maï delicat,
mar debil, degagiand in consequenta si mar putinä energie, deck
al b'ärbatuluï. De aceea nier nu s'é pike astepta, ca femeia sa pcSta
suporta, fárá primejdia, greutatea instructieT si peste tot a munch
intelectuale, pe care o póte suporta bárbatul dotat dela natura cu
sistem nervos mar tare, cu energie intetectuala mar intensa i maï
mare. E naturala experienta, trista, ce o facem adr, and femehle
cérca a sé intrece cu bárbath in pnvinta munch intelectuale.
supuse adeca munch menite barbatilor, devin mar t6te nerv6se
hestence, desbräcandu-sé totdeodotä si de gingasia in simté-
mintele proprif sexuluI femeiesc. D-deti a lasat pe barbat pentru
un anumit rost in viata si pe femeia pentru altul. Menirea sexuluT
femeesc recere, ca femeia sá.' fie maï sentimentalä, mal gingasa, mar
delicata. Si in vederea acester probleme natura i-a harazit anumita
tésétura in sistemul er nervos, pentru ca sä sé manifesteze fenome-
nele psichice necesare i potrivite meniriï sexulur femeiesc. Si
lucru de mare importanta, tocmar gratter felulur sistemulur nervos
femeia e In stare a suporta nécazurile, nelinistea i durerile, ce in-
sotesc chemarea er, cad acestea nu pot potenta o asa mare incordare
in fibrele cerebrale si in nervir eï, tocmaï fiind ca sunt de o tésé-
tura mar slaba.
E sentimentald femeia; dar' sentimentele et nu s'e' pot potenta
asa de tare ca ale bárbatulur, din causa hpser Azle energie in sis-
temul el nervos. E cert, C Cu eat orrinl e dotat cu mar puternic
si mar sensibil creer, si peste tot sistem nervos, cu atk simte mar
mult chinunle sufletescr, pentruca intre astfel de imprejarki fibrele
nerv6se trebue sa vibreze mar tare si in. urma acésta si excitaren
psichica devine mar intensivä', deer si mar sdruncinat6re.

dacoromanica.ro
 186

Chemarea femeeI reclamä decl, ca ea s'a" nu fie cultivat&

tocinals in aceeasI directie si in acelasT spirit, In care sé cultiva
batul. Suim cuique si aid Natura nu trebue alterat5, cgcr
Dumnecleti a sciut cum sä facá lumea. BArbatul face minunT ca
mintea si cu vointa, femeia are sà facA minunI cu simtémintele. In
directule desemnate de naturä si de esperiinta vietir va avé sà stà-
rwascà totcléuna educatia si instructia. Instructia, ce sè clà acy in
sc6lele de fete, nu e cea apropiatá si potrivitä misiunir femed, aceea
fiind simplu copiatä de pe cea din scOlele de 'DWI. Nu e mirare
apoI, c5 s'a ivit acy intre femeI tendinte contracíicétóre atät naturff,
câtsi misiuniI femeel, tendinte, ce sunt expnmate in asa nunaita
,chestia' a emancipArY femeeï«, care si-a riclicat stindardul in scopul
de a pune si pe femeia in sirul b5rbatuliff, la luci Arlie impuse de
viét5, ceea ce insemnézä, nicI maf mult nicI maI putin, decát alte-
rarea firiI femeff i batiocunrea misiuniI el. Cugetarea filosofuluI
Aristotel, in chestia acésta, esprim5 adevér si pentru starea de acli
a femeet Jata cum s6 rostesce el: ,Din causa deosibinlor de con-
stitulie, etate i positie, membriI familiel star' uniI cAted altff in re-
latil deosibite. Comparativ cu femeia, bárbatul are suprematia, find-
cä intelectualä si fisicä contribue mal mult la fencirea do-
mestic5.
Acest f el de veden Y de emancipare provin sè intelege, din resultatul
instructier false, ce s'a dat femeer in sc615., instructie menità pentru
lArbatT. Cultura acéstà administrat5 de aprópe un secol, la unele
popóre, isI cla acy ródele sale In ideT, indemnurI i vointe contrare
cu cele, ce ar fi sl sè vanditeze amésurat firel si problemeí femeeI.
Emanciparea femed ar trebui sd fie in aka' directie, in aceea, a o.
face pe femeie prin o cultur5 i instructi'ä corect5, care sà.' sè potrivéscA
cu firea el sentimentalá in mésura a da fatà datonntelor ei firescl, f5rà
a-I sé sterge insè nunr gravel- propril sexulul
Desvcílti-s6 femeia si bärbatul in acelas fel Exista deosibire intre sis-
temul nervos al barbatulut si al femeit? S6 p6te pune in sarcina sexuldi fe-
meiesc aceleast greuatI psichice? Ce trebue sä resulte déci s'ar pune? In ce
directte trebue sä s'é cultive femeia in vederea mndeplinirii probleiner sale?

