“TIMPUL ESTE O FORMĂ DE ENERGIE”.

De aceea simţim că “se dilată” şi “se contractă”, în funcţie de dinamica energiei temporale,
dată de interacţiunea acesteia cu propria noastră energie.
În fizică se ştie că există o relaţie invers proporţională între timp (“perioadă”, adică ciclu),
notat cu T, şi calitatea energiei unui sistem, numită “frecvenţă de vibraţie” (intensitatea
vibraţiei respective sau cât de tare “zbârnâie” energia respectivă, sau cu câte oscilaţii pe
secundă se manifestă acea energie) şi notată cu f. Matematic, aceasta se exprimă astfel (din
fizica elementară de gimnaziu) : f x T = 1 .
Aceasta am aplicat-o atât pentru momentul la care frecvenţa Schumann încă nu începuse să
crească (anii 1950), cât şi pentru momentul scrierii cărții:f1 x T1 = f2 x T2 ,
unde T1 este timpul iniţial de 24 de ore al frecvenţei de rezonanţă f1 de 7,83 Hz (din anul
1950, când încă nu începuse să crească) iar f2 este frecvenţa de rezonanţă corespunzătoare
momentului decembrie 2012, de… 14,0 Hz.

T2 (2014) = f1 x T1 / f2 = 7,83Hz x 24h / 14,4Hz = 0,5437 x 24h = 13,05h.

