Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
A. hialoplasma se mai numeşte şi matrix celular
B. citoplasma reprezintă constituentul fundamental al celulei
C. celulele eucariote nu prezintă mitocondrii
D. organismele procariote sunt unicelulare
E. celulele eucariote sunt caracteristice algelor verzi, roşii, brune, muşchilor,
plantelor vasculare
2
A. plastidomul celular
B. aparatul Golgi
C. vacuomul
D. condriomul celular
E. reticulul endoplasmatic
3
A. anvelopa nucleară
B. membrana nucleolului
C. substanţa fundamentală a nucleului
D. membrana R.E.
E. substanţa fundamentală a celulei
4
B. cloroplaste şi cromoplaste
C. doar cromoplaste
D. doar cloroplaste
E. protoplastide
5
C. reticuloplasmă
D. citoplasmă
E. variantele B şi C sunt corecte
6
D. caloza face parte din categoria substanţelor încrustante
E. substanţele încrustante au rolul de reducere a suprafeţei de transpiraţie
7
D. are o structură complexă la seminţele de nuc
E. este o substanţă de rezervă de natură glucidică
45. Antocianii:
A. sunt glucozizi flavonici ce dau culoarea galbenă petalelor de lăcrămioară
B. în mediu acid colorează sucul celular în violet
C. se găsesc în rădăcina de sfeclă roşie
D. sunt glucozizi fenolici ce dau culoarea albă la ghiocel
E. sunt incluzini ergastice solide ce pigmentează în mod diferit sucul celular
din vacuole în funcţie de pH
8
C. aleurona
D. oleiorezinele
E. inulina
9
E. un strat biomolecular de fosfoaminolipide
6. Citoscheletul intracelular:
A. reprezintă infrastructura celulei vii cu rol în menţinerea formei şi în
mişcările protoplasmatice
B. este reprezentată doar de microtubuli
C. componentele sale sunt lipsite de membrană proprie
D. este reprezentată de microtubuli şi de microfilamente
E. este reprezentată doar de microfilamente
8. Microtubulii sunt:
A. filamente cilindrice cu lungimea de 10.000 nm fiecare şi diameterul de 23-
25 nm
B. formaţi din fibrile de actină şi miozină
C. grupaţi în fascicule lungi de până la 1µ şi cu diametrul de 8-10 nm
D. orientaţi în direcţia de creştere în lungime a celulei
E. structuri permanente la cili şi flageli şi efemere la fusul de diviziune
9. Mişcarea amiboidă:
A. este asemănătoare mişcării browniene
B. este specifică gimnoplastelor
C. caracterizează începutul şi sfârşitul dinezei
D. se întâlneşte la Elodea canadensis
E. se caracterizează prin faptul că hialoplasma se deplasează cu ajutorul
pseudopodelor, cililor sau a flagelilor
10
C. un nucleu bine individualizat, cu aparat mitotic şi meiotic
D. mitocondrii, aparat Golgi, plastide
E. numeroşi cromozomi
11
B. dermoplaste, gimnoplaste
C. anucleate, polinucleate
D. uninucleate, polienergide
E. anucleate, uninucleate, polinucleate
12
A. denumirea de celulă a fost dată de Robert Hooke
B. celula reprezintă unitatea morfologică şi funcţională a tuturor organismelor
vegetale, neîntâlnită la animale
C. celula este un sistem biologic închis, dinamic
D. denumirea de protoplasmă este dată de Mohl (1840)
E. paraplasma şi metaplasma sunt componente diferite ale celulei
13
B. ansamblul mitocondriilor dintr-o celulă formează plastidomul celular
C. mitocondriile sunt considerate centrul respirator al celulei
D. mitocondriile au o perioadă de viaţă de numai 8 zile
E. s-a calculat că 42% din volumul citoplasmei este ocupat de mitocondrii
34. Cromatina:
A. este componenta esenţială a citoplasmei
14
B. prezintă un conţinut ridicat în ARN
C. este componenta esenţială a nucleoplasmei
D. are un conţinut ridicat în ADN
E. defineşte, de fapt, forma de existenţă interfazică a materialului genetic
35. Nucleolul:
A. este o componentă nucleară
B. este un corpuscul mai puţin refringent decât carioplasma
C. conţine o cantitate mai mare de substanţă uscată decât carioplasma
D. este un corpuscul dens şi mai refringent decât carioplasma
E. prezintă o membrană proprie
36. Nucleolonema:
A. este predominantă în structura nucleolului
B. corespunde cromatinei asociate nucleului numită cromatină perinucleolară
C. este o componentă structurală a nucleolului
D. formează o reţea în zona centrală a nucleolului
E. este alcătuită din fibre de origine cromozomială
15
C. nucleu
D. plastide (citoribozomi)
E. citoplasmă (citoribozomi), plastide (plastoribozomi)
42. Lisosomii:
A. au fost descoperiţi mai întâi la celulele animale
B. nu sunt prezenţi în celulele vegetale
C. sunt prezenţi şi în celulele vegetale şi se numesc fitolisosomi
D. au activitate citocromoxidazică
E. prezintă un bogat echipament enzimatic digestiv
44. Oxizomii:
A. sunt prezenţi pe suprafaţa cristelor mitocondriale cât şi pe cea a membranei
interne mitocondriale
B. prezintă 2 componente: soclu şi cap
C. intervin în transferul electronilor din procesul de fosforilare oxidativă
D. prezintă soclu (bază), col şi cap
E. se găsesc la nivelul R.E.G.
16
B. clorofilă b
C. cromozomi
D. ficobiline
E. carotenoide
51. Inulina:
A. se întâlneşte mai ales la speciile din fam. Lauraceae
B. este un polizaharid
C. poate precipita prin adăugare de acizi
D. este o incluziune ergastică solidă
E. este un fructozan întâlnit în parenchimul de depozitare al unor plante
17
B. participarea la procesul de fotosinteză
C. înmagazinarea unor substanţe de rezervă
D. participarea la diviziunea celulară
E. participarea activă la schimburile de apă dintre celulă şi mediul extern
18
C. inulina
D. amidonul
E. antocianii
62. Antocianii:
A. se găsesc în petalele de mac
B. în mediu acid colorează sucul vacuolar în roşu
C. sunt incluziuni ergastice lichide ale plastidelor
D. dau culoarea galbenă de la narcisă
E. în mediu acid colorează sucul vacuolar în violet
19
D. nu împiedică celula să crească
E. se lignifică destul de des, mai ales în cazul bulbilor
67. Druzele alcătuite din cristale ce apar sub formă de agregate se mai
numesc:
A. globoizi
B. ursime
C. nisip cristalin
D. cristaloizi
E. macle
70. Nisipul cristalin din vacuolele celulelor vegetale se poate întâlni la:
A. Galanthus nivalis
B. Sambucus nigra
C. Solanum tuberosum
20
D. Atropa belladona
E. Begonia s.
DIVIZIUNEA CELULEI
3. În metafaza mitozei:
A. se dezorganizează membrana nucleară
B. se formează mixoplasma
C. începe formarea fusului de diviziune
D. se individualizează cromozomii
E. este cea mai scurtă fază a mitozei
4. La sfârşitul metafazei:
A. se produce clivarea centromerului în doi centromeri fii
B. se dezorganizează fusul de diviziune
C. are loc citodiereza
D. cromozomii se despiralizează complet
E. se formează nucleolii
21
E. dezorganizarea completă a membranei nucleare
6. Citodiereza:
A. se desfăşoară la sfârşitul telofazei mitotice
B. nu se întâlneşte în meioză
C. reprezintă diviziunea nucleului în doi nuclei fii
D. constă în deplasarea cromozomilor spre poli
E. se mai numeşte şi cariochineză
7. Diviziunea reducţională:
A. este formată din două diviziuni care se succed
B. transformă o celulă haploidă în două celule diploide
C. transformă celula mamă 2n în 4 celule 2n
D. nu are interfază
E. cuprinde meioza I şi mitoza
8. Crossing-overul se întâlneşte:
A. în diviziunea ecvaţională
B. la începutul profazei mitotice
C. la sfîrşitul meiozei I
D. în profaza I
E. în interfază
22
12. Alegeţi asociaţiile corecte:
A. mitoza – cariochineza allotipică
B. amitoza – mitoza intermediară
C. meioza – cariochineza allotipică
D. haplomitoza – diviziunea directă
E. mitoza – diviziunea directă
23
A. pachitenul se întâlneşte în metafaza I
B. în anafaza I cromozomii sunt monocromatidici recombinaţi
C. tetrada cromozomială se formează în zigoten
D. în metafaza I cromozomii sunt bivalenţi, recombinaţi
E. telofaza I se încheie cu formarea celor doi nuclei fii, cu acelaşi număr de
cromozomi ca celula-mamă
24
A. reprezintă cea de a doua fază
B. are caracteristic individualizarea cromozomilor
C. este cea mai importantă fază a mitozei
D. poate lipsi din cadrul diviziunii
E. începe cu aşa-numitul spirem alcătuit din filamente simple de cromozomi
25
B. în meioză numărul diploid de cromozomi este redus la jumătate
C. în profaza meiozei se formează tetrade cromozomiale
D. în metafaza II cromozomii sunt monocromatidici
E. în metafază cromozomii se aliniază în zona ecuatorială a fusului nuclear
7. Interfaza apare:
A. între două diviziuni
B. între meioza I şi meioza II
C. după mitoză
D. după meioză
E. înaintea mitozei
9. Diviziunea mitotică:
A. este o diviziune indirectă
B. prezintă în telofază doi nuclei cu nucleoli
C. are profaza mai scurtă decât profaza meiozei I
D. nu are interfază
E. are interfază
26
C. recombinaţi
D. bicromatidici
E. nerecombinaţi
27
C. îşi contractă filamentele în interfază
D. fixează pe filamentele sale cromozomii
E. se formează încă din interfază
28
D. sinteze de ATP şi ADP
E. sinteze de ADN, ARN şi proteine
ŢESUTURI
29
E. menta produce uleiuri volatile
30
12. Ţesuturile de apărare nu au rol de a:
A. înveli la exterior corpul plantei
B. proteja plantele de lovituri
C. proteja plantele de schimbările bruşte de temperatură
D. asigura creşterea plantei în lungime
E. proteja plantele de paraziţi
31
A. mari, cu spaţii intercelulare
B. bogate în substanţe de rezervă
C. cu pereţi neuniform îngroşaţi
D. cu nuclee mari aşezate parietal
E. uniforme, mici, pline de citoplasmă
32
B. suber
C. cambiu
D. periderm
E. feloderm
33
C. Verbascum sp.
D. Urtica sp.
E. Capsella sp.
32. Exoderma:
A. este un ţesut de protecţie secundar
B. se formează din parenchimul medular
C. se întâlneşte numai în structura rădăcinii
D. lipseşte la monocotiledonate
E. este înlocuită repede de rizodermă
33. Endoderma
A. prezintă punctele (benzile) lui Caspary
B. nu prezintă celule de pasaj
C. se formează din caliptrogen
D. înlocuieşte rizoderma
E. la monocotiledonate formează cutisul
34
3. La graminee, creşterea în lungime este asigurată de ţesuturile:
A. embrionare
B. intercalare
C. meristematice
D. laterale
E. apicale
5. Ţesuturile parenchimatice:
A. sunt formate din celule izodiametrice
B. sunt formate din celule heterodiametrice
C. nu lasă între celule spaţii intercelulare
D. lasă între celule spaţii intercelulare
E. se mai numesc şi prozenchimatice
35
9. Ce rol îndeplinesc ţesuturile fundamentale?
A. de hrănire a plantei
B. de eliminare a substanţelor secretate de plante
C. de excreţie
D. de depozitare a substanţelor de rezervă
E. de apărare
36
A. asigură circulaţia sevei elaborate de la frunză spre organele plantei
B. dau plantei o anumită rezistenţă
C. se mai numesc şi tuburi ciuruite
D. susţin organele tinere ale plantei
E. asigură circulaţia sevei brute
21. Suberul:
A. secretă diferite substanţe
37
B. este un ţesut de apărare
C. are unele celule transformate în peri
D. este generat de felogen
E. este generat de feloderm
25. Suberul:
A. secretă diferite substanţe
B. este un ţesut de apărare
C. prezintă celule cu pereţii îngroşaţi
D. este generat de felogen
E. are unele celule transformate în peri
38
C. au celulele bogate în cloroplaste
D. sunt ţesuturi fundamentale
E. nu sunt ţesuturi de depozitare
29. Care dintre substanţele de mai jos sunt produse de ţesuturile secretoare?
A. amidonul
B. nectarul
C. gumele
D. suberul
E. oxalatul de calciu
30. Colenchimurile:
A. conferă plantelor rezistenţă
B. fac fotosinteză
C. depozitează substanţe de rezervă
D. conferă plantelor duritate
E. au rol de susţinere
39
D. poate fi determinată şi de felogen
E. determină fisurarea epidermei
40
D. feloderm (scoarţa secundară) spre interior
E. feloderm (scoarţă primară ) spre interior
43. Peridermul:
A. este format din suber, felogen şi feloderm
B. reprezintă activitatea felogenului dintr-un an
C. formarea sa duce la creşterea în grosime a organelor vegetale
D. este format din exo şi endoderm
E. se întâlneşte în structura primară
45. Lenticelele:
A. se formează când este încă prezentă epiderma
B. se formează pe frunze
C. sunt celule epidermice alungite
D. se formează sub stomate
41
E. sunt alcătuite din ţesut de umplutură
49. Stereomul:
A. este format din ţesuturi şi fibre mecanice
B. este format din ţesuturi de susţinere şi fibre mecanice
C. are în alcătuirea sa celule numite stereide
D. se întâlneşte în organele vegetative şi în unele fructe
E. formează sistemul vascular al plantei
50. Colenchimul:
A. este alcătuit din vase, parenchime şi fibre
B. se întâlneşte în straturile superficiale ale scoarţei primare
C. este un ţesut viu, puţin elastic
D. se formează în muchiile tulpinilor tetraungulare
E. celulele sale sunt uniform îngroşate cu celuloză
42
52. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:
A. sclerenchimul este un ţesut mecanic mort
B. colenchimul angular este de origine secundară
C. sclerenchimul fibros se găseşte în scoarţă
D. colenchimul tabular este de origine primară
E. există specii de plante care au colenchim tabular şi angular
56. După modul cum se fac depunerile de lignină, vasele lemnoase pot fi:
A. inelate şi punctate
B. spiralate şi reticulate
C. scalariforme şi areolate
D. spiralate şi tubuliforme
E. punctate şi tabulare
43
A. fibrele lemnoase lipsesc la ferigi şi gimnosperme
B. celulele de contact comunică cu vasele lemnoase prin punctuaţiuni
C. fibrele lemnoase sunt un însoţitor permanent al vaselor lemnoase
D. parenchimul lemnos este format din celule prozenchimatice
E. fibrele lemnoase sunt formate din celule prozenchimatice
44
A. cu conţinut viu
B. deschise
C. moarte
D. perfecte
E. închise
45
B. centrifug – pentru lemn
C. centripet – pentru liber
D. în frunză, liberul spre epiderma superioară
E. centripet – pentru liber
46
C. peri secretori
D. hidatode
E. glande saline
79. Hidatodele:
A. sunt formaţiuni epidermice
B. secretă balsamuri
C. elimină apă prin gutaţie
D. sunt papile secretoare
E. produc uleiuri eterice
47
ORGANE VEGETATIVE
RĂDĂCINA
3. Felogenul:
A. este zona generatoare subero-felodermică
B. este meristem primar
C. generează spre exterior feloderm şi spre interior suber
D. este situat deasupra suberului
E. este zona generatoare a ţesuturilor embrionare
48
C. bulbi la begonie
D. micorize
E. frunze la porumb
6. Rădăcinile tuberizate:
A. intră în cadrul rădăcinilor metamorfozate alături de rădăcinile pivotante
B. sunt rădăcini mult îngroşate
C. nu sunt rădăcini metamorfozate
D. au o creştere în lungime nelimitată
E. se întâlnesc la brânduşa de toamnă
7. Peridermul:
A. se necrozează şi se exfoliază începând cu cel de-al doilea an de vegetaţie
B. este întâlnit în structura primară a rădăcinii
C. este alcătuit din cambiu şi felogen
D. generează liber la exterior şi lemn la interior
E. generează razele medulare
49
11. Razele medulare:
A. se pot prelungi la nivelul liberului secundar sub formă de pâlnii
B. se găsesc deasupra fasciculelor de lemn şi liber
C. nu se află în cilindrul central
D. formează la maturitate măduva
E. formează primul inel sinuos de cambiu
12. Felodermul:
A. nu este alcătuită din celule parenchimatice
B. formează împreună cu felogenul şi suberul, peridermul
C. este generat spre exterior de felogen
D. acumulează în celulele sale diferite substanţe toxice
E. este generat spre interior de cambiu
16. Periciclul:
A. este o variantă a cilindrului central la dicotiledonate