dacoromanica.ro
 CUPRINSUL.
pag
Introducere 1

I. Orgiuele vietel intelectuale. 3-14

A. Szstemul nertos central 3-11
§ 1 Creera 3
§ 2. Importanta creerilor 4
§ 3. Functiunea speciala a creenlor 7
§ 4 Maduva spinäril 9
§ 5. Nervii 10
B. Ststemul gangltonar sail antomat 11
§ 6. Raportul intre sistemul nervos central, organul vietel.
chice i Intre sistemul ganglionar, organul vieta animahce 11
II. Produceren vietel intelectuale 14 -40
§ 7. Producerea i fin*, ideilor 14
§ 8. Raportul Intre impreshle extei ne fisice i Intre exeitatiile
interne sail sensatule psichice 18
1. Intensitatea i calitatea sensatnlor 18
2 Gradul minimal si maximal de intensitate al impresnlor 20
3. Conditule, ce trebue ä Intrunésca impresule externe,
in privinta intensitAta lor, pentru perceperea crescera
succesive uniforme a sensatiilor. 22
Lucraren aparatelor sensorial° 25-40
A. Szmturile stmerldre 25-35
§ 9. Simtul vederel . 25
1 Vederea 25
2. Vederea obiectelor in forma lor 27
3. Localisarea 27
§ 10 Audul 29
§ 11. Piplitul 31
1. Pipairea 31
2. Local sarea piptntulul 33-
B. Stmturtle znfert6re

2. Sensul muscular
. .....
§ 12 Simturile temperatura, musculatura, gustulul si mirosuluI 35
1. Temperatura . . . . 35
35
3. Gustul 36

dacoromanica.ro
 pag.
4. Mirosul . 36
§ 13. Clasificatia ideilor . 37
III _ Roproducerea i asojatia de LIM 4- 68
§ 14. Punta i legue reproducera 40
§ 15. Asociataa de idel . 45
§ 16. Aperceptia ideulor . 48
§ 17 Anumite momente In procesul aperceptiv . 53
1. Interosul intelectual 53
2. Atentiunea. . . . 55
§ 18. Conditule reproducera ideilor 58
§ 19. Pedecile reproducenI idedor . 61
§ 20. Doue momente or' stadif ale reproduceril idellor 64
1. Memoria . 64
2 Consciinta 66
IV. OperaVile mintale mat complicate ale puteril psichice. 68-112
§ 21. Despre operatule mintale In genere . 68
1. Formele, In earl se manifesta puterea psichica imagina-
tiva. Plasmuirile imagmatiel . 69
A. Pleismutrde Mintale dn domemid imaonattel . 69- 91
§ 02. Fantasia . .
1. Fuina fantasiel . 69
2. Basa biologica i importanta fantamei 71
3. Rolul fantasiel In vieata psichica . 72
4. Conditule fantasieI . . 76
§ 23. Ilusia . 80
§ 24. Halumnatia 83
§ 25. Vistil . . 86
§ 26. Hipnotisnaul . 88
§ 27. Somnambulism-ill 89
B. Pleismuirile psichice din domenzul intelventa . 91- 96
§ 28. Funt.a i notiunea cugetaril i judecariI 91
§ 29. Judecata . . 92
1 Judecata elementara 92
2. Rationamentul . . 94
C. Lucrarea abstractiva a sinritulta. 96-108
§ 30. Despre abstractie In general . 96
Plasmuirile psichice formato pe basa procesuluI
abstractly. 97
§ 31. Formarea de notiunl . . . . . 97
§ 32. Idea de sine, conschnta de sine si eul omului . .. 102
Formarea si desvoltarea ideel i consmentel de sine. 102
Felul omenilor dupa felul ideei i conschteI de sine. 105
Eul omului . . . 106
§ 33. Ideea de spat i trap . 107
1. Ideea de spat . . . 107

