Geopolitica

Note de curs
Lector univ. Dr. Mihaela STATE
 Conceptualizare

Etimologic – Gr. geo ”pamânt" and politikē

”politica”

Rudolf Kjellen, sociolog suedez– primul care

a folosit termenul “geopolitică”, în 1899
Definiție:

• meto dă de studiu asupra politicii externe

fo lo sită pentru a intelege, explica ș i
previzio na comportamentul politic al unui
stat, la nivel internațio nal, folosindu-se
variabilele geo grafiei.

• Teorie care susține că p olitica unui stat este

d eterminată d e p oziția sa geografică.
 • Anglo – americană

Școlile • Europeană: Germană

principale: • Europeană: Franceză

• Europeană: Rusă
 Putere

Variabile de
analiză
Perspectivă

Conexiune
 Militară

Economică

Putere
Politică

Potențial de putere/influență
 Subiectivism vs.
obiectivism

Termen scurt vs.

Perspectivă
termen lung

Interpretarea hărții
 • Bilaterală
Conexiune
• Multilaterală
(dependență)
• Interconexiuni
Analiza geopolitică prin intermediul
evenimentului

• Nu toate ev enimentele sunt imp ortante din p unct d e v ed ere

g eop olitic.

• Grad ul de importanță d iferă în funcție de ceea ce este afectat

p rin evenimentul respectiv.
Geopolitica anglo-americanã

• Pr inc ipalele per so nalităț i ale șc o lii geopolitice

anglo -amer ic ane au f o st: A lf r ed Mahan și Halfo r d
Mac k inder – c ar e nic i nu au fo lo sit ter menul de
geo po litic ă.

• Există c eva c e îi unește pe to ți gândito r ii c ar e fac

par te din ac eastă șc o ală: o r ientar ea pr epo nder ent
str ategic ă a gândir ii și elabo r ăr ilo r de or din
geo po litic .
Teoria puterii maritime (Alfred
T. Mahan)

• R u sse l F i fi e l d ș i E tz e l Pe a r c y c on si d e r ã c ã A l fr e d M a h a n ș i
p r e ș e d i nte l e R oose v e l t su n t p r i n tr e c e l e ma i ma r i
p e r son a l i tă ți a l e g e op ol i ti c i i a me r i ca ne .

• M a h a n a fost u n a u tor c a r e ș i -a e l a b or a t op e r a î n te r me n i i
str a te g i c i d e c a r e S ta te l e U n i te a v e a u a tâ t d e ma r e n e v oi e
l a a c e a v r e me , i a r R oose v e l t a a si g u r a t tr a n sp u n e re a î n
p r a c ti c ă a mu l tor a d i n tr e i d e i l e g â n d i tor u l ui a me r i c a n .

• C u mp ă r a r e a C a n a l u l u i Pa n a ma î n 1 9 0 3 ș i d e sc h i d e r ea l u i
e fe c ti v ă î n 1 9 1 4 , a c ți u n e i n i ți a tă d e p r e ș e d i nte l e a me r i ca n,
a p or n i t ș i d e l a e v a l u a r e a fă c u tă d e M a h a n .
Teoria puterii maritime (Alfred T. Mahan)

• În anul 1890, auto r ul amer ic an a atr as atenția asupr a cer inț ei c a

S tatele Unite să c o nstr uiasc ă un c anal c ar e să tr aver sez e istmul
dintr e c ele do uă A mer ic i.

• Pentr u a asigur a sec ur itatea ac estui c anal er a nec esar ca S UA să

dețină super io r itatea navală în Car aibe și în estul Pac ific ului.

• Ceea c e tr ansfo r ma insulele Hawaii într -un punc t str ategic vital
pentr u apăr ar ea A mer ic ii de „o invaz ie bar bar ă“ dinspr e A sia.

• Pr in ur mar e, în dec iz ia str ategic ă de a c o nstr ui canalul este

c upr insă și ideea lui Mahan, fo r mulată cu c âțiva ani înainte.
Teoria puterii maritime (Alfred T. Mahan)

• Op e r a l u i M a h a n a r p u te a fi c a r a c te r i z ată d r e p t o p l e d oa r i e p e n tr u c on str u i r e a
u n e i p u te r n i c e fl ote n a v a l e , i n d i sp e n sa b il e n ou l u i sta tu t d e p u te r e a l S U A .

• Pr e ș e d i n te l e R oose v e l t e ste u n u l d i n tr e c e i c a r e a u p u s î n p r a c ti c ă a c e a stă

i d e e , i a r î n tr e 1 9 0 7 ș i 1 9 0 9 a tr i mi s î n ju r u l l u mi i n ou a fl otă a me r i c a n ă , c a
si mb ol a l p u te r i i S ta te l or U n i te .

• G e stu l p r e ș e d i n te lu i a me r i ca n, sp u n c ome n ta tor i i , a u r ma t u n u i fe l d e

„ g â l c e a v ã “ d i p l oma ti c ă .

• C u p u ți n ti mp î n a i n te , b oa r d -u l e d u c a ți on a l d i n S a n F r a n c i sc o h otă r â se
c a e l e v i i ja p on e z i , c h i n e z i ș i c or e e n i să fr e c v e n te z e ș c ol i se p a r a te .

• C e e a c e a p r ov oc a t i n d i g n a r e l a Toky o ș i c h i a r o a n u mi tă î n c or d a r e î n r e l a ți i l e
b i l a te r a l e .
Alfred T. Mahan (1840-1914)

• A lf re d T. M a ha n ( 1840- 1914) , a mira l a l ma rine i a me rica ne , a f o s t ș i

pro f e s o r la N a va l Wa r Co lle ge din N e w po rt ( R ho de Is la nd) , ca lit a t e în
ca re s crie principa la s a lucra re , T he Inf lue nce o f S e a P o w e r upo n H is t o ry,
publica t ã în 1890.

• Vo lumul re pre zint ă o privire mo no gra f icã a s upra ro lului j uca t de f o rț a

ma rit imă , înt re a nii 1660- 1783, în a sce ns iune a M a rii Brit a nii.

• Tre i a ni ma i t â rziu, M a ha n publică o a lt ă lucra re de t ip mo no gra f ic,

int it ula t ă T he Inf lue nce o f S e a P o w e r upo n t he Fre nch R e vo lut io n
a nd Empire , ca re urmă re ș t e e vo luț ia f lo t e i f ra nce ze înt re a nii 1793 - 1812.
Alfred T. Mahan (1840-1914)

• A uto r ul amer ic an r elevă faptul c ă influența puter ii mar itime în

isto r ia diver selo r țăr i și în pr o sper itatea lor a fo st sesiz ată, numai
c ă ea a fo st invo c ată într -un mo d atât de gener al, încât nu aduc ea
nic i o co ntr ibuție efec tivă la c lar ificar ea acestei influențe și a
mo dului ei de manifestar e.

• „Este ușo r să spunem într -o fo r mă gener ală c ă folosir ea și

c o ntr o lul măr ii sunt și au fo st dinto tdeauna un factor impor tant în
isto r ia o menir ii. Cu mult mai dific il este să c ăutăm și să ar ătăm
pr ec is și exac t impo r tanța sa într -o situație anume.“
Alfred T. Mahan (1840-1914)

• M a h a n o b s e r vă c ă e ve n i m e n t e l e î n c a r e p u t e r e a m a r i t i m ă a j u c a t u n r o l h o t ă r â t o r a u f o s t
t r a t a t e ș i i n t e r p r e t a t e f ă r ă a se ț i n e se a m a t o c m a i d e a c e a s t ă i n f l u e n ț ă .

• Aut o rul c i t e a z ă două î nfrunt ă ri mi l i t a re c e l e bre : c e a di nt re Ha ni ba l ș i S c i pi o Afri c a nul , c a re

urma să st a bi l e a sc ă so a rt a Ro me i , pre c um ș i un a l t t ra se u i st o ri c pe nt ru Ca rt a gi na , ș i c e a de
l a W a t e r l o o , d i n t r e N a p o l e o n B o n a p a r t e ș i c o a l i ț i a e u r o p e a n ă a n t i n a p o l e o n i an ă c o n d u s ă d e
duc e le de We llingt on.

• A m b e l e e ve n i m e n t e p r e z i n t ă o s i m i l i t u d i n e f r a p a n t ă , t r e c u t ă c u ve d e r e a d e i s t o r i c i .

• Ș i î n t r - u n c a z , ș i î n a l t u l , „ vi c t o r i a a f o st h o t ă r â t ă d e c o n t r o l u l a s u p r a m ă r i i “ .

• Co nt ro l ul ro ma ni l o r a supra mă ri i l - a fo rț a t pe Ha ni ba l să re c urgă l a ma rș ul î nde l unga t pri n

G a l i a , î n t i mpul c ă rui a ma i mul t de j umă t a t e di n t rupe l e sa l e s- a u ri si pi t .

• G e ne ra l ul c a rt a gi ne z nu a put ut să a duc ă t rupe l e st a ț i o na t e î n S pa ni a di re c t î n It a l i a – a ș a c um

a u proc e da t roma ni i –, pe nt ru c ă drumuri l e e ra u c ont rol a t e de a c e ș t i a di n urmă .
Determinarea geograficã a istoriei (Halford Mackinder):

Sir Halford Mackinder (1861-1947) își expune pentru prima dată ideile de
geopolitică în comunicarea intitulată „The Geographical Pivot of History“ („Pivotul
geografic al istoriei“), prezentată la Societatea Regală de Geografie în anul 1904.

Ideea centrală a prelegerii este aceea că istoria universală și politica mondială au

fost puternic influențate de imensul spațiu din interiorul Eurasiei, iar dominarea
acestui spațiu reprezintă fundamentul oricărei încercări de dominare a lumii.
Teoria țărmurilor (Nicholas Spykman)

• O altă înc er c ar e de a c o r ela geo gr afia cu politica glo bală este

r epr ez entată de teo r ia ț ăr mur ilo r („r imland theor y“), lansată de
Nic ho las S pykman.

• Pr o feso r de r elații inter națio nale la Univer sitatea Yale, S pykman s-

a născut la A mster dam, unde a făcut și studiile, după car e a
plec at în S UA , pr imind c etățenia amer ic ană în 1928.

• Public ă do uă luc r ăr i impo r tante c hiar în per ioada c elui de-al

Do ilea Răz bo i Mo ndial: A mer ic a’s S tr ategy in Wo r ld Po litic s (1942)
și T he Geo gr aphy o f the Peac e (1944).
Teoria spațiilor globale (Saul Cohen)

• Fo st pr eședinte al A so c iației Geo gr afilor A mer icani , S aul Cohen

susține c ă, astăz i , lumea este dispusă într -o ier ar hie geo po litic ă
ale c ăr ei elemente, în o r dine descr escăto ar e, sunt: spațiile
geo gr af ic e glo bale (r ealms), r egiunile, națiunile-state și
unitățile subnațio nale.
• Există, po tr ivit auto r ului amer ic an, două asemenea spații
geo gr afic e glo bale: spaț iul mar itim și c el c o ntinental. Cel mar itim
este mai desc his sc himbur ilo r c o mer c iale și în gener al ideii de
sc himb, pe c ând c el c o ntinental este, pr in fo r ța lucr ur ilor, or ientat
c ătr e el însuși.
Teoria puterii aeriene
(Alexander de Seversky)

• N ãscut în Rusia, Ale x ande r de S e v e r sk y act iv e azã în m ar ina r usă în Pr im ul Rãzboi M ondial.

• Are o m isiune în 1918 în S U A ș i solicit ă azil în ace ast ă ța r ă, unde se st abile ș t e de finit iv .

• Pr im e ș t e ce t ă țe nie a m e r ica nã în 1927.

• Î n 1942 publică lucr a r e a A Vict or y t hr ough Air Powe r , în ca r e cr it ică s ube s t im a r e a de că t r e Alia ți a a v iație i
ca inst rum e nt indispe nsabil r ã zboiului m ode r n ș i fără de care nici o v ict orie de cisiv ă nu poa t e fi obținut ă.

• S t r at e gia m ode r nã nu poa t e fi conce put ă fãr ã o av ia ție m ode r nã.

• Î n 1950 publică o a lt ã lucr a r e, Air Powe r : K e y t o S ur v iv a l, în ca r e înce a r cã s ã de m ons t r e ze cã put e r e a

ae r ianã ar e o supe r ior it at e ne t ã com par at iv cu ce a t e r e st r ã ș i m ar it im ã ș i în car e suge r e azã cã S U A t r e buie
sã -ș i de zv olt e capacit ã țile ae r ie ne ș i sã r e nunțe la baze le nav ale de pe st e m ăr i, foar t e cost isit oar e s a u să
le re ducă num ărul .
O geostrategie pentru Eurasia
(Zbigniew Brzezinski)

• Semnificația g eop olitică a supracontinentului eurasiatic este

mai vizibilă dacă o comp arăm cu forța și p ond erea p uterii
americane.

• O forță difuză, o forță d ep arte d e a- și fi p us în v aloare

p otențialul, Eurasia este sing ura putere în măsură să se
op ună, cu șanse reale, Statelor Unite.
Idei promovate:

• Î n p r i mu l r â n d , e l c on si d e r ã c ã „ n u ma i e ste su fi c i e n t sã mod e l ă m o p ol i ti c ă
p e n tr u E u r op a ș i a l ta p e n tr u A si a “, c i tr e b u i e să a v e m î n v e d e r e o p ol i ti c ă
p e n tr u E u r a si a .

