Universitatea „Titu Maiorescu” Bucureşti

Facultatea de Medicină
Departamentul : Disciplinelor Preclinice
Disciplina : Fiziopatologie clinică
Anul universitar: 2015-2016

FIŞA DISCIPLINEI
Anul universitar: 2015-2016

Universitatea U.T.M
Facultatea Medicină - specializarea medicină
I.
Denumire disciplină FIZIOPATOLOGIE CLINICA Categoria: DD
II.
Structură disciplină (Nr. ore săptămânal)
Semestrul Curs Lucrări practice, laborator/ Seminar Proiect
I şi II 2 2 -
III.
Statut disciplină Obligatorie Opţională Facultativă
(se marcheză cu X) X
IV.
Titular disciplină: Conf. univ. dr. Roxana Maria Nemes
Lucrări practice/ Proiect
Curs: Seminar: laborator
Nume şi prenume Conf. univ. dr. 1. Asist. univ. dr. Cristina 1. Asist.univ.dr. Cristina
Roxana Maria Stoica, doctor in medicină Stoica, doctor in medicină
Nemes 2. Conf. univ. Roxana 2. Conf. univ. Roxana
Nemeş, doctor în medicină Nemeş, doctor în medicină
3. Asist. univ. dr. Cristina 3. Asist. univ. dr. Cristina
Pleşa, doctor în medicină Pleşa, doctor în medicină
Instituţia U.T.M - Facultatea de Medicină
Catedră/Departament Departamentul disciplinelor preclinice
Titlul ştiinţific - Doctor în medicină 1. Doctor în medicină 1. Doctor în medicină
- Medic primar 2. Doctor in medicina 2. Doctor in medicina
pneumolog 3. Doctor in medicina 3. Doctor in medicina
- Cercetator stiintific
principal
Gradul didactic - Conferentiar 1.asistent universitar 1.asistent universitar
universitar 2. conferentiar universitar 2. conferentiar universitar
3. asistent universitar 3. asistent universitar
Încadrarea (norma de - Norma de baza 1. Norma de bază 1. Norma de bază
bază/asociat) 2. Norma de baza 2. Norma de baza
3. Asociat 3. Asociat
Vârsta 47
V.
Conţinutul disciplinei
Nr. ore/ săpt.
V.1. Curs (capitole/subcapitole)
Vezi: anexa nr. 5. 2
V.2. Seminar (lucrări practice) 2
Vezi: anexa nr. 6.
VI.
Bibliografie
A. Bibliografie pentru tematica cursului:
- Suportul electronic al cursului;
- Consemnarile din cadrul orelor de curs
- Manualele universitare apărute cu sprijinul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului; autor: Gh.
Manole :
1. Fiziopatologie clinică generală,(vol.I), Compania Naţională a Imprimeriilor, Editura „Coresi”, Bucureşti,
 2002., 566 pg., ISBN-973-570-244-4;
2. Fiziopatologie clinică generală (vol.II) – Fiziopatologia organelor, Compania Naţională a Imprimeriilor,
Editura „Coresi”, Bucureşti, 551pg., ISBN-973-570-253-3;
B. Bibliografie pentru tematica lucrărilor practice:
- Gh. Manole, E. M. Galetescu, M. Mateescu, Analizele de laborator clinic în patologia umană,
Compania Naţională a Imprimeriilor Ed. Coresi, 2004, Bucureşti. Carte publicată în 3 ediţii; poate fi consultată
oricare dintre ediţii;
-notiţele predate în cadrul orelor de lucrările practice;
VII.
Forme de activitate Metode didactice folosite
- Predare, dezbatere-discuţie în cadrul fiecărei sedinţe de lucrări practice (vezi:anexa nr.4)
- Evaluare la mijlocul semestrului, din tematica:
a. de curs: text/grilă
b. pentru tematica de lucrări practice: colocviu
c. examen la finalul fiecărui semestru (scris - durata 3 ore; ulterior, evaluare împreună
cu studentul a celor scrise, oral)
Menţiune privitoare la examenul sfarsitului de semestru : Examenul din tematica
cursului va fi precedat de colocviul din tematica lucrărilor practice. Nepromovarea
colocviului de L.P atrage după sine nesusţinerea examenului din tematica de curs.
Seminar (lucrări 1. Seminarul, în cadrul lucrărilor practice, include seminar-discuţie pe tematica lucrării
practice) practice din şedinţa anterioară (în cadrul fiecărei lucrări practice, cu durată aproximativă ¼
oră)
2. Seminarul programat la mijlocul semestrului, de regulă în săptămâna a 8-a (prin
consultarea studenţilor), din tematica cursurilor predate; va participa si şeful disciplinei:
- durata: 1 oră; susţinerea seminarului se face în scris, în prima parte a fiecărei şedinte
de lucrări practice din săptamâna în care a fost programat seminarul din curs;
- în ora a doua a şedinţei de L.P. se dezbate cu fiecare student, în prezenţa celorlalţi,
consemnările scrise în propria lucrare; dezbaterea este tip discuţie colectivă, cu întreaga
grupă;
Laborator In cadrul fiecărei şedinţe de lucrări practice, pe o durată maximă 30 minute, studenţii
vor lucra efectiv pentru însuşirea principiului determinărilor-investigaţiilor sau li se face
demonstraţie practică, efectuată de către cadrul didactic/asistentul universitar.
Recapituarea principalelor noţiuni din tematica lucrării desfăşurate.
VIII.
Evaluare Procent din nota
Forma de activitate
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) finală*
Examen Scris cu durata a 2 ore; corectura lucrării în prezenţa studentilor 60**
Colocviu lucrări Scris: cu întreaga serie de studenţi, durata 1 oră.
practice la mijlocul Oral: discuţie în cadrul celei de a doua ore de L.P. cu fiecare
semestrului şi cel de student despre lucrarea din prima oră a colocviului. 20**
final de semstru Menţiune: la colocviu de final de semestrul participă şi şeful
disciplinei;
Cerinţe minime de - prezenţa la lucrările practice (se admit cel mult 2 absenţe nemotivate);
promovare (pentru - refacerea obligatorie a absenţelor începând cu cea de a treia;
nota 5) - promovarea testului de verificare a cunoştintelor teoretice din timpul semestrului;
- promovarea colocviului de lucrări practice, susţinut la finele semestrului;
- însuşirea terminologiei de specialitate predată la disciplina Fiziopatologie şi utilizarea ei,
în sensul respectării semanticii ştiinţifice.

