BAC BIOLOGIE

Anatomie si fiziologie umana, Genetica si ecologie umana – clasa XI

1. Alcatuirea corpului uman:
-topografia organelor si a sistemelor de organe – planuri si raporturi anatomice
Corpul uman este tridimensional si prezinta 3 axe si 3 planuri:
AXE:
a) axul longitudinal = al lungimii (imparte corpul in polul superior/cranial si polul inferior/caudal);
b) axul sagital = al grosimii (imparte corpul in pol anterior/ventral si pol posterior/dorsal);
c) axul transversal = ax orizontal= al latimii (imparte corpul in pol drept si pol stang).
PLANURI:
a) Planul frontal (paralel cu fruntea):
-imparte corpul in partea anterioara/ventrala si partea posterioara/dorsala;
-trece prin axul longitudinal si transversal.
b) Planul sagital (perpendicular pe planul frontal):
-imparte corpul in dreapta si stanga;
-trce prin axul longitudinal si sagital;
-daca planul sagital trece prin linia mediana, se numeste plan mediosagital sau plan al simetriei
bilaterale.
c) Planul transversal = planul metameriei corpului:
-imparte corpul in superior si inferior;
-trece prin axul sagital si transversal;
-metamerie = dispunere paralela.
proximal = primul distal = ultimul

2. Functiile fundamentale ale organismului uman:

2.1. Functiile de relatie
• SISTEMUL NERVOS:
-clasificarea sistemului nervos d.p.d.v. topografic si functional:
a) D.p.d.v. functional:
-sistem nervos somatic (SNS) al vietii de relatie, controleaza miscarea organismului;
-sistem nervos vegetativ (SNV) controleaza activitatea organelor interne; este de doua tipuri:
• simpatic si
• parasimpatic.
b) D.p.d.v. topografic:
-sistem nervos central (SNC) cu maduva spinarii si encefal (trunchi cerebral, cerebel,diencefal, emisfere
cerebrale);-sistem nervos periferic (SNP) cu nervi (spinali si cranieni) si ganglionii de pe traseul lor.
-sistemul nervos somatic: functia reflexa – actul reflex, functia de conducere – clasificarea cailor
de conducere si rolul acestora
Functia reflexa se realizeaza prin substanta cenusie.
actul reflex = mecanism fundamental prin care organismul (centrul nervos) raspunde la actiunea unui
stimul.
arcul reflex = componentele anatomice ale actului reflex (5 componente: receptor, cale aferenta, centru
de comanda, cale eferenta, efector):

Efectorul in cazul SNS vor fi muschii striati (scheletici), iar in cazul SNV vor fi muschii netezi ai
viscerelor sau glandele exocrine.

Reflexe somatice: monosinaptice (ex: reflexul rotulian, ahilean) si polisinaptice (ex: reflexe de
aparare).
 Functia de conducere se realizeaza prin substanta alba organizata sub forma de cai de conduce-
re lungi (ascendente – ale sensibilitatii si descendente – ale motricitatii) si scurte (de asociatie si
comisurale).
Caile lungi: ascendente – ale sensibilitatii

Tipul sensibilitatii Sensibilitatea Fasciculul

Exteroceptiva Tactila grosiera (protopatica) Fasciculul spinotalamic anterior
(conduc impulsuri de la Termica si dureroasa Fasciculul spinotalamic lateral
exteroceptorii tactili,
termici, durerosi) Tactila fina (epicritica) Fasciculul spinobulbar

Proprioceptiva Constienta Fasciculul spinobulbar

(conduc informatiile de la Inconstienta Fasciculul spinocerebelos
proprioceptorii din muschi,
tendoane si articulatii)
Viscerele Fasciculul spinotalamic anterior si lateral
Interoceptiva
(conduce informatii de la
viscere)

Caile lungi: descendente, ale motilitatii

-sunt motorii si deservesc
motilitatea corpului
-conduc impulsuri nervoase
de la encefal la maduva
1. caile piramidale -conduc motilitatea voluntara
2. caile extrapiramidale
-conduc motilitatea involuntara
-sistemul nervos vegetativ – clasificare, efecte ale stimularii simpaticului si parasimpaticului
Clasificarea SNV: simpatic si parasimpatic
Organ Efecte ale stimularii simpaticului Efecte ale stimularii parasimpaticului
Inima cardioaccelerator cardioinhibitor
Ochiul Pupilodilatator(midriaza) Pupiloinhibitor (mioza)
Sistemul digestiv inhiba secretiile digestive stimuleaza secretiile digestive
(stomacul)
-notiuni elementare de igiena si patologie: meningita, coma, hemoragii cerebrale