B. este un strat de celule cu pereţii subţiri, celulozici
C. celulele sale imense ocupă uneori spaţiul endodermei
D. este exclusiv pluristratificat
50
E. nu există la monocotiledonate
51
C. rădăcină fasciculată – rădăcina principală aproximativ egală cu radicelele
D. rădăcină rămuroasă – rădăcina principală aproximativ egală cu radicelele
E. rădăcină fibroasă – pivot bine dezvoltat
52
28. Morfologia externă la o rădăcină tânără cuprinde următoarele zone, cu
excepţia zonei:
A. netede
B. pilifere
C. rugoase
D. aspre
E. coletului
53
D. periciclul se găseşte la nivelul stelului
E. vasele ciuruite fac parte din fasciculul liberian
54
C. celule cu îngroşări caracteristice în forma literei “U”
D. scoarţa bine dezvoltată
E. dispoziţia centripetă a vaselor metaxilematice
55
6. Următoarele caracteristici referitoare la regiunea piliferă a rădăcinii nu
sunt incorecte:
A. nu prezintă perişori absorbanţi de jur împrejur
B. dimensiunile perilor absorbanţi variază în lungul zonei, fiind mai reduse în
partea sa inferioară
C. apariţia perilor absorbanţi se face bazipetal (spre baza rădăcinii)
D. lungimea acestei regiuni variază între 0,3-5 mm sau mai mult
E. face parte din morfologia externă a rădăcinii
8. Perişorul absorbant:
A. este o celulă alungită de origine epidermică
B. nu este prevăzut cu nucleu
C. prezintă în centru o vacuolă mare plină cu suc celular
D. este un ţesut alungit de origine epidermică
E. este lipsit de citoplasmă
56
11. După origine, dezvoltare, formă şi rol, rădăcinile se clasifică în:
A. normale
B. metamorfozate
C. proptitoare
D. adventive
E. tuberizate
57
16. Referitor la rădăcinile metamorfozate este adevărat că:
A. rădăcinile proptitoare sunt rădăcini adventive prinse de nodurile tulpinii şi
orientate în jos până la sol
B. sunt reprezentate şi de rădăcini purtătoare de muguri cu rol în înmulţirea
vegetativă a plantelor, ca la tei şi zmeur
C. rădăcinile cu pneumatofori se întâlnesc la chiparosul de baltă
D. pneumatoforii sunt formaţiuni care au în structura lor ţesut aerifer
E. sunt reprezentate şi de rădăcini pivotante
21. Scoarţa:
58
A. prezintă o singură regiune numită endodermă
B. prezintă o primă regiune numită scoarţă externă
C. prezintă şi o regiune numită scoarţă internă, alcătuită din mai multe straturi
de celule parenchimatice mai mici
D. are ca ultim strat al scoarţei interne endoderma cu celule prismatice aşezate
într-un singur strat
E. este formată din trei regiuni: scoarţa externă, scoarţa internă şi stelul
59
26. În legătură cu structura secundară a rădăcinii este adevărat că:
A. ţesuturile secundare sunt generate de meristemele secundare
B. meristemele secundare sunt cambiul şi felogenul
C. la microscop se pot distinge suberul şi felogenul, dar nu şi cambiul
D. suberul înlocuieşte la exterior epiderma exfoliată
E. suberul este alcătuit din celule vii cu pereţii îngroşaţi, suberificaţi
60
32. Scoarţa rădăcinii este:
A. formată dintr-un ţesut fundamental
B. alcătuită din mai multe straturi de celule
C. un ţesut definitiv
D. generată de suber
E. reprezentată de exodermă, scoarţă internă şi endodermă
61
E. prezintă modificări funcţionale determinate de factorii de mediu în care
trăiesc plantele respective
62
C. lemnul secundar apare în primul an de vegetaţie sub formă de fascicule
alungite
D. liberul moale este reprezentat de fibre liberiene
E. lemnul secundar este format din vase care vor deveni inactive în timp
63
A. lemn secundar situat lângă liber secundar
B. liber primar situat la exteriorul cambiului
C. liber moale ce alternează cu liberul tare
D. peridermul format din suber şi felogen
E. cambiul din cilindrul central
64
55. Rădăcina:
A. prezintă un geotropism negativ
B. nu prezintă muguri
C. are creşterea orientată spre centrul pământului
D. are trei roluri principale
E. a apărut în regnul vegetal începând cu pteridofitele
TULPINA
65
3. Lamium maculatum are tulpina:
A. culm
B. filocladiu
C. cladodiu
D. scap
E. caulis
66
9. Tuberculii fac parte din cadrul:
A. rădăcinilor subterane
B. tulpinilor lemnoase
C. rădăcinilor de depozitare
D. tulpinilor subterane metamorfozate
E. tulpinilor aeriene de depozitare
11. În funcţie de organele care iau naştere din muguri, ei pot fi:
A. grupaţi
B. laterali
C. micşti
D. terminali
E. seriali
67
15. Liberul secundar din structura tulpinii de tei:
A. este reprezentat de liber tare
B. apare sub forma unor pătrate
C. se află între liberul primar şi lemnul primar
D. este generat de cambiu la exterior
E. este format din vase inactive
18. Bulbotuberii:
A. sunt rădăcini subterane de depozitare
B. se pot întâlni la cartof
C. depozitează în interior substanţe de rezervă
D. sunt înveliţi la exterior de catafile, la fel ca la bulbii solzoşi
E. fac trecerea de la bulbi la tuberculi
20. Liberul tare din structura secundară a tulpinii de la Tilia sp. este alcătuit
din:
A. fibre liberiene
B. celule anexe
C. parenchim liberian
D. vase ciuruite
E. vase de protoxilem
68
21. Din cadrul tulpinilor asimilatoare nu fac parte:
A. filodiul
B. tulpinile virgate
C. tulpinile fistuloase
D. cladodiul
E. tulpinile plantelor suculente
69
27. Care dintre afirmaţiile referitoare la structura primară a tulpinii de
porumb este falsă:
A. cuprinde cel mai evoluat tip de stel
B. prezintă fascicul libero-lemnos de tip colateral închis
C. are o epidermă alcătuită din celule cu pereţi lignificaţi
D. hipoderma se întâlneşte în scoarţa
E. atactostelul prezintă fascicole conducătoare distribuite neregulat
70
33. Scoarţa din structura primară a tulpinii la dicotiledonate:
A. prezintă o endodermă bine delimitată
B. are în primele straturi celule cu cloroplaste
C. se întinde până la măduvă
D. prezintă periciclu la exterior
E. nu prezintă cloroplaste
71
D. tulpiniţa şi gemula
E. mugurii
72
C. calamusul
D. caudexul
E. scapul
17. Caudexul:
A. prezintă frunze în rozetă
B. are internoduri foarte lungi
C. se găseşte la Aloe sp.
73
D. se găseşte la reprezentanţii din familia Saxifragaceae
E. are ultimul internod foarte lung
74
E. grâu
75
30. Care sunt afirmaţiile adevărate:
A. caudexul este o tulpină ce prezintă frunze în rozetă
B. calamusul conţine o măduvă spongioasă cum este cea de la dovleac
C. culmul este o tulpină ce prezintă frunze prinse la fiecare nod cu o teacă
D. caulisul se poate lignifica la început de vegetaţie
E. caudexul, calamusul şi stipesul sunt tulpini normale aeriene articulate
76
36. Tulpinile aeriene metamorfozate, după rolurile pe care le îndeplinesc, pot
fi:
A. asimilatoare
B. de depozitare
C. fixatoare
D. apărătoare
E. cu micorize
77
42. Tulpinile plantelor suculente se găsesc la:
A. dovleac
B. mac
C. cactuşi
D. acacie
E. filocactus
45. Cladodiul:
A. este o tulpină lăţită
B. este o tulpină îngustă
C. prezintă internoduri verzi
D. prezintă multe internoduri
E. nu prezintă internoduri
46. Cladodiul:
A. poate fi asemănat cu o frunză
B. are funcţiile unei frunze
C. este o frunză
D. se găseşte la Ruscus aculeatus
E. se găseşte la Brassica oleracea
47. Filocladiul:
A. este plantă ierboasă
B. poate fi asemănat cu o frunză
C. are creştere nelimitată
D. are frunzele aciculare
E. este o ramură lăţită
78
A. Phaseolus vulgaris şi Hedera helix
B. Humulus lupulus şi Gleditschia triachantos
C. Fagopyrum convolvulus şi Phaseolus vulgaris
D. Humulus lupulus şi Convolvulus arvensis
E. a şi c
54. Rizomii:
79
A. sunt microblaste subterane scurte
B. sunt tulpini subterane cu simetrie dorsi – ventrală
C. sunt tulpini formate din noduri foarte groase şi internoduri scurte
D. au rădăcini adventive prinse la nivelul nodurilor
E. din locul în care se formează rădăcini adventive cresc şi tulpini aeriene
55. Tuberculii:
A. sunt microblaste subterane scurte, groase şi cărnoase
B. sunt plini cu substanţe de rezervă
C. au muguri apicali numiţi „ ochiuri”
D. au ramuri asimilatoare
E. au frunze rudimentare cu aspect de scvame
57. Bulbii:
A. au tulpină falsă reprezentată de discul de la baza bulbului
B. ca şi rizomii sunt microblaste subterane
C. pot fi de două feluri: solzoşi şi tunicaţi
D. din discul de la baza lui pornesc rădăcini advenitive firoase
E. pot fi de foarte multe feluri
80
B. Fragaria vesca şi Polygonatum officinale
C. Ranunculus repens şi Lysimachia nummularia
D. Crataegus monogyna şi Prunus spinosa
E. Lilium candium şi Allium sativum
65. Filodiul:
A. intră în grupa tulpinilor asimilatoare
B. este peţiolul sau rahisul unor plante metamorfozate
C. are înfăţişarea unei frunze
D. are frunze scvamiforme
E. are origine caulinară
81
A. se mai numesc tuberizate
B. sunt tulpini lungi
C. au parenchimurile foarte dezvoltate
D. sunt tulpini aeriene
E. se tuberizează la noduri
82
A. lacuna medulară situată într-o secţiune cu un contur ondulat
B. lemnul secundar
C. suberul
D. epiderma
E. scoarţa
74. Care este dispoziţia elementelor constitutive ale unui fascicul conducător
libero-lemnos din tulpina primară?
A. cordonul liberian –spre interior
B. cordonul lemnos –spre interior
C. cordonul lemnos –spre exterior
D. cordonul liberian –spre exterior
E. nu prezintă decât elemente de liber
75. La gulie:
A. rădăcina depozitează substanţe de rezervă
B. tulpina s-a modificat şi îndeplineşte alte funcţii
C. tulpina are rol în reproducerea vegetativă
D. tulpina depozitează substanţe de rezervă
E. tulpina este subterană metamorfozată
76. În structura primară a tulpinii, cordonul lemnos este alcătuit din vase:
A. lemnoase cu lumen mare – metaxilem
B. lemnoase cu lumen mic – protofloem
C. lemnoase cu lumen mic – protoxilem
D. de lemn şi de liber
E. lemnoase cu lumen mare – metafloem
83
A. târâtoare
B. cu pneumatofori
C. volubile
D. agăţătoare
E. proptitoare
FRUNZA
84
B. transpiraţie
C. fotosinteză
D. apărare
E. respiraţie
85
B. Allium cepa prezintă o frunză cilindrică, plină la interior
C. Gleditshia triachantos prezintă frunză triplu penat compusă
D. ţesutul palisadic din frunzele bifaciale este bogat în cloroplaste
E. mezofilul omogen prezintă ţesut palisadic sub ambele epiderme ale frunzei
86
C. orienta limbul către lumină
D. realiza schimbul de gaze
E. prinde frunza pe tulpină
87
A. amortizează şocurile mecanice produse de vânt
B. realizează asimilaţia clorofiliană
C. poartă limbul
D. orientează limbul către lumină
E. racordează fasciculele conducătoare ale tulpinii la cele ale limbului foliar
21. Care sunt tipurile de frunze dupaă natura morfologică a limbului foliar?
A. penate şi palmate
B. întregi şi cu incizii
C. simple şi compuse
D. paripenate şi imparipenate
E. paripalmate şi imparipalmate
88
A. acuminat
B. cuspidat
C. hastat
D. obcordat
E. spinos
89
A. mezofilul este alcătuit din ţesut palisadic şi ţesut lacunar
B. epiderma este formată din celule cu pereţii subţiri, celulozici
C. hipoderma, unistratificată, este alcătuită din celule cu pereţii puternic
suberificaţi
D. ţesutul asimilator este omogen
E. nervura principală este reprezentată de trei fascicule libero-lemnoase
34. Porţiunea care realizează funcţiile specifice ale unei frunze este:
A. teaca
B. limbul
C. peţiolul
D. codiţa
E. baza
90
D. sunt perfoliate
E. sunt frunze compuse
4. Funcţiile peţiolului:
A. asigură circulaţia sevei brute
B. orientează limbul către lumină
C. asigură circulaţia sevei elaborate
D. fixează planta în sol
E. amortizează şocurile mecanice produse de vânt
91
D. Fagus sylvatica
E. Cotinus coggygria
92
D. Trifolium sp
E. Aesculus hippocastanum
93
E. subulat
94
27. Nu sunt adevărate afirmaţiile:
A. frunza fistuloasă are formă cilindrică
B. la frunza cuneată limbul este îngust la vârf şi lat la bază
C. la frunzele sinuate marginea limbului este prevăzută cu spini
D. la frunzele cuspidate limbul se termină brusc cu un vârf scurt
E. frunza subulată este îngustă
95
33. Frunze de tip imparipalmat compuse se întâlnesc la:
A. castanul porcesc
B. lupin
C. trifoi
D. lucernă
E. fasole
96
A. epidermă pluristratificată
B. ţesut palisadic şi lacunar
C. din fascicule de lemn şi de liber
D. limb
E. peţiol şi teacă
FLOAREA
97
B. stil
C. micropil
D. filament şi anteră
E. integumente
98
C. funicul
D. protoplasmă
E. un nucleu
10. Floarea:
A. este cel mai evoluat organ de reproducere sexuată din lumea plantelor
B. are funcţie de depozitare a substanţelor de rezervă
C. fixează planta în sol
D. conduce seva elaborată de la frunze
E. este organul ce transportă substanţele în corpul plantei
99
C. ţesut palisadic
D. ţesut lacunar
E. hipodermă inferioară
100
D. ostiolă şi nucleu
E. celule stomatice
101
B. oosferă şi nucleul secundar al sacului embrionar
C. nucleul generativ
D. celulele nucelei situate sub micropil
E. nucleul principal
102
33. Cum explicaţi următoarea afirmaţie - ”La majoritatea angiospermelor,
florile sunt hermafrodite’’:
A. au organul mascul şi organul femel în aceeaşi floare
B. au numai organ femel
C. au numai organ mascul
D. sunt pe acelaşi individ
E. sunt pe indivizi diferiţi
103
39. La care din următoarele plante se întâlneşte caliciu gamosepal?
A. Campanula persicifolia şi Ranunculus acer
B. Pirola sp. şi Campanula persicifolia
C. Brassica sp. şi Ranunculus acer
D. Dianthus sp., Primula sp., Hyoscyamus niger şi Silene inflata
E. Brassica rappa, Brassica oleraceea şi Campanula persicifolia.
42. Corola:
A. cu elementele concrescute nu se numeşte gamosepală
B. cu elementele concrescute se numeşte dialisepală
C. cu petale concrescute se numeşte dialipetală
D. cu petale libere se numeşte dialisepală
E. cu petale libere se numeşte gamopetală
104
A. este alcătuită din 5 petale inegale
B. se întâlneşte la familia Ranunculaceae
C. se întâlneşte la familia Crucifereae
D. este specifică familiei Rosaceae
E. se întâlneşte la Nicotiana tabacum
4. Sporofilele sunt:
A. bracteele
B. gemula
C. staminele
D. caliciu
E. carpelele
105
6. Alegeţi răspunsurile corecte:
A. pe receptacul se găsesc toate elementele florale
B. sacii embrionari sunt necesari reproducerii sexuate
C. totalitatea sepalelor reprezintă caliciul
D. florile diplohlamide au periant simplu
E. tepalele sunt elemente diferite ce alcătuiesc perigonul
106
12. Caliciul poate fi:
A. persistent, când sepalele însoţesc fructul
B. în formă de ulcior, la măselariţă
C. actinomorf la urzica moartă
D. caduc, când sepalele cad după deschiderea florii
E. monosimetric, când înveleşte fructul complet
14. Identificaţi erorile privind clasificarea corolei după simetrie. Poate fi:
A. radiară
B. acrescentă
C. asimetrică
D. persistentă
E. zigomorfă
107
A. hipocrateriformă
B. personată
C. ligulată
D. bilabiată
E. infundibuliformă
108
B. mazăre
C. lămâi
D. salcie
E. răchită roşie
109
C. Lilium candidum
D. Caryophyllaceae
E. Crassulaceae
110
D. intină, îngroşată şi celulozică
E. exină, subţire şi netedă
111
E. caliciul reprezintă totalitatea petalelor
112
49. Simbolul K(5) nu reprezintă:
A. caliciu format din 5 sepale concrescute
B. caliciu cu petale libere
C. caliciu cu petale concrescute
D. caliciu format din 5 sepale libere
E. corolă format din 5 petale concrescute
113
55. Ovulul prezintă:
A. funicul
B. anteră
C. corp
D. hil
E. nucelă
114
A. Pisum sativum
B. Salix alba
C. Salix purpurea
D. Rosa canina
E. Lilium candidum
64. Floarea:
A. este cel mai evoluat organ de reproducere asexuată din lumea plantelor
B. este cel mai evoluat organ de reproducere sexuată din lumea plantelor
C. ia naştere din mugurii micşti
D. ia naştere din vârful vegetativ
E. se formează din spori
67. Sepalele:
A. formează învelişul verde al florii
115
B. formează în totalitatea lor corola
C. protejează sacii polinici
D. alcătuiesc caliciul
E. formează endoderma
70. Staminele:
A. formează gineceul
B. formează corola
C. totalitatea lor formează androceul
D. sunt alcătuite din filament, conectiv şi anteră
E. reprezintă organul reproducător masculin din floare
72. Carpelele:
A. sunt formate din celule stomatice
B. formează organul reproducător femel din floare
C. totalitatea lor formează gineceul
D. sunt alcătuite din ovar, stil şi stigmat
E. totalitatea lor formează androceul
116
C. stil
D. epidermă
E. stigmat
74. Care din următoarele răspunsuri privind formula florală sunt adevărate?
A. este reprezentarea elementelor unei flori prin litere
B. prin litere se reprezintă caliciul - K
C. corola se notează cu litera C
D. prin cifre se reprezintă numărul de tepale
E. prin litere se reprezintă caliciul - C
117
C. pedicel sau peduncul care reprezintă picioruşul cu care se fixează de tulpină
D. celulele stomatice dispuse central
E. celule anexe dispuse periferic
118
D. este partea lăţită a peţiolului
E. poartă pe el elemente florale
119
D. la brasicaceae au simetrie radiară
E. la labiate sunt monosimetrice
120
E. urceolată
121
104. Rozaceele au flori cu simetrie:
A. zigomorfă
B. monosimetrică
C. actinomorfă
D. radiară
E. asimetrică
INFLORESCENŢE
4. Gladiola are:
122
A. corola pe tipul 3
B. frunzele obovate
C. inflorescenţa un bostrix
D. tulpina un culm
E. tulpina un stipes
123
10. Pleiocaziul cu ciaţiu, inflorescenţă compusă heterotactică, mixtă, se
întâlneşte la:
A. Tilia sp. (tei)
B. Viburnum sp. (bulgări-de-zăpadă)
C. Euphorbia sp. (laptele câinelui)
D. Achillea millefolium (coada şoricelului
E. Cichorium inyibus (cicoare)
12. Cincinul:
A. are pedunculi florali dispuşi în acelaşi plan
B. este specific speciilor din fam. Buxaceae
C. se întâlneşte la Echium vulgare
D. este cima helicoidă
E. este o varietate de pleiocaziu
124
16. Involucelul se întâlneşte la:
A. racemul compus
B. bostrix
C. calatidiu
D. cincin
E. umbela compusă
17. Bostrixul:
A. se întâlneşte la Gladiolus sp.
B. este o varietate a dicaziului
C. este o inflorescenţă compusă simpodială
D. se numeşte cima evantai
E. are axul principal cu creştere nelimitată
21. Ripidiul:
A. mai poartă numele de cima seceră
B. are pedunculi florali dispuşi în acelaşi plan, într-un singur sens
C. se întâlneşte la Symphytum officinalis
D. este o inflorescenţă monopodială
E. este o varietate de monocaziu
125
A. este o inflorescenţă simpodială
B. are flori sesile dispuse altern sau opus pe axul floral
C. prezintă un ax brusc lăţit
D. este inflorescenţa specifică pentru Trifolium sp.
E. prezintă flori pedunculate
23. Drepaniul:
A. este o inflorescenţă monopodială
B. se întâlneşte la Iris sp.
C. este o variantă a dicaziului
D. se numeşte şi cima seceră
E. prezintă pedunculi florali dispuşi în planuri diferite
126
A. involucrul de bractei se întâlneşte la umbela simplă
B. spata este specifică capitului simplu
C. calatidiul este alcătuit din flori sesile
D. florile ajung la aceeaşi înălţime la corimb
E. pătlagina are inflorescenţa un spic
30. Dicaziul:
A. prezintă un ax principal cu creştere nelimitată
B. se întâlneşte la Euphorbia helioscopia
C. este inflorescenţa specifică fam. Boraginaceae
D. este cima unipară
E. este o dichotomie falsă
127
A. racem simplu
B. spic simplu
C. calatidiu compus
D. spadix
E. dicaziu
128
D. nuc si plop
E. cais şi piersic
6. Umbela simplă:
A. este o inflorescenţă la care pendunculii florali sunt aproape egali
B. se întâlneşte la Helianthus annnuus
C. au toate bracteele dispuse în verticil
D. este un spic
E. este întâlnită la Alium cepa
7. Spadixul:
A. este o floare
B. este o inflorescenţă
C. seamănă cu un spic
D. prezintă o ramură bracteală numită spată
E. nu se întâlneşte la Bellis perenis
8. Calatidiul:
A. nu este inflorescenţa de la Taraxacum officinale
B. are florile sesile
C. este o inflorescenţă compusă
D. este inflorescenţa de la Matricaria chamomilla
E. nu este o inflorescenţă
129
D. inflorescenţele cimoase se clasifică în: monocaziu, dicaziu şi pleiocaziu
E. frunza la lobodă este deltoidă
13. Drepaniul:
A. se mai numeşte şi cimă unipară
B. este o inflorescenţă compusă
C. se întâlneşte la stânjenel şi lalea
D. nu este o inflorescenţă simplă cimoasă
E. se întâlneşte la pipirig şi la cartof
14. Monocaziul:
A. se mai numeşte şi cimă bipară
B. nu este o inflorescenţă
C. este de 4 feluri: drepaniu, ripidiu, bostrix şi cincin
D. se mai numeşte şi cimă unipară
E. este o inflorescenţă compusă
15. Ripidiul:
A. este o inflorescenţă compusă racemoasă
B. se întâlneşte la Iris germanica
C. are pedunculii florali dispuşi în acelaşi plan, dar în două sensuri opuse
D. are pedunculii florali dispuşi în planuri diferite
E. nu are pedunculi florali
16. Bostrixul:
A. este o inflorescenţă simplă, racemoasă
B. are flori sesile
C. are corola pe tipul 3
D. are pedunculii florali dispuşi în mai multe planuri
E. este întâlnit la gladiolă şi la crinul roşu
17. Cincinul:
A. are pedunculii florali dispuşi într-un singur plan
B. are pedunculii florali dispuşi în planuri diferite şi orientaţi în mod alternativ
C. nu se întâlneşte la gladiolă
D. se întâlneşte la Myosotis sylvatica
130
E. este inflorescenţa de la tătăneasă
18. Dicaziul:
A. este o dichotomie falsă
B. este inflorescenţa specifică Familiei Caryophyllaceae
C. are o singură variantă, glomerulul
D. se întâlneşte la guşa porumbelului, opaiţ, torţel
E. nu se întâlneşte la floarea călugărului şi la sfecla de zahăr
19. Pleiocaziul:
A. este floarea de la crinul de baltă
B. are florile sesile
C. prezintă un ax principal, care poartă mai multe axe florifere de ordinul II
D. este o inflorescenţă compusă
E. se mai numeşte şi cimă multipară
131
D. ceapa
E. ţelina
132
E. este caracteristic pentru ţelină
30. Paniculul:
A. are o singură varietate numită tirsă
B. este variatate a spicului compus
C. nu este o inflorescenţă
D. este un fruct indehiscent
E. se întâlneşte la Avena sativa
133
C. amentul cu dicaziu este o inflorescenţă compusă heterotactică
D. paniculul cu spiculeţe se întâlneşte la mesteacăn
E. dicaziul cu monocaziu nu se întâlneşte la tei
134
D. o inflorescenţă întâlnită la Avena sativa
E. inflorescenţa specifică pentru Crucifere
135
E. pleiocaziu cu ciaţiu – Euphorbia sp.
136
D. prezintă un ax gros, cărnos
E. are pedunculii florali inegali ca lungime
55. Dicaziul:
A. prezintă axul principal cu creştere nelimitată
B. este caracteristic pentru familia Boraginaceae
C. este o dichotomie falsă
D. se întâlneşte la Silene vulgaris
E. prezintă o varietate a sa numită glomerul
56. Calatidiul:
A. se întâlneşte la ciuboţica cucului
B. este o inflorescenţă compusă racemoasă
C. este formată dintr-un ax brusc lăţit
D. prezintă flori sesile
E. este inflorescenţa caracteristică pentru tătăneasă
58. Spadixul:
A. este o inflorescenţă asemănătoare cu un spic
B. se întâlneşte la papură
C. prezintă un ax subţire
D. este asemănătoare cu un ament
E. prezintă o ramură bracteală numită spată
137
C. drepaniul prezintă pedunculii florali dispuşi în acelaşi plan, într-un singur
sens
D. cima helicoidă are pedunculii florali aşezaţi în acelaşi plan
E. cima seceră are pedunculii florali dispuşi în acelaşi plan, într-un singur sens
FRUCTUL
138
D. disamară
E. bacă
4. Silicula:
A. este un fruct uscat indehicent
B. se întâlneşte la Phasoleus vulgaris
C. se deschide după patru linii
D. poate fi valvicidă, loculicidă, poricidă, denticulată sau pixidă
E. provine dintr-un gineceu bicarpelar
6. Poliachena:
A. este un fruct fals
B. este fructul de la Clematis vitalba
C. nu este un fruct multiplu
