CAPITOLUL I

SERII DE NUMERE REALE

În prima parte a capitolului se realizează o scurtă trecere în revistă a noţiunilor de şir

convergent respectiv şir fundamental de numere reale.
Partea a doua a capitolului cuprinde câteva proprietăţi generale ale seriilor de numere
precum şi criterii de convergenţă pentru serii cu termeni pozitivi, respectiv serii alternate.

1.1. ŞIRURI DE NUMERE REALE

1.1. Definiţie. O funcţie f :ΙN → ΙR se numeşte şir de numere reale. Pentru orice
n ∈ ΙN considerând f(n)=a n , şirul de numere reale astfel definit se va nota (a n ) n∈ΙN sau
(a n ) n ≥ 0 .
1.2. Definiţie. Un şir de numere reale (a n ) n ≥ 0 se numeşte convergent către a ∈ΙR dacă:
∀ε >0 ∃ n ε ∈ΙN astfel încât ∀ n∈ΙN, n ≥ n ε rezultă ‫׀‬a n -a‫ <׀‬ε .
În acest caz se notează lim an =a. Numărul real a se numeşte limita şirului (a n ) n ≥ 0 .
n →∞

1.3. Definiţie. Un şir de numere reale (a n ) n ≥ 0 se numeşte:

- crescător dacă a n ≤ a n+1 , ∀ n∈ΙN
- descrescător dacă a n ≥a n+1 , ∀ n ∈ΙN.
Un şir care este crescător sau descrescător se numeşte monoton.
1.4. Definiţie. Un şir de numere reale (a n ) n ≥ 0 se numeşte:
- mărginit superior dacă ∃ M ∈ΙR astfel încât a n ≤M, ∀ n ∈ΙN
- mărginit inferior dacă ∃ m∈ΙR astfel încât a n ≥m, ∀ n∈ΙN.
Un şir care este mărginit superior şi mărginit inferior se numeşte mărginit.
1.5. Propoziţie. Un şir de numere reale este convergent dacă este monoton şi mărginit.

1
Limite importante:
1, q = 1
0, q ∈ (-1,1) 0, gradul P < grad Q
n  P(n) 
1) lim q =  , 2) lim = ∞ sau - ∞, grad P > grad Q
n →∞
∞, q > 1, n →∞ Q(n) raportul coeficientilor, grad P = grad Q

nu exista, q ≤ -1

n
P(n)  1
3) lim = 0, a > 1 , 4) lim 1+  =e.
n
n →∞ a n →∞ n  
Exemple:
n
n  1 n +1 2n + 1
1) lim 2 = ∞ , 2) lim -  = 0 , 3) lim = 0 , 4) lim =0,
n →∞  3 2
n →∞ n + 3n − 2 n →∞ 3n
n →∞

3n 3 + 7 n 2 + 2n − 3n 3 + 7 n 2 + 2n 2n 3 + 7 n 2 + 2n 2
5) lim =∞, 6) lim = −∞ , 7) lim = .
n →∞ n 2 + 3n − 2 n →∞ n 2 + 3n − 2 n →∞ 5n 3 + 3n − 2 5

1.6. Definiţie. Un şir (a n ) n ≥ 0 de numere reale se numeşte şir fundamental sau şir Cauchy
dacă:
∀ε >0 ∃ n ε ∈ΙN astfel încât ∀ m,n∈ΙN, m,n ≥ n ε rezultă ‫׀‬a m -a n ‫ <׀‬ε .
În cazul în care m=n inegalitatea precedentă este automat satisfăcută. Dacă
presupunem m>n (cazul m<n este similar) şi notăm p=m-n avem p∈ΙN, p ≥ 1 şi m=n+p.
Astfel condiţia din definiţia 1.6. este echivalentă cu:
∀ε >0 ∃ n ε ∈ΙN astfel încât ∀ n∈ΙN, n ≥ n ε şi ∀ p ∈ΙN* rezultă ‫׀‬a n+p -a n ‫ <׀‬ε .
1.7. Exemple.
1. Să se demonstreze că următoarele şiruri de numere reale sunt fundamentale:
1 1 1
a) a n = 1+ 2
+ 2
+...+ 2
, n≥ 1
2 3 n
1 1 1
b) a n = 1+ + +...+ , n≥ 0
2! 3! n!
Soluţie: a) Avem
1 1 1 1 1 1 1
‫׀‬a n+p -a n ‫(|=׀‬1+ + +...+ +....+ )-(1+ 2 + 2 +..+ 2 )|
( n + p)
2 2 2 2
2 3 n 2 3 n