Boala Cauza Manifestare Prevenire

-dureri de cap -respentarea regulilor de
Meningita -infectioasa (cefalee), febra igiena
-fotofobie
-traumatism -adoptarea unui stil de
Coma -accident vascular -pierderea cunostintei viata sanatos
cerebral
-dureri de cap -evitarea stresului
-hipertensiune arteriala
Hemoragiile cerebrale -coma -alimentatie corecta
-aterosceroza
-paralizie -evitarea sedentarismului

• ANALIZATORII:
-segmentele unui analizator
 Orice analizator contine 3 segmente: segmentul periferic, segmentul intermediar si segmentul
central.
Segmentul periferic Segmentul intermediar Segmentul central
-contine receptori care sunt -se mai numeste si calea de -localizat la nivelul scoartei
structuri specializate in conducere cerebrale in neocortexul
preluarea stimulilor si -e format din 3 sau 4 (pentru senzitiv unde sunt ariile
transformarea energiei auz) neuroni senzitivi senzitivo-senzoriale
stimulilor in potential de -reprezinta locul (sediul)
-face legatura intre segmentul
actiune formarii senzatiilor
periferic si cel central
-se gaseste la nivelul organelor
de simt

-fiziologia analizatorilor: vizual, auditiv, vestibular, cutanat

Analizatorul Segmentul periferic Segmentul intermediar Segmentul central
Vizual -receptorii: celule cu conuri 3 neuroni -in aria vizuala
pentru vederea diurna si celule primara din lobul
cu bastonase pentru vederea occipital al
nocturna emisferelor cerebrale,
-preiau stimuli luminosi si ii de o parte si de alta a
transforma in impuls nervos scizurii calcarine
-se gasesc la nivelul retinei
Sistemul optic

Auditiv -receptorii: celule epiteliale 4neuroni -in aria auditiva

ciliate (acustica) din lobul
-preiau stimuli acustici temporal al
emisferelor cerebrale
-se gasesc in organul CORTI din
urechea interna
Vestibular -receptorii: celule epiteliale 3 neuroni -in aria vestibulara din
ciliate lobul temporal al
-preiau stimuli legati de emisferelor cerebrale
echilibru
-se gasesc in maculele si
ampulele din urechea interna

Cutanat -receptorii: de mai multe tipuri, 3 neuroni -in aria somestezica

localizati in piele primara din lobul
-ex: tactile (discurile Merkel, parietal, girusul
corpusculii Meissner), postcentral
temperatura (corpusculuii
Krause – pentru rece;
corpusculii Ruffini – pentru
cald), pentru durere (terminatii
nervoase libere)
-notiuni elementare de igiena si patologie: herpes, cataracta, glaucon, conjunctivita, otita.
Boala Cauza Manifestare Prevenire
-infectii -pierderea gradata sau
Cataracta -traumatisme completa a acuitatii
-inaintare in varsta vizuale

Glaucomul (cresterea -drenarea

presiunii intraoculare) necorespunzatoare a -pierderea vederii
-respectaree regulilor de
umoarei apoase
igiena
-alergii -inflamatii ale -alimentatie sanatoasa
Conjunctivita -infectioasa mucoasei
-evitarea frigului
-traumatice conjunctivale
-durere la nivelul
Otita (medie, externa, -amigdalita urechii medii
interna) -raceala -ruperea membranei
timpanice
Herpes -virala -ulceratie -stil de viata sanatos

• GLANDELE ENDOCRINE:
-topografie, hormoni – efecte definitorii: hipofiza, tiroida, pancreas, suprarenale, gonade
Hormonii = substante organice (protein/lipide) fiind produsi de glandele endocrine, eliberati in
sange si transportati la diferite organe, numite organe “tinta” pentru a regla activitatea lor.
Hipofiza, prin lobul anterior (adenohipofiza), secreta hormoni glandulotropi care sunt eliberati
in sange si transportati la glandele endocrine(corticosuprarenala/tiroida/gonade) si stimuleaza
secretia lor. Astfel, dereglarea activitatii hipofizei poate influenta activitarea glandelor pe care le
controleaza.

