De ce sunt oamenii diferiti si cat de important este sa intelegem acest lucru.

Oamenii sunt la fel 

Titlul acestui articol poate părea un paradox. Am mai spus şi

altă dată, dar repet şi acum, că OAMENII SUNT DIFERIŢI şi este foarte
important să înţelegem şi să respectăm acest lucru! Dar, în acelaşi timp,
oamenii sunt şi la fel, sau mai corect spus, sunt şi asemănători. Este bine să
înţelegem acest lucru pentru o mai bună funcţionare a societăţii omeneşti. Dintre
cele două informaţii (“oamenii sunt asemănători” şi “oamenii sunt diferiţi”), este
cel mai important să înţelegeţi că OAMENII SUNT DIFERIŢI. Pentru că din
neînţelegerea acestui lucru se nasc: conflicte, violenţe (verbale sau chiar fizice), se
rup relaţii de cuplu sau prietenie, se pun bariere în colaborare cu alte persoane (pe
diferite planuri), apar rasismul, discriminarea etc. Din acest motiv, ţin să explic
încă o dată DE CE sunt oamenii diferiţi şi de ce este NORMAL acest lucru şi DE
DORIT. Detalii în continuare:
Astăzi în drum spre metrou am văzut coada de fiecare dimineaţă de la covrigi. Şi
mi-am dat seama că este un exemplu simplu care reliefează această asemănare-
diferenţă dintre oameni. Toţi oamenii care stăteau la coadă la covrigi, doreau să
cumpere covrigi. Toţi voiau covrigi în principiu din acelaşi motiv – ca să îi
mănânce şi să nu moară de foame în următoarele ~ 2 ore or so. Din acest punct de
vedere, oamenii de la coadă erau la fel. Doreau, la modul general, acelaşi lucru. În
acelaşi timp însă, pe lângă oamenii de la coada la covrigi, treceau mulţi alţi
oameni, care nu se opreau să-şi ia covrigi, deşi şi ei au un stomac, şi şi ei vor trebui
să mănânce ceva la un moment dat (poate că ei au mâncat acasă, sau poate că nu
vor mânca nimic în acea dimineaţă până pe la ora 12). Deja apar diferenţe. În
acelaşi timp însă, lângă coada la covrigi era o coadă la brânzoaice. Oameni care
doreau acelaşi lucru – să mănânce ceva (asemănare), au ales să cumpere altceva,
nu covrigi (deosebire). Dar chiar şi în cadrul cozii de la covrigi există deosebiri.
Toţi cei care îşi cumpără covrigi dimineaţa (asemănare), doresc covrigi diferiţi.
Unii oameni vor covrigi cu sare, alţi oameni vor covrigi simpli, fără sare, alţii vor
cu susan, unii cu mac, alţi oameni vor covrigi mai nearşi, alţii vor covrigi cât mai
prăjiţi, iar alţii sunt total indiferenţi dacă sunt arşi, nefăcuţi, cu sare, mac sau susan
– tot ce vor este COVRIGI.

Nu ştiu cât de fericit este acest exemplu pe care l-am ales, însă ideea era că,
OAMENII, la un moment dat, POT AVEA anumite lucruri – preferinţe – valori –
principii în comun (adică la fel) (de regulă chestiile generale sunt asemănătoare),
dar în acelaşi timp, oamenii au şi preferinţe, dorinţele, caracteristici, particularităţi
DIFERITE. Şi este normal să fie aşa. Pentru că nu pot exista doi oameni perfect
la fel. Nici măcar gemenii identici. Şi este bine să conştientizăm şi să
respectăm acest lucru. Detalii mai jos.
Oamenii dintr-un popor sunt ASEMĂNĂTORI (fizic şi psihic-mental-
comportamental) din mai multe motive:
1. fac parte din aceeaşi specie;

2. fac parte din aceeaşi rasă;

3. fac parte din acelaşi popor (au gene biologice asemănătoare);

4. au avut parte de o educaţie asemănătoare;

5. au avut de-a face cu situaţii asemănătoare de-a lungul vieţii (au o istorie
comună);

