ATI - CURS 2

NOTIUNI DE ANESTEZIE
Conf. dr. Teodorescu Petre Octavian

INTRODUCERE
• Aparuta initial din necesitatea de a combate durerea
• A evoluat in decursul timpului
• Reprezinta toate mijloacele farmacologice si tehnice de combatere a durerii
• Permite bolnavului sa suporte actul terapeutic chirurgical in cond. de securitate si confort optime
• Permite chirurgului sa execute interventia in cond. de imobilizare si relaxare adecvate a bolnavului
• Temporar se impiedica perceptia durerii
• Asigura efectuarea
- actului chirurgical
- obstetrical
- terapeutic
- proceduri dg invazive
• Suprima durerea, frica
• Profilaxie si protectie antisoc
• Termenul de anestezie
→ cuvintele grecesti:
- ana = fără
- esthesis = sensibilitate
→ defineste toate procesele ce au ca obiectiv suprimarea sensibilitatii dureroase
• Termenul de analgezie
→ Sensibilitatea dureroasa este abolita selectiv
→ si alte senzatii nu sunt interceptate
• Starea de constienta
- pastrata : AR
- abolita : AG
• Scopul oricarei anestezii este inlaturarea durerii
• In functie de scop se poate imparti anestezia in mai multe clase
1. Narcoza sau anestezia generala
2. Analgezia - substante ce actioneaza asupra fibrelor nervoase impiedicand transmiterea
semnalelor dureroase. Starea de constienta este pastrata

DEFINITIE
• Anestezia generala poate fi definita ca o depresie reversibila a SNC
- indusa medicamentos
- manifestata prin pierderea perceptiei si a rasp. la toti stimulii externi
• Starea de narcoza (AG) se obtine prin actiunea medicamentului - SNC
- bolnavul nu percepe durerea
- este inconstient
• AG trebuie sa mai asigure:
- amnezia; analgezia si un grad de relax. musc. (interventii intraabd.)
- suprimarea rasp. hemodinamic si hormonal la stimularea chirurgicala
> asigurarea homeostaziei
> protectia vegetativa antisoc - cea mai imp

1
 • In 1987 Prys-Roberts defineste anestezia ca si
→ pierderea constientei indusa de medicamente
→ pacientul nu percepe durerea
• Pierderea perceptiei sau sensibilitatii
- comuna pt toate tipurile de AG
- abolirea ei marcheaza inceputul A
- fapt contrazis de situatiile de trezire
intraanestezica

• Kissin defineste anestezia ca si

- o posibilitate de a preveni efectele adverse fiziologice si somatice produse de interventia
chirurgicala
- cu ajutorul agentilor farmacologici
• Statusul anestezic:
- analgezie, anxioliza, amnezie, hipnoza, suprimarea raspunsului motor somatic si a raspunsului
hemodinamic si hormonal la stimulul chirurgical
• Efectul obtinut, influentat:
- terenul pacientului
- tipul si amploarea interv. chirurgicale
• Nevoia de anestezic mai mica pt interventii parietale
toracice decat pt. interv. Intraabdom.
• Din punct de vedere clinic anestezia = o stare trecatoare de inconstienta asociata cu analgezie si
amnezie
ANALGEZIE
HOMEOSTAZIE HIPNOZA
RELAXARE MUSCULARA
PATRULATERUL ANESTEZIC I
1. ANALGEZIA
- durerea este o percetie superioara, integrata , constientizata a stimulilor nociceptivi , cu functie
de aparare (mecanisme de R si T + o puternica incarcatura subiectiva si afectiva)
- lipsa durerii
- componenta obligatorie a oricarei tehnici de anestezie
- se poate realiza cu: anestezice volatile, analgetice majore de tip morfinic (opiacee) pt AG si
analgetice locale pt AR

PATRULATERUL ANESTEZIC II
2. HIPNOZA- SEDAREA
- deconectarea psihologica - somnul anestezic: protejeaza bolnavul dpv psihic (actele chirurgicale si
microclimatul stresant din BO)
- componenta facultativa a anesteziei
- nu este obligatoriu ca bolnavul sa doarma in timpul operatiei
- anxietatea: unul din factorii generatori de stress → tendinta de a lua in considerare protectia psihica a
bolnavului → amnezie inainte si in timpul actului operator

PATRULATERUL ANESTEZIC III

3. RELAXAREA MUSCULARA
- asigura conditiile optime de executie a interventiei
- ↓ conditiile nociceptive din plaga - componenta care raspunde necesitatilor actului chirurgical
- conditionata de sediul si amploarea operatiei

2
- se realizeaza selectiv cu
→ droguri curarizante in A.G.
→ cu ajutorul concentr. anest. local in A.R.

PATRULATERUL ANESTEZIC IV
4. HOMEOSTAZIA GENERALA
- componenta obligatorie
- toate mijloacele de monitorizare si toate masurile de terapie intensiva pre- intra- si postoperatorii pt
realizarea securitatii maxime a bolnavului
- mentinerea functiilor vitale (R,C, E,M) in limitele homeost.
- individualizeaza atitudinea anestezistului fata de un anumit bolnav si fata de o anumita interv.
chirurgicala
- React. de ap. a org (S.C.)
→ SNV, endocrin, catecolaminic
→ macro si micro-circ. cu fenomene de VC si perf. tis ↓
→ la nivel celular, metabolic: ischemie, acidoza, distrugerea organitelor celulare cu soc

