UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE SOCIO-UMANE

PROGRAMUL DE STUDIU:

MASTER EDUCAȚIE INTEGRATĂ ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ȘI PREȘCOLAR

DOMENIUL: ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: ZI

Principalele instituţii ale UE

Student: Nicoruț Adela Teodora

Oradea

2020
 Principalele instituţii ale UE
Majoritatea instituțiilor UE au fost create odată cu înființarea Comunității Europene în 1958.
Multe schimbări de atunci au avut loc în contextul deplasării echilibrului puterii de la Consiliu
spre Parlament. Rolul Comisiei a fost adesea acela de a media între două părți sau de a stabili
echilibrul. Totuși, Comisia devine din ce în ce mai răspunzătoare față de Parlament: în 1999 a
forțat demisia Comisiei Santer și a forțat o remaniere a Comisiei Barroso propuse în
2004. Dezvoltarea instituțiilor, cu modificări treptate prin tratate și acorduri, este o dovadă a
evoluției structurilor Uniunii fără un "plan general" clar. Unii, cum ar fi Tom Reid de
la Washington Post, au spus instituțiilor că "nimeni nu ar fi proiectat în mod deliberat un guvern
atât de complex și de redundant ca UE".

https://ro.wikipedia.org/wiki/Institu%C8%9Bii_ale_Uniunii_Europene

Scurtă prezentare a instituțiilor și organismelor EU

Parlamentul European

Consiliul European

Consiliul Uniunii Europene

Comisia Europeană

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE)

Banca Centrală Europeană (BCE)

Curtea Europeană de Conturi

Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE)

Comitetul Economic și Social European (CESE)

Comitetul European al Regiunilor (CoR)

Banca Europeană de Investiții (BEI)

 Ombudsmanul European

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (AEPD)

Comitetul european pentru protecția datelor (CEPD)

Organisme interinstituţionale

https://europa.eu/european-union/about-eu/institutions-bodies_ro

INSTITUŢIILE UNIUNII EUROPENE

Unicitatea construcţiei europene se reflectă în primul rând în arhitectura instituţională.

