0

Biblioteca este spatiul de lucru familial,

unde copii si adulfii deopotriva citesc,
studiazé, viseazd iar femeile pot chiar s& se
Indeletniceasca cu lucru manval.

+ SPAT DE SERVICIU. In casele mai

bogate se asiguré cu strictefe autonomia
fiecdrei parti de locuinté - zon privatd,
zona de receptie si mai ales zona de
servicii (fig. 123) - printr-o multitudine de
scéri si culoare.1 Fiecare camera principala,
cind e posibil si altelele, are doud intrari.
Indepartarea servitorilor, deja inceputa in
secolele anterioare, se accentueaza si mai
mut. Scara de serviciu (fig. 118, 122, 123,
125) le asiguré acestora o intrare
independentd, Anticamera e un fel de teren
neutru intre stapini si servitori, adevarata
placa turnanta in jurul c&reia se distribuie
totul.

in familitle mai putin bogate, femeia trebuie

88 dispun de cei putin o bond pentru ca
familia s& se demarcheze de muncitori si s&
acceada la statutul de mica burghezi
Casele respective fiind mult mat mi
spafille de serviciu se reduc la bucatarie si
camera bonei. Imitind in masura posibilului
dispozitia spatialé a marii burghezii,
bucatiria se gaseste si aici izolata intr-un
colt al locuintei, intunecata si prost
mobilat&; ea va fi pe tot parcursul sec. XiX
un spafiu anex rezervat exclusiv
servitoarei.?

CAMERE PENTRU SERVITORI. ln

societatea traditionalé, servitorii erau
Intotdeauna integrafi vietii cotidiene a
familiel ~ atit la faranii si artizanii care
angajau argafi si servitori, cit si in marile
“case” aristocrate. Servitorii si ucenicii erau
trataji aproape-ca fiii si fiicele casei, erau
imbracati, hranifi, educati. in societatea
burghezé, insd, servitorii sint considerati ca
niste straini ce perturba viafa familiala si
sint finuti la distanta. Acestei indepartari i
se adaugé si conceptiile igieniste, care
pratind izolarea de niste indivizi prin fora
jucruritor mai “nespaiati". Se doreste astfel
0 separare clara stpini-servitori in locuinta
Planul locuintel burgheze e conceput in asa

Locuire

fel incit munca servitorilor s& dispar&

complet in spatele usilor de serviciu. In
imobitele de raport, camerele servitorilor
sint excluse din apartament si se grupeaz’
in general la mansarda sau la parter. In
casa burgheza, servitorii sint cazati
mizerabil, in-camere minuscule $i debarale,
f8r8 sd li se asigure nici un pic de intimitate;
ei prefera de aceea, cind se iveste ocazia,
sd fie cazati in camerele friguroase de la
mansarde, unde pot mcar avea un loc al
lor.

Numérul servitorior scade drastic dupa

primu} razboi mondial; noul val de
industrializare se face incé o dat in
detrimentul economisi domestice.9

1. scara principslé, 2. scara secundaré,

3. marea galerie, 4, galeria
de serviciu, 5. galerie intimd,
& marele salon, 7. mic salon
sau camerd, 8. sufragerie,
9, cabinet de toaleté,
10. sald de baie,
11. wo, 12.bucétare,
13.camerd,14. curte
(dou apartamente)

123. Saunier, Imobil fa Pars (otajut), 19124

BUCATARIA. Bucataria este si ea cit mai
indepartata de camerele “frumoase” (fig
118, 121, 122, 123). Nici macar apropierea

1 cf, ELEB-VIDAL si DEBARRE-BLANCHARD, p. 94

2 cf. PARAVICINI, p. 67

® et. ibid, pp. 66-68

4 din: ELEB si DESARRE, p. 52

Coaptiel I Stoskede she boctaire

de sufragerie nu e neaparat cdutala. cu

excepjia locuintelor modeste, unde nu
exista servitori. In hétel, bucdtaria e de
obicei amplasata chiar la subsol. Acest
obicei e respins insé de multi arhitecti,
printre care Viollet-ie Duc. Guadet, de
exemplu. criticind si ef “obiceiul englezesc”
de a pune bucatéria la subsol, afirma cu
naivitate ca, odafé cu inventarea
ascensorului si a monte-plats -ului viitorui
bucdtariilor e in partea superioara a casei,
sub acoperis, unde beneficiazi de
ventilarea optima
indepartarea bucatariei
se datoreaz unei imagini a functicnalitati
acesteia cu totul diferita de a noastra;
pentru burghez, bucataria inseamna
mizerie si mirosuri neplacute.'