• E ste o sc h i mb a r e d e p e r sp e c ti v ã , c a r e a r a tă c ă n i c i a c u m, î n se c ol u l X X I ,
r e a l i tă ți l e g e og r a fi c e n u p ot fi tr e c u te c u v e d e r e a , ma i a l e s c ă e l e r e p r e z i n tă ,
î n c a z u l E u r a si e i , u n su p or t n a tu r a l p e n tr u o p osi b i l ă r e a l i ta te soc i a l ă ș i
p ol i ti c ă .

• E ste e v i d e n ta a p r op i e r e a d i n tr e R u si a ș i C h i n a , p r e c u m ș i r e l a ți i l e e c on omi c e
b u n e d i n tr e G e r ma n i a ș i R u si a , p e d e o p a r te , F r a n ța ș i R u si a , p e d e a l ta .

• S e r e ma r c ă ș i e for tu r i l e c on si d e r a b il e fă c u te d e C h i n a d e a se a p r op i a d e
E u r op a ș i d e a a v e a r e l a ți i e c on omi c e d e z v ol ta te c u p r ota g on i ste l e U n i u n i i
E u r op e n e : G e r ma n i a , F r a n ța , A n g l i a .
Geopolitica germană
Friedrich Ratzel – întemeietorul de fapt al
geopoliticii

• El a ope ra t c u t e rme nul de ge ogra fi e pol i t i c ă , i nt i t ul â ndu- ș i c hi a r

una di nt re l uc ră ri l e sa l e funda me nt a l e , publ i c a t ã î n 1897, G e o gra f i a
politică.

• C o n si d e r a t î n t e m e i e t or u l d e f a p t a l g e o p o l i t i ci i , F r i e d r i c h R a t z e l a f o s t
un re ma rc a bi l o m de ș t i i nță .

• N ă c u t l a 3 0 a u g u s t 1 8 4 4 , l a K a r l s r u h e , a î n c h e i a t s t u d i i l e u n i ve r s i t a r e l a
He ide lbe rg, în 1868.

• Î n a n u l u r m ă t o r f a c e o c ă l ă t o r i e î n Me d i t e r a n a , p r i l e j c u c a r e s e
d e p ă r t e a z ã d e f o r m a ț i a s a d e z o o l o g ș i se a p r o p i e d e s t u d i u l g e o g r a f i e i .

• Î n t r e 1 8 7 4 - 1 8 7 5 c ă l ă t o r eș t e î n A m e r i c a d e N o r d ș i Me x i c , u n d e s t u d i a z ă
vi a ț a l o c u i t o r i l or d e o r i g i n e g e r m a n ă .

• S e î n t o a r c e c o n vi n s d e a t r a c ț i a ș i i m p o r t a n ț a c e r c e t ă r i i
ge o gra f i c e , c ă re i a i se va c o nsa c ra pâ nă l a sf â rș i t ul vi e ț i i .
Spațiul – arealul de care are nevoie un
popor

• În viz iunea lui Ratz el, spațiul nu este echivalent cu ter itor iul unui
stat. Dec i el nu ar e o ac c epțiune fiz ic o -geo grafic ã.

• S paț iul desemneaz ă limitele natur ale într e c ar e se pr o duc e

expansiunea po po ar elo r, ar ealul pe car e acestea tind să-l ocupe,
c o nsider ând c ă el le r evine în mo d natur al.

• S paț iul mo deleaz ă adânc existența populației car e îl lo cuiește.

• S paț iul c o ndițio neaz ă, po tr ivit lui Ratz el, nu numai limitele fiz ic e
de extinder e a unei c o munități, c i și atitudinea ei mentală față de
lumea înc o nj ur ăto ar e.
 Legi ale spațiului și așezării în spațiu

1 . S p a ți u l u n u i sta t c r e ș te o d a tã c u c r e ș te r e a c u l tu r i i sa l e .

2 . C r e ș te r e a sp a ți a l ă a sta te l or î n soțe ș te a l te ma n i fe stã r i a l e d e z v ol tă r i i l or, c u m su n t for ța i d e i l or,

i n te n si ta te a c ome r țu l u i , a c ti v i ta te a d e sfă ș u r a tă î n d i fe r i te sfe r e .

3 . S ta te l e se e x ti n d p r i n a si mi l a r e a sa u a b sor b i r e a u n i tă ți l or p ol i ti c e a v â n d o i mp or ta n ță ma i r e d u să .

4 . F r on ti e r a c on sti tu i e or g a n u l p e r i fe r i c a l sta tu l u i ș i î n a c e a stă c a l i ta te se r v e ș te d r e p t ma r tor a l

c r e ș te r i i , tă r i e i sa u sl ă b i c i u n i i sa l e , p r e c u m ș i a l sc h i mb ă r i l or su r v e n i te î n or g a n i smu l să u .

5 . Î n c r e ș te r e a sa sta tu l ti n d e să î n g l ob e z e e l e me n te l e c e l e ma i v a l or oa se a l e me d i u l u i fi z i c
î n c on ju r ă tor : l i n i i d e c oa stă , a l b i i a l e fl u v i i l or ș i r â u r i l or, z on e b og a te î n d i fe r i te r e su r se .

6 . Pr i mu l i mp u l s d e c r e ș te r e te r i tor i a l ã e ste p r i mi t d e sta te l e n e d e z v ol ta te d i n e x te r i or, d e l a

c i v i l i z a ți i le ma i a v a n sa te .

7 . Te n d i n ța g e n e r a l ã d e a si mi l a r e sa u a b sor b ți e a n a ți u n i l or ma i sl a b e se a u toî n tr e ți n e p r i n î n g l ob a r e a
d e n oi te r i tor i i sa u , d u p ă c u m se e x p r i mă a u tor u l g e r ma n , „ i stor i a mi ș c ă r i l or d e e x p a n si u n e a r a tă
c ă p ofta v i n e mâ n c â n d . “
Poziția – identitatea politico-geografică a
statului

• P o ziț ia nu e st e o no ț iune st rict ge o gra f ică .

• Ea a re , f ă ră îndo ia lă , ș i a ce a s t ă dime ns iune : s it ua re a s t rict t o po gra f ică ,

ve cină t ă ț ile na t ura le sa u nu, lo ca liza re a înt r- o e mis f e ră s a u a lt a , f o rme le
de re lie f pe ca re le înglo be a ză e t c.

• „ P o zi ț ia co rij e a ză , s upra dime ns io ne a ză s a u s ubdime ns io ne a ză s pa ț iul“, îi

co nf e ră de s chide re , îi a s igură po sibilit a t e a de a s e pune în va lo a re .

• De ci po ziț ia e st e ce a ca re de cide , în ult imă ins t a nț ă , va lo a re a s pa ț iului.

• S unt bune ș i a va nt a j o a se a ce le po zi ț ii ca re , de ț inâ nd impo rt a nt e

s upra f e ț e de pă mâ nt , a u ș i de schide re s uf icie nt ă că t re ma re .
Stat-tampon („buffer state“)

• O formă de poziție intermed iarã poate fi socotită și ceea ce în

literatura d e sp ecialitate se numește stat- tampon ( „buffer
state“) .

• Această denumire este asociată cu numele lordului Curzon of

Ked leston, cel care a p rop us celebra „linie Curzon“ care
d esp ărțea Polonia de Uniunea Sovietică după Primul Război
Mond ial.
 Granița ca organ periferic

P o t rivit co nce pț ie i lui R a t ze l, st a t ul ia na ș t e re în j urul unui M it t e lpunkt

( punct ce nt ra l) , ca re co nce nt re a ză e ne rgia ș i f o rț a unui po po r.

Din a ce s t ce nt ru vit a l a l st a t ului po rne sc , în ce rcuri co nce nt rice , unde de e ne rgie

ca re a co pe ră înt re g t e rit o riul na ț io na l .

U lt imul ce rc e s t e re pre ze nt a t chia r de gra ni ț a st a t ului re s pe ct iv. „ G ra ni ț a e s t e un

pro dus a l miș că rii “, e s t e „ pe rif e ria t e rit o riului st a t a l, e co no mic ș i a
po po rului “, o rga nul ce l ma i se nsibil unde put e m de t e ct a s t a re a de s ă nă t a t e a
st a t ului .
 Granița
• L a g r aniță p utem măsur a c el mai b ine intensitatea p ulsar ilor ec onomic i,
c ultur ali, c omunic aționali emiși d e Mittelp unk t .

• Gr anița nu este o linie fix ă, c hiar d ac ă ea este c onsac r ată d e înțeleg er i inter naționale.

• Ea se află în ex p ansiune d ac ă intensitatea p ulsar ilor este mar e, așa c um p oate fi în

r etr ag er e d ac ã ac eastă intensitate se află în sc ăd er e.

• Cum este și fir esc , o g r aniță d esp ar te d ouă state, d ouă z one d e influen ță.

• P r in ur mar e, în r eg iunea d e lâng ă g r aniță se întâlnesc și se c onfr untă p ulsar i venind

d in d ir ec ții d ifer ite. Aic i se fac e d ifer en ța d intr e intensitatea lor.

• N u este imp or tant c a un p ulsar sã aib ă o anumitã intensitate , c i c a el să nu

întâlneasc ã un p ulsar c u o intensitate mai mar e și venind d in d ir ec ție op usă.

• Ca or g an p er ifer ic , g r anița este, imp lic it, un r ap or t d e for țe.

 Consecințe geopolitice ale proceselor
demografice actuale

Consecințele economice și sociale ale schimbării raportului dintre numărul persoanelor ocupate și cel al pensionarilor este
analizat de către Milton Ezrati într-un articol din Foreign Affairs care se referã la situația Japoniei.

Procesul de îmbătrânire a populației Japoniei și scăderea numărului de persoane active în raport cu numărul pensionarilor
au ca rezultat schimbarea orientării economiei, dinspre producție și exporturi cãtre servicii, cercetare, finanțe.

Capacitatea din ce în ce mai scăzută de a exporta e urmată, în mod natural, de o mai mare nevoie de a importa, corelată
cu extinderea peste hotare a industriei japoneze, pe baza exportului de tehnologie.

Toate acestea se vor reflecta într-o politică externă mult mai activă, cu consecințe pentru întreaga zonă.
 Valurile migraționiste

• Ex isten ța unor c onc entr ăr i d emog r afic e ineg ale în d ifer ite r eg iuni ale lumii v a d ec lanșa
un p r oc es d e „mig r ație inver sã“ a p op ulației, d insp r e țăr ile și r eg iunile c u d ensitate
d emog r afic ă r id ic ată, d ar în p r ez ent săr ac e, sp r e c ele c u o p op ulație mai p uțin
numer oasă, d ar b og ate.

• Paul Kenned y c onsid er ă c ă într e 1950 și 1985 c ătr e statele d ez voltate d in Eur op a au
emig r at , în c ăutar e d e luc r u, ap r ox imativ 30 d e milioane d e p er soane d in țăr ile în c ur s
d e d ez voltar e .

• D intr e ac estea, 5 milioane s-au stab ilit p er manent în țăr ile eur op ene. D ac ă avem
în v ed er e și familiile lor, se p oate ap r ec ia c ă în Eur op a s-au stab ilit d efinitiv, în
p er ioad a menționată, ap r ox imativ 13 milioane d e emig r an ți.

• Un p r oc es ab solut asemănător ar e loc și în SUA, und e s-a stab ilit un număr c hiar mai
mar e d e emig r anți d in Amer ic a L atină (în sp ec ial d in Mex ic ), d in Asia etc .
 Efecte

• D ifer en țele în sp or ul natur al p ot să c ond uc ă la r ăstur năr i ale r ap or tur ilor d intr e p op ulațiile
r esp ec tive.

• Ex : Evoluția p op ulației r use în r ap or t c u c ea musulmană în c ad r ul fostei URSS.

• L a sfâr șitul d ec eniului tr ec ut, p op ulația r usă, număr ând 145 d e milioane, avea ac elași
număr d e c op ii c u c ea musulmană, c ar e număr a d oar 50 d e milioane.

• Consec inta p ăr ea să fie c ă p e p ar c ur sul a d ouă g ener ații p op ulația musulmană ur ma să o

d ep ășeasc ã numer ic p e c ea r usă.

• Ac elași fenomen a avut loc și în p r ovinc ia iug oslavă Kosovo. D ifer en țele d intr e r itmul
natur al d e c r eșter e al c elor d ouă p op ulații au făc ut c a alb anez ii să d evină major itar i într -o
p r ovinc ie c ar e a fost leag ănul d e for mar e a p op or ului sâr b .
 Alte consecințe

• P r ob lema r itmur ilor ineg ale d e c r eșter e natur ală a p op ulațiilor afec teaz ă mai ales statele
c u p op ulații minor itar e semnific ative.

• În c az ul în c ar e ac estea d in ur mă au o r ată r id ic ată a natalității, r ap or tur ile c u p op ulația

major itar ă se sc himb ă d r amatic , c eea c e afec teaz ă stab ilitatea și p oate d ec lanșa c hiar un
p r oc es d e r ed esenar e a g r anițelor.