*Alte forme de activitate luate în calculul notei finale: frecvenţa la cursuri şi rezultatele evaluărilor periodice (la lucrări practice), c
10 %.
** Sunt convertite în credite transferabile: disciplina/an = 14 EMT; disciplina/semestru: 7 EMT.

24 iunie 2016 Titular curs,

Conf. univ. dr. Roxana Maria Nemes

Universitatea „Titu Maiorescu” Bucureşti
Facultatea de Medicină
Departamentul : Disciplinelor Preclinice
Disciplina: Fiziopatologie clinică

Structura fiecărei şedinţe de lucrări practice:

a. Prima parte: discuţii şi/sau seminar asupra noţiunilor predate în sedinţa precedentă de lucrări practice

b. Partea a doua:
- pentru fiecare parametru-investigaţie de laborator care urmează a se preda se recapitulează noţiunile
generale de fiziologie strict necesare pentru a se înţelege utilitatea determinării acestuia în practica medicală;
- urmează prezentarea principiului care stă la baza determinării sale;
- lucrările practice cu tematică: ECG, fonocardiogramă, ecografie, geometria aparatului respirator,
demonstraţia se desfăşoară în laboratoarele de investigaţii paraclinice, aparţinând spitalelor care deservesc
universitatea ca bază clinică.

c. Parte a treia:
- este destinată discuţiei pe baza buletinelor de analize, pentru deprinderea modului de citire şi interpretare
clinică a unei analize; se insistă asupra importanţei clinice a parametrului determinat în practica medicală,
pentru stabilirea unui posibil diagnostic pozitiv, pe baza laboratorului;

d. Ultima parte a şedinţei de lucrări practice:

- recapitularea principalelor noţiuni din tematica lucrării desfăşurate;

24 iunie 2016 Titular disciplină:

Conf. univ. dr. Roxana Maria Nemes

 ANEXA 4

Competenţele dobândite de student la finele studiului disciplinei Fiziopatologie

Obiective în formarea studentului:

A. Curricula cursului disciplinei:

Tematica cursului disciplinei de Fiziopatologie urmăreşte a asigura o bază teoretică privind:
1. Întelegerea mecanismelor şi cauzelor complexe a instalare a bolilor, precum:
- semnificaţia terenului genetic, a predispoziţiei, a mecanismelor de adaptare şi de reactivitate
a organismului la factorii de risc şi/sau favorizanţi;
- etiologia generală a bolilor, iar pentru unele afecţiuni şi cea specifică;
- evoluţia generală a afecţiunilor , funcţie de caracterul lor acur sau cronic;
2. Cunoaşterea şi înţelegerea etiologiei şi mecanismelor fiziopatologice unor reacţii generale
precum : reacţia inflamatorie, febra, şocul, complexitatea biologică a sindromului de mal-absorbtie sau a
obezităţii.
3. Înţelegerea mecanismelor de bază prin care organismul funcţionează “ca un tot unitar” si
funcţionarea sistemelor si aparatelor în cursul evolutiei bolilor.
4. Bilanţul final al unei temeinice pregătiri la această disciplină este dublu direcţionat:
a. constituirea mecanismului gândirii în practica medicală ;
b. fundamentarea notiunilor teoretice, care vor permite însuşirea cunoştinţelor noi in anii
urmatori de studiu universitar.

B. Obiectivele urmărite în cadrul Lucrărilor practice:

1. Obligă la recapitularea generală a valorilor biologice normale ca indicator indirect al

homeostaziei organismului.
2. Dezvoltarea de competenţe fiziopatologice utile pentru interpretarea rezultatelor unor teste de
laborator sau paraclinice.
3. Cunoaşterea de către student a activităţii de cercetare şi a specificului ei: rigurozitate, munca
“în echipă”, activitate care se desfăşoară în timpul şedinţelor de lucrări practice.

C. Mijloace şi metode utilizate în realizarea obiectivelor propuse:

Disciplina este structurată scolastic, pe utilizarea unui trepied: ore de curs, şedinţe de lucrări
practice sau de demonstraţie şi seminar.
a. pentru a menţine viu interesul studentului atât orele de curs, cât şi cele de lucrări practice au caracter
interactiv.
b. sustinerea orelor de curs si a lucrarilor practice se vor baza pe utilizarea unor metode diverse de
prezentare, precum : interpretarea unor buletine de analize, algoritmi de învăţare, figuri/scheme
proiectate, tabele de sinteză.
c. pentru o înţelegere facilă a tematicii care urmează a fi prezentată, atât cursul, cât şi şedinţele de lucrări
practice sunt precedate de recapitularea sumară a noţiunilor de fiziologie însuşite în primii doi ani de
studiu.
 Tematica cursului de Fiziopatologie

SEMESTRUL I

1. Fiziopatologia reactiilor de aparare nespecifica si specifica.

2. Fiziopatologia raspunsului imun.
3. Fiziopatologia sangelui (I) : Afectiunile seriei eritrocitare.
4. Fiziopatologia sangelui (II) : Afectiunile seriei leucocitare.
5. Fiziopatologia sangelui (III) : Afectiunile hemostazei.
6. Fiziopatologia metabolismului glucidic.
7. Fiziopatologia metabolismului lipidic.
8. Fiziopatologia dezechilibrelor metabolismului proteic.
9. Fiziopatologia dezechilibrelor acido-bazice.
10. Fiziopatologia durerii si raspunsului organismului la stress.
11. Fiziopatologia metabolismului fosfo-calcic.
12. Seminar.

SEMESTRUL II

1. Fiziopatologia modificarilor tensiunii arteriale, aterosclerozei si a bolii coronariene.

2. Fiziopatologia cardiomiopatiilor si a valvulopatiilor.
3. Fiziopatologia insuficientei cardiace (I).
4. Fiziopatologia insuficientei cardiace (II).
5. Fiziopatologia tulburarilor de ritm si de conducere.
6. Fiziopatologia aparatului respirator (I).
7. Fiziopatologia aparatului respirator (II).
8. Fiziopatologia aparatului digestiv (I) : Afectiunile esofagiene si gastrice.
9. Fiziopatologia aparatului digestiv (II) : Afectiunile glandelor anexe, intestinului subtire si gros.
10. Fiziopatologia aparatului reno-urinar (I) : Afectiunile glomerulare, leziunea tubulara acuta,
afectiuni tubulo-interstitiale si vasculare.
11. Fiziopatologia aparatului reno-urinar (II) : Insuficienta renala cronica.
12. Fiziopatologia socului circulator.
13. Fiziopatologia termoreglarii.
14. Fiziopatologia sistemului endocrin.