2
 1 1 1
= + +...+ .
(n +1) (n + 2) ( n + p)
2 2 2

Deoarece
1 1 1 1 1
= < = - , k= 1, p
(n + k ) (n + k )(n + k ) (n + k − 1)(n + k ) n + k − 1 n + k
2

obţinem:
1 1 1 1 1 1
‫׀‬a n+p -a n ‫<׀‬ - + - +...+ - =
n n +1 n +1 n + 2 n + p −1 n + p
1 1
= - .
n n+p
Dar
1 1 1
- < , ∀ p∈ΙN*
n n+p n
şi deci
1
‫׀‬a n+p -a n ‫<׀‬ , ∀ p∈ΙN*
n
1
Cum lim =0 se obţine că
n →∞ n
1
∀ε >0 ∃ n ε ∈ΙN astfel încât ∀ n ∈ΙN, n ≥ n ε rezultă ‫׀‬a n+p -a n ‫<׀‬ < ε , ∀ p∈ΙN*.
n
Prin urmare şirul (a n ) n ≥ 1 este fundamental.
b) În relaţia
1 1 1
‫׀‬a n+p -a n ‫=׀‬ + +...+
(n + 1)! (n + 2)! (n + p)!
folosind inegalitatea n! ≥ 2n-1 , ∀ n ∈ΙN avem
1 1 1 1 1 1 1
‫׀‬a n+p -a n ‫≤ ׀‬ n
+ n+1
+...+ n + p −1
= n
(1- p
)/(1- )< n−1 , ∀ p ∈ΙN*.
2 2 2 2 2 2 2
1
Deoarece lim =0 se obţine că
n →∞ n−1
2

3
 1
∀ε >0 ∃ n ε ∈ΙN astfel încât ∀ n ∈ΙN, n ≥ n ε rezultă ‫׀‬a n+p -a n ‫<׀‬ n−1
< ε , ∀ p∈ΙN*
2
şi deci şirul (a n ) n ≥ 0 este fundamental.
1 1
2. Să se arate că şirul a n = 1+ +...+ , n ≥ 1 nu este fundamental.
2 n
Soluţie: Avem
1 1 1
‫׀‬a 2n -a n ‫= ׀‬ + +...+ .
n +1 n + 2 2n
1 1
Deoarece ≥ , ∀ k= 1, n se obţine
n + k 2n
1 1 1
‫׀‬a 2n -a n ‫≥ ׀‬ + ... + = , ∀ n ∈ΙN*.
2n
   2n 2

n ori

Rezultă că şirul considerat nu este fundamental.

În mulţimea numerelor reale noţiunile de şir convergent respectiv şir fundamental
sunt echivalente. Mai exact are loc rezultatul care urmează.
1.8. Teoremă. (Cauchy) Un şir de numere reale este convergent dacă şi numai dacă este
fundamental.

1.2. PROPRIETĂŢI GENERALE ALE

SERIILOR DE NUMERE REALE

1.9. Definiţie. Fie (a n ) n ≥ 1 un şir oarecare de numere reale. Suma a 1 +a 2 +...+a n + a n+1 +...
∞
se notează cu ∑ an sau ∑ an şi se numeşte serie de numere reale. Termenii şirului
n =1 n ≥1

(a n ) n ≥ 1 se numesc termenii seriei.

Şirul (S n ) n ≥ 1 definit de relaţia S n =a 1 +a 2 +...+a n , ∀n ≥ 1 , se numeşte şirul sumelor
∞
parțiale ataşat seriei ∑ an .
n =1

4
 ∞
1.10. Definiţie. O serie de numere reale ∑ an se numeşte convergentă dacă şirul (S n ) n ≥ 1
n =1

este convergent. Numărul real S= lim S n se numeşte suma seriei. În acest caz vom scrie
n →∞

∞
S= ∑ an .
n =1

O serie care nu este convergentă se numeşte divergentă .

Din proprietăţile şirurilor de numere reale se obţin următoarele proprietăţi ale seriilor.
∞ ∞
1.11. Propoziţie. Seria ∑ an are aceeaşi natură cu seria ∑ αan unde α ∈ΙR\{0}.
n =1 n =1

∞ ∞
1.12. Propoziţie. Dacă seriile ∑ an şi ∑ bn sunt convergente şi au sumele S respectiv T
n =1 n =1

∞
atunci seria ∑ (an + bn ) este convergentă şi are suma S+T.
n =1

În ceea ce priveşte studiul unei serii de numere reale o problemă importantă o

constitue determinarea naturii ei, înţelegând prin aceasta calitatea seriei de a fi
convergentă sau divergentă.