6. au fost supuşi cam aceloraşi reguli impuse de stat (aceeaşi legislaţie), fapt care
duce la un comportament asemănător între indivizi;

etc

Atenţie: faptul că avem, ca popor, acest POTENŢIAL DE ASEMĂNARE, este un

BENEFICIU care trebuie valorificat şi care trebuie să ne ajute să stăm uniţi şi să
luptăm împreună pentru binele comun al tuturor. Adevărata
BUNĂSTARE (confort / fericire / spuneţi-i cum vreţi) se poate obţine doar
lucrând împreună, pentru binele tuturor.
Asemănările mentale-comportamentale dintre oameni care fac parte din popoare
diferite, pleacă şi din faptul că TOŢI OAMENII DE PE PLANETĂ VOR DE
FAPT ACELAŞI LUCRU: BUNĂSTARE FIZICĂ şi/sau PSIHICĂ. (detalii despre
asta AICI).
Oamenii din cadrul aceluiaşi popor (sau din popoare diferite) sunt în acelaşi
timp şi DIFERIŢI, din motivele pe care le voi explica în continuare.
Pe scurt, trebuie înţeles faptul că OMUL (inclusiv cel care citeşte acum aceste
rânduri) este rezultatul unui amestec de factori, printre care cei mai
importanţi şi relevanţi sunt: genele biologice, educaţia şi experienţa de viaţă.
Trebuie înţeles DE CE sunt oamenii diferiţi, ca să nu ne mai enervăm atunci
când alţi oameni au păreri diferite de ale noastre, şi ca să putem să învăţăm să
privim lumea şi prin ochii celorlalţi – fapt care ne-ar ajuta societatea foarte
mult.
DE CE SUNT OAMENII DIFERIŢI? 
A. Oamenii sunt DIFERIŢI pentru că au GENE BIOLOGICE DIFERITE 
Dacă oamenii sunt mai “depărtaţi” din punct de vedere ereditar (de regulă
geografic), au gene biologice moştenite de la părinţi mai diferite. Oamenii din
acelaşi popor au asemănări între genele biologice – de aceea şi seamănă între ei
( gândiţi-vă la chinezi de exemplu ). Însă aproape NIMENI, NICIODATĂ nu va
avea gene identice cu un alt individ. Oamenii au GENE DIFERITE, acesta fiind
primul lucru NORMAL, LOGIC, care ne face să fim diferiţi. Excepţia din punct de
vedere al genelor biologice o reprezintă, desigur, gemenii perfect identici
(monozigoţi), care au într-adevăr exact aceleaşi gene biologice (de aceea şi
seamănă perfect). În biologie, aspectul exterior (ce se vede) este fenotipul iar ce se
află “în interior”, adică genele, alcătuiesc genotipul. Genotipul (genele interioare)
dau fenotipul (aspectul exterior). Gemenii identici au într-adevăr un genotip identic
(au aceleaşi gene biologice) şi deci au un fenotip (aspect exterior) identic, dar ei, ca
oameni, nu vor fi niciodată identici, pentru că se vor diferenţia pe parcursul vieţii
din cauza/datorită celorlalte motive pe care le voi explica în continuare. Şi tot
diferiţi vor ajunge. Aşa cum sunt TOŢI oamenii, fără excepţie.

