Antet:

Examenul de bacalaureat 2010 - SIMULARE

Proba de evaluare a competen�elor digitale � document de lucru
Subsol:
Procesare de texte

Unitatea �i diversitatea lumii vii

Lumea vie ne apare deopotriv� unitar� �i divers�, unitatea �i diversitatea lumii

vii reprezent�nd laturi inseparabile ale procesului evolutiei biologice. Cu toate
c� posed� [�] tr�s�turi comune, lumea vie ni se prezint� �ntr-o diversitate enorm�.
Amploarea diversitatii este exprimat�, �n primul r�nd, de num�rul de specii
biologice.
Deosebiri apar nu numai de la o specie la alta, dar chiar �i �n interiorul
aceleia�i specii. De exemplu, specia uman�, la care s-au diferen�iat, �n cursul
evolutiei sale, mai multe rase diferite.
Toate organismele vii se caracterizeaz� prin metabolism-schimb permanent de
substan��, energie �i informa�ie dintre organismul viu �i mediul s�u de via�� - �i
au ca tr�s�turi definitorii: autoconservarea, autodezvoltarea, autoreglarea �i
autoreproducerea.
Vie�uitoarele actuale descind dintr-un str�mo� comun. Numai astfel se poate explica
de ce toate vie�uitoarele posed� acelea�i �nsu�iri fundamentale. Vorbim, �n acest
caz, de unitatea lumii vii, care a fost asigurat� de func�ionarea, cu exactitate, a
mecanismului eredit�ii.
De-a lungul erelor geologice, evolu�ia a p�strat fundamentul molecular de
organizare a sistemelor biologice, f�r� de care nu ar fi fost posibil�
continuitatea vietii.

Diversitatea informa�ional� �i morfo-func�ional� a speciilor biologice reprezint� o

tr�s�tur� a lumii vii aflate �n evolu�ie.
Variabilitatea lumii vii este generat� de muta�ii �i recombin�ri genetice. Atunci
c�nd muta�iile au conferit avantaje adaptative, a avut loc evolu�ia speciei, prin
transformarea ei progresiv�, aceasta devenind cu timpul o alt� specie (anagenez�)
sau a avut loc scindarea acesteia �n mai multe specii diferite (cladogenez�).
Unitatea �i diversitatea lumii vii sunt consecin�e ale evolutiei �i adapt�rii
vie�uitoarelor, sub ac�iunea selec�iei naturale.

Clasificarea organismelor vii.

�n prezent, organismele vii sunt clasificate �n cinci regnuri:
Monera
Bacteriile;
Cianobacteriile;
Archaea;
Protista
Protozoarele;
Algele;
Mixomicetele;
Oomicetele;
Fungi
Chytridiomycota;
Zygomycota;
Ascomycota;
Basidiomycota;
Lichenii;
Plantae
Plante avasculare;
Plante vasculare;
Animalia
Nevertebrate;
Cordate.
Considera�ii taxonomice. Pe baza unor caractere ale aparatului vegetativ (ale
cormului) dar, �n special, a celor din sfera reproduc�toare (organizarea florilor,
semin�elor �i fructelor), angiospermele (filumul Magnoliophyta) sunt �mp�r�ite �n
dou� clase: Dicotyledonatae �i Monocotyledonatae.

Monocotyledonatae Dicotyledonatae Exemplu Monocotyledonatae Exemplu

Dicotyledonatae
Un singur cotiledon Dou� cotiledoane Palmierul Stejarul
P�r�ile florale sunt obi�nuit trei sau multiplu de trei. P�r�ile florale sunt
cinci sau multiplul lor. Crinul Ar�arul
Nervurile frunzelor sunt paralele. Nerva�iunea frunzelor este, �n general,
reticulat� Gr�ul Carpenul
Fasciculele de �esut vascular sunt r�sp�ndite uniform �n tulpin�. Fasciculele
de �esut vascular sunt ordonate circular �n tulpin�. Porumbul Fasolea

(Adaptat dup� Manualul de biologie, clasa a IX-a, Lucian Gavril�, Nicolae Toma)