Statele acceptă să delege o parte din puterile lor suverane unor instituţii comune create prin
tratatele fondatoare, cu modificările succesive, instituţii al căror scop este să asigure o participare
democratică a Statelor Membre la luarea de decizii. În momentul actual funcţionarea Uniunii se
bazează pe cinci instituţii: Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul de Miniştri,
numit pe scurt Consiliu, Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene (prescurtat CJCE) şi Curtea
de Conturi. Tratatul constituţional consacră formal funcţionarea Consiliului European ca
instituţie de sine stătătoare. Pe lângă instituţii, UE include o serie de organisme specializate: –
Mediatorul European şi instituţiile financiare: Banca Centrală Europeană şi Banca Europeană de
Investiţii; – Organisme cu rol consultativ: Comitetul Regiunilor şi Comitetul Economic şi Social;
– Organisme interinstituţionale: Oficiul de Publicaţii Oficiale al Comunităţilor Europene şi
Oficiul de Selecţie a Personalului Comunităţilor Europene; – Agenţii descentralizate: o 16
agenţii comunitare specializate care funcţionează în cadrul domeniul comunitar (primul pilon al
Tratatului CE); o ISIS (Institutul European pentru Studii de Securitate) şi Centrul European
pentru Observaţii din Satelit, ambele funcţionale în cadrul Politicii Externe şi de Securitate
Comună (al doilea pilon); o Europol şi Eurojust în cadrul Cooperării Poliţieneşti şi Judiciare în
Materie Penală (al treilea pilon). INSTITUŢII – Parlamentul European – Consiliul Uniunii
Europene o Preşedinţia – Comisia Europeană o Delegaţia Comisiei Europene în România o
Oficiul European de Luptă Contra Fraudei (OLAF) o EuropeAid Oficiul de Cooperare – Curtea
de Justiţie a Comunităţilor Europene o Tribunalul de Primă Instanţă – Curtea Europeană de
Conturi – Mediatorul European – Controlorul European pentru Protecţia Datelor ORGANISME
FINANCIARE – Banca Centrală Europeană Source : Délégation pour la Commission
européenne en Roumanie 2/6 – Banca Europeană de Investiţii (BEI) o Fondul European de
Investiţii ORGANISME CONSULTATIVE – Comitetul Economic şi Social – Comitetul
Regiunilor ORGANISME INTER-INSTITUŢIONALE – Oficiul pentru Publicaţii Oficiale ale
Comunităţilor Europene (EUR-OP) – Oficiul European pentru Selecţia Personalului (EPSO)
ORGANISME DESCENTRALIZATE ALE UNIUNII EUROPENE (AGENŢII) – Agenţii ale
Comunităţii Europene Agenţia Europeană pentru Siguranţa Aeriană (AESA) Agenţia Europeană
pentru Evaluarea Medicamentelor (EMEA) Agenţia Europeană a Mediului (EEA) Fundaţia
Europeană pentru Formare Profesională (ETF) Agenţia Europeană pentru Reconstrucţie (EAR)
Agenţia Europeană pentru Securitate şi Sănătate în Muncă (OSHA) Autoritatea Europeană
pentru Securitate Alimentară (EFSA) Agenţia Europeană pentru Siguranţă Maritimă (EMSA)
Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi a Dependenţei de Droguri (EMCDDA) Centrul
European de Monitorizare a Rasismului şi Xenofobiei (EUMC) Centrul European pentru
Dezvoltarea Formării Profesionale (CEDEFOP) Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea
Condiţiilor de Viaţă şi Muncă (E. FOUND) Oficiul Comunitar pentru Varietăţi Vegetale (CPVO)
Oficiul pentru Armonizare în Piaţa Internă (OHIM) Centrul de Traduceri pentru Instituţiile
Uniunii Europene Agenţia Europeană pentru Securitatea Reţelelor şi a Informaţiei (ENISA) –
Politica externă şi de securitate comună Centrul European pentru Observaţii din Satelit (EUSC)
Institutul European pentru Studii de Securitate (ISS) – Cooperarea poliţienească şi judiciară în
materie penală Europol Organismul European pentru Îmbunătăţirea Cooperării Judiciare
(Eurojust)

http://www.cdep.ro/camera_deputatilor/phare/2005092930_seminarPHARE/UE_Institutii.pdf

Parlamentul European

Parlamentul European (PE) împarte autoritatea legislativă și bugetară a Uniunii cu Consiliul

Uniunii Europene (care nu trebuie confundat cu Consiliul European). Cei 751 de membri ai săi
sunt aleși la fiecare cinci ani prin vot universal și se situează în funcție de apartenența politică. Ei
reprezintă aproape 500 de milioane de cetățeni (al doilea cel mai mare electorat democratic din
lume) și formează singurul organ ales în mod direct în Uniune. În ciuda faptului că formează una
din cele două camere legislative ale Uniunii, ea are competențe mai slabe decât Consiliul în
 anumite domenii sensibile și nu are inițiativă legislativă. Cu toate acestea, are competențe asupra
Comisiei pe care Consiliul nu le are.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Institu%C8%9Bii_ale_Uniunii_Europene

Prezentare generală

 Rol: organism legislativ al UE, ales în mod direct, cu responsabilități bugetare și de

control
 Membri: 705 deputați (membrii Parlamentului European)
 Președinte: David-Maria Sassoli
 Înființare: în 1952, ca Adunare Comună a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului;
în 1962, sub denumirea de Parlamentul European; primele alegeri directe au avut loc în
1979
 Sedii: Strasbourg (Franța), Bruxelles (Belgia), Luxemburg
 Site: Parlamentul European

Parlamentul European este organismul cu puteri legislative al UE. Este ales direct de cetățenii

UE, o dată la 5 ani. Cele mai recente alegeri au avut loc în mai 2019.

Parlamentul are trei roluri principale.