Glanda Topografia Hormoni

 Hipofiza -la baza creierului, in saua turceasca a 1. Lobul anterior:
osului sfenoid -h.glandulotropi:-ACTH,TSH,FSH,LH
- e conectata cu hipotalamusul prin tija -h. nonglandulotropi:STH, prolactina
pituitara
2. Lobul intermediar: MSH
3. Lobul posterior: NU secreta hormoni dar
depoziteaza si elibereaza in sange ADH si
oxitocina sectretate de hipotalamus
Tiroida -in partea anterioara a gatului, intr-o -T3 (triiodotironina)
loja fibroasa -T4 (tiroxina)
-calcitonina
Pancreasul -in cavitatea abdominala, transversal -insulina (h. hipoglicemiant)
intre duoden si splina -glucagonul (h. hiperglicemiant)
Suprarenal -la polul superior al rinichilor -CSR (corticosuprarenala) – secreta
e mineralocorticoizi (ex: aldosteronul),
glucocorticoizi (ex: cortizolul) si sexosteroizi
-MSR (medulosuprarenala) – adrenalina si
nonadrenalina
Gonade -ovarele – in cavitatea abdominala -h. sexuali feminini: estrogenul si
-testiculele – in zona inghinala progesteronul
-h. sexuali masculini: testosteronul

-disfunctii (nanism hipofizar, gigantism, acromegalie, diabet insipid, boala Basedow-Graves,

mixedem, nanism tiroidian, gusa endemica, diabet zaharat)
Disfunctii: hiposecretie (↓) si hipersecretie (↑) => apar diferite afectiuni endocrine
HIPOFIZA (STH – h. somatotrop/de crestere + ADH – h. antidiuretic/vasopresina = conserva apa
in corp):
1) Hiposecretia de STH:
-in copilarie = nanism hipofizar (piticism): afecteaza dezvoltarea somatica, talie redusa (<1.20m), corp
proportional dezvoltat, intelect normal.
2) Hipersecretia de STH:
-in copilarie = gigantism: talie de peste 2.2m, oase fragile, articulatii instabile;
-la adult = acromegalie: cresterea extremitatilor corpului si cresterea in volum a viscerelor.
3) Hiposecretia de ADH:
-ADH-ul e secretat de hipotalamus, e depozitat si eliberat in sange de catre hipofiza;
-conserva apa in corp;
-hiposecretia de ADH/eliberare deficitara de catre neurohipofiza detremina aparitia diabetul insipid care
se manifesta prin: pierderi mari de apa prin urina (≈20L/24h) si demineralizarea organismului.
TIROIDA (T3, T4):
1) Hiposecretia:
-in copilarie = nanism tiroidian (cretinism): talia e redusa, corp disproportional, intelect redus;
= gusa endemica: apare datorita lipsei iodului din alimentatie si se manifesta prin marirea in
volum a glandei.
=>e redusa atat dezvoltarea somatica cat si cea intelectuala.
-la adult = mixedem: arderile celulare sunt lente, oboseala accentuata, senzatie permanenta de frig,
piele uscata si ingrosata, apar deficiente de memorie, concentrare, atentie.
2) Hipersecretia:
- boala Basedow-Graves: arderile celulare sunt rapide, iritabilitate, nevrozitate, piele calda si umeda,
gusa exoftalmica si ochi exoftalmici.
PANCREASUL ENDOCRIN:
1) Hiposecretia:
-in urma hiposecretiei de insulina (=h. hipoglicemiant) apare diabetul zaharat care are ca manifestari
hiperglicemia, poliuria (pierderea de apa prin urina), polidipsia (senzatia de sete), polifagia (mananca
mult) si scaderi in greutate.
• SISTEMUL OSOS:
-scheletul – alcatuire, rol, cresterea in lungime si in grosime a oaselor
Scheletul e format din totalitatea oaselor + articulatiile dintre ele.
a) Scheletul capului:
-neurocraniul (8 oase) : oase perechi (parietale si temporale) si oase neperechi (frontal, occipital, etmoid
si sfenoid);
-viscerocraniul (14 oase): oase perechi (oase si cornete nazale, oase lacrimale, zigomatice, maxilare, pa-
latine) si oase neperechi (mandibula si vomerul).
b) Scheletul trunchiului:
-vertebre dispuse in 5 regiuni: cervicala (7), toracala (12), lombara (5), sacrala (5), coccigiana (4-5);
-coastele: 12 perechi dintre care primele 7 perechi se numesc adevarate (se articuleaza direct cu ster-
nul), urmatoarele 3 perechi se numesc false (se articuleaza cu sternul prin intermediul costei 7), iar ulti-
mele doua se numesc flotante (nu se articuleaza cu sternul);
-sternul: os lat format din manubriu, corp si apendice xifoid.
cutia toracica = vertebtele toracale (12) + coaste + stern
c) Scheletul membrelor:
-membrul superior este legat de trunchi prin centura scapulara (clavicula + omoplat), iar membrul infe-
rior prin centura pelviana (osul coxal) .
 Regiune Membru superior liber Regiune Membru inferior liber
Brat -humerus -coapsa -femurul
Antebrat -radius -gamba -tibie
-ulna -peroneu
Mana -carpiene (8) -picior -tarsiene (7)
-metacarpiene (5) -metatarsiene (5)
-falange (14) -falange (14)

