Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Inginerie Chimică şi Protecţia Mediului “Cristofor

Simionescu”

Ingineria proceselor
chimice şi biologice/4
An universitar 2020-2021

Departamentul Ingineria şi Managementul Mediului

 Mărimi pentru exprimarea compoziţiei chimice a unui
curent sau a masei de reacţie

1. În condiţii statice

1.a. Mărimi extensive

- masa de component i, Mi [kg]

- numărul de moli de component i, Ni [moli]
- volumul componentului i, Vi [m3]

• Extensiv- depinde de cantitatea de material (de exemplu: debitul)

• Intensiv- nu depinde de cantitate (de exemplu: fracţia molară,
temperatura)
1.b. Mărimi intensive

concentraţia
 în unităţi de masă
 în unităţi molare
 în unităţi de volum

• concentraţia masică a componentului i în masa de reacţie

Mi
Ci= = ρ i [kg/m3] (1)
V

Cantitatea de component i aflată în unitatea de volum de

masă de reacţie
 • densitatea masei de reacţie

C = ρ = ∑ ρi [kg/m3] (2)
i

Cantitatea totală din speciile chimice aflate în unitatea de volum de masă

de reacţie

• fracţia masică a componentului i

Mi  kg component i 
xi =   (3)
M 1 + M 2 + ..... + M n  kg amestec 

xi - fracţia masică a componentului i

Mi – masa componentului i în amestecul de n componenţi [kg]
M1, M2, ……..Mn – masa componenţilor ce formează amestecul [kg]

Cantitatea (masa) de component i aflată în unitatea de masa (1

kg) de amestec
• fracţia masică procentuală a componentului i

 kg component i 
xi x 100 [% masice]   (4)
 100 kg amestec 

• raportul masic al componentului i

Pentru un amestec ce conţine n componenţi, raportul masic al

componentului i faţă de oricare component din amestec este:

Mi  kg component i 
X i0,1 =  
M1  kg component 1 
(5)
.
.
.

M i  kg component i 
X i0,n =  
Mn  kg component n 
• concentraţia molară a componentului i în masa de reacţie

Ci
ci = [moli m-3] (6)
M 0i

M 0i - masa molară a componentului i [kg mol -1]

C i - concentraţia masică a componentului i [kg/m3]

• concentraţia molară a masei de reacţie

]

c = ∑ ci  numar total de moli  (7)

 
i  m3 
• fracţia molară a componentului i în masa de reacţie

Pentru un amestec omogen sau o soluţie, fracţia molară a unui

component se defineşte ca fiind raportul dintre numărul de moli ai
acelui component Ni şi numărul total de moli, rezultat prin
însumarea tuturor celor n componenţi ce formează amestecul de
reacţie (N1+N2+….Nn)

Ni  moli component i 
xi = (8)
N 1 + N 2 + .... + N n  
 moli amestec 

• fracţia molară procentuală

 moli component i 
x i × 100 [% masice]   (9)
 100 moli amestec 
• raportul molar al componentului i

Este raportul între numărul de moli de component i şi

numărul de moli ai altui component.

Ni  moli component i 
X i0,1 =  
N1  moli component 1 
.
.
(10)
.

Ni  moli component i 
X i0,n =  
Nn  moli component n 
• fracţia volumică a componentului i

Fracţia volumică a comonentului i într-un amestec de n componenţi este

exprimată relaţia (11):

Vi  m 3 component i 
yi =  3  (11)
V1 + V 2 + .... + V n  m amestec 

• fracţia volumică procentuală a componentului i

 m 3 component i 
yi x 100 [% vol ]  3 
 100 m amestec 
(12)

Vi – volumul componentului i [m3]

V1, V2, ……Vn – volumul componenţilor ce alcătuiesc amestecul [m3]
• raportul volumic al componentului i

Vi
Yi0,1 =
V1
.
.
. (13)
Vi
Yi0,n =
Vn

V1, V2, ……Vn – volumul componenţilor ce alcătuiesc amestecul [m3]

