3.

Principii de politici în domeniul curriculumului

Prezentul document promovează un ansamblu de principii de politici curriculare, care au rolul de
a oferi o viziune clară, bine fundamentată din punct de vedere axiologic, a demersurilor
ulterioare de construcție și actualizare a documentelor curriculare. În același timp, principiile de
construcție curriculară au implicații directe la nivelul structurii CN (de exemplu, al modelului de
proiectare), dar și al activităților de predare, învățare șievaluare.

1. Principiul selecției și al relevantei/ ierarhizării culturale Curriculumul reflectă dinamica

valorilor socioculturale specifice unei societăți democratice şi asigură un decupaj realist şi
actualizat al domeniilor de cunoaştere şi ale culturii.

2. Principul centrării pe elev Curriculumul național facilitează adecvarea educației la nevoile de

învățare și dezvoltare ale copilului și la dezvoltarea holistică a triunghiului minte – corp – suflet.

3. Principiul calității măsurabile Curriculumul național promovează standarde de calitate

transparente pentru toți actorii educaționali și fiecare etapă a parcursului educațional are
obiective clare, asumate pentru fiecare copil în parte.

4. Principiul corelării cu particularitățile de vârstă ale elevilor Curriculumul național respectă

caracteristicile de vârstă ale elevilor și este corelat cu principiile psihologiei învățării, în acord cu
relația ce se stabilește între învățare și dezvoltarea ființei umane.

5. Principiul subsidiarității Curriculumul național asigură oportunități de flexibilizare și de

personalizare, în acord cu nevoile, interesele și ritmurile diferite de dezvoltare a elevilor, precum
și cu diferite contexte de organizare a învățării. Deciziile care afectează interesul copilului se iau
cât mai aproape de acesta.

6. Principiul relevanței și racordării la social Curriculumul național pune accent pe ceea ce

trebuie să știe și să facă o persoană la finalizarea unui parcurs de învățare, în vederea unei facile
inserții sociale și profesionale. În egală măsură, facilitează dezvoltarea unui sistem de valori care
să genereze atitudini pozitive față de sine și societate.

7. Principiul egalității de șanse/Principiul promovării unei educații incluzive de calitate.

8. Principiul funcționalității. Curriculumul național este proiectat în viziune sistemică,

componentele acestuia fiind corelate una cu cealaltă, atât la nivelul planurilor-cadru de
învățământ, cât şi al programelor şcolare.

9. Principiul coerenței În proiectarea curriculumului național se are în vedere asigurarea

coerenței oferte curriculare atât pe orizontală, la nivelul unui an de studiu, cât şi pe verticală,
între diferiți ani de studiu, pentru a asigura o abordare unitară, progresivă, integrată şi pentru a
evita supraîncărcarea şi suprapunerile
 I.8. Principii de elaborare a curriculum-ului şcolar
Reforma învăţământului preuniversitar românesc care se derulează în ţara noastră, a luat foarte
mult în atenţie curriculum-ul şcolar, în încercarea de a identifica soluţii pentru elaborarea lui
ştiinţifică.

Teoria curriculum-ului se referă la un sistem al principiilor de elaborare a curriculum-ului, cu trei

componente:

1. Principii referitoare la curriculum în ansamblul său

¬ elaborarea lui în conformitate cu idealul educaţional al şcolii româneşti

¬ respectarea principiilor de psihologie a învăţării

¬ respectarea particularităţilor de vârstă şi individuale ale elevilor

¬ descoperirea, stimularea şi valorificarea disponibilităţilor şi a potenţialului elevilor

¬ stimularea şi dezvoltarea gândirii divergente, critice şi creative a elevilor, a imaginaţiei lor

¬ studierea şi prospectarea dinamicii sociale şi culturale a societăţii şi adecvarea la acestea.

2. Principii care se referă la activitatea de învăţare

¬ cei care învaţă adoptă stiluri, tehnici, procedee diferite şi înregistrează ritmuri de învăţare
diferite

¬ activitatea de învăţare are la bază eforturi intelectuale şi motrice continue şi autodisciplină

¬ învăţarea se poate realiza prin activităţi individuale şi de grup

¬ activitatea de învăţare îşi propune dobândirea şi dezvoltarea de abilităţi, capacităţi, competenţe,

cunoştinţe, atitudini, comportamente, conduite etc.

¬ la baza învăţării să stea interesele şi nevoile educaţionale ale elevilor, pentru a se contribui

eficient la dezvoltarea personalităţii lor şi la integrarea lor activă în viaţa socială.

3. Principii care se referă la activitatea de predare

¬ să propună situaţii de învăţare diverse şi eficiente, adecvate obiectivelor instructiv-educative

urmărite

¬ să stimuleze şi să susţină motivaţia elevilor pentru învăţarea continuă, permanentă

¬ să se descopere şi să se dezvolte aptitudinile elevilor, să se răspundă intereselor şi nevoilor lor

educaţionale

¬ activitatea de predare facilitează nu numai transmiterea de cunoştinţe, ci şi formarea de

competenţe, atitudini, comportamente, conduite etc.

¬ să dea posibilitatea elevilor să realizeze transferuri de cunoştinţe şi de competenţe, în maniere

intra- şi interdisciplinare

¬ să se realizeze, cât mai strâns, legătura dintre activitatea instructiv-educativă şi viaţa cotidiană.

2.2 Valori promovate prin Curriculumul național

Valorile promovate în sistemul educațional românesc sunt parte integrată a răspunsului pe care
educația îl oferă provocărilor lumii contemporane și reflectă, în egală măsură, cultura și
spiritualitatea poporului român și valorile promovate la nivel european și global. Aceste valori au
menirea de a orienta gestionarea vieții personale (sănătatea, împlinirea și dezvoltarea personală),
de a promova un stil de viață sustenabil, orientat spre reușită, spre cetățenia activă, incluziunea
socială, antreprenoriat și integrare pe piața muncii.

Curriculumul național promovează valori pe care fiecare persoană să le internalizeze și să le

demonstreze în viața personală, socială și profesională:

 Respectul – pentru sine, pentru alte persoane, pentru drepturile omului, pentru diversitate,
pentru mediul înconjurător;

 Responsabilitatea – răspundere asumată pentru comportamentul și acțiunile proprii, asumare

conștientă a responsabilităților sociale;

 Spiritul inovator și creativitate – deschiderea spre schimbare, spre punerea în practică a

ideilor creative prin soluții inovatoare, generarea de noi idei și comportamente;

 Excelența - aspirația spre performanță și rezultate în acord cu potențialul fiecărui copil;

 Integritatea – onestitate, responsabilitate, atitudine etică;

 Cetățenia activă - solidaritate și participare pentru binele comun;

 Spiritul critic – dezvoltarea gândirii critice, autonomiei și a reflexivității;

 Perseverența– răbdare, stăruință și tenacitate în muncă, în convingeri, în atitudini;

 Reziliența – adaptare într-o manieră pozitivă la situații nefavorabile și depășirea provocărilor.

Acest set de valori întemeiează Curriculumul național, dă concretețe viziunii despre educație și
orientează viața școlară: viziunea și misiunea școlii, activitatea de predare-învățare-evaluare,
atitudinea tinerilor în și în afara școlii.