Examenul va consta din 90 intrebari tip grila.

Participarea la examenul final este conditionata de :
a. recuperarea absentelor la lucrarile practice pe ambele semestre
b. promovarea examenului practic (care se va desfasura in ultima saptamana a semestrului II)

Programa lucrărilor practice

- semestrul I-

Lecţia a I-a:

Introducere, informatii generale.

1. Informatii asupra modului de desfăşurarea a şedinţelor de lucrări practice, prezentarea
planului de predare, examinare si recuperare a absentelor.
2. Precizarea noţiunilor: examen de laborator şi examen paraclinic;
3. Metodologia prescrierii investigaţiilor de laborator pentru un bolnav:
- enumerarea examenelor de laborator obligatoriu de efectuat oricărui bolnav, indiferent de
afecţiune;
 - principii generale privind modul de prescriere a celorlalte investigaţii, funcţie de necesarul
util medicului pentru a diagnostica sau urmări evoluţia unei boli;
- informare minimală cu privire la pachetul de bază privind investigaţiile care se decontează de
către Casa Naţională de Sănătate, prin contractul –cadru, semnat anual;
4. Recapitularea metodologiei / condiţiilor prelevării probelor de sânge pentru efectuarea
investigaţiilor de laborator de tip hematologie şi biochimie (rigurozitatea respectarii conditiilor de
recoltare).

Explorarea ţesutului sanguin- date generale

1. Recapitularea noţiunilor de fiziologie a ţesutului sanguin: compartimentul hemato-formator

(maduva hematogena) şi compartimetul circulant (plasma si elemente figurate): volum
sangvin, volum plasmatic, numărul de elemente figurante circulante-HLG normala
2. Hemoglobina (electroforeza Hb), hematocritul, vâscozitatea sângelui (VSH): valori normale,
variatii fiziologice si patologice.
3. Metode de explorare:
- numaratoare automatata, electronica
- frotiu de sange periferic (nr, morfologie, reticulocite), tehnica, aspectul
hematiei pe lama colorată panoptic, în principalele tipuri de anemii
- frotiu de maduva osoasa: indicaţii, tehnica, elementelor normale şi
patologice.
- alte explorari ale tes sangvin: biopsia ganglionara, punctia splenica,
scintigrafia splenica, laparotomia, ecografia si imagistica CT/RMN (maduva, sist limfatic,
organe hematpoietice)

Lecţia a II-a: Explorarea ţesutului sanguin

Explorarea morfo-functionala a seriei roşii

A. Explorarea morfo-functionala a seriei roşii circulante:

- Numarul si morfologia eritrocitelor- valori normale, variatii fiziologice si patologice.

Anemia şi poliglobulia (definitie, posibilele etiopatogenii); indici eritrocitari:VEM si
RDW (val normale, anomalii de talie: microcitoză, macrocitoză, megalocitoză,
anizocitoză), HEM si CHEM (anomalii de colorabilitate: normocromie, hipocromie,
hipercromie, corpusculi intraeritrocitari), anomalii de forma: sferocite, schizocite,
ovalocite, cel in tinta, drepanocite, poikilocite

B.Explorarea compartimentului eritro-formator (medular):

- indirectă: numărul de reticulocite circulante, test indirect asupra capacităţii de regenerare a
măduvei roşii şi de apreciere asupra evoluţiei unei anemii (sub tratament); Valori normale, variatii
cantitative ale numărului de reticulocite circulante;
- directă: frotiu de maduva osoasa

Sindromul anemic. Explorarea diferitelor tipuri de anemii.