1.13. Exemple.
∞
1. Să se studieze natura seriei geometrice ∑ qn , q∈ΙR.
n =1

Soluţie: Şirul format din sumele parţiale ale seriei este:

1 - qn
S n = q + q 2+...+ q n = q , dacă q ≠ 1
1- q
S n = n , dacă q =1.
Trecând la limită se obţine:
 q
1 − q , daca q < 1

lim S n = ∞ , daca q ≥ 1 .
n →∞ nu exista, daca q ≤ −1



5
 q
Prin urmare seria geometrică este convergentă şi are suma dacă ‫׀‬q‫ < ׀‬1 şi este
1- q
divergentă dacă ‫׀‬q‫ ≥ ׀‬1. În cazul q ≥ 1 suma seriei este + ∞ .
Exemple:
1
∞ ∞  1 n 1
a) ∑ 5n = ∞ serie divergentă, b) ∑   = 31 = ,
n =1 n =1 
3 1− 2
3
3 2
∞ 3n + 2 + 2 n ∞ 9 ⋅ 3n + 2 n ∞ 3n ∞ 2n ∞  3 n ∞  2 n 143
7 7
c) ∑ = ∑ =9 ∑ + ∑ =9 ∑   + ∑   =9 + = .
n =1 7 n
n =1 7 n
n =1 7
n
n =1 7
n
n =1 7  n =1 7  1−
3
1−
2 20
7 7

2. Să se determine natura următoarelor serii

∞ 2n + 1 − 2n − 1 ∞ n ∞ 1
a) ∑ b) ∑ c) ∑ ln(1 + )
n =1 4 n2 − 1 n =1 ( n + 1)! n =1 n

Soluţie: a) Deoarece
1 1
an = −
2n − 1 2n + 1
rezultă
1 1 1 1 1 1 1
Sn = - + - +...+ - =1- .
1 3 3 5 2n − 1 2n + 1 2n + 1

Se obţine lim S n = 1 şi deci seria este convergentă şi are suma egală cu 1.

n →∞

n +1 1 1 1
b) Avem an = − = -
(n + 1)! (n + 1)! n! (n + 1)!
şi obţinem
1 1 1 1 1 1
S n = 1- + - +...+ - = 1- .
2! 2! 3! n! (n + 1)! (n + 1)!

Deoarece lim S n = 1 rezultă că seria este convergentă şi are suma egală cu 1.

n →∞

c) Termenul general al lui a n se mai poate scrie

a n = ln(n+1)-ln(n)

6
Atunci
S n = ln2-ln1+ln3-ln2+ + ln(n+1)-ln(n) = ln(n+1) .

Dar lim S n = + ∞ şi deci seria este divergentă.

n →∞

Sunt foarte puţine cazurile în care avem posibilitatea să calculăm suma seriilor. Totuşi
putem decide natura unei serii prin aplicarea diferitelor criterii de convergenţă.
Primul criteriu de convergenţă pe care îl prezentăm este un criteriu general care este
important mai mult din punct de vedere teoretic decât practic. Aceasta deoarece el este
folosit în demonstrarea altor criterii de convergenţă.
1.14. Teoremă. (Criteriul general al lui Cauchy)
∞
Seria ∑ an este convergentă dacă şi numai dacă
n =1

∀ε >0 ∃ n ε ∈ΙN astfel încât ∀ n∈ΙN, n ≥ n ε şi ∀ p ∈ΙN* rezultă

an + 1 + an + 2 + ... + an + p < ε .
∞
Demonstraţie: Fie (S n ) n ≥ 1 şirul sumelor parţiale ale seriei ∑ an . Atunci seria este
n =1

convergentă dacă şi numai dacă (S n ) n ≥ 1 este şir convergent ceea ce este echivalent cu
(S n ) n ≥ 1 şir fundamental. În baza definiţiei 1.6. se obţine că
∀ε >0 ∃ n ε ∈ΙN astfel încât ∀ n ∈ΙN, n ≥ n ε şi ∀ p∈ΙN* rezultă
Sn + p − Sn < ε .

Dar Sn + p − Sn = an + 1 + an + 2 + ... + an + p şi astfel teorema este demonstrată.

Din exemplele 1.7. se obţine că seriile

∞ 1 ∞ 1
∑ şi ∑
2 n =1 n!
n =1 n

1 1 1
sunt convergente deoarece, pentru prima serie S n = 1+ 2
+ 2
+...+ 2
şi pentru a doua
2 3 n
1 1 1
serie S n =1+ + +...+ ( şiruri fundamentale).
2! 3! n!