B. Oamenii sunt DIFERIŢI pentru că au EXPERIENŢĂ DE VIAŢĂ

DIFERITĂ
1. Poziţionarea diferită în spaţiu
Toţi oamenii au organe de simţ, prin care percep lumea exterioară (văz, auz, miros,
tactil, dureros). Cu ajutorul acestor simţuri, noi percepem lumea, încă de la naştere,
DIFERIT. Pentru că individul nostru (ăla micuţ care abia s-a născut) este
“bombardat” cu informaţie exterioară DIFERITĂ (pentru că vedem, auzim, simţim
lucruri diferite încă de la naştere). Chiar şi simpla poziţionare geografică în spaţiu,
ne face să vedem lumea diferit, şi deci să înmagazinăm în creier informaţii diferite
(total diferite, sau uşor diferite). Această poziţionare în spaţiu este primul lucru
care îi diferenţiază pe oameni, chiar şi pe gemenii perfect identici, cu gene perfect
identice. Chiar dacă sunt hrăniţi la fel, cu aceeaşi mâncare, în aceeaşi cantitate,
chiar dacă sunt iubiţi la fel, chiar dacă au parte de aceeaşi educaţie etc, chiar şi
aceşti gemeni perfect identici la început, vor ajunge mai târziu doi oameni identici
ca aspect (că au aceleaşi gene care se manifestă în exterior), dar cu diferenţe pe
plan psihic-mental-comportamental. Prin simplul fapt că NU AU CUM SĂ
OCUPE ACELAŞI SPAŢIU ÎN ACELAŞI TIMP. Această poziţionare diferită
(chiar şi cu jumătate de metru mai la dreapta), îi face pe oameni să perceapă lumea
uşor diferit, încă de la naştere, creierul lor primind informaţii din lumea exterioară
uşor diferite. Aici apar deja primele diferenţe în viaţa oamenilor.
2. Experienţe avute -> informaţii diferite
Imediat după naştere (deşi copiii înmagazinează informaţii şi din burta mamei),
creierul copilului începe să primească informaţii diferite faţă de creierul altor copii:
VEDE lucruri diferite (alte persoane, alte încăperi, alte culori, alte obiecte),
GUSTĂ lucruri diferite (laptele matern diferă de la mamă la mamă, lapte praf,
lapte de la diferite animale, biscuiţi, textura biscuiţilor, mere, gustul merelor etc etc
etc), AUDE lucruri diferite (vocea părinţilor, bocetele altor copii din jur, vocea
asistentelor şi medicilor, vocea rudelor, zgomotele din maternitate, uşi
deschizându-se etc etc etc – toate acestea sunt diferite), MIROASE lucruri diferite
(mirosul natural şi parfumul artificial al persoanelor cu care intră în contact –
părinţi, rude, asistente, medici etc, mirosul din camera de maternitate, mirosul de
detergent de pe hainele în care este îmbrăcat, de pe hainele celor din jur şi de pe
cuvertura-patura de pe patul în care doarme etc) şi SIMTE – tactil lucruri diferite
(textura cuverturilor, pernelor, păturilor hainelor cu care intră în contact – mai
aspre sau mai moi, atingerea obiectelor spitaliceşti – termometru, stetoscop etc,
atingerea mâinilor şi pielii altor persoane – părinţi, rude, asistente, medici etc –
care au piele mai aspră sau mai netedă, mai caldă sau mai rece etc) etc etc etc.
Toate acestea sunt primele “experienţe de viaţă” pe care le trăiesc copii. Până şi un
picioruş rămas dezgolit, în afara păturicii cu care este învelit copilul, pentru creier
este o experienţă din care învaţă lucruri (de exemplu că sub pătură este mai cald)
(creierul altor copii, care nu au rămas cu piciorul afară din pătură, nu a învăţat încă
acest lucru – diferenţă!).  Toate aceste “experienţe de viaţă” SUNT DIFERITE, în
cazul tuturor copiilor. Cu timpul aceste experienţe cresc din punct de vedere al
numărului şi al intensităţii-complexităţii, rămânând în continuare DIFERITE (sau
percepute diferit) de la un copil la altul. Ca elev / tănăr / adult, omul va avea în
continuare experienţe de viaţă diferite (sau pe care le va percepe diferit din prisma
a ceea ce ştie deja despre lume şi viaţă – informaţii diferite faţă de alt om) iar
creierul său va acumula de fiecare dată informaţii. Complexitatea experienţelor de
viaţă de regulă creşte o dată cu înaintarea în vârstă, şi noi şi diferite informaţii vor
fi acumulate. Cantitatea şi calitatea acestor informaţii, modul şi intensitatea prin
care au fost percepute, SUNT TOT TIMPUL DIFERITE DE LA OM LA OM.
Bagajul de “INFORMAŢII” absorbite din experienţa de viaţă, şi din mediul
înconjurător (din tot ce se petrece în jurul nostru), informaţii pe care le deţine
creierul nostru ESTE UN BAGAJ DE INFORMAŢII UNIC, la fiecare individ,
exact la fel ca secvenţa ADN, amprentele degetelor, irisul şi vocea. Informaţiile
(diferite) pe care le avem ne fac şi ele să fim diferiţi şi să vedem-percepem-
înţelegem lumea şi ce se întâmplă în jurul nostru, DIFERIT!

