Proiect de Cercetare

Motivarea elevilor pentru disciplina Educaţie Muzicală

 Proiect de cercetare

„Motivarea elevilor pentru disciplina Educaţie Muzicală”

1. TEMA: Motivarea elevilor pentru disciplina Educaţie Muzicală.

2. IPOTEZA: Copilul cu nevoile sale concret-individuale este produsul şcolii,

de aceea este foarte important să înţeleagă beneficiul educaţiei muzicale şi
culturale prin participarea în mod afectiv şi activ la lecţii.

3. OBIECTIVELE PROIECTULUI:

 cunoaşterea opiniilor părinţilor privind cultura muzicală a copilului;

 cunoaşterea opiniilor elevilor faţă de disciplina Educaţie Muzicală;
 urmărirea concordanţei dintre opiniile formulate de părinţi şi elevi
privind activitatea şcolară la Educaţie Muzicală;
 elaborarea, pe baza concluziilor obţinute, a unui program concret
pentru prevenirea şi diminuarea lipsei de motivare a elevilor pentru
disciplina Educaţie Muzicală.
4. EŞALONAREA PE ETAPE:
1) studiul şi documentarea psiho-pedagogică privind motivarea pentru
disciplina Educaţie Muzicală;
2) investigarea opiniilor elevilor, părinţilor şi profesorilor referitoare la
orele de Educaţie Muzicală şi la celelalte discipline;
3) centralizarea opiniilor şi elaborarea concluziilor;
4) întocmirea şi realizarea programului de acţiuni.
5. MODALITĂŢI DE VALORIFICARE:
1) în activitatea comisiilor metodice din şcoală;
2) utilizarea chestionarelor pentru alte activităţi şcolare;
3) utilizarea rezultatelor în activitatea cu familiile elevilor.
6. CALENDARUL CERCETĂRII: parcursul unui an şcolar.

7. DESCRIEREA EŞANTIONULUI:
 20 părinţi;
 20 elevi.
 INSTRUMENTE DE CERCETARE

A. Chestionar pentru părinţi

1. Ce părere aveţi despre expresia „Învăţăm pentru viaţă, nu pentru şcoală!”
(Seneca)?
2. Cine se ocupă mai mult în familia dumneavoastră de controlul copiilor şi
cum?
3. Ce raporturi există între dumneavoastră şi copii?
4. Aveţi obiceiul să discutaţi în familie despre gusturile muzicale ale
copilului?
5. Care este părerea dumneavoastră despre Educaţia Muzicală ?
6. Participaţi regulat la concerte de muzică live ?
7. Ce climat domină în familia dumneavoastră?
8. De ce condiţii materiale dispune familia dumneavoastră?
9. Copilul îşi face lecţiile cu interes sau are nevoie să fie stimulat?
10. La ce obiect învaţă mai uşor copilul dumneavoastră şi la care întâmpină
dificultăţi mai mari? Cum explicaţi?
11. Cum apreciaţi starea sănătăţii copilului dumneavoastră?
12. Care sunt ocupaţiile preferate ale copilului dumneavoastră?
13. Cât de des luaţi legătura cu dirigintele / învăţătorul?

B. Chestionar pentru elevi

1. Ce părere ai de proverbul „Ai carte, ai parte”?
2. Ce atitudine manifestă familia faţă de activitatea ta la orele de Educaţie
Muzicală ?
3. Există înţelegere în familia ta?
4. Cum te împaci cu fraţii tăi?
5. Ce înseamnă pentru tine reuşita în viaţă?
6. Ce obiecte de învăţământ îţi plac mai mult?
7. Ce te împiedică să progresezi la învăţătură?
8. Te supără o observaţie, chiar dacă este justă?
9. Ce activităţi te atrag mai mult în şcoală, acasă, în timpul liber?
 10. Te preocupă problema idealului în viaţă?

PREZENTAREA ŞI INTERPRETAREA DATELOR

a) asupra chestionarului adresat elevilor
Chestionarul a avut drept scop evidenţierea factorilor determinanţi ai
nemotivării pe un eşantion de 20 de elevi. Cea mai mare parte din aceşti elevi sunt
conştienţi de necesitatea unei culturi generale.
Un număr de întrebări a vizat dezvăluirea condiţiilor socio-familiale ale
elevilor. Răspunsurile au relevat, în cea mai mare parte, o atitudine corectă a familiei
faţă de activitatea şcolară la disciplina Educaţie Muzicală, existenţa unor relaţii de
bună colaborare cu actul educaţional şi de relaţii normale între fraţi.
Un alt grup de întrebări a urmărit să reliefeze factorii pedagogici şi cei
psihologici ai lipsei motivării pentru Educaţie Muzicală. În determinarea preferinţelor,
opţiunilor elevilor, un rol hotărâtor îl au factorii pedagogici. Un lucru deosebit de
semnificativ este faptul că elevii înscriu pe lista preferinţelor chiar şi acele obiecte la
care, de regulă, obţin note mai puţin bune. Eliminând unele opţiuni subiective, se
desprind chiar o serie de cauze ale dezinteresului pentru Educaţie Muzicală.
Analiza de ansamblu a cauzelor nemotivării la Educaţie Muzicală situează
pe primul plan factorii pedagogici (în proporţie de 40% - nu înţeleg explicaţiile
profesorului, nu le place să înveţe), urmaţi de socio-familiali ( în proporţie de 35% -
se joacă prea mult, urmăresc multe emisiuni TV etc.) şi cei psihologici (în proporţie
de 25% - posibilităţi intelectuale limitate, nu au voinţă).

