ap

106
Compozitia porneste insa in primul rind de ta
forma riguros geometrica, sinonim& cu
frumosu! si rafinamentul estetic; abordarea esta
total formalist.

fi
i kos
107. tnigo Jones, (uear's House Gi

eonwich, 16754

Dar dincolo de aceasta supralicitare a

reprezentarii e loc si pentru un minim
contort. Alberti, printre alte indicatii peniru
© “bund folosinfé” a vilei ideale,
recomanda: “ea va avea mai multe parfi:
una accesibiti tuturor, alla deschisd unei
companii mai restrinse ¢i in sfirsit, o parte
rezervaid intimitati?” 2 Cu toate acestea, vila
prezinta un plan relativ permeabil pentru
numerogii membri ai casei, care sint tofi -
barbati, femei, copii, servitori si musafi

obligati s4 treaci printr-o serie de camere

intercomunicante unde se desfasoaré
activitatile cotidiene. In camerele
comunicante de odinioara, miscarea prin
spatiul arhitectural se facea mai degraba
prin filtrare decit prin canalizare. In timp ce
in sec. XVI 0 camerd cu patru usi era
definifia insdsi a unei Incdperi comode, abia
catre sfirgitul sec. XIX 0 asemenea
permeabilitate va fi considerata
Inacceptabila. Teoreticienii itatieni, in frunte
cu Alberti, recomandau, dupa gustul antic,
9 muifime de usi, in Villa Madama a lui
Rafael toate camerele au 2, 3 sau 4 usi;
trebuia facuté 0 usa oriunde era 0 camera
alturata, casa devenind o matrice de
unitati cistincte, dar foarte legate intre ele.
Aceasté caracteristicé va deveni
indezirabilé pentru spafiile locuibile,
1 din; R. Patrulius, Locuinfa in timp si spatiu, 1975,
p. 125, @Ed, Tehnica
2 cf. Ch, deta Ronciére in: ISTORIA..., vol. Il, p. 287

Locuicn

deoarece camerele de trecere fac

imposibita intimitatea si retragerea.3

Confortul privat e totusi inca ceva

secundar.

Florenta, M. Michetozzi,1444)4

* PALATUL este regedinta nobiliard urband

- spre dedsebire de castel, care este
centrul izolat al domeniului feudal. Pind in
sec. XIV palatul e un turn de aparare, cu
arcade $i porticuri ta nivelu! strazli
addpostind 0 via} publica ce se
prelungeste In mod natural si fara
Intrerupere pina in apartamentele private. in
sec. XV, palatul capata, mai ates la
Florenta, c individualitate masiva izolaté de
spatiul public. Parterul nu mai e deschis de
pravélli si portice. Viata fariliala se retrage
in curtea interioara si in anfiladele
camerefor. .

Palatul Medici-Riccardi (fig. 108) a stabilit

modelul pentru proiectele de palate
toscane din sec. XV, Planul, desi nu pertect

3 Odata cu limitarea aumérutut ce usi, a epérut gi un

alt element destinat a reduce contactele obligate
intre membrii aceteiagi case: accesul independent;
cf. PAUL-LEVY 51 SEGAUD, pp. 291-233
4 din: Sir BI Fietcher, A History of Architecture,
London, 1987, p. 851, @ RLB.A. Library

Cugpteciel IE Mostele che hace

simetric!, @ organizat in jurul unei curti

centiate cu arcade; splendida cortile este ta
palatele italiane prilej de inspiratie din
modsle romane antice. O scar care
porneste dinspre curte duce ja spafitte
inaic de fencuit de ia etajul 1: piano

pri
nobis. Aici se desfisoard o suita de
apartamente ce contin camere legate intre

ele ir enlalé Ai doiles nivet este destinat

cowtior, servicilor etc. in spate se gaseste
o qniding.?

Muttimile de incdperi ale palatelor, mai mult

sau mai putin specializate (sala, camere,
anticamere, sala de arme, studio, cella,
foggia) se repartizeaza pe etaje, deloc la
intimplare. Spatille destinate depozitarilor gi
serviciilor sint instalate la parter sau subso!;
parterul masiv, cu putine goluri, este de
obicei inchis catre sirads, senzatia de
inchidere find si mai mult intérita de
folosirea pistrelor mari in bosaj grosier.
Accesul la aceste spatii se asigurd pe sub
arcadele cortile-ului; acesta are acces ta
strad’ prin intrarea boltita, androne. Atunci
cind patatul are o gradina, apartamentele
stavinului se pot deschide spre aceasta
chiar la parier. Spafiul destinat vietii
Cotidiene se desfdsoara insd la celélalte
staje. Etajul inti este considerat etajul nobil
(Biano nobile) si cuprinde incdperile cele
mai prestigicase, dormitorul stapinilor,
anticamera. eventual sala de arme, studio-
ul sau studiolo-uiui (cabinet st birouS al unei