Desi genunchiul nu este o regiune a membrului inferior liber, acesta prezinta un os numit rotula.
Rolul oaselor: miscare, sustinere, protectie, depozit de minerale (Ca, Mg, P), rol antitoxic, sediul
formarii hematopoezei (=celulele sangvine).
Cresterea oaselor:
-in lungime: pe seama cartilajelor de crestere diafizo-epifizare;
-in grosime: pe seama periostului.
-notiuni elementare de igiena si patologie: deformari, fractura, entorse, luxatii
Boala Cauza Manifestare Prevenire
Deformari (lordoze,
-pozitie defectuoasa -fragilitate a oaselor -evitarea sedentarismului
scolioze, cifoze)
Fractura -fisurarea oaselor -alimentatie sanatoasa,

-intinderi ale tendoa- bogata in Ca, pentru ca

Entorsa -durere in zona fracturii,
nelor si ligamentelor oasele sa fie rezistente
in articulatie
-deplasarea oaselor din
Luxatii
articulatii

• SISTEMUL MUSCULAR:
-muschi scheletici: principalele grupe, tipuri de contractii
Principalele grupe de muschi scheletici:
Muchii capului Muschii gatului Muschii trunchiului Muschii membrelor
-muschii mimicii ex: m. strenocle- -m. spatelui si ai Membrul superior Membrul inferior
(ex: m. frontal, idomastoidian, m. cefei (ex: m. trapez,
-m. umarului (ex: -m. bazinului (ex: m.
m. zigomatic, m. hioidian, m. marele dorsal)
deltoid) fesieri)
sprancenos) scaleni, m. pielos al
-m. toracelui (ex: m.
gatului -m. bratului (ex: bi- -m. coapsei (ex: m.
-muschiul mas- pectoral, m. dintati)
ceps si triceps bra- croitor, cvadriceps,
ticator (ex: m.
-m. abdominali (ex: hial) biceps femoral)
maseter)
m. drept abdominal,
-m. antebratului/ -m. gambei (ex: m.
m. oblici)
mainii (ex: m. flexori si triceps sural, pero-
extensori ai an- nier)
tebratului/mainii)
-m. piciorului (ex: m.
flexori si extensori)
cvadriceps = cel mai voluminos muschi al corpului croitor = cel mai lung muschi al corpului
Tipuri de contractii (se caracterizeaza prin lungime si tonus muscular):
1) Izotonice: tonusul ramane constant, lungimea se modifica (muschiul se contracta), produc miscare
(lucru mecanic), caracterizeaza muschii membrelor;
2) Izometrice: lungimea ramane constanta, tonusul variaza, nu produc miscare (lucru mecanic), carac-
terizeaza musculatura posturala.
-notiuni elementare de igiena si patologie: oboseala musculara, intinderi si rupturi musculare
Boala Cauza Manifestare Prevenire
-suprasolicitarea mus-
chiului fara antrena-
Oboseala musculara -incalzirea muschilor ina-
ment/incalzire preala-
bila -dureri musculare inte de efort

Intinderi -evitarea sedentarismului

-traumatism
Rupturi musculare

2.2. Functiile de nutritie

• DIGESTIA SI ABSORBTIA:
-transformari fizico-chimice ale alimentelor in tubul digestiv; absorbtia intestinala
Sistemul digestiv = tubul digestiv (cavitate bucala, faringe, esofag, stomac, intestinul subtire <
duoden, jejun si ileon = absorbtie >, intestinul gros) + glande anexe (glande salivale → saliva; ficatul →
bila
/sucul biliar; pancreasul → sucul pancreatic).

Digestia = un proces complex care consta in totalitatea transformarilor mecanice (maruntire),

fizice (impregnare cu sucuri digestive si dizolvare) si chimice (descompuneri chimice enzimatice) prin
care alimentele complexe sunt transformate in produsi simpli (=nutrimente), usor de absorbit de catre
sange si limfa.
 Glucide = enzime glicolitice Proteine = enzime proteolitice Lipide = enzime lipolitice