• În ac est c ontex t, mer ită menționată evaluar ea lui John T. Rour k e, p r ivitoar e la r ap or tul
d intr e p ond er ea naționalității major itar e și p op ulația totală a unui stat.

• L a mod ul id eal, r ap or tul d intr e ac este d ouă var iab ile e d e 100% , d ec i națiunea major itar ă
inc lud e într eag a p op ulație. D e fap t , numai 9,2% d intr e statele lumii se g ăsesc în ac eastă
p ostur ă.

• Mai mult d e 90% d intr e state au d ouă sau mai multe naționalități, iar p entr u 29,5 %
d intr e state naționalitatea major itar ă r ep r ez intă mai p uțin d e jumătate d in totalul
p op ulației.
 „Puterea națiunilor crește și scade după cum crește și scade
populația lor“

• În lucrarea ”Politica de vorbe”, omul politic, Simion Mehedinți stabilește un

paralelism între creșterea populației și vitalitatea unui stat, între numărul
locuitorilor unei țări și forța politică a țării respective.
• Pe baza acestei evoluții, autorul român formulează o primă axiomă
demografică : „puterea națiunilor crește și scade după cum crește și scade
populația lor“.
Exemplu:

• Rusia cu 180 de milioane de locuitori, înainte d e Primul Răzb oi Mondial,

dispunea de o cu totul altă p oziție și p utere comparativ cu Franța, care av ea
numai 38 de milioane de locuitori.

• Efectul politic nu a întârziat să apară.

• Simion Mehedin ți afirmă d esp re această înaintare amenințătoare a Rusiei spre

Europa Occidentală : „Sub Petru ( numit cel Mare) hotarul Rusiei nu
cuprindea încă Nip rul; p e la 1772, atinge Bugul; d up ă 20 de ani sare la Nistru
( 1792) , iar d up ă alți 20 d e ani se op rește tocmai la gurile Dunării și la Prut
( 1812) .

• Nu se împlinise un secol d e la moartea țarului «reformator » și armatele

moscovite apar la Rin, în Elveția, ap oi la Paris.“
Problema fundamentală a statului este obsesia
populației:

• Analiza întreprinsă d e Mehed inți nu se limitează la sesizarea importanței p e

care o are numărul p op ulației, ci se referă, deopotrivă, la dispunerea acesteia în
interiorul g ranițelor, la „gradul de ocupare“ a teritoriului național.

• El vorbește despre „d esimea și omogenitatea populației“, d esp re raporturile

dintre p op ulația majoritară și diversele etnii, ca p rob leme foarte importante
pentru ev oluția stab ilã și funcționarea statului.
Axiomă demografică (S. Mehedinți)

• „Și d acă este o axiomă etnografică că p uterea unui popor stă

în raport d irect cu d esimea și omogenitatea sa, atunci este
v ăd it pentru orișicine că p rob lema fund amentală a
statului românesc este obsesia p op ulației.

• Toată leg iferarea, încep ând cu cea economicã, sanitară,

ad ministrativ ă, școlară, bisericeascã și în genere culturală
treb uie să se învârtească împ rejurul acestui p unct card inal.“
 Precauții...

• Dacă am accep ta un asemenea p unct d e v ed ere ar însemna că Ind ia

sau China să fie cele mai puternice state ale lumii.

• Ca factor d e sine stătător, populația nu poate explica ascensiunea

unui stat.

• Dar prezența ei este obligatorie în ecuația decolării, ascensiunii și

consacrării unei comunități naționale.

• Este vorba nu despre o simplă p rezență, ci de una susținută

d e număr și d e p uterea pe care o dă numãrul.
 Alte interpretări...

▪ Mehedinți p riv ește populația și creșterea sa drept produsul unui comp lex d e
condiții.

▪ Deci populația reprezintã elementul explicativ al puterii unui stat pentru că,
mai întâi, ea constituie un barometru d e sănătate a corpului social.

▪ Populația crește când o sumă de condiții economice, sociale și culturale sunt

îndeplinite .

▪ Ea este, deci, prin excelență, un indicator sintetic.

▪ Sub acest ung hi p riv ită, creșterea populației rep rezintă semnul cel mai fidel al
stării unei națiuni.

▪ Este de aceea legitim ca ea să reprezinte p rioritatea cea mai importantă a

unui stat.
Europa – noul pol de putere economică al
lumii

• Po tențialul de dez vo ltar e al Uniunii este ur iaș.

• Ca puter e eco nomic ă, UE este un adevăr at po l al lumii

c o ntempor ane: c u 8,3% din populaț ia globului , ea produce
apr o ape 20% din PIB-ul mo ndial (în sc ăder e de la 28,3%, cât
avea UE-15, dar înaintea S UA și China).

• Dintr e c ele mai mar i o sută de corpor ații ale lumii, menț ionate de
r evista Fo rtune, o tr eime sunt europene, într e car e Daimler -
Chr ysler, Ro yal Dutc h /S hell, Vo lkswagen etc .

• Uniunea este c el mai mar e agent c omerc ial, activitatea

ei deținând 38% din expor tul mondial (valor ic vor bind) și 36%
din impo r tur i.
 Statistici

• Uniunea Eur o peană este una dintr e cele mai populate zone ale lumii, c u o
densitate medie de 115 lo c uito r i pe k ilo metr u pãtr at .
• S UA înr egistr eaz ă 30 de lo c uitor i pe aceeași unitate de supr afață, iar Rusia
doar 9 per so ane.
• De mențio nat c ă în c adr ul UE avem c hiar var iații viz ibile ale densității, de la
470 de loc uitor i pe kilo metr u pătr at (în Olanda, de pildă) până la 30 de
locuitor i pe ac eeași supr afață (în S uedia și Finlanda).
• Uniunea Eur o peană este, în ac elași timp, una dintr e cele mai ur baniz ate
r egiuni ale lumii.

• 85% din po pulaț ia sa tr ăiește în or așe de difer ite măr imi (în Belgia c hiar
97%, iar în Ir landa 59%), pe c ând în S UA 77%, c a să compar ăm c u o altă
z onă fo ar te dez vo ltatã a lumii.
 Densitatea populației și dezvoltarea

• Zo na c u c ea mai mar e densitate demogr aficã din Eur opa por nește
din nor dul Italiei , tr ec e pr in Elveția, continuă c u vestul Ger maniei ,
c u par tea nor dic ă a Fr anț ei, c u Benelux, tr ece Canalul Mânec ii și
c upr inde par tea de sud-est a A ngliei.

• Este și par tea c ea mai dez vo ltată a Eur opei .

• Din punct de veder e demo gr afic , Europa ar e o po pulaț ie instr uită,

c alific ată, pr o sper ă, dar din c e în c e mai puțin numeroasă și din c e
în c e mai bătr ână.

• Cifr ele mențio nate mai sus nu ne pot face sã uităm cã

po nder ea po pulației euro pene în cadr ul populației lumii scade
dr amatic .
 Extinderea spre est și problema graniței de
est

• La Maastricht s- a anunțat intenția de a admite țările din centrul și

estul Europei în Uniune.

• Acesta a fost primul semnal c oerent privind poziția Uniunii

Europ ene față d e un spațiu care nu se bucura nici de protecție
economică, nici d e o umbrelă de securitate .

• Realizând că nu este suficient pregătită pentru a ad op ta mãsuri și

strateg ii fund amentate față d e o regiune cu certe valențe g eop olitice,
Uniunea Europ eanã a d ecis la Maas tricht înființarea C onferinței
interg uv ernamentale, cu atrib uții în ceea ce privește d efinitiv area unei
strateg ii de perspectivă față d e sp ațiul central și est- european .
 Condiții de extindere
În legătură cu extinderea p rop riu- zisă, Consiliul Europ ean d e la Cop enhag a ( 1993) a
definit cond ițiile p olitice și economice ale lărg irii Uniunii.

• S- a statuat o fază de p read erare, de p reg ătire în vederea aderării p rop riu- zise.

• În decemb rie 1997 au fost acceptate șase state pentru a parcurge această etap ă d e
preaderare , alte p atru state fiind acceptate pe parcurs.

• În decemb rie 1999, Consiliul European de la Helsinki a decis înscrierea Turciei p e

lista statelor candidate.

• La summit- ul de la Cop enhag a d in d ecemb rie 2002 s- a hotărât p rimirea a zece state
în Uniunea Europ eană: opt est europene – Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, Cehia,
Slovacia, Ungaria, Slov enia – și d ouă mediteraneene : Cip ru și Malta, împingerea
datei aderării României și Bulg ariei p ână în 2007 și încep erea negocierilor cu Turcia în
2005.
Percepții

• Actuala extindere a favorizat o d ep lasare a Uniunii către est și

a prilejuit unificarea celor doi versanți ai Europei, cel care s- a
d ezv oltat d e la încep ut pe linia d emocrației și economiei d e
p iață și cel a cărui ev oluție în această d irecție a fost
întrerup tă de cei aproape cincizeci d e ani d e comunism.

• Uniunea Europeană s- a extins până la Marea Neagră, la istmul

p onto- b altic, recuperând și reintegrând politic și economic ceea
ce g eog rafic ap arține Europ ei.

• Este un proces d e unificare care, așa cum remarca și Josep h

Ackerman, „nu are p reced ent în istorie, nici în cea
europ eană, nici în cea a lumii“
Care sunt granițele de est ale UE și care
trebuie să fie?

„În această problemă esențială, treb uie să fie clar și precis:

frontierele Uniunii Europene treb uie fixate într- o manieră
definitivă între țările baltice și Belarus, între Polonia și Ucraina,
între România și Mold ov a, între Grecia și Turcia și să se oprească
la nord de Marea Mediterană. Nu mai departe.” ( Pierre Biarnès)
Lumea multipolară și UE

• Ce e a ce a r t re bui s ă - ș i pro pună U niune a Euro pe a nă e s t e co ns t ruire a une i

lumi mult ipo la re .

• S U A re pre zint ă de j a o ma re put e re ș i s ingura mo da lit a t e de a a s igura o

co nt ra po nde re la supe rput e re a a me rica nă e s t e încura j a re a uno r a lț i po li
de put e re .

• Din a ce s t pe rspe ct ivă , U niune a a r f i vit a l int e re s a t ă de de zvo lt a re a

Chine i ș i R us ie i , ț ă ri în mă s ură s ă a s igure co nt ra po nde re a ne ce s a ră .

• Orice iniț ia t ivă s a u de me rs ca re a r împie dica a ce s t pro ce s a r co nt ra ve ni ș i

int e re s e lo r U niunii: „ A a dmit e U cra ina îns e a mnă a s lă bi înt r- un mo d
ire me dia bil R us ia ș i, de f a pt , a re nunț a la a mbi ț ia de a co ns t rui o lume
a ș a cum o vre m, mult ipo la ră .
 Implicații geopolitice

• Fază a extinderii este mai comp licată, întrucât nivelul de dezvoltare a

acestor țări este mai modest.

• În același timp , aceste state dețin un spațiu geografic care prin întind ere,
resurse și poziție este extrem d e imp ortant pentru Europa ca întreg .

• Discuția se mută p e teren g eop olitic sau, mai p recis, îmbracă un caracter
geopolitic mai p reg nant decât p ână acum.

• Până de curând , p rocesul fusese p rep ond erent economic; acum el a devenit
preponderent g eop olitic.

• Prin urmare, el solicită răsp unsuri și dezlegări în această perspectivă .

 Este Europa o regiune maritimă?

• Ca amp lasament g eop olitic , Eur op a nu ar e o p oz iție d e invid iat .

• Ea este mar c ată d e c âteva d ez avantaje g eop olitic e c lar e.

• În p r imul r ând , întind er ea limitată, c ar e i-a p r ilejuit lui Paul Valér y c ar ac ter iz ar ea d e
„mic ă p r elung ir e a Asiei“ („p etit c ap d el’Asie“).

• Rec ent, d or ind să sub liniez e ac elași luc r u, sup r afața mic ă și p oz iția lătur alnic ă, la mar g inea
masei c omp ac te d e p ământ eur asiatic e , Gör an Theb or n intitula un stud iu, în mod
semnific ativ, „Eur op e – Sup er p ower or a Sc and inav ia of The Wor ld ?“.

• Cu alte c uvinte, Eur op a este p entr u lume c eea c e este Peninsula Sc and inavă p entr u
Eur op a.

• Continentul nostr u nu ar e b og ății natur ale c ar e să-l imp ună c a o r eg iune d istinc tă.

• D imp otr ivã , am p utea sp une c ã, d in p er sp ec tiv a ac easta, este o r eg iune săr ac ă.
 Reforma instituționalã

• Împ ing erea limitelor estice ale Uniunii și învingerea geografiei au un

corelativ necesar: sp orirea cap acității de acțiune ș i de decizie a Uniunii, în
afara căreia aceasta nu- și va pune în valoare p otențialul și nu va răspunde
așteptărilor.