Rol legislativ

 Adoptă legislația UE, împreună cu Consiliul UE, pe baza propunerilor Comisiei

Europene.

 Ia decizii cu privire la acordurile internaționale.

 Ia decizii cu privire la extinderea UE.

 Revizuiește programul de lucru al Comisiei și îi cere să propună acte legislative.

Rol de control

 Exercită control democratic asupra tuturor instituțiilor UE.

 Alege președintele Comisiei și aprobă colegiul comisarilor în ansamblu. Poate recurge la
o moțiune de cenzură, obligând Comisia să demisioneze.

 Acordă descărcarea de gestiune, adică aprobă modul în care s-a cheltuit bugetul UE.

 Analizează petițiile cetățenilor și formează comisii de anchetă.

 Discută politicile monetare cu Banca Centrală Europeană.

 Adresează interpelări Comisiei și Consiliului.

 Participă la misiuni de observare a alegerilor.

Rol bugetar

 Stabilește bugetul UE, împreună cu Consiliul.

 Aprobă bugetul pe termen lung al UE („cadrul financiar multianual”).

Componență
Numărul deputaților din fiecare țară este, în principiu, proporțional cu populația sa, dar în
practică se aplică sistemul „proporționalității degresive”: nicio țară nu poate avea mai puțin de 6
parlamentari sau mai mult de 96, iar numărul total al acestora nu poate depăși 705 (704 plus
președintele). Membrii Parlamentului European sunt repartizați în funcție de afilierea politică, nu
de naționalitate.

Activitatea Parlamentului se împarte în două etape principale.

 Comisiile pregătesclegislația.
Parlamentul numără 20 de comisii și 2 subcomisii, fiecare ocupându-se de un anumit domeniu
politic. Comisiile examinează propunerile legislative, iar deputații și grupurile politice pot
propune modificarea sau respingerea unui act legislativ. Aceste aspecte sunt discutate și în cadrul
grupurilor politice.

 Ședințele plenare au ca scop adoptarea legislației.

Deputații se reunesc în plen pentru votul final pe marginea legislației și a amendamentelor
propuse. În general, ședințele plenare de desfășoară la Strasbourg, patru zile pe lună, dar se pot
organiza și sesiuni suplimentare la Bruxelles.
 Banca Centrală Europeană (BCE)
Banca Centrală Europeană (BCE) este banca centrală a zonei euro (statele care au adoptat
moneda euro), controlând astfel politica monetară în acest domeniu cu o agendă de menținere a
stabilității prețurilor.

Acesta se află în centrul Sistemului European al Băncilor Centrale, care cuprinde toate băncile
naționale ale UE. Banca este guvernată de un consiliu de guvernatori ai băncilor naționale și de
un președinte.

Sediul ECB este la Frankfurt.

Actualul președinte este Mario Draghi.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Institu%C8%9Bii_ale_Uniunii_Europene

Prezentare generală

 Rol: gestionează moneda euro, menține stabilitatea prețurilor și trasează politica

economică și monetară
 Președintă: Christine Lagarde
 Membri: președintele și vicepreședintele BCE și guvernatorii băncilor centrale din toate
statele membre
 Înființare: 1998
 Sediu: Frankfurt (Germania)
 Site: Banca Centrală EuropeanăCăutați traducerile disponibile pentru linkul
precedentEN•••

Banca Centrală Europeană (BCE) gestionează moneda euro și trasează și pune în

aplicare politica economică și monetară a UECăutați traducerile disponibile pentru linkul
precedentEN•••. Scopul său principal este să mențină stabilitatea prețurilor, sprijinind astfel
creșterea economică și crearea de locuri de muncă.
 Ce face BCE?

 Fixează rata dobânzilorCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• la

care acordă credite băncilor comerciale din zona euro, controlând astfel masa monetară și
inflația.

 Gestionează rezervele valutare străine din zona euro, precum și cumpărarea și vânzarea

de valută pentru a echilibra cursurile de schimb.