-enzimele se gasesc in toate sucurile digestive

alimente complexe = glucide + proteine + lipide + apa, saruri minerale, vitamine =>
=>monozaharide + AA + AG + glicerol
Digestia se realizeaza in 3 etape:
1) Digestia bucala:
-se realizeaza in cavitatea bucala, unde au parte niste transformari mecanime (maruntire), fizice (im-
pregnarea cu saliva) si chimice (transformarea amidonului preparat in dizaharide cu ajutorul amilazelor
salivale);
-in urma digestiei bucale rezulta bolul alimentar care ajunge in stomac in urma deglutitiei.
2) Digestia gastrica:
-se desfasoara in stomac;
-au loc: activitati motorii datorita muschilor netezi din strctura stomacului, cu rol de a amesteca continu-
tul cu sucul gastric (favorizand digestia chimica) si de a evacua continutul in duoden;
-activitati secretorii: secreta sucul gastric (HCl, enzime, apa) si mucus;
-digestia chimica presupune digestia proteinelor (pepsina, gelatinoza) si digestia lipidelor (lipaza gastri-
ca);
-in stomac au loc si procese de absorbtie;
-in urma digestiei gastrice rezulta chimul gastric care va trece in duoden.
3) Digestia intestinala:
-in duoden exista o activitate motorie si o activitate secretorie => sucul intestinal;
-la acest nivel se varsa: bila (ficat) si sucul pancreatic (pancreasul exocrin);
- ! bila este lipsita de enzime, dar ajuta la digestia lipidelor prin emulsionarea (=transformarea unei
grasimi solide in picaturi lichide de grasime) lipidelor si activarea lipazelor;
-sucul intestinal si sucul pancreatic sunt cele mai bogate in enzime;
-sucul pancreatic contine enzime: glicolitice (ex: amilaza pancreatica) proteolitice (ex: tripsina, chemo-
tripsina, carboxipeptidaza, elastaza) si lipolitice (ex: lipaza pancreatica);
-sucul intestinal contine enzime: glicolitice (ex: dizaharidaza), proteolitice (ex: proteaze) si lipolitice (ex:
lipaza intestinala).
Produsii finali ai digestiei sunt absorbiti in sange sau limfa la nivelul stomacului, colonului si in
cea mai mare parte la nivelul intestinului subtire (jejunoileon).
Absorbtia se face prin mecanisme pasive si active.
absorbtia = produsiii finali ai digestiei trec in sange/limfa; sunt transportati initial la ficat si apoi in restul
corpului
-fiziologia intestinului gros
Produsii nedigerati, nedigerabili sau nefolositori ajung in intestinul gros unde sufera procese de
fermentatie su putrefactie.
Din aceste procese rezulta materiile fecale care vor fi eliminate din organism prin procesul numit
defecatie.
-notiuni elementare de igiena si patologie: caria dentara, somatita, pancreatita, ciroza
hepatica, litiaza biliara, enterocolitele
Boala Cauza Manifestare Prevenire
-depunerea placii bac- -respectarea regulilor de
Caria dentara -durere de dinti
teriene igiena
-afectiune a mucoasei -durere a mucoasei -alimentatie sanatoasa
Somatita
bucale (=afta) bucale -evitatea excesului de
-pietre la fiere -durere la nivelul alcool, tutun, cafea,
Pancreatita
neeliminate pancreasului medicamente
-consum excesiv de al-
-durere la nivelul
Ciroza hepatica cool, tutun, cafea, me-
ficatului
dicamente
Litiaza biliara -alimentatie neadecva- -durere la nivelul
ta vezicii biliare
-metabilosm deficitar
 -durere la nivelul
Enterocolite -toxiinfectii alimentare intestinului subtire si
cel gros

• SISTEMUL CIRCULATOR:
-grupele sangvine
Grupele sangvine Aglutinogene = antigene (pe Aglutinine = anticorpi (in sange)
hematii)
0 - α si β
A A β
B B α
AB A si B -

-imunitate
Imunitatea reprezinta capacitatea organismului de a recunosate si neutraliza particulele sau
celulele straine organismului.
Se bazeaza pe reactia antigene-anticorpi (substante chimice straine organismului - substante
chimice produse de organism) si poate fi:
1) Imunitate innascuta = nespecifica:
-e caracteristica speciei;
-e genetica si se poate face prin mecanisme celulare (ex: fagocitoza) sau prin mecanisme umorale = prin
diferite secretii (ex: HCl din sucul gastric).
2) Imunitate dobandita:
-e caracteristica indivizior;
-poate fi: -dobandita natural prin mecanisme pasive (anticorpii din laptele matern care dau imunitate
copilului) sau prin mecanisme active (in urma contactului cu microbul sau in urma bolii);
-dobandita artificial: pasiv (seroterapie = injectie de anticorpi) sau activ (vaccinoterapie = vac-
cinul contine microbul viu sau mort).
-activitatea cardiaca: parametrii functionali (frecventa cardiaca, debit cardiac, tensiune arteria-l

a, puls arterial)