D. se întâlneşte la Rubus caesius
E. este fructul de la Paeonia sp.
7. Soroza:
A. este un fruct simplu
B. provine de la o floare unisexuat monoică
C. este fructul de la Morus alba (dud)
D. nu este comestibilă
E. se întâlneşte la Ficus carica
9. Epicarpul:
A. se mai numeşte şi exocarp
B. provine din mezofilul macrosporofilei
C. reprezintă partea cea mai dezvoltată a fructului
D. este sclerificat la cireşe
139
E. este tare şi gros la drupe şi bace
13. Drupa:
A. prezintă epicarp cărnos
B. se întâlneşte la castravete
C. este un fruct simplu, dehiscent
D. prezintă un endocarp care nu se deosebeşte de mezocarp
E. poate proveni de la un gineceu policarpelar
15. Silicva:
A. provine dintr-un gineceu monocarpelar
B. este scurtă şi lată comparativ cu silicula
C. este cel mai răspândit tip de fruct uscat dehiscent
D. se întâlneşte la muştar
E. se deschide pe linia mediană a celor două carpele
140
16. Fructul alunului este o:
A. ghindă
B. capsulă
C. drupă
D. bacă
E. nucă
141
22. Fructele care provin dintr-o singură floare pot fi:
A. compuse
B. mixte
C. multiple
D. pseudofructe
E. false
24. Sorosa:
A. este un fruct multiplu
B. se întâlneşte la Ficus carica
C. este fructul caracetristic dudului
D. provine de la un spic compus
E. este un fruct de tip baciform
26. La formarea unui fruct mai pot participa şi alte părţi componente ale
florii, cu excepţia:
A. stigmatului
B. stilului
C. staminelor
D. anterelor
E. petalelor
142
28. Multe specii de ranunculacee au ca fruct:
A. capsula
B. silicva
C. păstaia
D. silicula
E. folicula
30. Endocarpul :
A. reprezintă partea mijlocie a fructului
B. la fructele cărnoase este locul de depozitare a substanţelor de rezervă
C. provine din epiderma superioară a macrosporofilei
D. este subţire şi puţin dezvoltat în general
E. este sclerificat la bace
143
A. castan sălbatic
B. afine
C. varză
D. măr
E. dud
35. Mezocarpul:
A. este partea externă a fructului
B. provine din epiderma superioară a macrosporofilei
C. formează sâmburele ce închide sămânţa la prune
D. la melonidă este tare şi gros
E. la fructele uscate este redus
40. Sicona:
A. prezintă închise în fruct achene mici
144
B. este prezentă la măceşe
C. este un fruct simplu, cărnos
D. provine dintr-o floare femelă
E. are ca parte comestibilă stilul gineceului
2. Peretele fructului:
A. protejază fructul la exterior
B. provine din dezvoltarea stipelelor
C. în general provine din dezvoltarea carpelelor
D. se diferenţiază în epicarp, mezocarp şi endocarp
E. se întinde de la epicarp la sămânţă
3. Epicarpul:
A. la bacă şi la drupă este în general subţire, pielos şi elastic
B. este gros şi tare la melonidă, peponidă
C. este rezultat din epiderma superioară a macrosporofilei
D. este dur şi incolor la hesperidă
E. nu poate fi niciodată sfărâmicios
4. Mezocarpul:
A. la fructele uscate este foarte bine reprezentat
B. este partea mijlocie a fructului
C. provine din mezofilul macrosporofilei
D. este locul de depozitare al substanţelor de rezervă la plantele cărnoase
E. este partea cea mai slab dezvoltată a fructelor
5. Endocarpul:
A. poate fi, uneori, tare şi sclerificat, ca la drupe
B. este partea internă a fructului
C. este cărnos şi suculent
D. provine din epiderma internă a fostei carpele
E. în general, este subţire şi puţin dezvoltat
145
6. Selectaţi informaţiile adevărate referitoare la fructe:
A. nu pot fi multiple dacă provin de la o singură floare
B. pot fi simple sau multiple când provin de la o singură floare
C. pot fi compuse când provin de la o inflorescenţă
D. pot fi false, atunci când la formarea lor mai participă şi alte părţi ale florii,
alături de gineceu
E. întotdeauna conţin mai mult de o sămânţă
9. Drupa:
A. este fructul de la Prunus domestica
B. provine dintr-un gineceu monocarpelar sau policarpelar
C. este un fruct dehiscent
D. prezintă un epicarp subţire, pielos
E. are endocarpul suculent
146
12. Identificaţi informaţiile corecte referitoare la fructele multiple:
A. sunt: sorosa, sicona, ştiuletele de porumb şi glomerula
B. sunt: polidrupa, poliachena, polifolicula, disamara
C. provin dintr-un gineceu monocarpelar
D. provin de la o inflorescenţă
E. provin dintr-o singură floare cu gineceul policarpelar apocarpic
147
A. au un mezocarp cărnos
B. prezintă de obicei o singură sămânţă
C. au un pericarp tare sau membranos
D. se deschid la maturitate prin diverse metode
E. prezintă în endocarp mai multe seminţe
19. La formarea fructului pot participa şi alte părţi componente ale florii,
cum ar fi:
A. stilul gineceului
B. periantul
C. perigonul
D. staminele
E. caliciul
20. Baca:
A. este un fruct dehiscent cărnos
B. provine dintr-un gineceu monocarpelar sau policarpelar
C. este caracteristic pentru caise
D. are un epicarp cărnos
E. se întâlneşte la bobul de strugure
148
A. este partea mijlocie a fructului
B. se mai numeşte şi exocarp
C. provine din epiderma inferioară a fostei carpele
D. este subţire şi pielos în general la bacă
E. este foarte sfărâmicios
26. Capsula:
A. provine dintr-un gineceu policarpelar
B. este cel mai răspândit tip de fruct uscat indehiscent
C. se deschide printr-un capac, la cea denticulată
D. se întâlneşte la Ranunculus sp.
E. este de mai multe tipuri, în funcţie de modul de deschidere
29. Silicula:
A. este de cel puţin patru ori mai lungă decât lată
B. se întâlneşte la Brassica sp.
C. este un fruct indehiscent
D. poate fi de două feluri: angustiseptă şi latiseptă
E. este fructul speciei traista ciobanului
149
B. folicula
C. nuca
D. silicula
E. lomenta
33. Drupa:
A. poate proveni dintr-un gineceu policarpelar
B. se întâlneşte la măslin
C. este un fruct simplu, uscat, indehiscent
D. prezintă un epicarp subţire pielos
E. are un endocarp lemnos
36. Folicula:
150
A. se întâlneşte la Aconitum sp.
B. provine dintr-un gineceu policarpelar
C. este un fruct dehiscent
D. se deschide după linia de sutură a carpelei
E. poate fi angustiseptă sau latiseptă
39. Nucula:
A. este un fruct uscat dehiscent
B. se întâlneşte la Tilia sp.
C. este o nucă de dimensiuni reduse
D. este prevăzută cu o bractee la tei
E. este specifică leguminoaselor
151