• Întrucât extinderea a devenit un fap t, creșterea integ rării și a

funcționalității interne a Uniunii reprezintă imperativul momentului.
Un eșec: absența unei strategii față de Rusia
• Relaț ia Uniunii Eur o pene c u Estul a fo st una asimetr icã.
• Fapt explicabil ; după înc heier ea Rãz bo iului Rec e, Estul eur opean a
înr egistr at un c o laps.
• Uniunea a avut nevo ie de timp pentr u a-și constr ui o str ategie fațã
de această par te a c o ntinentului ;
• Momentul Co penhaga 1993 a expr imat noua poz iție a O c c identului
față de statele fo ste c o muniste, c ar e puteau ader a la Uniune, c u
condiția r espec tăr ii anumito r c r iter ii .
• În mod fir esc , au ur mat mo mentele de pr eader ar e, de negocier e,
pentr u c a to t la Co penhaga, în 2002, sã se adj udec e integr ar ea a
opt state centr al și est -eur o pene.
• În 2005 Par lamentul eur o pean apr o bă ader ar ea Bulgar iei și
României la 1 ianuar ie 2007.
UE si Rusia

• Pentr u Uniunea Eur o peană, Rusia este de o mar e impo r tanță.

• Cu Rusia UE împar te un c o ntinent, cu S UA , o alianță.
• Ș i această vec inătate geo gr afic ă nu po ate, în cele din ur mă, să nu
aibă și c o no taț ii geo po litic e.
• Extinder ea spr e est pune mai întâi pr o blema gr aniței, sau măcar
a delimităr ilo r dintr e sfer ele de influență ale celor două puter i.
• Rusia și-a dat ac o r dul , la Pr aga, în 2002, pentr u lăr gir ea NATO
spr e est (se r elevă, înc ă o dată, impo r tanța colabor ăr ii cu S UA ,
făr ă de c ar e lăr gir ea UE s-ar f i dovedit mult mai dific ilă).
Asia, continentul pe care trăiește
peste jumătate din populația lumii

• Asia este atât de întinsă, atât de diversă, atât de inegală, încât cu

greu poate fi surp rinsă într- o p riv ire cuprinzătoare .

• Din p unct d e v edere geografic, Asia se întind e de la Bosfor și de la

Canalul de Suez p ână la Pacific.

• Ea include reg iuni culturale și demografice distincte, d e la Orientul

Mijlociu până în înd ep ărtata Japonie.
 Perspectiva geografică

• Literatura d e sp ecialitate v orb ește d esp re o Asie aridă și

muntoasă care pornește din Turcia, străb ate Asia Centrală și
merge p ână în mijlocul Chinei. Această centură d e d eșerturi,
munți și ținuturi arid e este marcată din loc în loc de oaze, în
jurul cărora era g rup ată cea mai mare p arte a populației d in
ținuturile resp ectiv e.
• Prosperitatea oazelor venea d in ag ricultura care se putea
practica pe porțiuni restrânse, dar mai ales din comerț, pentru
ca vestitul „drum al mătăsii“ leg a salba de oaze într- un drum
nesfârșit din China sp re Asia Micã și Europa.
Cea de-a doua Asie, Asia maritimă,

• S e întinde din Peninsula A r abic ă pr in India până în Japonia.

• A sia pe ter enul c ăr eia se var să în mar e fluviile asiatice, A sia car e
c upr inde delte măno ase, A sia c u o intensă viață comer cială.

• În epo ca pr emer găto ar e mar ilo r desco per ir i geogr afice, A sia
ar idã și munto asă a exer c itat pentr u într egi per ioade isto r ic e o
pr epo nder ențã indisc utabilã.

• Din ac este r egiuni au po r nit valur ile de po po ar e migr atoar e, car e

au c ulminat c u năvălir ea tătar ă, în această masă c o mpac tă de
pământ a avut lo c expansiunea c hinez ă, apoi cea o to mană și, mai
apr o ape de timpur ile no astr e, c ea r usească.
Asiile culturale

• A sia poate fi pr ivită, deo po tr ivă, ca un c o nglo merat de r egiuni

isto r ic e și c ultur ale, c u par tic ular ități de netăgăduit .

• În no r d se află Rusia, c ar e timp de 400 de ani s-a extins

nec o ntenit spr e est până la Pac if ic , spr e sud până la Caspic a, spr e
vest până la istmul po nto -baltic și chiar peste ac esta.

• Un r elief apar te în masa c o mpac tă de pământ asiatic ar e ar ia

tur c ic ă, alc ătuitã din Tur c ia și po po ar ele din A sia Centr ală
c ar e vor besc limbi apr o piate de limba tur că și fac par te din familia
po po ar elo r tur c ic e.
Noul model de dezvoltare asiatic

• C on ti n e n t a l c ol oș i l or d e mog r a fi c i – C h i n a , I n d i a , I n d on e z i a , Pa ki sta n ,
Ja p on i a , c h i a r C or e e a, î n c a z u l î n c a r e se v a r e u n i – , A si a e ste p ă mâ n tu l p e
c a r e s-a u a fi r ma t ma r i c u l tu r i ș i ma r i c i v i l i z a ți i , a d e v ă r a te p u n c te d e r e p e r î n
i stor i a l u mi i .

• De c â te v a d e c e n i i , A si a a i n a u g u r at ș i u n n ou mod e l d e d e z v ol ta r e , mod e l care

p or n e ș te d e l a i d e e a u n e i e c on omi i or i e n ta te c ă tr e e x p or t, c â t ma i
i n for ma ti z a tă ș i , d e c i , î n tr u n i n d i n di ci d e c omp e ti ti v i ta te su p e r i or i , a u n e i
e c on omi i c u ma r e g r a d d e mob i l i ta te , c a p a b i l ă să oc u p e n i ș e l e c a r e a p a r l a
or i z on tu l d e z v ol tă r i i .

• C on c e p u t d e Ja p on i a , e l a fost, a p oi , î mb r ă ți ș a t d e c ă tr e d r a g on i i a si a ti c i , d e
c ă tr e C h i n a ș i , î n u l ti ma v r e me , d e c ă tr e V i e tn a m, ța r ă c a r e c u n oa ș te r i tmu r i
d e d e z v ol ta r e i mp r e si on a n te .
Problemele Asiei

▪ Asia de Nord - Est, und e se întâlnesc interesele a trei mari

p uteri nucleare ( SUA, Rusia și China) și ale p rimelor două
p uteri economice ( SUA și Jap onia) ;

▪ Asia d e Sud - Est, o „zonă g eop olitică discretă“, d ar nu un „tot

ned iferențiat“;

▪ Asia d e Sud , d ominată de cãtre India, la „ stânga“ și la

„dreapta“ cãreia se află Pakistanul și Bang lad esh- ul.

• A patra regiune este formată din China, Taiwan și Hong Kong .

Asia de Nord-Est: întâlnirea giganților

▪ În Asia d e Nord - Est se întâlnesc interesele primelor trei p uteri

militare ale momentului și ale primelor două puteri economice
( SUA și Japonia) .

▪ Cele două puteri economice nu sunt plasate p e continentul

p rop riu- zis: Jap onia este o putere insulară, d esp rinsă de masa
comp actă de pământ asiatică.

▪ Statele Unite se aflã pe un alt continent; ele sunt p rezente

p rin interese.
Coreea

• Peninsula coreeanã este „un ad ev ărat p iv ot strateg ic al

reg iunii“.

• O prelungire a continentului, exprimând p arcă un efort al

uscatului d e a apropia arhipelagul nip on.

• Din punct de vedere geopolitic, peninsula coreeană are o

relev anță care nu poate scăpa.
Coreea de Nord si Coreea de Sud

• Co r eea de No r d, par te a usc atului pr opr iu-z is și Cor eea de S ud –

o c upând c ea mai mar e par te a peninsulei .
• Co r eea de S ud – demo c r atã și pr o sper ã, cea de Nor d –
dic tato r ialã și sãr ac ã.
• Co r eea de No r d pr epo nder ent c o ntinentalã seamãnã mai mult cu
c o ntinentul – sãr ac ã, dar puter nic militar iz atã, fiind în acest fel
mai apr o piatã de Rusia și, par ț ial, de China.
• Co r eea de S ud este inc o mpar abil mai bogatã, apr o piindu-se pr in
nivelul ec o no mic de standar dele puter ilo r economice, S UA și
Japo nia.
Ascensiunea economică a
Coreei de Sud

• A fl a t su b oc u p a ți e ja p on e z ă î n ti mp u l c e l u i d e -a l Doi l e a R ă z b oi M on d i a l , a p oi
d e v a sta t d e r ă z b oi u l d i n tr e N or d ș i S u d , a c e st sta t e r a , l a mi jl oc u l a n i l or ’ 5 0 ,
ma i să r a c d e c â t I n d i a .

• Da tor i tă u n e i str a te g i i d e d e z v ol ta r e i n g e n i oa se , C or e e a a r e u ș i t să c r e a sc ă
v e n i tu l p e c a p d e l oc u i tor d e op t or i î n tr -u n i n te r v a l d e tr e i z e c i d e a n i , a
e r a d i c a t a n a l fa b e ti smu l ș i a r e d u s se mn i fi c a ti v d e c a l a je l e c a r e o d e sp ă r țe a u
d e sta te l e d e z v ol ta te .

• A stă z i C or e e a e ste u n u l d i n c e i ma i ma r i p r od u c ă tor i d e c i r c u i te i n te g r a te

p e n tr u c a l c u l a toa r e , i a r c omp a n i i l e S a msu n g , Da e w oo, Hy u n d a i su n t
fi r me r e c u n osc u te p e ste tot î n l u me .

• C a u r ma r e a p e r for ma n țe l or sa l e , ța r a a fost p r i mi tă î n Or g a n i z a ți a p e n tr u
C oop e r a r e ș i De z v ol ta r e (OC DE ).
Japonia:

• PNB j apo nez este de do uă o r i mai mar e dec ât al Chinei și de 12

o r i mai mar e dec ât al Rusiei .

• Deținând c am 30% din r ez er vele financ iar e ale lumii, Japonia este
c el mai mar e expo r tato r de c apital, având un r o l c r uc ial în
finanțar ea uno r pr o iec te la nivel glo bal.

• China c uno aște r itmur i r emar c abile de cr eșter e economică, dar pe

o per ioadã de 10-15 ani ea nu va fi în măsur ã sã r ec uper ez e
dec alaj ul față de Japo nia și în nic i un caz nu va putea deveni
c ur ând un expo r tato r r edutabil de capital.
Japonia

• J a po n ia v a c o n tin u a sã f ie c e l ma i pu te r n ic sta t din pu n c t de v e de r e e c o n o mic , da r

e ste di f i c il sã n e ima gin ă m c ă a c e a stă ț a r ă v a pu te a c o n v e r ti f o r ț a e c o n o m ic ă r e a lă
în tr -u n a v a n ta j str a te gic de c isiv.

• J a po n ia a r e de în f r u n ta t î n a c e a stã pr iv in ț ă c â te v a de z a v a n ta j e n a tu r a le c la r e :
e ste o ț a r ă să r a c ă în r e su r se n a tu r a le , de dime n siu n i r e du se ș i pla sa tă ge o gr a f ic
de pa r te de c o n tin e n tu l pr o pr iu -z is.

• D e a c e e a , e a v a f i în to tde a u n a c o n f r u n ta tă c u o pr o ble mă de pr o ie c ta r e a pu te r ii.

• Î n a c e la ș i timp , J a po n ia a r e de în v in s o r e tic e n ț ă pu te r n ic ă din pa r te a Co r e e i ș i a

Ch in e i , a c e ste sta te f iin d in v a da te în 1 9 1 7 ș i o c u pa te pâ n ã în 1 9 4 5 de c ă tr e n o u a
pu te r e in su la r ă .

• J a po n ia a r e ș i a stă z i c a pa c ita te a te h n o lo gic ă ș i f o r ț a e c o n o mic ă de a o r ga n iz a o

a r ma tă mo de r n ă , su pe r io a r ă a r ma te lo r sta te lo r din z o n ă .

• D a r dif e r e n ț a de do ta r e ș i in str u ir e n u v a pu te a f i a ș a de pr e gn a n tă în c â t să
c o m pe n se z e de z a v a n ta j u l n u mă r u lu i .
Japonia si SUA

• Ca supr af ață, Japo nia este c eva mai mic ă decât Califor nia.
Rapo r tul dintr e po pulația amer ic ană și cea j apo nez ă e de 2 la 1.

• Japo nia este dependentã de r esur se ener getic e în pr opor ție de

85%.

• To tuși, ec o no mia Japo niei a aj uns să r epr ez inte apr oximativ 2/3
din c ea a A mer ic ii .

• Po r nind de la ac est r ez ultat spec taculos, se poate afir ma că

mir ac o lul j apo nez a c o ntr az is multe dintr e teo r iile car e încer cau
să explic e într -un mo d c lasic puter ea unui stat.

• El a for țat și lansar ea uno r no i ec uații de deter minar e a puter ii .

Ecuația de
determinare a puterii (Ray S. Cline)

• Puterea = [ ( Populație+Teritoriu) + Putere economică + Putere

militară] x [ Planificare coerentă a strateg iei naționale +
Voință]

• Exp eriența jap oneză forțează cumva renun țarea la

d efinirea p uterii unui stat în termenii p refig urați d e mărimea
teritoriului, ab und ența bogățiilor naturale,
cap acitatea militară.
Statele Unite au cumpărat cam o treime
din exportul nipon

• Ime dia t după ră zbo i, S U A a u f o s t ne vo it e s ă î ș i s chimbe a t it udine a

f a ț ă de J a po nia .