1) Frecventa cardiaca (Fc): reprezinta numarul de batai (sistole) pe minut (ex: 70 batai/min in repaus si
≈150 batai/min la efort).
2) Debitul cardiac (Dc): reprezinta volumul de sange pompat de inima in corp intr-un minut.
Dc = Fc • Ds (ex: 70 • 80 ml = 5600 ml = 5,6 L/min sange in repaus)
3) Tensiunea arteriala (T.A.): reprezinta forta exercitata de coloana de sange asupra peretilor, vaselor
(arterelor) prin care circula;
-maxima = sistolica (ex: 120 mm Hg);
-minima = diastolica (ex: 70 mm Hg)
T.A. = 120/70 mm Hg
-daca tensiunea creste apare hipertensiune (HTA), iar daca scade apare hipotensiune (hTA).
4) Pulsul arterial: reprezinta distensia peretilor atriali ca urmare a evacuarii bruste a sangelui din
ventriculul stang (aorta) si se masoara comprimand o artera pe un plan dur.
-marea si mica circulatie
 Marea circulatie (inima → tesuturi ) = circulatia sistemica:

Mica circulatie (inima → plamani) = circulatie pulmonara

-in Adr sangele vine din VC cu O2, in Astg sangele vine din VP cu CO2;
-din Vdr sangele pleaca in AP cu CO2, din Vstg sangele pleaca in AA cu 02.
-notiuni elementare de igiena si patologie: cardiopatie ischemica, hemoragii interne si externe,
leucemii, anemii
Boala Cauza Manifestare Prevenire
-ateroscleroza -alimentatie sanatoasa
-durere in regiunea ini-
(=depunerea de
Cardiopatie ischemica mii -evitarea stresului
grasimi)
-senzatie de constrictie -sedentarismului
-consumul de grasimi
-paloare
-hipertensiune
-traumatisme -stil de viata sanatos
Hemoragii -accelerarea pulsului
-leziuni -evitarea traumatismelor
-senzatie de frig si
transpiratie
-stare accentuata de
Leucemia (=cresterea oboseala
de leucocite/globulele -slabiciune
albe) -alimentatie sanatoasa
-genetica -sangerare
-stil de viata sanatos
-anemie
Anemia (=scaderea -oboseala
numarului de hematii) -ameteala

• SISTEMUL RESPIRATOR:
-ventilatia pulmonara
1) Inspiratia = proces activ prin care aerul patrunde in plamani;
-volumul cutiei toracice si a plamanului creste, muschiul diafragm + intercostal se contracta;
-presiunea intrapulmonara < presiunea atmosferica.
2) Expiratia = proces pasiv prin care aerul iese din plamani;
-volumul cutiei toracice si a plamanului scade, muschiul diafragm + intercostal revine la normal;
-presiunea intrapulmonara > presiunea atmosferica.
-transportul gazelor
Se desfasoara in 3 etape:
1) Etapa pulmonara:
-se desfasoara in plamani;
-dupa ventilatia pulmonara se desfasoara un schimb de gaze respiratorii intre alveolele pulmonare si
sangele capilar (=schimb de gaze alveolar).
2) Etapa de transport:
-consta in transportul gazelor respiratorii dintre plamani si celule;
-sangele e format din plasma si hematii, care contin hemoglobina ;
-transportul de O2: prin plasma (dizolvat in plasma) si hemoglobina (se leaga reversibil pe gruparea
hemo → HbO2 = oxihemoglobina) ;
-transportul de CO2: pin plasma (dizolvat sau sub forma de bicarconat) si hemoglobina (pe gruparea
amino → HbCO2 = carboaminohemoglobina).

3) Etapa tisulara (celulara):

-produce energie;
-schimb de gaze respiratorii intre sange si celula (schimb de gaze celular).
-volumele respiratorii
VC = volumul curent = 500 ml; VIR = volumul inspirator de rezerva = 1500 ml;
VER = volumul expirator de rezerva = 1500 ml; VR = volumul rezidual = 1500 ml;
CV = capacitatea vitala = VC + VIR + VER; CPT = capacitatea pulmonara totala = CV +VR;
Frecventa respiratorie = numarul de respiratii/minut = 16-18 resp/min.
Debitul respirator = frecventa respiratiei • VC = 18 • 500 = 9 L/min aer.
-notiuni elementare de igiena si patologie: gripa, fibroza pulmonara, emfizem
Boala Cauza Manifestare Prevenire
-febra -calirea organismului
Gripa -virala
-dureri musculare -stil de viata sanatos
Fibroza pulmonara -bronsita cronica -insuficienta -evitarea frigului
(=cresterea cantitatii respiratorie
de tesut conjunctiv)
-tuse
Emfizem pulmonar
(=cresterea cantitatii
 de aer)