3. Traumatisme suferite
Traumatismele fizice (rănirile / vătămările) pe care le suferim de când ne naştem şi
până când ajungem adulţi sunt tot experienţe avute, care ne oferă diferite
informaţii, dar ţin să le tratez un pic special. Traumatismele suferite încă de mici
copii (ace de la seringi, vaccinuri – NU FACEŢI VACCINURI COPIILOR – click
AICI pt. detalii, împiedicări, julituri în genunchi, dat cu capul, căzut  din pat,
înţepat într-un boschet sau un ţep, tăiat cu cuţitul sau foarfeca, prins degetele în
uşă, ars în foc, opărit cu apă fierbinte etc etc etc)  oferă creierului uman informaţii
preţioase despre SUPRAVIEŢUIREA individului. Principalele funcţii biologice
ale individului uman sunt în primul rând SUPRAVIEŢUIREA SA (a individului),
iar apoi SUPRAVIEŢUIREA SPECIEI (adică perpetuarea-reproducerea, adică
SEX-UL – daia sunt bărbaţii atât de disperaţi după sex, dar despre asta altă dată).
Toate aceste traumatisme fizice pe care le trăim când suntem mici, ne ajută pe
viitor să fim PRECAUŢI, cu scopul de a nu ne răni încă o dată, de a nu ne răni prea
tare, de a NU muri, şi deci de a SUPRAVIEŢUI. Instinctele biologice de
supravieţuire sunt printre primele pe care le dobândeşte copilul. Traumatismele îi
oferă informaţii (concluzii) foarte preţioase: “dacă bagi mâna în foc te vei arde –
nu mai băga mâna în foc”, “dacă te înţepi / dacă te tai / dacă dai cu capul / dacă te
împiedici —–> vei face rău organismului şi te va durea! Nu vrei asta! Ai grijă!” –
şi copilul învaţă să aibă grjă. Toate aceste experienţe ne învaţă ceva. Unii dintre
noi avem mai multe traumatisme, alţii mai puţine. Cei care au trecut prin mai multe
traumatisme fizice şi/sau psihice (pentru că tot aici intră, de exemplu, şi decepţiile
în dragoste, sau violenţa domestică verbală), văd lumea altfel din punctul ăsta de
vedere, faţă de cei care n-au avut prea multe probleme la viaţa lor. De aici rezultă
deci, alte DIFERENŢE între oameni.
C. Oamenii sunt DIFERIŢI pentru că au O EDUCAŢIE DIFERITĂ
Dacă veţi citi textul meu Introducere in educatie. Despre educatia oamenilor.
Importanta educatiei veţi vedea că eu consider că educaţia este cea mai importantă
componentă a unei societăţi prospere. Dar o educaţie reală. În textul de la link-ul
pus mai sus fac referire la două tipuri de educaţii: 1. educaţia în sens restrâns (cea
la care se referă toată lumea când vorbeşte de “educaţie”, şi anume cea formală,
instituţionalizată – te duci la şcoală şi înveţi ceva, de la creşă, grădiniţă până la
doctorat, inclusiv cursuri, workshopuri etc) şi 2. educaţia în sens larg – cea la care
mă refer eu tot timpul pe blog ca fiind “educaţia reală”, cea care contează de fapt,
cea care îl “modelează” cu adevărat pe individ, ca om.
Educația în sens larg (așa cum o înțeleg eu), adică educaţia “pe bune”, “educaţie
reală” VA MODELA individul din punct de vedere psihic-emoţional-cultural-
mental-comportamental, şi îl va ajuta (sau îşi propune să-l ajute) să devină un om
bun, care să pună umăru’ la buna funcţionare a societăţii în care trăieşte.
Educaţia “reală” pe care o primeşte un individ de-a lungul vieţii se referă la / se
formează din / cuprinde 7 tipuri de educaţii (sau, are 7 surse din care izvorăşte):

1. Educația părinților – primul tip de educație de care are parte copilul;

2. Educație din partea familiei lărgite (alte rude, prieteni de familie, cunoscuți,
vecini, colegi de-ai părinților, nași etc);
3. Educație din experiența de viață – tot ce se întâmplă în jurul copilului
reprezintă o formă de educație pentru el (aici intră: educația străzii – tot ce vede,
aude, trăiește individul pe stradă, educație din relațiile cu diferite entități publice și
private, educație din relația cu statul – politic și administrativ etc)
4. Educație din anturaj (copii din fața blocului, colegi de grădiniță, școală, liceu,
facultate, prieteni, cunoscuți, colegi de serviciu etc)
5. Educația formală (creșă, grădiniță, școală, liceu, facultate, și orice alte cursuri,
seminarii, workshop-uri, întâlniri cu scopul concret de a învăța ceva) (aceasta este
educaţia în sens restrâns de care am vorbit mai sus)
6. Educație din relația cu partenerul de viață (relație mai specială din care
individul învaţă, sau poate învăţa, foarte multe lucruri despre convieţuirea cu alte
persoane)
7. Autoeducație (/autoeducare) – foarte importantă, bazată pe cele anterioare, este
educația care dezvoltă și îmbunătățește toate învățăturile primite anterior, care
trage concluzii în urma informațiilor știute și experiențelor trăite, și crează noi
informații (concluzii) utile şi relevante pentru viaţa individului şi/sau a
societăţii/comunităţii în care trăieşte.
PENTRU CĂ EDUCAŢIA “REALĂ” ESTE ESENŢIALĂ ÎN
“MODELAREA” OMULUI (PSIHIC-EMOŢIONAL-CULTURAL-
MENTAL-COMPORTAMENTL) ŞI PENTRU CĂ ESTE IMPOSIBIL CA
UN COPIL-TÂNĂR-ADOLESCENT-ADULT SĂ AIBĂ ACCES LA EXACT
ACEEAŞI EDUCAŢIE “REALĂ” LA CARE ARE ACCES ŞI ALT
INDIVID, ESTE LOGIC SĂ CONCLUZIONĂM CĂ OAMENII SUNT
DIFERIŢI! Şi este NORMAL şi DE DORIT să fie aşa!
De ce este LOGIC şi NORMAL că oamenii sunt diferiţi?
Simplu: din prisma celor explicate mai sus! Pentru că aşa funcţionează lumea, aşa
sunt lăsate lucrurile de Dumnezeu / mama natură. Este imposibil să rezulte din
funcţionarea normală a lumii nişte indivizi identici. Şi deocamdată este şi imposibil
să creezi oameni identici. Deci, este normal ca oamenii să fie diferiţi.