• Triumf ul lui M a o , izbucnire a rã zbo iului în Co re e a a u f ă cut din J a po nia un

a lia t pre ț io s înt r- o e ve nt ua lă co nf runt a re cu lume a co munis t ă .

• D a t ă f iind ș i ca pa cit a t e a de o s e bit ă a J a po nie i de a blo ca o pe ra ț iunile

na ve lo r s o vie t ice în P a cif ic, impo rt a n ț a a ce s t e i ț ă ri a cre s cut . D e a ce e a ,
una dint re a me ninț ă rile la a dre s a S U A a r f i f o s t ca pro ce s e le din
int e rio rul J a po nie i s ă s t imule ze o dire c ț ie de de zvo lt a re pro - s o vie t icã .
• P ro s pe rit a t e a j a po ne ză nu po a t e f i de s prins ă de a j ut o rul e co no mic
a me rica n din a nii ime dia t po st be lici, a j ut o r ca re nu po a t e f i în ț e le s în
a f a ra riva lit ă ț ii a me rica no - so vie t ice .
Relațiile dintre Japonia și SUA

• În 1952, J a po nia ș i S t a t e le U nit e a u s e mna t primul a co rd co mun de

s e curit a t e .

• În a ce l mo me nt , S U A a sigura u pe st e 40% din pro duc ț ia glo ba lă , ia r

e co no mia J a po nie i re pre ze nt a do a r 4% din e co no mia a me rica nă .

• A me rica nii a u f o s t a bs o lut încre ză t o ri în a da J a po nie i mâ nă libe ră s ă s e

de zvo lt e .

• R e la ț iile bila t e ra le „a u me rs pre a bine “, după cum s e e xprima un

co ngre s ma n a me rica n.

• P ro ble ma ca re a a pă rut pe pa rcurs a f o s t că J a po nia a va lo rif ica t ma i bine

co nt e xt ul re s pe ct iv în be ne f iciul pro priu. S a u, cum s - a s pus , „ A me rica a
ie ș it învingă t o a re din ră zbo i, J a po nia a ie ș it învingă t o a re din pa ce a ca re a
urma t “
Schema de dezvoltare

• Japo nia s-a c o nc entr at pe c r ear ea unei ec o no mii baz ate pe

expo r t, pr o pulsate de c o o per ar ea dintr e stat și industr ie.

• S c hema de dez vo ltar e a ec o no miei j apo nez e a func ționat pentr u

c ă s-a c uplat c u imensa pia ță amer icană, condi ția de
existenț ă a ac estei sc heme fiind expor tul masiv și piaț a
gener o asă a altc uiva.

• Japo nia a pr o f itat de piața amer ic ană pentr u a-și pune la punct un
apar at pr o duc tiv extr em de per f o r mant.

• Mar ele aj uto r al amer ic anilo r nu a c o nstat în banii o fer i ți pentr u

r ec o nstr uc ție, c i în piața o f er ită apr o ape în mo d naiv, spun unii
analiști.
Drumul către performanță

• Una dintr e str ategiile c ele mai ef ic iente a fo st c o nc entr ar ea pe un

anumit sec to r, pentr u a c r ește per for manțele sale economice și a-l
impune pe piața mo ndială.

• A tâta timp c ât nu se o b ț ine o c o tă semnificativă de

c o mpetitivitate, ac c esul pr o duselo r str ăine de ac elași pr o fil pe
piața j apo nez ă este blo c at.

• În felul ac esta, f ir mele nipo ne au r ăgaz ul să-și c o nstr uiasc ă o

po z iție so lidă și să atac e piața exter nă cu succes.

• Televiz iunea pr in satelit a r epr ez entat o astfel de industr ie.

Alte explicații ale performanțelor
economice:

• J a po ne zii inve st e sc ma i mult de câ t a me rica nii în ce rce t a re ș i de zvo lt a re .

Ca pro ce nt din P N B, J a po nia a lo ca pe s t e 3% , pro ce nt a f la t în cre ș t e re , în
t imp ce S U A a s t a gna t , la un mo me nt da t , în j urul unui 2% .

• A u co nt a t f o a rt e mult ș i do me niile că t re ca re s e îndre pt a u ba nii pe nt ru

ce rce t a re ș i de zvo lt a re : în S U A cu pre dile c ț ie cã t re do me niul milit a r ș i
me dicină , în J a po nia în principa l cã t re co mput e re , t e le co munica ț ii,
bio t e hno lo gie .

• J a po ne zii a lo că ma i mult t imp pla nif ică rii ș i pro ie ct ă rii ș i inve s t e s c ma i
mulț i ba ni ș i t imp în pro dus e no i. Ca urma re a pla nif ică rii ș i a viziunii de
pe rs pe ct ivă , a u re uș it sã se sit ue ze cu un pa s îna int e a e uro pe nilo r ș i a
a me rica nilo r.
Relațiile cu regiunea

• Bună s t a re a s a îns e a mnã , implicit , ș i bună s t a re a ve cinilo r s ă i, a ș a cum

ne ca zurile s a u invo luț iile sa le se re pe rcut e a zã ne ga t iv a s upra înt re gii
zo ne .

• În a nii ’70 º i ’80, pe rio a dă de a de vă ra t bo o m pe nt ru e co no mia j a po ne ză ,

ve cinii s ă i a s ia t ici a u be ne f icia t din plin de pe urma e xpo rt ului de ca pit a l
ș i a ba ze lo r de pro duc ț ie co ns t ruit e de că t re j a po ne zi pe t e rit o riul lo r.

• În a nii ’90, câ nd e co no mia j a po ne ză a înce put s ă int re înt r - o pe rio a dă de

s t a gna re , ț ă rile din j ur a u f o s t co nf runt a t e cu dif icult ă ț i, ce a ma i
ma re f iind criza f ina ncia ră din 1997 - 1998.

• P rin urma re , J a po nia nu e s t e do a r principa lul pa rt e ne r co me rcia l: e a e s t e

ge ne ra t o rul bună s t ă rii în zo nă .
Către un binom de putere chino-nipon

• Amb ele state luptă pentru crearea și consolidarea sferelor de

influență.

• Amb ele sunt interesate de consolidarea unei zone de

p rosp eritate.

• Amb ele sunt însă suficient de puternice pentru a emite

p retenții la supremație.
Relațiile dintre China și Japonia

• Relațiile dintr e ac este do uă state au evo luat bine.

• China a avut nevo ie de per f o r manța tehno lo gic ă nipo nă, așa cum
j apo nez ii au avut, au și vo r avea nevo ie de piaț a chinez ă.

• A naliștii vo r besc despr e fo r mar ea unei posibile axe economice și

str ategic e Beij ing-To kyo, c ar e ar r euni do uă dintr e cele mai
puter nic e ec o no mii ale lumii (de fapt, poz ițiile ec o no mic e
numer ele do i și tr ei din lume), ar tr ansfor ma în sateli ț i, pr in for ța
luc r ur ilo r, ec o no miile dinamic e ale celor lalte țăr i asiatice și ar
fo r ma z o na ec o no mic ă c ea mai puter nică a lumii de az i.
Alte aspecte ale relațiilor

• China rep rezintă al doilea partener economic al Japoniei,

iar relațiile comerciale dintre cele d ouã state cunosc ev oluții
p romițătoare.

• China rep rezintă baza d e p rod ucție preferată pentru firmele

jap oneze, datorită forței d e muncă ieftine și bine calificate.

• Cele mai mari investiții directe făcute în China sunt cele

nip one.

• Mulți lideri din sfera economică a Japoniei văd relația cu SUA

d rep t una d e concurență, pe când cea cu China drept una d e
comp lementaritate.
Reevaluarea politicii externe și de apărare

• Jap onia deține în momentul d e față al șaselea buget de apărare

d in lume, d up ă SUA, China, Rusia, Franța și Marea Britanie.

• Jap onia ar avea toate cond ițiile să d ev ină una dintre p uterile
militare ale lumii, ca urmare a fap tului cã deține o poziție
foarte imp ortantă în ceea ce se numește tehnolog ie cu dublă
întreb uințare: specialiștii care lucrează în domeniul aparaturii
v id eo, al telefoniei mob ile, al informaticii au cunoștințe pe care
le p ot transfera în d omeniul controlului radar, al
b omb elor intelig ente etc.
Ridicarea Chinei

• Statul cu cea mai impresionantă evoluție d in regiune este,

neînd oielnic, China.

• Ev oluția economică din ultimii ani a Chinei a fost atât de

sp ectaculoasă, încât a activat și a ad us în prim- plan
p otențialitățile sale geopolitice , care până nu de mult erau
d oar latente.
Puterea Chinei

• a treia țară ca întindere de pe glob, după Rusia și Canad a,

d isp unând de considerabile resurse naturale;

• Este cea mai populată țară a lumii;

• Are o preg nantă dimensiune continentală, dar și cu

o puternică perspectivă oceanică;

• Deține una dintre cele mai puternice armate, în măsură să

valorifice poziția sa geostrategică, să- i promoveze și să-
i protejeze interesele.
Strategia de dezvoltare ca element
geopolitic

• Stud iile de specialitate insistă îndeob ște asup ra unor atuuri d e

ord in g eop olitic ale Chinei.

• Atuuri care nu p ot fi puse în nici un fel la îndoială.

• Strateg ia care g hid ează dezvoltarea Chinei, am spune

ind ep end ent d e p ersoane, d e lideri și d e contexte p articulare.

• Consid erăm că această strategie este p rincip ala explicație a

ascensiunii Chinei și a noii afirmări geopolitice p e care o
cunoaște această țară.
Strategia de dezvoltare ca element
geopolitic

• China a ales să reformeze sistemul în latura sa economică,

p rin eliberarea – este ad ev ărat, controlată – a inițiativ ei
p articulare.

• Este o reformă mai profundă decât pare la prima vedere,

întrucât se acceptă ideea ca relațiile socialiste să funcționeze
p e b aza proprietății private, ceea ce era de neconcep ut până
atunci.
Incursiune in istoria Chinei

• La 1820 China asigur a 28,7% din într eaga ec o no mie a lumii (o

par te mai mar e dec ât c ea deținută de S UA astăz i).

• Ur ma după ac eea India, c u 16%, iar pe lo c ul al tr eilea se situa

Fr anța, c u 5,4%.

• În acel mo ment, China avea și o supr afaț ă de peste 12 milioane

k ilo metr i pătr ați, c u peste 2 milio ane mai mult decât deține
astăz i.

• La ac ea dată, Co r eea, T hailanda, Bir mania și Nepalul er au un fel

de state vasale ale Chinei.
Renașterea economică actuală a Chinei

• Este mar c ată de dec lanșar ea, la sfâr șitul anului 1978, a pr o c esului
de r efo r mă c o ndus de Deng Xiao Ping.

• Din 1978 pânã în 2000, r itmul mediu anual de c r eșter e economică

a Chinei a fo st de 9%, c eea c e r epr ez intă un r ecor d din mai multe
punc te de veder e.

• Po tr ivit datelo r o fic iale, într e 1989 și 2000 PNB a c r esc ut cu 9,7
pr o c ente anual, iar în 2006 c r eșter ea a fo st de 11,1%, ceea c e,
dac ă avem în veder e dimensiunile continentale ale țăr ii,
r epr ez intă un r itm de c r eșter e ieșit din co mun.
O evoluție care a indus o reașezare geopolitică

• În afirmarea sa ca p utere, China a ținut într- un anumit

echilib ru p rob lemele sociale și cele economice, ceea ce a făcut-
o mai atractiv ă p entru investițiile străine.

• China, în același timp , pregătește 420.000 de ingineri anual,

cam d e trei ori mai mulți d ecât Jap onia, țară citată cu respect
p entru eforturile și p entru performan țele în acest d omeniu.

• China a pregătit o forță d e muncă d e înaltă calificare,

p rezentând în același timp avantajul unei forțe d e muncă mai
ieftine.
Putere continentală sau maritimă?

• China istorică este p rofund continentală .

• Ap ariția ei ca stat și ca imperiu, afirmarea ei ca civilizație se

face în întregime pe continent.

• Construirea Zid ului Chinezesc este un simbol al

continentalității, o d ov ad ă că, dintotdeauna , China a
consid erat că împlinirea vocației sale se face pe continent.

• Construirea zid ului p oate fi interp retată și ca o tentativ ă d e

izolare, d e închidere .
Interesele Chinei

• Preocup area Chinei de a v alorifica deschiderea sa largă sp re

mare, p ozițiile avantajoase pe care le rep rezentau insulele d in
ap rop iere locuite de chinezi, a fost minimă.

• Țară care ocup ă în b ună măsură frontonul pacific al masei

comp acte euroasiatice , China a fost interesată d e mărimea sa
continentală și puțin preocupată de deschiderea spre
„continentul marin“ reprezentat de Pacific.
Flota

• China nu a f o s t pre o cupa t ă s ă co nst ruia s că o f lo t ă pe mă s ura put e rii ș i

mă rimii sa le .

• Ea a a vut ma i t o t t impul o f lo t ă de co a s t ă , o f lo t ă pe nt ru a pe le ț ă rmului ,

nu pe nt ru la rgul o ce a nului pro priu- zis .

