B-dul Eroilor 25

500030 – Brașov
tel.: (+40) 268.474.059 | fax: (+40) 268.474.059
f-lit@unitbv.ro | www.unitbv.ro/litere

Program de studii de licență:

Limba și literatura română – Limba și literatura engleză

LUCRARE DE LICENȚĂ

Candidat,
Popescu Ana

Coordonator științific,
Prof. dr. Gabriela Chefneux
BRAȘOV
2020

CUVÂNT INTRODUCTIV

Lucrarea de față urmărește o trecere în revistă a mărturisirilor diferitelor personalități, a unor deținuți
care au trecut prin
 Lista abrevierilor

 BND - Blocul Național Democrat

 RPR – Republica Populară Română
 CAP – Cooperative Agricole de Producție
 IAS – Întreprinderi Agricole de Stat
 PMR – Partidul Muncitoresc Român
 CC – Comitetul Central
 FSN – Frontul Salvării Naționale
 O.D.C.C – Organizația Deținuților cu Convingeri Comuniste
 UTC – Uniunea Tineretului Comunist
 DGP – Direcția Generală a Penitenciarelor
 D.D.T – Diclor-Difenil-Tricloretanul
 CAPITOLUL 1: Contextul istoric

Perioada de după cel de al Doilea Război Mondial a fost perioada instaurării comunismului în
întreaga Europă de Est. Instaurarea regimului comunist în România are loc după lovitura de stat de la
23 august 1944 (secolul XX). La 23 august 1944, regele Mihai I a organizat o lovitură de stat prin care
l-a arestat pe Mareșalul Ion Antonescu (Antonescu a refuzat încheierea unui armistițiu cu Națiunile
Unite), răsturnând dictatura acestuia pentru a scoate țara din alianța cu Germania nazistă. Puține ore
mai târziu, Regele Mihai va anunța încheierea acestui armistițiu cu Națiunile Unite. Acest armistițiu
este însă nerecunoscut de către sovietici.

Trecuse puțin timp de la lovitura de stat din 23 august 1944 a regelui Mihai I, iar dictatura
antonesciană a fost suplinită de dictatura comunistă. Factorii favorizatori ai ascensiunii comuniștilor au
fost: ocuparea teritoriului României de către sovietici, împărțirea Europei în sfere de influență
(“Acordul de procentaj”), Tratatul de pace dintre România și Coaliția Națiunilor Unite (1947).

Înainte de “uzurparea” întregii puteri de către comuniști, două mari guverne au fost instalate:
Guvernul Sănătescu și Guvernul Nicolae Rădescu. Cel de-al doilea guvern îi acuzase pe Ana Pauker și
pe Vasile Luca crezând că ar reprezenta interesele U.R.S.S, și nu ale României.

La 1 martie 1945, adjunctul ministerului sovietic de externe, Andrei Vîșinski, l-a silit pe regele
Mihai I să desființeze Guvernul Nicolae Rădescu. În prima fază, regele nu a fost de acord. Andrei
Vîșinski l-a amenințat pe rege cu pierderea independenței de stat. În urma acelei amenințări, la data de
6 martie 1945 a fost instalat un nou guvern controlat de comuniști condus de Petru Groza, urmând
falsificarea alegerilor din 1946 care au dat câștig de cauză B.N.D. Are loc dizolvarea pluralismului
politic.

Instaurarea lui a reprezentat pentru România deschiderea drumului comuniștilor spre

captivarea puterii depline.  Au urmat și câteva măsuri adoptate de către Petru Groza: reorganizarea
Siguranței, Jandarmeriei, arestarea așa-numiților dușmani ai poporului, anularea libertății presei,
introducerea Tribunalelor Poporului (după tiparul sovietic), organizarea lagărelor de deținuți politici.

Ultimul obstacol în comunizarea României, rămâne monarhia. Regele Mihai I abdică, sub
presiunile lui Petru Groza și Gheorghe Gheorghiu-Dej (principalul lider comunist român). La 30
decembrie 1947 este înlăturată monarhia, abdicarea regelui Mihai I și instaurarea în mod abuziv
Republica Populară Română.

După abdicarea regelui, comunismul s-a impus în România printr-o serie de măsuri: apariția
partidului unic, partidul comunist (care a funcționat între anii 1948 și 1945 și care purta denumirea de
Partidul Muncitoresc Român), precum și desființarea celorlalte organizații politice (PNȚ, PNL, PSD).
PMR s-a folosit de practicile stalinismului și a impus controlul asupra economiei, culturii politice, vieții
publice și private.

Secretarul PMR era în acea perioadă Gheorghe Gheorghiu-Dej. O altă măsură pe care au adoptat-o
comuniștii a fost Constituția din 1948 după modelul sovietic și includerea unui sistem judecătoresc.
Parlamentul a fost preschimbat în Marea Adunare Națională. Începând cu 1948, măsurile comuniștilor
s-au extins prin: naționalizarea întreprinderilor, a băncilor, desființarea proprietății private, impunerea
planurilor anuale și cincinale. În 1949 a început colectivizarea, care a însemnat trecerea pământului
agricol în proprietatea statului (care l-a încorporat CAP și IAS), fiind create gospodării de stat și
colective. „Pe comuniști îi interesau numai colectivitatea în orice condiții.”1

1
Baicu, P. (1995). Povestiri din închisori și lagăre. Oradea: BIBLIOTECA REVISTEI FAMILIA.

Baicu, P. (1995). Povestiri din închisori și lagăre. Oradea: Editura BIBLIOTECA REVISTEI FAMILIA.

Baicu, P. (1995). Povestiri din închisori și lagăre. Oradea: Editura BIBLIOTECA REVISTEI FAMILIA.

Georgescu, V. (2017, 08 22). Radio România Actualități. Retrieved 04 04, 2020, from Influenţele „Chartei '77” în
România. Cazurile Paul Goma şi Vlad Georgescu Influenţele „Chartei '77” în România. Cazurile Paul
Goma şi Vlad Georgescu - Conține audio: http://www.romania-
actualitati.ro/influentele_chartei_77_in_romania_cazurile_paul_goma_si_vlad_georgescu-106349

Popescu, G. (2017, 08 22). Influenţele „Chartei '77” în România. Cazurile Paul Goma şi Vlad Georgescu
Influenţele „Chartei '77” în România. Cazurile Paul Goma şi Vlad Georgescu - Conține audio. Retrieved
04 04, 2020, from Radio România Actualități: http://www.romania-
actualitati.ro/influentele_chartei_77_in_romania_cazurile_paul_goma_si_vlad_georgescu-106349

Wikipedia, D. l. (2019, 07 31). Wikipedia. Retrieved 04 04, 2020, from László Tőkés:
https://ro.wikipedia.org/wiki/L%C3%A1szl%C3%B3_T%C5%91k%C3%A9s