De ce este DE DORIT ca oamenii să fie diferiţi? 

Pentru că din această diferenţă (variabilitate)
omenirea supravieţuieşte şi evoluează.
Dacă toţi oamenii ar fi perfect identici, ar exista cel puţin 2 probleme:
1. Prima problemă este una de natură biologică, legată de supravieţuirea-
perpetuarea speciei umane: Dacă toţi oamenii ar fi perfect identici, toţi am avea
aceleaşi gene biologice, ceea ce înseamnă că la o epidemie de nuştiu ce virus
căruia genele biologice sau vaccinurile inventate de om nu-i fac faţă, TOŢI
OAMENII AR MURI. Specia umană ar deveni “extinct”. Pentru că în realitate,
avem gene biologice diferite, avem sisteme de imunitate diferite, avem rezistenţă
diferită la diferite boli, aproape indiferent de boala-virusul propagat în mod
NATURAL la nivel global (nu prin război biologic cu viruşi creaţi în laborator),
specia umană va supravieţui – vor muri cei care nu fac faţă virusului, dar vor
supravieţui ceilalţi şi vor perpetua specia mai departe.

2. A doua problemă este una legată de evoluarea intelectuală a speciei umane.

Pentru că suntem diferiţi, avem potenţial biologic diferit, şi deţinem în creier
INFORMAŢII DIFERITE, atunci când ne punem laolaltă venim cu OPINII
DIFERITE şi IDEI DIFERITE, care duc la CREAŢII, INVENŢII, EVOLUŢII noi
şi diferite. Dacă toţi am fi la fel, am gândi la fel şi am crea la fel, aceleaşi lucruri.
Potenţialul omenirii de a crea-inventa-evolua ar fi deci LIMITAT. În condiţiile
normale ale realităţii în care trăim, TOCMAI PENTRU CĂ SUNTEM DIFERIŢI,
omenirea are un potenţial NELIMITAT, INFINIT de a crea, de a evolua. Sigur că
unele invenţii-descoperiri-creaţii au făcut mult rău, însă acestea sunt excepţii după
părerea mea, comparativ cu binele general oferit de cele mai multe invenţii create
la nivel mondial. Dacă am fi fost la fel, probabil am fi rămas la nivelul de trib cu
indivizi care trăiesc în peşteri şi mănâncă doar ce culeg din natură.

Faptul că suntem diferiţi (că avem potenţial biologic diferit, că avem experienţe de
viaţă diferite, o educaţie diferită şi informaţii deţinute diferite), oferă omenirii O
DITAMAI ŞANSA de a rezolva cele mai multe probleme ale speciei umane şi
chiar ale Planetei Pământ. Este foarte important ca un număr cât mai mare de
oameni să conştientizeze de unde pleacă aceste diferenţe (ce am încercat să explic
mai sus) şi să respecte opiniile diferite ale altor oameni din jurul lor. Apoi, rămâne
doar ca oamenii să fie uniţi şi să lucreze împreună pentru a face cât mai mult bine
omenirii,  societăţii umane sau comunităţii în care trăiesc. În acest fel pot fi
contracarate toate relele, pe care tot oamenii le fac (lor şi mediului înconjurător),
din necunoaştere, lăcomie şi reacredinţă.

P.s.: A respecta faptul că oamenii sunt diferiţi NU înseamnă a accepta în societatea

noastră românească ORICE DIFERENŢĂ promovată de anumite “grupuri”, dacă
noi, majoritatea, cei mai mulţi din poporul român considerăm că acele diferenţe ar
face mai mult rău decât bine societăţii româneşti şi poporului român.
Pe final, un citat care îmi place mie mult: “Răul învinge doar atunci când
oamenii buni nu luptă împotriva lui“.