Scopul lucrării: Studierea fenomenelor de descărcare la suprafaţa dielec-

tricilor solizi. Studierea metodelor de încercări electrice ale izolatoarelor la tensiuni

înalte cu frrecvenţă industrială.

În momentul efectuării lucrării de laborator în sală era:

o temperatura aerului (uscat) – t = 23 0C, T = 296 K;
o temperatura aerului (umed) – t = 19 0C, T = 292 K;
o presiunea atmosferică – T = 99.7 kPa = 754 mmHg.
Se determină densitatea relativă a aerului δ:
P
  2.9  103  ;
T
99.7
  2.9  10 3   967 .
296
La încercările de laborator în condiţile climaterice se diferă de condiţiile normale
(P0=101300 Pa, T=293 K, γ0=11,25 g/cm3) este necesar de a calcula coeficienţii de
corecţie de temperatură, presiune şi de umiditate absolută a aerului.
Tensiunea de descărcare, Udm – tensiunea medie de descărcare superfecială
măsurată la încercări, trebuie raportată la condiţiile atmosferice normale se
calculează după formula:
K
U dn   U dm ;
Kp  Kt
unde: Udn este tensiunea de descărcare adusă la condiţiile atmosferice normale;
Kp, Kt, Kγ – coeficienţi de corecţie de presiune, temperatură şi umiditate
absolută a aerului corespunzător.
Coeficienţii de corecţie de presiune Kp şi de temperatură Kt se determină după
relaţiile:
m
 P 
K P    ;
 P0 
n n
T   293 
Kt   0     .
T  293  t 
unde: m şi n sunt exponenţi de putere, valorile cărora depind de tipul încercărilor şi
tensiunea de încercare, lungimea intervalului de descărcare şi configuraţia lui.
La încercările izolaţiei în stare uscată şi lungimea intervalului de descărcare
mai mică ca 1m, m=n=1.
99.7  10 3 293
Kp   0.984 ; K t   0.918 .
101300 293  23
Coeficientul de corecţie de umiditate absolută Kγ la încercările izolaţiei în stare
uscată se determină în dependenţă de tipul izolaţiei şi tensiunii după formula:
Kγ=Kω;
unde: ω este exponentul de putere, valoarea căruia este egală cu zero pentru câmp
electric relativ uniform şi egală cu unitatea pentru câmpul electric puternic
neuniform şi lungimea intervalului de descărcare mai mică de 1 m.
K – coeficient de corecţie suplimentar de umiditate absolută, K=1.08.

Coala

1
Mod Coala Nr. Document Semnat. Data
 ~U ~U

S S

a)
b)
Fig.3.1 Situarea electrozilor la cercetarea descărcării superfeciale.

Valorile de calcul a tensiunilor de descărcare Udc se detemină cu formule

empirice în dependenţă de condiţiile experienţelor:
 tensiunea de descărcare în lipsa componentei normale a
intensităţii câmpului electric (fig.3.1.a);
U dc  14  3.365    S .
 tensiunea de descărcare în prezenţa componentei normale a
intensităţii câmpului electric (fig.3.1.b).
0.2

U dc  13     S.

unde: Δ este grosimea dielectricului, Δ=0.4 cm;
S – distanţa între electrozi, cm;
ε – permitivitatea dielectrică relativă, ε=5.
(Predominarea comp.norm.) Tabelul 3.1
S, Tensiunea de descărcare (datele experiment), kV
Udc, kV
cm Ud1 Ud2 Udm Udn
2 12 11 11,5 6,5 3,25
4 23 23 23 13 3,25
6 30 28 29 19,55 3,25
8 34 38 36 26,06 3,25
U dc  11,5  3.365  967  2  6,5 kV .
(Predominarea comp.long.) Tabelul 3.2
S, Tensiunea de descărcare (datele experiment), kV
Udc, kV
cm Ud1 Ud2 Udm Udn
2 13 12 12,5 10,66 5,33
4 21 22 21,5 25,94 6,48
6 32 31 31,5 46,55 7,75
8 42 40 41 69,67 8,7
0 .2
 0 .4 
U dc  12,5     2  10,66 kV .
 5 

Coala

2
Mod Coala Nr. Document Semnat. Data
 Fig.3.2 Dependenţele Udn=f(S) şi Udc=f(S) pentru toate cazurile de încercări

Se determină tensiunea de conturnare UC în condiţii uscate a izolatoarelor de

susţinere şi se trecere, coeficientul de siguranţă al rigidităţii dielectrice, rezultatele se
notează în tabelul 3.3.
Tabelul 3.3
Tipul Tensiunea de conturnare (datele experiment), kV Coeficient de
izolatorului UC1 UC2 UCm UCn siguranţă, Ksi
Izolator suport
58 58 58 69,6 11,6
de porţelan
Izolator de trecere
52 50 51 61,2 10,2
de porţelan
Izolator suport
58 56 57 68,4 11,4
de sticlă

Coeficientul de siguranţă al rigidităţii dielectrice se determină prin relaţia:

U cn K
K si  ; unde: U cn   U cm ; Unom=6 kV.
U nom Kp  Kt
Concluzii: Analizând rezultatele măsurărilor cât şi rezultatele obţinute prin
calcule a tensiunii de descărcare se observă bine că valorile calculate sunt mai mici
decât valorile reale ale tensiunii de descărcare. La analiza izolatoarelor de susţinere
(suport) cât şi de trecere se vede că cel mai mare coeficient de siguranţă o posedă
izolatorul de suport de porţelan (Ksi=11,6) în comparaţie cu celelalte izolatoare
studiate.

Coala

3
Mod Coala Nr. Document Semnat. Data