7
Seria armonică
∞ 1
∑
n =1 n
1 1
este o serie divergentă deoarece în cazul ei S n =1+ +...+ , iar acest şir nu este
2 n
convergent pentru că nu este fundamental.
∞
Seria ∑ 1 , unde α este număr real, se numeşte seria lui Riemann sau seria armonică
α
n =1 n

generalizată. Se poate arăta că această serie este:

- convergentă pentru α >1
- divergentă pentru α ≤1.
Exemple:
∞ 1
1) Seria ∑ este divergentă deoarece α = 1 <1.
n =1 n 2

∞
2) Seria ∑ 1
este convergentă deoarece α = 3 >1.
n =1 n n 2

∞
1.15. Propoziţie. Dacă ∑ an este o serie convergentă atunci lim a n =0.
n =1 n →∞
∞
Demonstraţie: Seria ∑ a fiind convergentă aplicăm criteriul general al lui Cauchy
n
n =1
pentru p=1. Se obţine că
∀ε >0 ∃ n ε ∈ΙN astfel încât ∀ n∈ΙN, n ≥ n ε , an + 1 < ε

ceea ce demonstrează că lim a n =0.

n →∞

1
Având în vedere că în cazul seriei armonice lim a n = lim =0 dar seria este
n →∞ n →∞ n

divergentă rezultă că proprietatea precedentă este doar o condiţie necesară nu şi suficientă

pentru convergenţa unei serii.
∞
1.16. Propoziţie. Fie seria ∑ an . Dacă şirul (a n ) n ≥ 1 nu converge către zero atunci seria
n =1
este divergentă.
∞
Demonstraţie: În ipoteza că seria ∑ an ar fi convergentă s-ar obţine lim a n =0 ceea ce ar
n =1 n →∞

contrazice ipoteza.

8
1.17. Exemplu. Seriile
∞ 2n ∞ 1
∑ şi ∑ n 2 ln(1 + )
n +1
2 2
n =1 n =1 n
sunt divergente deoarece
2

2n 1 1 n
lim =2 şi lim n ln(1 + 2 ) = lim ln (1+ 2 ) =1.
2
n →∞
n +1 n →∞ n →∞
2
n n
∞ ∞
1.18. Definiţie. Seria ∑ an se numeşte absolut convergentă dacă seria ∑ an este
n =1 n =1

convergentă.
1.19. Propoziţie. Orice serie care este absolut convergentă este şi convergentă.
∞
Demonstraţie: Fie ∑ an o serie absolut convergentă. Din criteriul general al lui Cauchy se
n =1

obţine că
∀ε >0 ∃ n ε ∈ΙN astfel încât ∀ n ∈ΙN, n ≥ n ε şi ∀ p∈ΙN*rezultă
an + 1 + an + 2 +...+ an + p < ε .

Dar
an + 1 + an + 2 + ... + an + p ≤ an + 1 + an + 2 +...+ an + p < ε
∞
Prin urmare seria ∑ an verifică criteriul general al lui Cauchy şi deci este convergentă.
n =1

Exemplu:
∞
Studiem convergența absolută a seriei ∑ (− 1) . Avem
n
2
n =1 n

∞ (− 1)n ∞ 1
∑ 2
= ∑ 2.
n =1 n n =1 n

Deoarece ultima serie este convergentă, rezultă că seria data este absolut convergentă.
∞
În particular, seria ∑ (− 1) este convergentă.
n
2
n =1 n

Există serii care sunt convergente fără a fi şi absolut convergente.

9
1.20. Definiţie. O serie care este convergentă dar nu este absolut convergentă se numeşte
semiconvergentă.
EXERCIŢII

1. Folosind criteriul lui Cauchy să se studieze convergenţa şirurilor:

1 1 1 1
a) a n = + 2 + 3 +...+ n , n ≥ 1.
3+ 2 3 + 2 3 + 2 3 +2
1 1 1
b) a n =1+ + +...+ , n ≥ 1.
2 3 n
sin x sin 2 x sin nx π
c) a n = + 2 +...+ n , n ≥ 1 , x∈[0, ].
5 5 5 2
Răspuns: a) convergent, b)divergent, c) convergent.
2. Să se determine suma următoarelor serii numerice:
∞ 1 ∞ 2n + 1 ∞
a) ∑ ; b) ∑ ; c) ∑ ( n + 2 − 2 n +1 + n) ;
n =3 n − 2n n =1 n ( n +1)
2 2 2
n =1

∞ n − n2 − 1 ∞  1 ∞  2 
d) ∑ ; e) ∑ ln1 − 2  ; f) ∑ ln 1 +
n (n + 3) 
;
n =1 n (n + 1) n =2  n  n =1 

∞ ln(n + 1) − ln n ∞ 2
+ n −1 ∞ n + ( −1)n +1
g) ∑ ; h) ∑ n ; i) ∑ 2 ;
n =2 ln n ln(n + 1) n =1 ( n + 1)!
n
n =1 3
∞ 5 ⋅ 2n +1 − 6n −1 + 7 ⋅ 3n ∞ 1
j) ∑ ; k) ∑ arctg .
n + n +1
n 2
n =1 12 n =1

Răspuns: a) - 3 2 ; b) 1; c) 1- 2 ; d) 1; e) -ln2; f) ln3; g) 1 ln 2 ;

1 π
h) 2; i) 9 4 ; j) 25 6 ; k) arctg(n+1)-arctgn=arctg , .
n + n +1 4
2

10