Istoria bucatariei este jalonata in primul rind

de transformarile succesive ale surselor de
caldurd. Secote de-a rindul, focul din vatra
semineului ramine singurul mod de a
prepara mincarea si de a asigura inciizirea.
In Franta, de exemplu, abia la inceputul
sec. XIX focul de semineu este inlocuit cu
focul de carbuni din soba de fonta.
Intretinerea_ei @ complicata: trebuie
aprovizionata zilnic cu combustibil, trebuie
evacuata' sistematic cenusa si trebuie
supravegheaté permanent pentru ca focul
sd nu se stinga. Aparitia sobei cu gaz va fi
imediat deosebit de apreciata, pentru ca
asiguré in primul rind 0 mare economie de
timp. Domnia ei ¢ ins scurta pentru cd pe
la 1900 apare electricitatea care rivalizeaz&
cu gazul? Atit soba cu gaz cit si cea
elactricé determina o transformare a
aspectului si a organizarii bucdtariei. Dintr-
un spatiu plin de cenusa, praf si fum,
aceasta poate deveni, odata cu disparitia
sArbunelui, un spatiu veritabil igienic. Nimic
n-o mai impiedicd pe stapind sa
supravegheze ea insasi bucdtaria, caci
aceasta va fi la fel de curata si sénatoasd

1 cf. ELEB-VIDAL si DEBARRE-BLANCHARD, pp.

108-118, 122

2 Darbeneficiarii sint dezorientati de pita electrica,

entry cd sursa de caldurd nu mai # direct viziblé:
fiacdra devine “abstracta”, cea ce recrezinta 0
rastumare 2 habitudinior. Ea a necesitel aumeroase
demonatrati in public si eforturi pentru educarea
consumatoriar.

_ 222,
ca si celelalte camere ale apartamentului.
Dintr-un spatiu rezervat numai servitorilor,
2a devine un loc vaiorzat, luminos, spatios,
conceput pentru stapina casei?

BAIA. Pentru mutt timp, cada de baie este

un element de mobilier mobil (sic), fr
amplasament fix. Practica de a livra bai
caide la domiciliu se petrece deja in
Germania de multa vreme. Se aduce si
cada si apa, ceea ce numai burghezia isi
poate permite; oricum, aceasta nu se
intimpla mai des de o data pe luna. E in
general un lux al femeii, care std ore intregi
jin cada (fig. 124). Barbatul sau se abfine,
sau frecventeaza bai publice.

) cada mobité in fata unui seminey 18429

Sala de baie e rara. Dacd “morning bath”

devine pentru burghezia bogata din Anglia
victoriand o adevarat institutie, peste tot in
alte regiuni igiena se reduce Ia simple
ablufiuni ale anumitor parfi ale corpului. Si
asta cu atit mai mult cu cit medicii sir
foarte rezervati cu privire ta practicarea
recomandarea tipica in tn sec. XIX este ca
sd nu se facd baie mai des de o data ia 15
zile sau chiar o lund. Baia are o utilizare
limitata, inconjurata de multiple precaufii
medicale si morale. Chiar in vastele
apartamente ale inaltei burghezii exista
deseori o singur& sald de baie, in schimb
3 Dar asia se in

PARAVICINI, pp. 71-73 .

4 din: U, Paravicini, Habitat au férinin,
1990, Presses polytechniques st unive
romandes, lausanne, Suisse (apr. BY!
Vautorisation de Mactteur)