1.c. Formule de conversie

A. Trecerea de la concentraţiile masice la cele volumice se

realizează ţinând seama de relaţia (14):

M =ρV (14)
B. Transformarea fracţiilor de masă în fracţii molare (ec. 15):

xi
M 0i (15)
xi =
x1 x2 xi xn
+ + .... + ..... +
M 01 M 0 2 M 0i M 0n

în care:
xi - fracţia molară a componentului i
x1 , x 2 ,.....x i ......x n - fracţiile masice ale componenţilor din amestec
M 01 , M 0 2 , ........ M 0i ....... M 0 n - masele molare ale componenţilor

C. Transformarea fracţiilor molare în fracţii de masă (ec. 16):

x i M 0i
xi = (16)
x1 M 01 + x 2 M 0 2 + .... + x i M 0i + .... + x n M 0 n
2. Mărimi pentru exprimarea compoziţiei chimice a unui
curent sau a masei de reacţie în evoluţia compoziţiei masei de
reacţie

2.1. Gradul de avansare a reacţiei chimice

Se consideră masa de reacţie în care se desfăşoară o singură reacţie
chimică, a cărei ecuaţie este de forma (17):

ν 1 A1 + ν 2 A2 + ..... + ν i Ai + ....... + ν s As = 0 (17)

Ai - simbolul generic al speciei chimice i (i = 1, 2…..s)

ν i – coeficientul stoechiometric al speciei Ai
• pozitiv pentru speciile produs – care se formează în reacţie
• negativ pentru speciile reactant – care se consumă în reacţie
• nul (=0) pentru speciile inerte
Se notează:

N 1(0) = N 1,0 numărul de moli din specia de referinţă A1 aflaţi în

masa de reacţie în momentul iniţial, τ = 0
N 1(τ) numărul de moli din specia A1 aflaţi în
masa de reacţie în momentul oarecare τ = τ

În intervalul de timp 0 - τ , numărul de moli din specia A1 variază

cu valoarea diferenţei:
[N 1(τ) - N 1,0 ]
 Conform ecuaţiei reacţiei chimice (17), la variaţia cu 1 mol a
numărului de moli din specia A1 se va modifica numărul
de moli din altă specie, i, cu valoarea raportului ν i
ν1

De exemplu, pentru specia A2 se poate scrie:

υ2
N 2 (τ ) − N 2,0 =
υ1
[N 1 (τ ) − N 1,0 ] (18)

Se poate scrie următoarea relaţie între variaţiile numărului

de moli ale tuturor speciilor chimice implicate în reacţie:
N 1 (τ ) − N 1,0 N 2 (τ ) − N 2,0 N i (τ ) − N i ,0 N s (τ ) − N s ,0
= = .......... = = ........ = = e(τ ) (19)
ν1 ν2 νi νs

e(τ) este g radul de avansare al reacţiei chimice.

Proprietăţi ale gradului de avansare:
- este o funcţie de timp
- este o variabilă extensivă
- are dimensiunile unui număr de moli
- este esenţial pozitiv şi este nul în momentul iniţial
- este asociat reacţiei şi nu unei specii care participă la reacţie
- valoarea limită a gradului de avansare este determinată de
echilibrul chimic sau consumarea reactantului limitativ

Dacă se notează:
N L - numărul de moli de reactant limitativ
ν L - coeficientul stoechiometric al reactantului limitativ în ecuaţia
reacţiei chimice
 Gradul de avansare al reacţiei chimice se poate exprima în forma
(eq. 20):

N L (τ ) − N L ,0
e(τ ) = (20)
νL
adică:
N L (τ ) = N L ,0 + ν L e(τ ) (21)

În momentul în care reactantul limitativ s-a epuizat,

N L (τ) = 0
iar gradul de avansare va înregistra valoarea maximă (eq. 22):
N L ,0 = ν L e max