Din toate cele arătate se desprinde o concluzie şi anume: este nevoie, în primul
rând, de o cunoaştere cât mai reală a situaţiilor din familiile de unde provin elevii. De
asemenea este nevoie ca, prin toate potenţele educative, să fie observate din timp
cauzele care pot conduce spre dezinteres la Educaţie Muzicală pentru unii dintre elevii
şi trebuiesc găsite metode prin care să fie combătute aceste manifestări.
b) asupra chestionarelor adresate părinţilor
Chestionarul adresat părinţilor ai căror copii înregistrează o situaţie de
lipsă a motivării pentru Educaţie Muzicală, evidenţiază în bună parte cauzele acestuia.
O parte din părinţi nu realizează importanţa unei culturi muzicale şi generale pentru
viitorul copilului. Astfel, 45% pun în prim plan factorii pedagogici, 25% factorii
psihologici, 35% factorii socio-familiali.
În alte familii există un climat social favorabil, raporturi normale cu
copiii, de preocupare pentru îndrumarea şi controlul acestora. Cea mai mare parte a
familiilor au o situaţie materială bună, ceea ce contribuie la dezvoltarea armonioasă a
copiilor. Părinţii sunt interesaţi de situaţia şcolară a copiilor şi sunt interesaţi de
viitorul lor, discută frecvent cu diriginţii şi cu ceilalţi profesori.
Aceşti părinţi chestionaţi nu întâmpină greutăţi pe plan educativ, iar
puţinii care o fac trebuie să li se acorde o educaţie atentă şi să fie antrenaţi mai mult în
viaţa şcolară.

PROGRAM DE INTERVENŢIE
Activitatea de preîntâmpinare a lipsei motivării pentru disciplina Educaţie
Muzicală este extrem de complexă. În realizarea ei este necesară o coordonare
eficientă a tuturor factorilor educaţionali în care, desigur, şcoala şi familia deţin
prioritatea. Şi, pentru ca şcoala să-şi îndeplinească menirea ei, trebuie să fie slujită de
oameni nu numai cu o temeinică pregătire ştiinţifică şi psiho-pedagogică, ci şi dornici
să aplice în practică cunoştinţele profesionale. În acest scop se propune:
Pentru elevi:
Obiective:
– stimularea interesului elevilor pentru valorile culturale perene;
– creşterea încrederii în sine a copilului prin îmbunătăţirea imaginii de sine;
– stimularea motivaţiei copilului pentru învăţare la disciplina Educaţie
Muzicală.
Acţiuni:
– întâlniri între elevi de clase şi niveluri diferite, în vederea împărtăşirii din
experienţa privind modalităţile şi condiţiile de învăţare în familie
(trimestrial);
– realizarea unui program de consultanţă cu elevii ce dovedesc lacune în
cunoaştere (săptămânal);
– dezbateri pe tema: „Importanţa modelelor şi valorilor
culturale”(trimestrial).
 Pentru părinţi:
Obiective:
– sensibilizarea familiei în privinţa relaţiei cu şcoala;
– conştientizarea importanţei educaţiei muzicale pentru dezvoltarea spirituală
şi intelectuală a elevului.
Acţiuni:
– iniţierea unui curs de educaţie a părinţilor cu copii-problemă (trimestrial);
– oferirea unui plus de competenţă psiho-pedagogică prin consiliere
permanentă în cadrul Cabinetului interşcolar de asistenţă psiho-pedagogică
(permanent);
– întâlniri cu muzicieni de prestigiu ai Constanţei, cadre universitare din
cadrul Facultăţii de Arte pentru dezbateri pe tema: „Modificări în universul
copilului” (trimestrial);
– dezbateri în colectivele de părinţi pe clase cu tema „Cultura – o necesitate în
dezvoltarea armonioasă a copilului”.

EVALUAREA PROGRAMULUI
Se va realiza în două modalităţi:
– o evaluare informală, continuă – ca parte integrantă a acţiunilor din program
(discuţii, aprecieri, sugestii);
– o evaluare formală – chestionar aplicat celor trei categorii de subiecţi (elevi,
părinţi) conţinând întrebări explicite privitoare la eficienţa programului
oferit. Această evaluare are drept scop o eventuală reluare a programului
pentru anul şcolar următor, în condiţii îmbunătăţite.
Bibliografie :

1.Stănescu Maria-Liana, Instruirea diferenţiată a elevilor

supradotaţi, Editura Polirom, 2002, Iaşi
2.Cerghit I., Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă, Editura
Didactică şi Pedagogică, 1983, Bucureşti
3.Nicola Ioan,Teoria generală a curriculumului educaţional,
Editura Polirom, 2008, Iaşi
4.Ţîrcovnicu Victor, Învăţământ frontal, învăţământ individual,
învăţământ pe grupe, Editura Didactică şi Pedagogică, 1981,
Bucureşti
5.Alecu Simona, Metodologia cercetării educaţionale, Editura
Fundaţiei Dunărea de Jos, 2005, Galaţi