1. Realismul magic implică evadarea înspre spații ireale, care își trag seva din realitate.

Deci,
universul real este punct de plecare spre lumi fantastice. Personajele care au dimensiuni atât reale
cât și mitice, ritualuri preluate din folclor, incantații, populații aflate în exod, călugări de pe
Muntele Athos, croitorul demiurg reprezintă elemente care înlesnesc apartenența textului la
realismul magic.

3. Personajul Havaet are un rol important în Cartea milionarului, el ducând în eroare, prin
comportamentul său (explicat prin boala mintală), pe multe dintre celelalte personaje. El
pătrunde în universul intim al autorului, al milionarului, în laboratorul lui, oferindu-și serviciile,
pentru a-i face acestuia ordine în gânduri. Imaginea lui Havaet nu este altceva decât o metaforă a
posibilităților nelimitate ale cititorului de a explora, fără nicio îngrădire universul autorului. O
dată intrat în lumea cărții, lectorul devine, oarecum, suveran al acestei lumi.

4. Este clar ca romanul stă sub semnul experimentalismului, atitudine care propune o serie de
aspecte diferite de tot ceea ce s-a scris anterior. Naratorul este aici o instanță imprevizibilă, total
diferită de acel povestitor clasic. Milionarul nu încearcă să ne impună doar un punct de vedere
propriu, ci, cu subtilitate, ne induce în eroare, pretinzând că permite și altor personaje să își
spună punctul de vedere.

5. O trăsătură a realismului magic este prezența unor personaje fascinante, aparținând unor alte
dimensiuni care înlesnesc intrarea în alte lumi sau evadarea în alte spații temporale. Una dintre
aceste figuri este Iapa Roșie, proprietară a Bodegii Armeanului. Popasul milionarului aici este
prilej pentru lungi meditații, pentru evadări din timp. Un alt personaj este femeia- paracliser, din
capitolul 10, a cărei izolare dă peste cap calendarul întregii comunități.

6. Naratorul este mereu surprinzător, ne induce în eroare, având capacitatea de a „răsturna”

semnificația propriilor relatări. Astfel, de multe ori, milionarul lasă lectorul să creadă că multe
dintre cele relatate nu îi aparțin, fiind rodul imaginației celorlalți. Astfel, confesiunea lui cu
privire la imposibilitatea de a deveni scriitor, lasă un final deschis al cărții, o fereastră deschisă
spre multiple interpretări.

7. Revalorificarea miturilor face posibilă aducerea în prim-plan a mai multor teme: istoria,
călătoria, copilăria