(22)
N L,0
e max =
νL

Valoarea lui e (τ) la care se atinge echilibrul poate fi sub valoarea

emax coincidenţa fiind realizată numai dacă reacţia este completă.
2.2. Gradul de transformare a unui reactant (CONVERSIA)

Se consideră masa de reacţie în care se desfăşoară o singură reacţie

chimică, a cărei ecuaţie este de forma (17):

ν 1 A1 + ν 2 A2 + ..... + ν i Ai + ....... + ν s As = 0 (17)

Ai - simbolul generic al speciei chimice i (i = 1, 2…..s)

ν i – coeficientul stoechiometric al speciei Ai
Se notează:

N1(0) = N1,0 numărul de moli din specia de referinţă A1 aflaţi în

masa de reacţie în momentul iniţial, τ = 0
N1(τ) numărul de moli din specia A1 aflaţi în
masa de reacţie în momentul oarecare τ = τ

În intervalul de timp 0 - τ , numărul de moli din specia A1

variază cu valoarea diferenţei:
N1(τ) - N1,0
 Conversia sau gradul de transformare a unui reactant

se defineşte ca numărul de moli din acel reactant transformaţi

(convertiţi) între momentul τ = 0 şi un moment oarecare τ = τ,
plecând de la 1 mol din acel reactant.

N i ,0 − N i (τ ) N i (τ )
Xi = = 1− (18)
N i ,0 N i ,0
Proprietăţi:

- conversia este o mărime intensivă, adimensională;

- valoarea ei poate varia între 0 şi 1;
- nu se precizează în ce s-a transformat reactantul considerat;
- este o funcţie de timp;
- trebuie specificat la ce reactant se referă;
- dacă se cunoaşte conversia în raport cu un reactant oarecare i se
poate calcula uşor conversia în raport cu orice alt reactant r şi
se poate determina compoziţia masei de reacţie.

Conversia componentului i este (ec. 19):

N i ,0 − N i (τ ) (19)
Xi =
N i ,0
Conversia componentului r este (ec. 20):

N r ,0 − N r (τ )
Xr = (20)
N r ,0

Se cunoaşte de la gradul de avansare că se poate scrie relaţia (21):

N i ,0 − N i (τ ) N r ,0 − N r (τ ) (21)
=
νi νr
care poate fi pusă sub forma ec. (22):
υi
N i ,0 − N i (τ ) = (N r ,0 − N r (τ )) (22)
υr
Ţinând seama de relaţiile (19-22), conversia reactantului i se
poate exprima astfel (rel. 23, 24): N i ,0 − N i (τ )
Xi =
υi
( )
N i ,0
N r ,0 − N r (τ )
υr
Xi = (23)
N i ,0

υi
υr
(N r ,0 − N r (τ ))
N r ,0
Xi = ⋅ (23a)
N i ,0 N r ,0

υi
⋅ N r ,0
υr
Xi = ⋅ Xr (24)
N i ,0
Din expresia matematică (24) rezultă Xr în funcţie de conversia
cunoscută Xi (ec. 25):

N i ,0
Xr = ⋅ Xi
υi (25)
⋅ N r ,0
υr
Conversia speciei chimice i , Xi poate fi corelată cu gradul de
avansare al reacţiei e(τ) (ec. 26-29):

N i ,0 − N i (τ )
Xi = (26)
N i ,0

N i (τ ) − N i ,0 (27)
e(τ ) =
υi
X i ⋅ N i ,0 = −e(τ ) ⋅υ i i-reactant
(28)

υi
Xi = ⋅ e(τ ) (29)
N i ,0
Dacă în reactor se produc R reacţii liniar independente se poate defini:

un grad de avansare pentru fiecare reacţie în parte

un grad de transformare al reactantului i pentru fiecare reacţie în
parte
un grad de transformare global al reactantului i

Nu mai este însă posibilă calcularea compoziţiei masei de reacţie la

momentul τ.