Acestea reprezintă VALORILE REALE, dragilor, ale celor 24 de ore cu care ne lăudam în
2012 şi acum, în mai 2014 – dar, atenţie, raportate la vremea de acum aprox. 65 de ani (anul
1950), când această frecvenţă încă nu începuse să crească…
Practic, noi folosim acum doar 13,05 ore (deci, 13 ore !) din cele 24 de ore de acum 64 de ani,
ceea ce înseamnă exact 54,3% din acel timp.
Aşa că este cazul să nu vă mai miraţi atât de mult de “unde a dispărut timpul?”, când aproape
jumătate din acesta s-a… evaporat într-o simplă ecuaţie a “conspiraţiei frecvenţelor”…
Această formulă matematică în care am implicat frecvenţa Schumann şi din care am extras
valoarea reală a Timpului din prezent, conform ultimei valori a acesteia – este din fizica
elementară, care ne arată cum perioada de oscilaţie (Timpul) a unui sistem, de la particulă la
suprastructură, este influenţată direct de vibraţie : cu cât frecvenţa aceasteia este mai mare
(partea de jos de sub fracţie), cu atât Timpul/Ciclul se reduce, scade (şi invers).
Deci, la modul elementar, vedem cum creşterea vibraţiei determină reducerea
perioadei de oscilaţie (timpul) a “particulelor elementare” ce constituie lumea
fizică şi care sunt încărcate cu o energie tot mai mare (am pus ghilimelele pentru că nu prea
există “particule”, în Realitate-a Holografică a Universului)....
Prin această “formulă” fizică corelată cu creşterea frecvenţei de rezonanţă Schumann putem
înţelege scăderea duratei Ecoului care se petrece pe Pământ în ultimii zeci de ani.
Astfel, acest elementar adevăr (meta)fizic – al creşterii Frecvenţei de Rezonanţă Schumann a
Pământului – reprezintă o manifestare în universul 3D a ceea ce se petrece în celelalte
dimensiuni, la alt nivel : creşterea nivelului de conştiinţă, evidenţiată prin “înălţarea în
densitate” este însoţită nu doar de o accelarare a oscilaţiilor pentru dimensiunile
“inferioare” (în dimensiunile “superioare” nu mai avem energie polarizată cu particule care să
oscileze, ci o formă de energie, să-i spunem, “pulsatorie”) ci de o EXPANSIUNE a energiei
din centrul fiinţei respective.
Însă, pentru universul 3D, acest fenomen este destul de bine aproximat prin această simplă
ecuaţie, care ne spune la modul direct că, cu cât se acelerează energia
electromagnetică în care noi trăim (aspect evidenţiat prin creşterea frecvenţei de
vibraţie-oscilaţie a acesteia), cu atât se reduce perioada (sau ciclul, adică Timpul) de
oscilaţie a acestor particule....... Acest lucru este valabil oricăror structuri din planul
fizic, astfel că aceasta se aplică şi sistemelor macroscopice.
Iată, ca exemplu, ce explicam în cartea tipărită pe 12.12.2012, deci înaintea “celor trei zile de
întuneric” : Ca şi povestea cu cele trei zile (şi jumătate) de întuneric, şi “SFÂRŞITUL
TIMPULUI” este o “poveste expirată”. La modul real, vom avea o creştere marcată a
frecvenţei de oscilaţie a particulelor elementare din structurile corpurilor noastre fizice (ceea
ce deja se întâmplă la majoritatea dintre noi, stabilizaţi pe calea ascensiunii) dar, nu la
infinit ! Căci, pentru ca timpul (perioada) să dispară din ecuaţia noastră (să fie egal cu zero)
ar trebui ca vibraţia să fie infinită. Aşa cum şi la Nivel Divin există valori concrete, “finite”, ce
ţin de o geometrie sacră şi metafizică divină (deşi se vorbeşte de “Infinit”, acesta este in-finit
raportat la “micimea noastră”, aşa cum am compara un atom cu o galaxie) – este evident că,
mai ales în cazul nostru şi al universului 3D în care vieţuim, particulele elementare nu pot
avea o viteză “infinită”. Şi, ca urmare, timpul nu poate scădea până la zero, ca să dispară pur
şi simplu......... (Ceea ce va face, însă, va fi să scadă până la anumite valori, după care se va
stabiliza acolo, pe parcursul Saltului Galactic.)
Acum, devenind mai subtili, dacă presupunem că ajungem în dimensiunea a 4-
a!!!! atunci vom manifesta aspecte specifice acestui tărâm, legate de zonele astrale
şi mentale, care nu au legătură directă cu lumea fizică 3D. Acolo, într-adevăr, timpul are
alte semnificaţii, ieşind din linearitate şi redevenind ceea ce este în realitate : o
ENERGIE RITMICĂ, ale cărei bucle pot fi alungite sau scurtate după dorinţe....
cu o tot mai mare dexteritate pe măsură ce înaintăm prin dimensiuni. ................
Însă, în universul 3D, acest lucru este “anormal”. De aceea noi vom continua să folosim şi
dimensiunea a 3-a (împreună cu toate celelalte), doar că vom fi situaţi, prin frecvenţa de
vibraţie dominantă, la un nivel de conştiinţă de densitatea a 4-a.
Iată cum, uşurel, am intrat în zona foarte solicitantă a “nisipurilor mişcătoare” a Energiei
temporale...... Anume, cu “POVESTEA MONTAUK”. Aceasta spune că în anul 1983, un grup de oameni de
ştiinţă aparţinând guvernului american, localizaţi în zona Long Island din statul New-York, a reuşit să
construiască aparate care puteau deschide porţi ale timpului (“Portaluri Temporale”) prin care aceştia
experimentau “diverse chestii”, până în momentul în care acest joc periculos cu energia timpului a redeschis un
vortex temporal în trecut, în anul 1943 – exact când se realizase EXPERIMENTUL PHILADELPHIA (aţi auzit cu
siguranţă de alt joc periculos cu câmpuri magnetice foarte puternice, îndreptate către o navă de război americană
pentru a o face invizibilă, care a produs efecte dezastruoase).
Ceea ce ne interesează aici nu este povestea celor care efectuau experienţe la Montauk (prin care testau diverse
situaţii pe care le ştim din filmele S.F., de genul “Universuri paralele”), ci doresc să vă supun atenţiei o observaţie
a “eroilor” principali care au efectuat experimentele la Montauk. Folosind un “SCAUN AL TIMPULUI” şi
plimbându-se nestingheriţi pe “coridoarele temporale” ale Universului, au observat că se petrece un fenomen
ciudat, când ajungeau în “zona” anilor 2011-2012 : un fel de “baraj al timpului” îi oprea să înainteze pe scara
aceasta a timpului..........Acest blocaj i-a uimit peste măsură, din care cauză au venit cu o explicaţie “pesimistă”,
anume că în acel moment specia umană şi, implicit Pământul, ar urma să nu mai supravieţuiască acelor
evenimente care se ştia de pe atunci că vor fi “apocaliptice”. Într-adevăr, era o problemă serioasă legată de acea
“blocadă a timpului”.
Lucrurile se pare că au stat mult mai simplu, totul reducându-se la aceeaşi “problemă” a frecvenţelor de vibraţie.
Astfel, reamintesc că momentul Saltului Cuantic în Conştiinţă al Pământului deja s-a petrecut, exact pe data de 24
decembrie 2011 (când nivelul de conştiinţă în corp fizic al Mamei Pământ ajunsese pentru prima dată la 4,0). De
fapt, deşi Mama Pământ făcuse deja “Saltul Cuantic în Conştiinţă”, nu acelaşi lucru putem spune, chiar şi acum, în
Mai 2014, despre “Saltul Cuantic în Conştiinţă” al Omenirii (încă este sub 4,0).
Din această cauză, acei cercetători nu au putut realiza trecerea de bariera energetică (temporală) de tip Montauk :
situându-se sub nivelul de conştiinţă al “Noului Pământ” şi “Noii Omeniri”, aceştia vedeau “realitatea 3D” a
vechiului Pământ, care nu apare deloc a fi prea plăcută…