• SISTEMUL EXCRETOR:
-formarea si eliminarea urinei
Sistemul excretor: rinichi (nefronii – se formeaza urina) + cai urinare (intrarenale: tub colectori,
calice mari si mici, pelvis renal/bazinet; extrarenale: uretere, vezica urinara, uretra; se elimina urina).
Nefronul e unitatea structurala si functionala a rinichiului.
Etapele formarii urinei:
1) Ultrafiltrarea glomerulara:
-are loc in CRM (corpusculul renal Malpighi);
-consta in trecerea plasmei din capilarele glomerulare in capsula Bawman;
-se finalizeaza cu producerea urinei primare/plasma deproteinizata (125ml/min =>180 L/24h).
2) Reabsorbtia tubulara: are loc in tubul urinifer unde substantele utile trec din lumenul tubului urinifer
in capilarele peritubulare;
3) Secretia tubulara: are loc in tubul urinifer unde substantele toxice sau in exces trec din capilarele
peritubulare in tubul urinifer =>urina finala (1,8L/24h)
Eliminarea urinei: tub colector → calice mici → calice mari → pelvis → uretere → vezica urinara
→ uretra
-notiuni elementare de igiena si patologie: cistita, nefrita, glomerulonefrita
Boala Cauza Manifestare Prevenire
Cistita -febra
Nefrita -dureri -respectarea regulilor de
-infectioasa -usturime igiena

Glomerulonefrita -mictiune cu sange

2.1. Functia de reproducere

• SISTEMUL REPRODUCATOR:
-componente, fiziologie
Componente: gonade, cai genitale, glande anexe
Gonadele:
-sistemul reproducator feminin: ovarele localizate in cavitatea abdominala, care au o functie exocrina
(produce gametii = ovulele) si o functie endocrina (produce hormoni sexuali: estrogen si progesteron);
-sistemul reproducator masculin: testiculele localizate in zona inghinala care au o functie exocrina
(produce spermatozoizi) si o functie endocrina (produce hormoni sexuali: testosteron).
Caile genitale:
-sistemul reproducator feminin: trompe uterine, uter, vagin, vulva;
-sistemul reproducator masculin: canal epididimar, canal deferent, canal ejaculator, uretra, penis.
Glande anexe:
-sistemul reproducator feminin: glandele mamare;
-sistemul reproducator masculin: prostate, veziculele seminare, glanda bulbo-uretrala => lichid
spermatic.
Fiziologia sistemului reproducator consta in realizarea functiei exocrine si endocrine.
Functia exocrina consta in formarea gametilor (ovulul produs in foliculii ovarieni si a
spermatozoizilor produsi in tubii seminiferi ai testiculelor).
Ovulele, prin fecundatie, vor produce celula ou (zigotul) din care se va dezvolta in timpul sarcinii
embrionul si apoi fatul.
Functia endocrina consta in producerea hormonilor sexuali care stimuleaza cresterea,
dezvoltarea, aparitia caracterelor sexuale secundare si stimuleaza procesele de ovogeneza si
spermatogeneza.
Hormonii sexuali feminini sunt produsi de foliculii ovarieni, in timp ce hormonii sexuali masculini
sunt produsi de celule interstitiale (Leydig).
-sanatatea reproducerii: planificare familiala, conceptie si contraceptie, sarcina si nasterea
Sanatatea reproducerii implica o viata sexuala in siguranta, posibilitatea de a procrea precum si
libertatea de a decide cand, daca si cat de des sa procreeze.
Planificarea familiala reprezinta capacitatea persoanei sau a cuplului de a anticipa si de a avea
numarul dorit de copii la momentul ales si la intervalul de timp pe care le hotarasc singuri.
Obiectele planificarii:
-abilitatea cuplului de a decide daca si cand sa aiba copii;
-prevenirea aparitiei unei sarcini nedorite;
-utlizarea corecta a contraceptivelor;
-prevenirea infectiilor cu transmitere sexuala;
-pastrarea calitatii vietii de cuplu.
Conceptia se realizeaza dupa maturizarea sexuala si presupune fecundatia si aparitia unei sar-
cini.
Contraceptia consta in evitarea aparitiei unei sarcini nedorite.
Sarcina apare in urma conceptiei sau fecundatiei si dureaza aproximativ 9 luni.
Nasterea reprezinta procesul prin care are loc expulzarea fatului din uter dupa 9 luni de sarcina.
-notiuni elementare de igiena si patologie: anexita, adenomul de prostata
Boala Cauza Manifestare Prevenire