dacoromanica.ro
 pag.
2. Ideea de tamp . . 108
T. Starea afectiva a vietel psichice a omitan'. Despre sinitimiute. 112-142
§ 34. Funta, calitatea, intensitatea, dorata i importanta
simtkmintelor . . . . . 112
Ob8rsia biologic& i flinta simtkmintelor . 112
Calitatea sinatkmintelor . . 113
Intensitatea sinatèmintelor . 115
4 Durata simtémintelor . 116
5. Importanta sinatèmintelor . . 116
§ 35. Felul si clasiflcarea simtkmintelor . 118
Stmtanntele sensuale. . 119-121
§ 36 Simtémintele sensuale, generale si speciale. . 119
Stinginintele intelectuale . . . 121-142
§ 37. Simtèmintul de adevèr . 121.

morale. 122
§ 38 Smitèmintele morale .
Ob8rsia biologicl, finita i desvoltarea simtkminteler
.

§ 39. Simtëmintele religi6se . .

. . .

Formele simOmintelor morale si importanta lor

.
. 122

.
.
. 128
126

§ 40 Simtkmintele consciintei de sine . . 131

§ 41. Simtkmintele estetice . . 133

VI. Starea volitionala a puteril psichice. . 142-170

A. Fusta Ø felurde de stäri valqzonale . 142-169
§ 42. Vointa . . . . 142
Fui*, stäril volitionale . . 142

Fehurile de voint& ideomotncl i rational& . 144

3 Basa si rolul deliberatiel In actul de vointl . 146 .

4 Formele de manifestare ale actelor de vointl . . 148

§ 43. Chestiunea determinismului si a indeterminismulul

Determinismul etic. . 151
§ 44 Poftele, dorinta, dorul . 153
§ 45. Afectele i pasiunea . 156
Afectul . 156
2 Pasiunea . . 157
§ 46 Inclinarea i patima . 158
1Inclinarea . 158
Patama . . 159
B. Mamfestarea exterz6rd a starti voliponale . 160-170
§ 47. Despre miscare In genere . . 160
§ 48 Micàrile voluntare si involuntare . 161
Miscarile reflesce . . 162
Misc&rile instinctive. . 163
Miscarile expresive . 167

dacoromanica.ro
 pag.
VII. Agenlil infiuintitorl asugra desvoltaril i directionaril vielil
psichice. . . 171-186
§ 52. Despre agenVi infiuintatori In genere . 171
A. Lumea externd, ea agent al desvoltdrzi fa dzreetzondra sptrztulut . 172-177
§ 53. Clima. . . . 172
§ 54. Natura externa. . 173
§ 55. Ocupataa i mecbul . 175
B. Dzspostizzle znterme ea factori tniluzntdtort asupra puterd pszehtee 177-186
§ 56. Individualitatea , . 177 -
§ 57 Caracterul . . 179
§ 58. Firea . . 181
§ 59 Temperatnentele . 182
§ 60 Sexul . 185

dacoromanica.ro
 Gre§elile de tipAr:

Pag. 18, sirui 3Iea, de sus, »carie nu trebue

» * » » jos »intensitatea 4 in loc de -- intensitatica
» » » 2 » » stachul » »stadul» » »

» 33 * 15 » sus, ti »-Ai1A
» A

» 54 » 6 » Jos, trebue »nu » » » »nu orT ce

ori in ce cap», cape.
» 66 » 12 » * trebue: cug eteírn, si nu cutegám
» 89 » 14 » » 2. provenzta » » »prevernt4 »
» 93 » 11 » » » inalte X. A - » i n a 1 nt e . »
» 95 » 7 » » * scientifice » 7, - » s c 1 e t 1 fi c e »
» 122 » 4 » A » au » » »a»
» 124 » 10 » » » ofer a oca- » » »oferánd oca-
smni me- smni menite
nite a ne.. nee
» 136 » 3 » sus, D °reline » » ordmea
» 136 * 11 » » :» cplele » » »dilee
» 140 » 15 » » isbesc, » » isbesce
» 154 » 13 » » » incepe I> » - incep
» 160 » 5 » » » al celor D » - acelor.

dacoromanica.ro