• D a că de - a lungul is t o rie i s a le înde pă rt a t e co ns t ruire a une i f lo t e nu a

a pă rut ca un lucru pre sa nt , în e po ca mo de rnă China f o s t ma rt o ră la
ridica re a A nglie i ca prim a ct o r mo ndia l – ca re s - a f ă cut , în principa l, prin
va lo rif ica re a po zi ț ie i sa le ma rit ime ș i de zvo lt a re a ce le i ma i put e rnice f lo t e
a mo me nt ului – ș i la co nst ruire a f lo t e i a me rica ne , ca re a co ns a cra t
a ce a s t ă ț a ră ca put e re mo ndia lă de primă mă rime , la înce put ul s e co lului
XX.
• China , do mina t ă de o rie nt a re a sa co nt ine nt a lă , nu a a vut a ce a s t ă
prio rit a t e ; do va dă că nici în prime le de ce nii a le de zvo lt ă rii s a le
s o cia lis t e pro ble ma f lo t e i nu s - a pus.
Schimbarea orientării

• După 1979, China nu abando neaz ă dimensiunea continentală, ci o

r epo nder eaz ă, și așaz ă un no u pilon al dez voltăr ii ț ăr ii: pilo nul
mar in, c ar e de ac um devine pr inc ipal.
• În această per io adă de apr o ape 30 de ani, c o asta a devenit
plămânul pr in c ar e China a r espir at , mo to r ul adevăr at al
dez vo ltăr ii sale ac tuale.
• Nu numai c ă a c o nsemnat r itmur i mult mai mar i de cr eșter e și
număr ul c el mai mar e de fir me mixte, dar pe co astă s-a mo delat
o altă atitudine, c o asta a r epr ez entat labor ator ul ec o no miei de
piață chinez ești.
Construcția flotei chineze

• În 1999, China , prin vo ce a ș e f ului f o rț e lo r s a le na va le , a a nunț a t un

pro gra m de ze ce a ni de mo de rniza re a f lo t e i s a le , ca re urma s ă
includă s ubma rine , va s e de lupt ă , po rt a vio a ne , dis t rugă t o a re .

• Chia r da cã s - a s ublinia t că e st e vo rba de s pre o f lo t ă pe nt ru

a pă ra re a ț ă rmurilo r, me nț io na re a uno r do t ă ri cum a r f i po rt a vio a ne le
a ra t ă că e st e vo rba de spre o s t ra t e gie cu bă t a ie ma i lungã .

• În a ce la ș i t imp, int e nț ia Chine i de a co ns t rui a pa t ra f lo t ă chine ză ,

de s t ina t ă Oce a nului India n, înt ă re ș t e a ce a s t ă de ducț ie .

• Indif e re nt de dis cuț iile privind do t a re a ș i po s ibilit ă ț ile de e vo luț ie

a le put e rii na va le chine ze , un lucru e s t e s igur: China e s t e ho t ă râ t ă s ă
pună ca pă t inf e rio rit ă ț ii sa le na va le , ca re e xprimă o a numit ă viziune
de s pre pro pria de zvo lt a re .
Cele trei Chine

• C h i n a ma r i ti mă e ste d e d e p a r te c e a ma i d i n a mi c ă z on ă a ță r i i .
• E a s-a d e z v ol ta t c u d e ose b i r e d u p ã 1 9 7 8 , c â n d a a v u t l oc o r e g â n d i r e
p r ofu n d ă a n oi l or p osi b i l i tă ți d e a fi r ma r e a l e C h i n e i .

• S oa r ta e i d e p i n d e c u mv a d e d e sc h i d e r e a c on ti n e n tu l u i c ă tr e ș a n se l e p e c a r e l e
ofe r ă v e c i n ă ta te a mă r i i .

• A stă z i , C h i n a ma r i ti mă e ste c e a ma i p op u l a tă z on ă a țã r i i ș i c e a ma i p r osp e r ă .

• A i c i s-a r e a l i z a t c e a ma i ma r e p a r te d i n c r e ș te r e a e c on omi c ă i mp r e si on a n tă
a C h i n e i , a i c i se r e a l i z e a z ă , î n u n e l e z on e , u n v e n i t p e c a p d e l oc u i tor d e
1 8 . 0 0 0 , 2 0 . 0 0 0 sa u c h i a r 2 2 . 0 0 0 d e d ol a r i , p e r fe c t c omp a r a b i l c u c e l e ma i
d e z v ol ta te n a ți u n i .
China continentală propriu-zisă,

• Este cea p e care s- a desfășurat cea mai mare parte a istoriei

chineze, cea locuită de populația han, cea traversată d e marile
fluv ii chinezești, se întinde de la nord d e Beijing până spre
g ranița cu Vietnamul.

• Este intens locuită, dar mult mai săracă d ecât China maritimă.

• Are mari ag lomerări urbane, dar majoritatea populației este

formată încă din țărani.
Cea de-a treia Chină, cea de vest

• Constituie partea cea mai puțin dezvoltată a țării; este partea

ocup ată de provinciile Tibet și Xinjiang, regiune locuită cu
p rep ond erență de minorități care împărtășesc alte
cred ințe religioase d ecât cele confucianiste .

• Deși îndepărtată , această zonă cunoaște și ea o dinamică, dar

una specificã.

• Sunt mișcări cu p uternică tendință d e autonomie, d acă nu

chiar de desprindere .
Statele Unite ale Americii și nouă ordine
mondială

• La sfâr șitul c elui de-al Do ilea Rãz bo i Mo ndial, S tatele Unite er au

puter nic e pr in ec o no mia lo r, c ar e asigur a apr o ape 50% din PIB-ul
mo ndial.

• Per io ada Răz bo iului Rec e a f o st mar c ată de c o mpeti ția într e c ele
do uă super puter i ale vr emii.

• Mer itul S UA în per io ada c ar e a ur mat Răz bo iului Rece este că a

c o nsemnat 107 luni de c r eșter e economică neîntr er uptă, un
adevăr at r ec o r d, c ar e a f ăc ut c a par tea ac estei țăr i în PNB-ul
mo ndial să se r idic e de la 25% în 1990 la apr oape 30%.
Din perspectivă geopolitică

• Promov ează un fel d e confruntare cu lumea, această

țără transformă problemele interne ale altor state în p rob leme
internaționale.

• SUA „națiune indispensabilă“, sunt pe cale sã fie percepute

d rep t un fel d e „stat- problemă“ ( „rogue state“) .

• Împ reună cu Canad a și Mexic, SUA au întemeiat o nouă

reg iune economică: NAFTA – North American Free
Trad e Ag reement.
„Statele Unite ale Americii nu ocupă teritorii,
ci doar le cumpără“

• Istoria SUA p oate fi v ăzută ca un p roces continuu d e

exp ansiune, fav orizat, în p rimul rând, de datele naturale.

• Exp ansiunea a fost alimentatã de diverse ideologii, de

insp irație religioasă sau laică, precum „destinul manifest“,
„ America americanilor“, „ America – ultima și cea mai b ună
sp eranță a omenirii“, în virtutea cărora americanii ar avea o
ad ev ărată d atorie d e a răsp ând i id ealurile și institu țiile
d emocratice p e întreg continentul american și, din a doua
jumătate a secolului al XIX- lea, chiar în întreag a lume.
Repere în istoria Statelor Unite

• După desc o per ir ea A mer ic ii de c ătr e Columb (1492), noile ter itor ii
sunt luate c u asalt mai ales de c ãtr e spanio li și fr ancez i.
• În sec o lul al XVI-lea, sudul este c ucer it, în mar e, de spanioli, iar
no r dul de f r anc ez i.
• Do mnia r eginei Elisabeta mar c heaz ă o sc himbar e de o r ientar e în
po litic a br itanic ă de expansiune.
• Elisabet a înț elege faptul c ã no ul c o ntinent va fi mai bine explo atat
pr in inter mediul uno r c o lo nii per manente, po pulate de c o lo ni ști
c ar e să luc r ez e pământul, să tr imită sur plusul cãtr e metr opolă și
să stabileasc ă fo r me de guver nar e lo c ală.
Alte evenimente

• În sec o lul al XVIII-lea, instituț iile politice din coloniile br itanice

de pe Co asta de Est se matur iz eaz ă c a ur mar e a unei po litic i de
„neglij ar e benignă“ din par tea Lo ndr ei.

• În j ur ul anului 1760, c o lo ni știi încep să pună sub semnul într ebăr ii

par tener iatul tr ansatlantic .

• Înc er c ăr ile de despr inder e se intensific ă o dată c u impuner ea, de

c ătr e metr o po lă, a impo z itului pe timbr u (1765), pr in car e er au
taxate do c umentele o f ic iale, c ăr țile de j o c și almanahur ile din
c o lo nii.
Momentul culminant

• Nemulțumirile mocnite izbucnesc în 1773, când guvernul

b ritanic încearcă să imp ună p entru ceaiul produs de o
comp anie eng leză un p reț mai mic decât cel al ceaiului produs
d e autohtoni.

• Un g rup d e americani d in Boston aruncă în ocean tot ceaiul

încărcat p e v asele resp ectiv ei companii. Evenimentele de la
Boston marchează încep utul confruntărilor d eschise
între metropolă și colonii, iar răzb oiul v a încep e oficial în 1775.
Independența

• În 1776, ce le 13 co lo nii ca re ini ț ia se ră pro ce s ul de de s prinde re –

Co nne ct icut , De la w a re , G e o rgia , M a ryla nd, M a s s a chus s e t s , N e w
H a mps hire , N e w J e rs e y, N e w Yo rk, N o rt h Ca ro lina , P e nns ylva nia , R ho de
Is la nd, S o ut h Ca ro lina , V irginia – se mne a ză D e cla ra ț ia de Inde pe nde n ț ă .

• R ă zbo iul ia s f â rș it în 1783, ia r S t a t e le U nit e a le A me ricii s unt re cuno s cut e

ca s t a t s uve ra n.

• G ra niț e le no ului s t a t s unt t ra s a t e de - a lungul râ ului M is s is s ippi, a co pe rind

zo na M a rilo r La curi ș i pa rt e a de no rd a Flo ride i.

• În 1787 e s t e a pro ba t ă no ua co ns t it u ț ie , ca re e chilibre a ză ra po rt ul dint re

put e re a s t a t e lo r me mbre ș i a dminist ra ț ia ce nt ra lă .
Acțiuni

• Conștient că independen ța p olitică este lip sită d e semnifica ție

în ab sența ind ep end enței economice, Mad ison, unul d intre
p rimii p reședinți, imp une o serie d e măsuri care fav orizau
nav ele americane în rap ort cu cele străine în p orturile interne.

• Tot Mad ison v a imp une b ariere împ otriv a b unurilor d e

p rov enienþ ã b ritanicã și a navelor care transp ortau astfel d e
p rod use p ână în momentul în care Marea Britanie urma
să p ermitã accesul p rod uselor americane p e p ia ța britanică și a
Ind iilor d e Vest.
Dinamismul economic

• În 1796, v aloarea exp orturilor americane se d ub lează

comp arativ cu p erioad a d e d inainte de război, în 1801 este de
trei ori mai mare iar în 1803 d e p atru ori.

• Transp ortul b unurilor d e orice p rov enien ță p e ruta

transatlanticã încep e să fie efectuat ap roap e în exclusivitate cu
nav e americane.

• În felul acesta, SUA, care nu p rod uceau ap roap e d eloc zahăr,

d e exemp lu, au d ev enit în scurt timp cel mai mare intermed iar
în d omeniu.
Repere

• U n punct de re pe r în ră zbo iul pe nt ru inde pe nde n ț ă e co no micã îl

re pre zint ă a chizi ț io na re a Lo usia ne i ( 1803) .

• Te rit o riul cumpă ra t de la N a po le o n e ra de impo rt a n ț ă s t ra t e gică : N e w

Orle a ns re pre ze nt a un ce nt ru co me rcia l put e rnic ș i o impo rt a nt ă ca le de
a cce s s pre M e xic, ia r râ ul Co lumbia o f e re a o ca zia de a s t a bili o
rut ă co me rcia lă dire ct ă cu A sia .

• D upă cumpă ra re a Lo us ia ne i, a me rica nii îș i îndre a pt ă a t e n ț ia că t re Flo rida

( 1819) .

• P e nins ula Flo rida re pre ze nt a mo da lit a t e a de a co nt ro la că ile de a cce s de

la A t la nt ic că t re G o lf ul M e xic.
 Alte repere istorice

• Î n tr e 1 8 2 0 ș i 1 8 6 0 , S ta te l e U n i te a n e x e a z ă Te x a su l , p oa r tă u n r ă z b oi c u M e x i c u l , î n u r ma
c ă r u i a a n e x e a z ă A r i z on a ș i Ne w M e x i c o. A p oi se î n d r e a p tă sp r e v e st, î n c or p or â n d te r i tor i i l e
c a r e c on sti tu i e a stă z i C a l i for n i a , Ne v a d a , U ta h , p ă r ți d i n M on ta n a , Or e g on , Wa sh i n g ton .

• Te r i tor i u l î n c or p or a t î n a c e a stã p e r i oa d ă a r e i mp or ta n ță p e ma i mu l te p l a n u r i .

• Î n p r i mu l r â n d , a d a u g ă su p r a fe țe i S U A c a m o tr e i me d i n c e d e ți n e a u l a a c e l mome n t.