Anexita (inflamarea -frig -durere -respectarea regulilor de

ovarelor) -infectii -febra igiena

Adenom de prostata -tumori benigne -tulburari de mictiune -adoptarea unui stil de

 (marirea volumului
viata sanatos
prostatei) -tumori maligne

Anatomie si fiziologie umana, Genetica si ecologie umana – clasa XII

1. Genetica moleculara:
• ACIZII NUCLEICI:
-compozitia chimica
Nucleotida ADN (bicatenar) ARN (monocatenar)
Bazele azotate A G A G

T C U C
Zahar = pentoze -dezoxiriboza -riboza
Radical fosfat -P -P

Bazele azotate sunt: purinice (adenina si guanina) si pirimidinice (citozina, tinina si uracilul).
-structura primara si secundara a ADN
ADN-ul reprezinta materialul genetic de la dezoxiribovirusuri (=virusurile care au in genomul lor
o molecula de ADN), PK (bacterii) si EK (plante, animale).
Structura: 2 lanturi polinucleotidice formate din baze azotate, pentoza si radicalul fosfat.
Prezinta:
1) O structura primara (monocatenara): reprezinta o secventa de nucleotide dintr-o catena care codifica
informatia ereditara;
2) O structura secundara (bicatenara), formata dintr-un dublu helix:
-cele doua catene sunt legate intre ele prin punti de hidrogen duble (intre A si T si invers) si triple (intre
G si C si invers);
-proprietati: -catenele sunt antiparalele (catena de ADN 3'-5' e complementara cu catena de ADN 5'-3');
-catenele sunt complementare (se leaga prin punti de hidrogen ce unesc intotdeauna o
baza purinica de una pirimidinica).
Proprietatile ADN-ului:
a) Denaturarea – renaturarea:
denaturarea = incalzind o solutie de ADN, se rup puntile de hidrogen astfel incat ADN-ul bi devine mono.
renaturarea = recirea solutiei treptat va determina refacerea puntilor de hidrogen astfel incat ADN-ul
mono devine bi;
= racirea brusca a solutiei va determina aparitia si mentinerea ADN-ului monocatenar care
 poate fi utilizat ingineria genetica in vederea obtinerii unor hibrizi.
b) Replicarea: are loc in interfaza si consta in dublarea cantitatii de ADN dupa modelul semiconservativ.
-tipuri de ARN, structura si functii
ARN-ul detine informatia genetica la ribovirusuri si are in general structura monocatenara
continand ca baze azotate purinice adenina si guanina si pirimidinice uracilul si citozina.
Tipuri de ARN: viral (structura mono sau bi) si celular (ARN mesager/transfer/ribozomal).
ARN mesager ARN transfer ARN ribozomal
Structura -monocatenar cu lungime -monocatenar cu portiuni -monocatenar cu portiuni
variabila bicatenare sub forma de bicatenare dar cu forma
frunza de trifoi neregulata
-prezinta 2 poli: unul
pentru aminoacizi si
celalalt pentru codonii
din ARN-ul mesager
Functii -copiaza informatia -transporta informatia -sinteza proteinelor
genetica de pe catena de (aminoacizii) la locul
ADN sintezei proteice
(ribozomii)

• ORGANIZAREA MATERIALULUI GENETIC: virusuri, prokariote si eukariote

Virusuri:
-material genetic = genom viral;
-format din o molecula de ADN la dezoxiribovirusuri sau o molecula de ARN la ribovirusuri.
Prokariote:
-material genetic = genom bacterian = nucleoid;
-format dintr-un cromozom (= o molecula de ADN circular si liber in citoplasma, neindividualizat);
-mai poate exista si material genetic format din plasmide (= molecule de ADN ce poarta intre 6-8 gene si
se replica independent de cromozomul bacterian).
Eukariote:
-material genetc = nucleu;
-format din mai multi cromozomi (liniari, protejati de o membrana nucleara, nucleul fiind individualizat);
-materialul genetic extranuclear: in cloroplaste – celula vegetala; si mitocondrii – toate celulele.

2. Ecologie umana:
Ecosistemul = biotop (componenta nevie) + biocenoza (componenta vie).
biotop = aer, apa, sol, roca biocenoza = plante, animale
Influenta omului asupra ecosistemelor naturale:
-pozitive: conserva/protejeaza (ex: conservarea biodiversitatii, stabilirea ariilor protejate, dezvoltare
durabila);
-negative: degradeaza/deterioreaza (ex: poluarea, fragmentarea habitatelor, supraexploatarea
resurselor, defrisari, vanat, pescuit in exces, introducerea de specii noi).