 Se asigură că instituțiile și piețele financiare sunt supravegheate corespunzător de către

autoritățile naționale și că sistemele de plăți funcționează corect.

 Garantează siguranța și soliditatea sistemului bancar european.

 Autorizează tipărirea de bancnote euro de către țările din zona euro.

 Monitorizează evoluția prețurilor și evaluează riscul pe care aceasta îl poate reprezenta

pentru stabilitatea prețurilor.

Componență
Președintele BCE reprezintă instituția la reuniunile europene și internaționale la nivel înalt. BCE
dispune de următoarele trei organisme decizionale:

 Consiliul guvernatorilor este principalul organ decizional.

Este alcătuit din Comitetul executiv (a se vedea mai jos) și din guvernatorii băncilor centrale din
zona euro.

 Comitetul executiv gestionează activitățile cotidiene ale BCE.

Este format din președintele și vicepreședinte BCE și alți 4 membri desemnați de liderii țărilor
din zona euro pentru un mandat de 8 ani.

 Consiliul general are mai ales un rol de consultanță și coordonare.

Este format din președintele și vicepreședintele BCE și din guvernatorii băncilor centrale din
toate statele membre.
 Cum lucrează BCE?
BCE colaborează cu băncile centrale ale tuturor statelor membre ale UE. Împreună,
formează Sistemul European al Băncilor Centrale.

BCE conduce cooperarea între băncile centrale din zona euro. Este vorba despre așa-
numitul eurosistem.

Atribuțiile organelor decizionale

 Consiliul guvernatorilor analizează evoluțiile economice și monetare, definește politica

monetară a zonei euro și fixează ratele dobânzilor la care băncile comerciale pot obține bani de la
BCE.

 Comitetul executiv aplică politica monetară, gestionează operațiunile zilnice, pregătește

reuniunile Consiliului guvernatorilor și exercită competențele pe care acesta din urmă i le
deleagă.

 Consiliul general contribuie la acțiunile de consultare și coordonare și oferă sprijin

țărilor care se pregătesc să adere la zona euro.

Comparații
Instituțiile UE au elemente asemănătoare cu guvernul elvețian.

Deși sistemul de guvernanță european este în mare parte unic, unele elemente îl apropie de alte
sisteme, în special de federalismul german. Într-adevăr, puterile sunt în mare parte împărțite
(statele pot exercita puteri federale atunci când federația nu le-a exercitat încă) între nivelurile de
guvernare iar statele sunt puternic implicate în procesul de luare a deciziilor la nivel federal.
Acest lucru este în contrast cu alte federații, de exemplu Statele Unite, unde puterile sunt
împărțite în mod clar între nivelurile de guvernare, iar statele au o influență redusă în luarea
deciziilor federale.
Înființarea instituțională a UE este, de asemenea, oarecum similară cu guvernul Elveției (care,
deși în Europa, nu este un stat membru al UE). Sistemul elvețian, bazat pe consens, oferă
imaginea unei uniuni reușite într-un stat încă împărțit de limbă și religie. Comisia
Europeană seamănă cu Consiliul Federal Elvețian în sensul că există o reprezentare multipartită
și comisarii sunt numiți mai degrabă pe baza naționalității decât a popularității. Președinția
Consiliului Federal se rotește anual între membrii săi, în mod similar cu cel al Președinției
Consiliului UE. Datorită acestui sistem de președinție, liderii elvețieni, precum cei din UE, sunt
relativ necunoscuți, politica națională considerată oarecum tehnocratică, rezultând o participare
scăzută la vot, similar cu alegerile pentru parlamentul European. Alte paralele includ puterile
deținute de state, importanța deosebită a traducerilor și alegerea unui oraș mai mic drept capitală.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Institu%C8%9Bii_ale_Uniunii_Europene
 Bibliografie

1. https://europa.eu/european-union/about-eu/institutions-bodies_ro
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Institu%C8%9Bii_ale_Uniunii_Europene
3. http://www.cdep.ro/camera_deputatilor/phare/2005092930_seminarPHARE/UE_I
nstitutii.pdf