1. Definitie, clasificare anemiilor si teste pentru investigarea acestora:

Dupa aspectul morfologic:
a. Normocroma, normocitara: aplastica, posthemoragica ac, boli cr, hemolitica (HLG,
Ht, reticulocite, frotiu de sange periferic, medulograma, electroforeza Hb, teste de
hemoliza, test Coombs, complementul seric, imunelectroforeza)
b. Hipocroma, microcitara:
-feripriva (HLG, reticulocite, frotiu de sange periferic, parametrii metab Fe,
medulograma); parametrii metab Fe: sideremei, transferinemie, CTLF,CLLF,
saturatia transferinei, feritina serica.
-anemia din boli cr (HLG, reticulocite, frotiu de sange periferic, parametrii metab Fe,
medulograma, asocierea de teste de inflamatie crescute)
 -anemia sideroblastica-congenitala (talasemia) si dobandite (HLG, reticulocite, frotiu
de sange periferic, parametrii metab Fe, medulograma, teste de hemoliza,
electroforeza Hb)
c. Normocroma, macrocitara: megaloblastice (HLG, frotiu de sange periferic,
medulograma, vit B12, acid folic, metil-malonic, homocisteina, test Schilling)

2. Lucru pe buletine de analiză

Lecţia a III-a: Explorarea ţesutului sanguin

Explorarea seriei albe leucocitare

I. Explorarea seriei albe circulante:
1. Leucograma: valori normale- formula leucocitara
2.Variatii fiziologice si patologice pe tipuri de leucocite, denumire, principale etiologii pentru fiecare tip
de modificare.
3.Frotiu de sange periferic: descrierea elementelor morfologice de identificare a diverselor tipuri de
leucocite circulante, pe lama colorată MGG.
4.Lucru pe buletine de analiză
II. Explorarea compartimentului hemato-formator: medulograma: normala si patologica.

Explorarea seriei megacario-trombocitare:

I. Explorarea trombocitelor circulante:
- val normale ale nr de trombocite,
- variatii fiziologice si patologice ale nr de trombocite: denumire, principale etiologii pentru
fiecare tip de modificare, consecinţelor clinice ale acestor perturbări cantitative.
-frotiu de sange periferic: nr, morfologie
-lucru pe buletine de analiză
II. Explorarea compartimentului hemato-formator: medulograma

Lecţia a IV-a: Explorarea hemostazei si coagularii- partea I

Explorarea hemostazei primare

1. Recapitularea fiziologiei hemostazei primare.
2. Teste care explorează hemostaza primara
- timpul de sângerare, ca test care explorează global hemostaza primară (tehnică, valori normale,
abateri de la normal, semnificaţie).
- testele de fragilitate capilară: testul ventuzei şi testul garoului (Rumpell-Leede)
- testele de laborator care explorează factorul plachetar: modificari cantitative si calitative ale
trombocitelor (reluarea notiunilor din LP ant, teste de aderare, agregare si aglutinare
trombocitara)
3. Lucru pe buletine de analiză

Explorarea hemostazei secundare

1. Recapitularea fiziologiei hemostazei secundare.
2. Teste care explorează hemostaza secundară si rolul acestora in localizarea tulburarilor de
coagulare in cascada coagularii
-timpul de coagulare a sângelui total, în eprubetă, Lee-White ( tehnică, valori normale si patologice).
-timpul Howell;
-timpul de tromboplastină parţială activata
-timpul de protrombină (Quick),
-timpul de consum al protrombinei.
3. Lucru pe buletine de analiză

Lecţia a V-a: Explorarea hemostazei si coagularii- partea a II-a

1. Coagulograma: indicaţii; enumerarea si importanta parametrilor sanguini care se determină într-o
coagulogramă.
2. Fibrinogenului plasmatic (valori normale, valori patologice si posibile etiologii ale acestora)
3. Retracţia cheagului (tehnica, interpretare).
4. Testele de explorare a fibrinolizei: testului de liză a cheagului euglobulinic
5. Noţiuni recapitulative de sinteză asupra algoritmului prin care se localizează în care etapă există
o tulburare de coagulare.
6. Lucru pe buletine de analiză.

Lecţia a VI - a: Explorarea funcţională a metabolismului glucidic

1. Recapitularea sumara a principalelor notiuni de fiziologie a metabolismului glucidic: def, sinteza

si metabolism, reglarea metabolismului glucidic. Amintirea criteriilor OMS pentru diagnosticul
diabetului zaharat.
2. Explorarea functionala a metabolismului glucidic:
- teste statice din sange si urina: tipuri, valori normale si patologice, semnificatie clinica..
- teste dinamice (de incarcare si teste speciale): enumerare, valori normale, variatii patologice si
interpretare.