• Î n a l d oi l e a r â n d , su n t te r i tor i i b og a te î n a u r (C a l i for n i a ), î n z ă c ă mi n te p e tr ol i fe r e (Te x a su l ).

• Da r p oa te c e l ma i i mp or ta n t l u c r u , su n t te r i tor i i c a r e a si g u r ă d e sc h i d e r ea ță r i i sp r e Pa c i fi c ș i
sp r e A si a .

• Pr i n î n c or p or a r e a l or, S U A d e v i n e o p u te r e p a c i fi c ă ș i , î n fe l u l a c e sta , c â ș ti g ă o p oz i ți e
str a te g i c ă p e c a r e n u o ma i d e ți n e a n i me n i : d e a se î n v e c i n a p e o l u n g i me a p r ox i ma ti v
e g a l ă c u a mb e l e oc e a n e , a v e a l e g ă tu r i ma r i ti me d i r e c te c u c e l e d ou ă c on ti n e n te i mp or ta n te :
A si a ș i E u r op a .
Importanța Cubei

• În 1848, S UA înc ear c ă să c umper e Cuba de la S pania, dar S pania

– alar mată de invaz ia amer ic ană în Texas – r efuz ă ofer ta și
c o maseaz ă pe ter ito r iul c ubanez o fo r ță militar ă de apr oximativ
20.000 de so ldați.

• În ac ea per io adă, Go lf ul Mexic er a numit „Mar ea Neagr ă a

A mer ic ii“, Havana – un alt S evasto po l, iar Mexic ul – Tur cia
A mer ic ii; Cuba și Mexic tr ebuiau păstr ate în sfer a de influen ț ă a
A mer ic ii, r epr ez entând ter ito r ii vitale pentr u o r ută comer cială
dinamic ă, o r ută c ar e să nu f ie împăr țită cu nici o altă puter e.
„Este la fel de sigur că noi vom controla
marea precum este că răsare soarele“

• Exp ansiunea și consolidarea economică sunt întârziate de

Răzb oiul Civ il ( 1860- 1865) .

• Declanșat dintr- o multitud ine d e motiv e – dintre care cele

economice sunt și ele semnificativ e –, războiul va fi câ știgat de
statele d in Nord tot p rin recursul la măsuri economice, mai
ales ca urmare a cap acității acestora de a impune blocade
asup ra porturilor Confedera ției și de a le deconecta de la
fluxurile comerciale consacrate.
Alte momente decisive

• Perioad a d e reconstrucție ( 1865- 1896) este una de consolidare

internă, d e p unere la p unct a infrastructurii ind isp ensab ile unei
p uteri care se extinsese la scară continentală.

• În 1903, p reședintele Theodore Roosevelt încurajeazã o

rev oltă în provincia columbiană Panama și recunoaște
imed iat independen ța noii entită ți create; ob ține, în schimb,
d rep tul d e ad ministrare a unei fâșii de pãmânt late de
ap roximativ zece mile, situată de o parte și de alta a drumului
maritim.
Importanța mării

• Co mandantul mar inei (S ec r etar y o f the Navy) într e 1889 și 1893,

Benj amin F. Tr ac y, er a c o nștient de po tențialul str ategic al măr ii și
sublinia: „mar ea va r epr ez enta sur sa de puter e a unui imper iu.
Este la f el de sigur c ă no i vo m c o ntr o la mar ea pr ec um este c ă
r ăsar e so ar ele“.
• Expansiunea pe măr i a f o st deter minată și de o adevăr ată
pr esiune ec o no mic ã.
• În anii 1890, piaț a inter nă amer ic ană devine insuficientă, ceea ce
fac e o pr io r itate din c ăutar ea uno r piețe exter ne car e să
abso ar bă sur plusul de pr o duc ție industr ială.
Argumente impotriva izolării

• Co nstr uir ea unei f lo te puter nic e și desc hider ea Canalului Panama

(1914) r epr ez intă ar gumente pr inc ipale, apo i, pentr u depășir ea
iz o laționismului – c a o pț iune ec o nomică și de politicã exter nã.
• După par tic ipar ea la Pr imul Răz bo i Mo ndial, S UA vo r deveni
un ac to r c u ac o per ir e glo bală autentic ă, inter esat în mo d vital de
to t c eea c e se întâmplă pe glo b.
• S UA nu vo r mai putea să pr iveasc ă indifer ente la evenimente c ar e
au lo c la mii de k ilo metr i distanță de gr ani țele pr o pr ii. Cu atât mai
puțin la sc himbăr i de ec hilibr u în O r ientul Îndepăr tat, în A mer ica
Latină sau în Eur o pa.
Statele Unite ale Americii azi

• Da că a na liză m s o cie t a t e a a me rica nă din punct ul de ve de re a l ra t e i de

cre ș t e re de mo gra f ică , a l pro ce nt ului t ine rilo r, po pula ț ie i a ct ive ș i
vâ rs t nicilo r, put e m s pune că e a de ț ine un a va nt a j ne t în ra po rt cu Euro pa
ș i J a po nia .

• P ro ce s ul de îmbă t râ nire , re a l ș i în a ce a s t ă ț a ră , nu e s t e nici pe de pa rt e

a ș a de a cce nt ua t pre cum în Euro pa ș i J a po nia .

• T ine rii s ub 18 a ni a u ma i s că zut ca po nde re , re pre ze nt â nd a cum 26 de

pro ce nt e , da r numă rul lo r e s t e suf icie nt de ma re pe nt ru a a s igura
vit a lit a t e a s o cie t ã ț ii a me rica ne de mâ ine .

• P ro ce s ul de imigra re s e me nț ine la o ra t ă ridica t ă ; e l

a nt re ne a ză , înde o bș t e , t ine ri, t ine ri cu pre gă t ire s upe rio a ră , une o ri chia r
de e xce pț ie .
Tabloul social

• C u p r i n de b og a ți ș i să r a c i , d a r g r osu l soc i e tă ți i e ste for ma t d i n c l a sa d e mi jl oc ,

c e a c a r e a si g u r ă e c h i l i b r ul ș i u n g r a d r i d i c a t d e c oe z i u n e soc i a l ă .
• V i a ța a me r i c a n ă c u n oa ș te o te n d i n ță d e a c c e n tu a r e a d e c a l a je l or d i n tr e b og ați
ș i să r a c i , d a r a c e a sta n u a fe c te a z ă p r e a mu l t e c h i l i b r e le ma r i a l e soc i e tă ți i .

• Pop u l a ți a b og a tă a r e o p on d e r e d e 1 0 % î n p op u l a ți a ță r i i ș i se a fl ă î n tr -u n
a n u mi t e c h i l i b ru n u me r i c c u p op u l a ți a foa r te să r a c ă , c e a c a r e tr ă i e ș te su b
p r a g u l ofi c i a l a l să r ă c i e i (c on si d e r a t a fi 1 5 . 0 0 0 d e d ol a r i p e a n ) ș i c a r e se
r i d i c ă l a a p r oa p e 1 5 % d i n n u mă r u l a me r i c a n i l or.

• M a jor i ta te a p op u l a ți e i , c i r c a 7 5 % , for me a z ă c l a sa d e mi jl oc .

• S ta b i l i ta te a soc i a l ă se a soc i a z ă str â n s c u e x i ste n ța a c e ste i c l a se .

SUA- superputere economică

• Do meniul ec o no mic este, po ate, c el mai impor tant pilon al unei

super puter i.

• El asigur ă dinamismul unei țăr i, un nivel de pr osper itate făr ă de car e o

super puter e nu po ate pur ta ac est titlu cu o anumită demnitate (o
super puter e săr ac ă nu po ate avea atr activitate).

• PIB-ul amer ic an deține o po nder e de 20 de pr ocente din PIB-ul mondial .

• Cu mai puț in de 5% din po pulația lumii, S UA dețin apr oape o tr eime din
pr o duc ț ia mo ndială, c eea c e fixeaz ă ec o no mia amer ic ană dr ept una
dintr e c ele mai c o mpetitive din lume.
Implicarea în cercetare-dezvoltare

• Cheltuielile amer ic ane în do meniul cer cetăr ii și dez vo ltăr ii

r epr ez intă 40% din c heltuielile mondiale, iar în domenii c um ar fi
c er c etar ea medic ală și bio tehno lo giile S UA , singur e, cheltuiesc
mai mult dec ât într eaga lume.

• S UA , c ar e a înțeles mai devr eme dec ât alte țăr i că, astăz i ,

c er c etar ea este adevăr ata sur să a saltului tehno lo gic și eco no mic.

• S UA au și spec ialiști de pr imă măr ime, dar au și disponibilitatea de

a investi în c er c etar ea fundamentală, acolo unde r ez ultatele nu
sunt sigur e, dar f ăr ă de c ar e nu se poate avansa semnific ativ.

• În do meniul c er c etăr ii, S UA dețin cel mai clar și mai impo r tant
avantaj .
Alți factori care au stimulat economia
americană

• Unul din factorii care asig ură

d inamismul economiei americane este și sp iritul antreprenorial
stimulat și încurajat de societatea americană.

• Mob ilitatea economică și tehnolog ică a țării, flexib ilitatea, chiar o

v ocație de a d ezv olta și stimula tehnolog ia modernă.

• Mai mult d e 40% dintre noile companii stabilite, în anul 2000, în

Silicon Valley au fost inițiate de către inv estitori indieni, mulți
d intre ei cond ucând afaceri d e succes similare în propria țară.

• S- a spus că SUA constituie un g en d e „Mecca antreprenorială “.

Puterea militară

• Exp resia cea mai directã și cea mai palpabilã – d eși nu neapărat și
cea mai modernă – a p uterii este forța militară.

• Forța militară exp rimă capacitatea p uterii de a- și impune voința, de

a- și apăra și p romov a interesele, d e a ap ela la mijloace coercitive și
v iolente în acest scop. La limită, forța militară exp rimă măsura
p uterii.
SUA-putere militară

• S UA a u r ă m a s, a stf e l , lide r u l m ilita r de n e c o n te sta t a l lu mii .

• S e pă r e a c ă o da tă c u sf â r ș itu l R ã z bo iu lu i R e c e v a sc ă de a ș i e f o r tu l pe n tr u
în a r ma r e , ia r situ a ț ia mo n dia lă v a c u n o a ș te o e v o lu ț ie pa ș n ic ă .

• Î n a n ii ime dia t u r mă to r i în c h e ie r ii R ă z bo iu lu i R e c e se in sta la se o a tmo sf e r ă mu lt

pr e a o ptimistă în c e e a c e pr iv e ș te e v o lu ț ia r e la ț iilo r in te r n a ț io n a le .

• Br u sc , din 1 9 9 8 , c h e ltu ie lile a f e c ta te do me n iu lu i milita r c r e sc . La o r iz o n t n u se

pr o f ila se n ic i u n pe r ic o l ma j o r. Ș i, to tu ș i, e le c r e sc .

• D in se pte mbr ie 2 0 0 1 , de c â n d se de c la n ș e a z ă o lu ptă de sc h isă c o n tr a te r o r ismu lu i

mo n dia l , c h e ltu ie lile milita r e c r e sc ș i ma i mu lt.

• D a c ă bu ge te le a pă r ă r ii din sta te le e u r o pe n e a u sc ă z u t du pă în c h e ie r e a R ă z bo iu lu i
R e c e ș i s-a u me n ț in u t a stf e l (do a r F r a n ț a ș i M a r e a Br ita n ie a lo c â n d a c e stu i
do m e n iu pu ț in ma i mu lt de 2 pr o c e n te din P I B-u l lo r ), c h e ltu ie lile a m e r ic a n e de ț in
c ir c a 4 pr o c e n te din P I B.
Statistici

• S UA nu numai c ă sunt de depar te cea mai puter nic ă

puter e militar ă a mo mentului , dar, r ealist vor bind, ele nici nu vor
putea fi egalate în ur măto r ii ani.
• O statistic ă luând c a punc t de r efer ință bugetele militar e pentr u
anul 2005 ar ată c ă S UA alo c au de 7 o r i mai mult dec ât China și
Rusia, ur măto ar ele state de pe listă, de 8 o r i mai mult decât
Mar ea Br it anie, de 10 o r i mai mult dec ât Japo nia și Fr anț a și de 14
o r i mai mult dec ât Ger mania.
• Cr eșter ea bugetului S UA pentr u apăr ar e din 2007 este mai mar e
dec ât într eg bugetul nipo n al apăr ăr ii.
Putere culturală

Puterea culturală exp rimă cu deosebire d imensiunea soft a puterii, cea

care conv ing e, și nu constrâng e, cea care p romov ează valori culturale
larg împărtășite, atitudini, mod uri de organizare , formule de viață
resimțite ca „moderne“, „demne de urmat“, „dorite“.
Puterea culturală -SUA

• Performanța americană constă în faptul că pentru o societate

d e masă a creat o cultură de masă, o cultură adaptată
cond iției d e existență a celor mai mulți oameni.

• O fantastică p rod ucție de film și televiziune , o p rod ucție

muzicală g reu de cuprins, o p utere mediatică copleșitoare.