Situaţia “ciudată” de la Montauk de acum ceva timp se poate compara cu scara unui bloc şi
liftul aparţinător. Eoni întregi conştiinţa a stagnat la frecvenţe specifice 3D, iar
liftul a rămas pe loc (la “etajul” 3). Deodată, are loc o creştere a nivelului general cu o
unitate, de la densitatea 3D la 4D – iar liftul urcă un etaj (ne imaginăm liftul ca fiind de
dimensiunea planetei). În acest caz, liftul nu mai poate fi zărit. “A dispărut”, “s-a distrus” –
vor fi concluziile cele mai logice care vor fi oferite. Totuşi, totul este foarte simplu : pentru a
re-vedea liftul, este suficient ca respectivii să-şi “ridice capetele” şi inimile (să-şi crească
frecvenţele de vibraţie prin înălţarea în conştiinţă) ca să re-vadă liftul (planeta) şi să ajungă
iarăşi la ace(a)sta.
Iată de ce, cei de la Montauk nu mai vedeau Pământul în viitorul lui 2011-2012 :
Planeta nu urma să dispară, distrusă de vreun cataclism apocaliptic (cum atât de intens s-a
speculat pe marginea acestui subiect cu aceste argumente teribile de tip Montauk), ci, simplu,
iubitul Pământ urma să-şi înalţe conştiinţa la nivele de densitate 4D, invizibile
“ochiului vibraţional” de tip 3D…

Nu ai auzit de teoria haosului, de determinism?... sub actiunea acestor lucruri, materia se transforma
la infinit, intr-un acelasi continuu, pe care noi l-am divizat in intervale determinate precis pentru a ne
organiza viata, acelasi continuu, adica Timp... care de fapt nu exista, lucrurile nu trec in niciun fel,
doar se transforma... viitorul nu exista, cum poate exista ceva ce inca nu s-a intamplat?
Trecutul nu exista, unde s-a inregistrat?
Prezentul nu exista, unde este punctul in care viitorul se transforma in trecut?

In momentul formarii ADN-ului, la acea scara se resimt vibratiile hiperfine ale mediului inconjuraotr,
si se stie ca stelele emit unde si pulsatii :) poate ca fiecare ADN este modelat ca un cub Rubik, si asa
orice atom este forjat in nucleele stelelor care au pierit ... Carl Sagan sustinea ca defapt toti atomii ce
ne compun sunt ramasitele stelelor ce au pierit acum milioane de veacuri, deci noi purtam in ADN-ul
nostru atomii stelelor demult pierite....
:)

În plan cosmic, apare o structură vibratorie a lumii şi ierarhizarea după

frecvenţa vibraţiei.
Exista un nivel vibrational, unde, odata ajuns, existi constient in mai multe planuri, iar in
interactiunea cu oamenii, devii un fel de ''SCANER'', de ''DECRIPTOR'', care se declanseaza
automat, relativ la cum este omul respectiv, cine este, ce simte, ce gandeste, ce intentii are,
maturitate emotionala, daca minte sau nu etc, iar ''mutarile'' le vezi ca in sah!

Nu este o judecata, nici opinii subiective, ci un proces care se petrece automat, ''la rece''.
Confirmarile vin in timp sau imediat.
Tendinţa naturală a Spiritului este de a se întoarce la Puritatea
divină, care îl atrage ca un magnet etern – aceasta este cauza nevoii de
evoluţie spirituală.
Satana este un sub_produs al legilor cosmice, Divinul asumându_şi
din start această consecinţă negativă a Creaţiei. Dar, chiar şi aşa,
Dumnezeu i_a găsit un rol util Satanei, acela de a îndeplini rolul de
executor al karmei negative. De aceea, în creştinism, se spune că
„suferim din cauza demonilor doar cât îi lasă Dumnezeu” (aceasta
putându_se traduce prin faptul că suferim pedeapsa numai în măsura în
care există karmă negativă, în caz contrar intervenind în apărarea
noastră îngerii Domnului!).
Putem presupune că mecanismul karmei rele acţionează aleator,
penetrându_ne viaţa în punctele noastre vulnerabile, cu concursul unor
inteligenţe inferioare, demonice. Dar putem să luăm în calcul şi ipoteza
că ceea ce noi numim „mecanism karmic” este de fapt o muncă
permanentă, un efort de inteligenţă şi voinţă, o participare coordonată a
multor entităţi spirituale – şi totul este conştient realizat, pentru
îndeplinirea dispoziţiilor divine referitoare la ordinea universală,
indiferent de urmarea, bună sau rea, pentru om.`
Dar omul, spredeosebire de animal, are un spirit mai nobil, evoluat, cu
pretenţii superioare, care doreşte intens să se apropie de Dumnezeu. De
aceea,
mai devreme sau mai târziu, omul va da urmare glasului Spiritului său,
aspirând spre calităţile divine absolute de Sat_Chit_Shuddhi_Ananda
(Nemurire_Conştiinţă_Puritate_Beatitudine)...