3. Tipuri de come diabetice si modificarea analizelor biologice in fiecare tip de coma

(cetoacidotica, hiperosmolara, hipoglicemica)
4. Lucrul pe buletine de analiza

Lecţia a VII – a: Explorarea funcţională a metabolismului lipidic

1. Recapitularea sumara a principalelor notiuni de fiziologie a metabolismului lipidic:

definitie, sinteza si metabolism, reglare, clasificarea lipidelor.
2. Explorarea functionala a metabolismului lipidic: metode cantitative si calitative, teste
statice, teste dinamice.
- Lipemia totala, lipidograma : definitie, tipuri de lipide: valori normale, valori
patologice, semnificatie clinica a variatiei fiecarei componente.
- Lipoproteinemie: def, clasificare, met de determinare, val normale, variatii
patologice si semnificatie clinica.
3. Lucrul pe buletine de analiza- importanata practica a identificarii tipurilor de lipoproteine

Lecţia a VIII – a: Explorarea functionala a metabolismului proteic

1. Recapitularea sumara a principalelor notiuni de fiziologie a metabolismului protidic: structura,

sinteza, reglare, metabolism, tipuri de proteine.
2. Evaluarea practica a metabolismului protidic:
Determinare din sange:
- Determinare cantitativa (proteinemia): val normale, variatii cantitative (hipoproteinemii,
hiperproteinemii), conditii de aparitie, metode de determinare.
- Determinare calitative (disproteinemii): teste de determinare, electroforeza proteinelor serice
(principiu de determinare, valori normale si patologice, tipuri de globuline). Fibrinogenul
(glicoproteina): valori normale si patologice. Imunelectroforeza.
Determinare din urina:
Proteinuria: determinare calitativa si cantitativa, metode de recoltare, dozare si identificare a
proteinelor urinare
3. Metabolismul aminoacizilor: determinare din sange (aminoacidemia) si urina (aminoaciduria),
valori normale si patologice cu semnificatia clinica.
4. Derivatii azotati ai catabolismului proteic: uree, creatinina, acid uric: determinare din sange si
urina, valori normale si patologice cu semnificatia clinica. Calcularea clearance-ului la cratinina-
valori normale, variatii de la normal-semnificatie patologica.
5. Lucrul pe buletine de analiza
 Lecţia a IX – a: Investigarea metabolismului electrolitic si a echilibrului acido-bazic

Explorarea metabolismului electrolitic

1. Recapitularea notiunilor : repartitia apei si balanta hidrica, compoziţia fiziologica în electroliţi a
plasmei, osmolaritatea şi densitatea plasmei;
2. Volemia si variatiile acesteia
3. Ionograma serică şi ionograma urinară: principalii electroliţi determinaţi prin aceste investigaţii:
valori normale si patologice (Na,K,Ca,Mg)
4. Lucru pe buletine de analiză.

Explorarea funcţională a echilibrului acido-bazic

1. Noţiuni de fiziologie referitoare la: EAB normal, sistemele tampon ale sângelui şi la echilibrul
acido-bazic (rolul principalelor organe în menţinerea homeostaziei acido-bazice);
2. Principalele teste de laborator pentru evaluarea homeostaziei: valorile normale si patologice.
- Determinarea rezervei alcaline şi pH-ului sângelui: principiul de determinare, valori normale şi
abateri cantitative de la normal cu semnificaţia lor.
- Definirea termenilor de acidoză şi alcaloză, metabolica si respiratorie.
3.Tabel cu def, dg dif si etiologia diferitelor tipuri de acidoza si alcaloza (respiratorie, metabolică)
4. Lucru pe buletine de analize

Lectia a X-a: Explorarea sistemului nervos

1. Ex LCR: - indicatii
- caracteristici: presiune (manometrie), aspect microscopic (citologie) si macroscopic,
compozitie chimica: valori normale si patologice. Ex. bacteriologice.
2. Punctie rahidiana: indicatii, contraindicatii, tehnica de efectuare
3. Alte explorari ale SNC

Colocviu lucrari practice

 Programa lucrărilor practice

- semestrul II –

Lectia I: Traseul normal al electrocardiogramei.