• Prin aceste instrumente impresionante , societatea americană a

lansat mod ele, a impus înțelesuri, a promovat interp retări, a
consacrat stiluri, a conturat un mod d e viață.
Statistici

• Filmele amer ic ane dețin 85% din înc asăr ile la c asele c inemato gr afelo r
din Eur o pa și 80% la c ele din într eaga lume.
• O cer cetar e r ec entă c ar e ur măr ea să evaluez e c ar e sunt pr imele 10
filme în 22 de țăr i a stabilit c ă, din 220 de pelic ule, 191 er au tur nate
în A mer ic a.
• S upr emația amer ic ană în do meniul audioviz ualului este netă ca și în
do meniul ec o no mic sau militar.
• Pr in inter mediul imaginilo r de film sau
televiz iune, A mer ic a o r ienteaz ă per cepții, ofer ă puncte de r eper
pentr u j udec ăț i și inter pr etăr i , într -un cuvânt influenț eaz ă.
Unilateralism versus multilateralism?

• „ S i ste mu l i n te r n a ți on a l a c tu a l e ste c on str u i t n u î n ju r u l u n e i b a l a n țe d e p u te r e , c i î n

ju r u l h e g e mon i e i a me r i c a n e . I n sti tu ți i l e fi n a n c i a r e i n te r n a ți on a l e a u fost mod e l a te d e
c ă tr e a me r i c a n i ș i se r v e sc i n te r e se a me r i c a n e . S tr u c tu r i l e d e se c u r i ta te i n te r n a ți on a l e
su n t, î n ma r e mă su r ă , o c ol e c ți e d e a l i a n țe d omi n a te d e c ă tr e a me r i c a n i [… ]. Di n
mome n t c e c on te x tu l i n te r n a ți on a l r e l a ti v b e n e fi c e ste p r od u su l i n fl u e n țe i a me r i c a n e
h e g e mon i c e , or i c e d i mi n u a r e a a c e ste i i n fl u e n țe l e v a p e r mi te c e l or l a l ți să a i b ă o
c on tr i b u țe ma i se mn i fi c a ti v ă l a mod e l a r e a l u mi i , a stfe l î n c â t a c e a sta sã se p otr i v e a sc ã
p r op r i i l or n e v oi . Da c ă l i s-a r ofe r i a c e a stă ș a n să , sta te p r e c u m C h i n a ș i R u si a a r
c on fi g u r a si ste mu l i n te r n a ți on a l î n tr -o ma n i e r ă d i fe r i tã [… ]. Pr i n u r ma r e , h e g e mon i a
a me r i c a n ă tr e b u i e a c ti v me n ți n u tã , l a fe l c u m a fost ș i d ob â n d i tă . S ta te l e U n i te n u
u r mă r e sc u n i n te r e s n a ți on a l î n g u st, e g oi st, c i , î n ma r e , î ș i a r ti c u l e a z ă i n te r e su l î n tr -o
or d i n e i n te r n a ți on a l ã b e n e fi c ă . C u a l te c u v i n te , toc ma i fa p tu l c ă S ta te l e U n i te
i mp r e g n e a ză p ol i ti c a l or e x te r n ă c u u n î n a l t g r a d d e mor a l i ta te e x p l i c ă d e c e
c e l e l a l te sta te si mt c ă a u ma i p u ți n a se te me d e e c on omi a a me r i c a n ă c a r e
i n ti mi d e a z ă .“ R ob er t Ka g a n ș i W i l l i a m K r i stol
Unilateralism

• „Este timp ul să p unem punct pretenției că europenii și americanii împ art

o viziune comună despre lume sau chiar că ocup ă aceeași lume [ …] .

• În ceea ce privește problemele internaționale și strategice majore ale

lumii de astăzi, americanii sunt de pe Marte, iar europenii de pe Venus:
ei nu cad de acord asup ra multor lucruri și se înțeleg unii pe alții d in ce
în ce mai p uțin.“
Concluziile lui Kagan

• Unilateralismul american ar fi expresia puterii, sig uranței, iar

multilateralismul a slăb iciunii.

• Kag an conturează p entru Statele Unite ale Americii un rol de

„șerif internațional, rol pe care p oate și l- a autoatribuit, d ar
care este b ine primit“
Doctrina de securitate americană (1)

• Lumea contemporană este o lume unip olară, în care SUA nu au

și nici nu treb uie să aibă v reun comp etitor.

• Amenințările g lob ale contemporane necesită noi evaluări și

răsp unsuri; mai precis, grupurile teroriste nu pot fi ținute sub
control, ci trebuie eliminate.

• Conceptul de deterrence ( descurajare ) , sp ecific Rãzboiului

Rece, este învechit, singura opțiune fiind ofensiva; Statele
Unite pot utiliza dreptul la „prima lov itură“, p ot recurge la
forță chiar în mod p rev entiv.
Doctrina de securitate americană (2)

• Conceptul de suveranitate națională, imp us d up ă Pacea de la

Westfalia, este și el învechit; d in moment ce terorismul nu
cunoaște g ranițe naționale, SUA pot să intervină oriunde și
oricând pentru a lupta împotriva acestui p ericol.

• SUA manifestă susp iciune față de valoarea dreptului,

p arteneriatelor și tratatelor internaționale. O astfel de
atitud ine nu este echivalentă cu izolaționismul care a
caracterizat uneori Statele Unite. Izolaționismul însemnă că
SUA își propuneau să ev olueze ind ep end ent d e lume; în noua
d octrină, Statele Unite își propun ca lumea să acționeze în
termenii imp uși d e către ele.
Doctrina de securitate americană (3)

• SUA sunt d isp use să aibă o contrib uție directă și neîngrăditã de nimen
i la rezolvarea amenințărilor actuale; rolul – neîngrădit –
poate fi asumat ca urmare a puterii militare fără eg al;

• Stab ilitatea internațională nu reprezintă un scop în sine, nu are

v aloare intrinsecă; p olitica față d e un stat poate duce la
d estab ilizarea unei regiuni, d ar instab ilitatea e consid erată necesară
p entru înlăturarea unui regim ostil Statelor Unite.
Rusia

• Rusia cup rind e ap roximativ 75% d in suprafața fostului teritoriu

sov ietic și 60% din p otențialul economic.

• Aici trăiește p este jumătate d in p op ulația fostei URSS.

• Rusia d eține cea mai mare parte a armamentului sovietic, în

sp ecial nuclear, cea mai mare parte a bogățiilor naturale ale
fostei Uniuni și se întind e de la Marea Neag ră la Oceanul
Pacific.
Aspecte istorice

• Rusia a c o nstituit fo r ța pr inc ipală a unei str uctur i statale întinse

pe o mar e supr afață a c o ntinentului eur asiatic.

• Evo luția isto r ic ă a statului r us a c o nsacr at un mo d tr adițio nal,

o abor dar e de tip c lasic a dez vo ltăr ii, c ar e a avut în veder e c u
pr epo nder ență fac to r i de o r din c antitativ.

• În pr ez ent , pe ter ito r iul r us c o nc ur eaz ă mai multe Rusii,

simbo liz ând mo dele, str ategii și valor i deosebite.

• Din per spec tivã geo po litic ă, Rusia r epr ez intă un ter itor iu extr em
de instr uc tiv, f asc inant c hiar.
Prima Rusie – Rusia Kieveană

• A par iția și dez vo ltar ea „Pr imei Rusii“ nu ar fi fost de c o nc eput

făr ă r olul dec isiv al c ăii c o mer c iale dintr e Baltica și Mar ea Neagr ă,
c ar e mer gea mai depar te spr e Biz anț sau Bagdad o r i spr e gr eci.

• Pr inc ipalul avantaj al ac estei c ăi c o mer c iale consta în faptul c ă

tr anspo r tul se făc ea pe apă – utiliz ând c ur sul Nipr ului – și că
istmul dintr e Baltic a și Mar ea Neagr ă, de apr oximativ 1.000 de
k ilo metr i, nu c uno aște o bstac o le natur ale impor tante.

• S c himbul intens de măr f ur i va c o ntr ibui la înflo r ir ea a do uă mar i

o r așe pe ac eastă r ută c o mer c ială: Novgor odul , la no r d, și Kievul ,
la sud, situat c hiar pe Nipr u.
A doua Rusie – Rusia Moscovită

• „Istor ia Mo sc o vei “, sublinia Ker ner, „este istor ia tr ansfor mării unui
o str o g neînsemnat în c apitala unui imper iu eur asiatic “.
• În stepa r useasc ă se află și imense pădur i . A c estea au r epr ez entat
pentr u mo ngo li z o ne gr eu ac c esibile.
• De ac eea, ele au devenit adăpo stul natur al al
po pulaț ie lo c ale, c ar e fugea din fața năvălito r ului.
• A sistăm, po tr ivit lui Geo f f r ey Par k er c hiar la o r etr ager e masivă,
la o adevăr ată migr ație a po pulației din stepele sudului
spr e ținutur ile din no r d, mai bo gate în pădur i. Cu deo sebir e
atr ac tiv a f o st ținutul dintr e Vo lga și O k a, denumit și
„Meso po tamia r useasc ă“, z o nă în c ar e se afla și ceea c e numim
astăz i r egiunea Mo sc o vei .
Eurasiatismul

• Eurasiatismul apare ca orientare în 1921, când rep rezentanți

d e seamă ai emig rației ruse – N. Trubețkoi ( economist) , P.
Sav ițki ( geograf ) , P. Surcinski ( critic muzical) , G. Florovski
( teolog ) publică lucrarea Exod ul spre est.

• Id eea d e b ază a eurasiatismului este că Rusia formează un

sp ațiu ap arte ancorat în cele două continente, d ar av ând o
id entitate precisă, inconfund ab ilă.
Eurasiatismul Rusiei

• „Eurasiatismul Rusiei se d atoreazã fap tului că, în v irtutea istoriei și

g eog rafiei noastre, avem interese v itale atât în Europa, cât și în Asia.

• În aceasta constă d iferența Rusiei față de celelalte țări europene și

asiatice.

• Doar Turcia se poate pretinde într- o oarecare măsură eurasiatică ( mai

p recis euro- mic- asiatică) .

• Nici o altă țară de pe unul sau altul din aceste continente nu are
asemenea caracteristici.“ Nezavisimaia Gazeta
Fosta URSS conținea:
(Evgheni Yasin)

• Rep ub licile slave: Rusia, Ucraina, Belarus.

• Rep ub licile transcaucaziene : Georgia, Armenia și Azerbaidjan .

• Statele baltice: Estonia, Letonia și Lituania, care s- au dezvoltat și

se află și astăzi sub influența Germaniei, Poloniei și țãrilor
scand inav e.

• Rep ub licile din Asia Centrală: Kazahstan , Uzbekistan, Kîrg îstan,

Tad jikistan și Turkmenistan.
Geopolitica petrolului și a conductelor

• Implica re a R us ie i în re giune include co nt ro lul a s upra a do uă co nduct e

pe t ro lie re :

1. una ca re po rne ș t e dins pre câ mpurile pe t ro lie re din M a ngîs la k ș i Te nghiz ,

t re ce prin no rdul Ka za hst a nului , t ra ve rs e a ză R us ia ș i s e îndre a pt ă
s pre ț ă rile ba lt ice ;

2. a do ua t re ce prin Da ghe s t a n, Ce ce nia ș i a j unge în po rt ul N o vo ro s s iis k de

la M a re a N e a gră .

• Da t ă f iind sit ua ț ia din Ce ce nia , a ce a st ă co nduct ă a f o s t s uplime nt a t ă cu

una no uă ca re po rne ș t e t o t din câ mpurile pe t ro lie re din M a ngîs la k ș i
Te nghiz, da r o co le ș t e Ce ce nia ș i a j unge în a ce la ș i po rt la M a re a N e a gră .
Co ns t ruit ă de R us ia , Ka za hst a n ș i dif e rit e co mpa nii mult ina ț io na le ,
a ce a s t ă co nduct ă a re o ca pa cit a t e de t ra ns po rt ma i ma re ș i livre a ză
pe t ro lul la un pre ț ma i mic.
Integrarea sau dezintegrarea spațiului ex-
sovietic

• Mod ul în care vor evolua statele în fostul spațiu sovietic rep rezintă o
p rob lemă la care numai timpul p oate răsp und e.

• Dar tendințele, p entru a se concretiza, au nevoie de încurajare , d e

sp rijin.

• Dacă avem în vedere tend ința desprinderii politice și

consolid ării acestor țări ca entități statale de sine stătătoare, atunci
acest p roces nu se p oate realiza fără un anumit sprijin exterior.
Rusia – o Uniune mai mică

• Din punc t de veder e etnic , Rusia este la r ândul ei eter ogenă, populația
no n-r usă fiind de apr o ape 30 de milio ane.

• Cu alte c uvinte, Rusia este o Uniune mai mică, car e se deosebește de

Uniunea S o vietic ă pr in c r iter ii c antitative.

• În cadr ul po pulației f o stei URS S , r ușii dețineau ceva mai mult de 50%
din po pulaț ie, iar în c adr ul Feder ației Ruse po nder ea lo r este de peste
75%.

• Pe de altă par te, 20% din etnic ii r uși tr ăiesc în afar a gr aniței Rusiei
pr o pr iu-z ise, f iind de multe o r i pr iviți cu suspiciune, ca str ăini.

• Un luc r u este c er t: Rusia nu po ate în nici un fel miz a pe națio nalism și

va fi c o nstr ânsă să ado pte o po litică supr anațională.