tatu a fost extins (iy TEED) te farniia Piccard

gare a acéuigat inci 6 travai i cele 11 initiate.
? Cele tre nivetuni ake fafaced tripartite tid pantry
alatele Renasten! itlienc) sinttratate gradual, de la
fusticarea masiva a pietrei de fa parter pind a
Prolucrarea delicaté a apareiajului ultimutu nivel.
Fatada e incoronata de prima comisé “all'antica”
{ntinité ia programele domastics. Scara
arhitecturalS a curtil este mai micé decit scara
fotadei; imagines interivaré © mai intima; cf. Sir
Banister Fletcher, A History of Architecture, Ed. by
2 Mosgrove, Butterworths, 1987, p. 851
8 Stuctoto, 0 incapere foarte mica tard cémin si fri
© fereastra mare, isi face apantia in palatele italiano
ale Renasteril. Originea acesteia este fara indoiaia
Monasticd. Dubla semnificatie a cuvintului, care
indica fie © piesa de mobilier - pe care te agezi sd
cttesti o carte pus pe un pupitru - fie o Incdpere cu
‘sceeagi functie, este somnificativa pentru procesut
#e cteare a noilor spatil private pomind de la
slotrente de mebilier (casetele cu ustensile de seris,

107

societa{i umaniste] si mai ales sala cea

mare, care ocupa deseori toata fatada spre
strada (de exemplu la palatele Pazzi sau
Medici). Ritmul ordonat al ferestrelor nu
corespunde neapdrat imparirii interivare
Atunci cind palatul e ccupat de o familie
multinucleara, la fiecare etaj se poate
organiza oricind un spatiu privat separat.4
Alberti recomandé celer dei sofi camere
separate pentru a nu se deranja unut pe
ceidiait. Cele doud incaperi comunica
printr-o usd. favorizind intitnirile sotiior si
Pastrind discretia tor. Dreptul la o camera
Separaté este $i mai indispensabil pentru
virstnici, sustine el, siin ciice caz se cuvine
sefului familiei. Camera poate avea aldturi
un studio - birou - unde se pastreaza
documentsle de familie si unde tatal isi
redacteaza eventual memoriile. De
asigurarea spafiului privat rezervat tat&lui
depinde deci pastrarea traditiei families;
capil de familie au spatii personale unde se
pot izola sau pot avea preocupari ce
dezvolté spiritul. Si doamnele nobile au
deseari propria lor camera.5

Functia de reprezentare e esentiala. Grija

arhitectilor Renagterii este mai ales cum s&
creeze © corespondenta intre conditia
Proprictarului si efectsie arhitecturale.
Interesul pentru locuire se leaga mai mutt
de exercifiul de stil decit de realitate,
Vitruviu insusi, la care se recurge in mod
Curent, se refetise Ia aspectul si proportia
Spatillor in funcfie de conditia celor care te

St
cufdrasele sau sipetele in care se pastreazd
scrisorile, actole si socotulle inlocuiesc fa cei mal
s&raci stucio-wl}. Loc da retragere rezervat
stépinului casel, stucio-ul are uneot niste us! solide,
Prevazute cu inculetori si zavoare. Lectura,
‘contabilitatea, rugdciunea nu au nevoie de cine siie
mobilier, Inafard de o masuta si un scaun. Cel
care exercita o profesiune liberaia si ramin celibetari
~ Medici, avocati etc. - isi pun adesea fn studio-ul lor
‘un pat, aléturi de materialul destinat experientelor
stiintifice si de carti. in studio intra numai ‘stépinul
casei, singur sau insotit de un prieten intim, fiu sau
nepot, pentru a discuta in taind de afacerile familial
Sinteza umanistdi a vietil active - de ataceri, politic
sl lubire de lteraturd - fgi gseste locul in stucto. Tot
aici sint pastrate colectiile de monede, medalii,
pietre Pretioase sau objecte emailate; of. 0. Ranum
in ISTORIA..., vol, V, pp. 281-283

4 cf.Ch. dela Roncire, ibid, pp. 220-221

5 cf. ibid, PP. 260-262