Tipuri de derivatii, unde, complexe, segmente, intervale.
Identificarea ritmului sinusal si modul de calcul al frecventei cardiace pe un traseu ECG.
Determinarea axei electrice a inimii.
Trasee ECG.

Lectia II: Tulburarile de ritm si de conducere: definirea si explicarea sumara.

Lucru practic pe trasee ECG.

Lectia III: Hipertrofiile atriale si ventriculare.

Lucru practic pe trasee ECG.

Lectia IV: Ischemia cardiaca.

Teste de efort, Holter ECG, Holter tensiune arteriala.
Evaluarea complexa a aparatului cardio-vascular: angio-CT, angio-RM, coronaro-grafia,
ecografie cardiaca, analize sangvine importante pentru afectiunile coronariene.

Lectia V: Diagnosticul paraclinic al disfunctiilor vasculare: artere, vene, capilare.

Sistemul arterial:
- definirea presiunii arteriale si a modului de masurare
- oscilometria: principiu, utilitate in practica medicala, indicele oscilometric normal
- explorarea reactivitatii vasculare: testul Allen, testul presor la rece.
Sistemul venos:
- definirea presiunii venoase si modul de masurare
- testul de evaluare a insuficientei valvulelor sistemului venos profund al membrelor
inferioare : testul Trendelenburg
- proba celor 3 garouri
Sistemul capilar :
- notiuni generale despre capilaroscopie
- testul Rumpell Leede
- echo-Doppler

Lectia VI : Investigarea aparatului respirator (I):

- notiuni sumare privind recapitularea fiziologiei ventilatiei spre a facilita intelegerea
volumelor respiratorii
- prezentarea spirometrului si a tehnicii de determinare a volumelor respiratorii
- explorarea respiratorie functionala simpla (spirometria) : principalii parametri
functionali, indicatii, contraindicatii, tablouri functionale

Lectia VII : Investigarea aparatului respirator (II) :

- bronhoscopia : indicatii, contraindicatii
- polisomnografia, CPAP
- pulsoximetria
- gazometria
- examen CT toracic
- examen Rx pulmonar

Lectia VIII : Metodologie de explorare a aparatului digestiv

1. Metode de explorare a esofagului și stomacului – interpretare analize de laborator, explorări
imagistice și endoscopice, teste specifice
2. Metode de explorare pancreasului – explorarea funcției pancreatice – interpretare analize de
laborator și explorări complementare: imagistice, endoscopice, etc.
 3. Metode de explorare a intestinului – interpretare analize de laborator ( sânge, materii fecale, teste
specifice de malabsobție și pentru alte tulburări funcționale)

Lectia IX : Explorarea starii functionale a ficatului.

Algoritmul investigarii unei suferinte hepatice.
Testele care exploreaza sindroamele : hepato-citolitic, hepatopriv, inflamator, sindromul
icteric.

Lectia X: Explorarea functiei renale (I):

- recapitularea sumara a procesului de formare a urinii: filtrare, secretie, resorbtie
- interpretarea constantelor din sange: uree, creatinina, acid uric
- definirea sindromului de retentie azotata
- clearence-ul renal: definitie, formula de calcul, interpretare

Lectia XI: Explorarea functiei renale (II):

- analiza urinii: volum, culoare, ph, densitate
- definirea notiunilor de poliurie, oligurie, anurie, izostenurie, hipo- si hiperstenurie
- interpretarea glucozuriei : diferenta dintre diabetul zaharat si cel renal
- sedimentul urinar
- hematuria : proba Addis

Lectia XII : Evaluarea sistemului endocrin.

Lectia XIII : Recuperarea lucrarilor practice la care s-a absentat motivat.

Lectia XIV : Colocviu lucrari practice pentru a fi admis la examenul de Fiziopatologie, tematica
semestrului II a anului universitar.

Data completarii
30 iunie 2016

Titular disciplina, Sef Departament,

Conf. Univ. dr. Roxana Maria Nemes Conf. Univ. dr. Cojocaru Manole

Titular curs,
Conf. Univ. dr. Roxana Maria Nemes