PATRULATERUL ANESTEZIC V
• Dintre componentele patrulaterului anest. cele mai
importante sunt:
→ analgezia
→ asigurarea homeostaziei
• Hipnoza nu e obligatorie → poate fi inlocuita cu sedarea
• Relaxarea se asigura dupa necesitati
• In trecut comp. anest → un singur agent anest. inhalator: eterul dietilic, ciclopropanul, cloroformul
• Halotanul (anest. volatil halogenat) - protectie vegetativa antisoc

PATRULATERUL ANESTEZIC VI
• Protectia antisoc si protectia vegetativa (profilaxia socului operator) deziderat al anesteziei moderne
• Anestezia este un act terapeutic intensiv ce creaza securitate maxima bolnavului
• Deziderate - tehnica si droguri moderne sub monitorizare pe toate functiile (R, gaze sanguine,
circulatorie, excretorie, relax. Musc)

PATRULATERUL ANESTEZIC VII

• Respiratia in timpul anesteziei:
- Respiratie spontana
- Respiratie asistata (inspirul spontan este ajutat, prelungit manual sau mecanic) sau respiratie
controlata (respiratia bolnavului este preluata in intregime manual sau de ventilator la bolnavul
curarizat de ex.)
• Circulatia este asigurata si sustinuta prin perfuzii (P, C) cu urmarirea unui echilibru intre castig-pierderi

PATRULATERUL ANESTEZIC VIII

• Componentele AG – 1 sg ag. anest. ETER, CICLOPROPAN sau CLOROFORM (hipnoza, analgezia si
relaxarea)
• Halotanul (A. volatil) - protectie antisoc
• Tehnicile moderne: un agent pt. fiecare componenta a anesteziei
→ anestezie combinata pe pivot de ag. anestezic volatil
→ intravenoasa

PREGATIREA PENTRU ANESTEZIE I

• Rolul anestezistului include :
3
 → evaluarea functionala preoperatorie
→ mentinerea homeostaziei generale
→ supravegherea postoperatorie imediata
• Anestezistul - internistul ce activeaza in blocul operator si in saloanele de reanimare
- manipuleaza disfunctii fiziologice, nevoile farmacologice si complicatii medicale ce apar in
perioada postoperatorie
• Pregatirea bolnavului pt. operatie
→ aspect important
→ reducerea morbiditatii si mortalitatii
• Pregatirea bolnavului (1):
- stabilirea contactului cu bolnavul
- pregatirea psihologica
- evaluarea bolii chir. si rasunetul sistemic
- evaluarea si corectarea/ ameliorarea disfunctiilor coexistente
- evaluarea implicatiilor anestezice ale medicatiei cronice
- depistarea unor alergii in antecedente
- anestezii in antecedente
• Pregatirea bolnavului (2):
- abuz de alcool, tutun, droguri
- reactii neobisnuite la anestezie
- risc operator si anestezic- scor ASA
- informarea bolnavului
- obtinere accept pt. gesturile terapeutice de anestezie si reanimare postoperatorie
- stabilirea planului de desfasurare al anesteziei si a ingrijirilor intra- si post-operatorii
- examen fizic complet: cu focalizare pe caile respiratorii, cord, plaman , neurologic
• Pregatirea bolnavului (3):
- semne vitale: inaltime, greutate, TA,AV, nr. resp.
- cap si gat ( intubatie dificila)
- inspectia col. vertebr.- mobilitate, conformatie
- examinari de laborator
→ teste: Hb,Ht, grup sanguin, coagulare, biochimie
- EKG: obligatorie > 40 ani
- Rx toracic: fumatori, varstnici, suferinte organice cronice majore

SCOR ASA- American Society of Anesthesiology

Mortalitatea corelata riscului
CLASA I Individ sanatos 0,1 %
CLASA II Disfunctie moderata 0,2 %
CLASA III Boala sistemica severa ce nu invalideaza 1,8 %
CLASA IV Boala sistemica severa invalidanta 7,8 %
CLASA V Muribund 9,1 %
CLASA VI Donator de organe
U- urgenta- se adauga la fiecare din clasele ASA daca este cazul

4
LOCUL DE ACTIUNE AL ANESTEZICELOR
• deprima activitatea SNC
• locul de actiune variaza foarte mult
→ efecte pe anumite structuri ale sistemului
nervos (maduva, trunchi, talamus, cortex)
• la nivelul encefalului act. → cortex

MAC- CONCENTRATIA ALVEOLARA MINIMA

• Mecanismul narcozei nu e elucidat
• Instalarea N este conditionata de realizarea unei CM a A in tesutul cerebral ← P gaz anestezic la acest
nivel ← P in sange ← P a gazului in alveola
• Concentratia moleculelor de anestezic din creier necesara pt a deprima activitatea nervoasa centrala
depinde de conc. anestezicului in aerul alveolar si se defineste prin MAC

• Creierul se echilibreaza cu presiunea partiala a anestezicelor

inhalatorii din sangele arterial si din alveola
• MAC= concentratia alveolara minima de gaz anestezic la o presiune
de 1 atmosfera care produce o depresie SNC pentru a impiedica 50%
dintre pacienti sa raspunda prin miscari, ca reactie la incizia
tegumentului
• Este 50 % din doza eficace de anestezic

TREZIREA DIN ANESTEZIE

• Principala cale de eliminare a nestezicelor inhalatorii:
alveola pulmonara
• Trezirea depinde de reducerea concentratiei
anestezicului in tesutul cerebral
• La aceasta poate contribui si rata de metabolizare a
anestezicului la

Examinare prin Tomografie cu emisie de pozitroni

- la trezirea din anestezia cu Propofol
- Cortexul cel mai vechi filogenetic este primul care
se activeaza: talamusul, hipotalamusul, girusul
cingular