t

20
sistem in general corporatis, dar mai are
afinitéfi cu gruput sistemetor rudimentare.
Spania de dupé dictatura se apropie
vertigines de statefe liberal.

Jn aproene taate farile foste comuniste dirt

estul Europei felul reformei este sd se
readucé legile piefei in asigurarea
lacuintelor. Aceasta inseamnd partial
reducerea subsidiiot de stat $i focalizarea
pe focuinfe specific orientate. Banca
Mondiala a recomandat, periru evitarea
probiemelor sociale, o cregtere anual
constant’ a chirilor si un ajutor de tranzitie

Pe perisads timitaté. Vinzarea locuinfelor

din sector public catre chiriasi fa preturi
joase ¢ 0 alti trasdturé comund a
teformeior politice din aceste tari. in
ptivinta ofertei de tocuinfe noi, scopul este
88 se reducd costurile de produofie prin
introducerea competitie’ libeve In industria
de constructit si privatizarea ofertei de
terenui. Piaja traditionalé de teren &
deseori vdzuts ca marca a reformetor
sconomice din aceste tari? -

Dav pentru tendinjele recente din politica

eurapesnd cazul suedez @ poate ce! mai
sinptomatic. Noul guvern de dreapia ales:
in 1991 a Inceput si renunte treptat la
caracteristicile sacial-demoorate ale politci!
iocvirll. Acurn eliberarea piefei e privita gf
aict ca find cel mai evident med de
crestere a eficientet.3

+ Chiay dac&é se confrunta cu diverse

probleme sociale, fh incuires european’ nu
criza de tocuinte este cea care determina si
va determina tn viitorul aprogiat orientarile
paliticit locuiri. Aceasté observatie nu se
tefera numai ta tarile occidentale; ir

i
Romania, de exempiu, din punct de vedere
numeric, cererea este in mare satisfacuta
de’ numdrul de locuinfe existente. Pe
ansamblui taritor occidentale, rata
constructiitor de locuinfe noi s~a stabillzat

1 ch. ibid, pp. 32, 96-97, 52

2 of ibid pp. 454-155,

2 Desi orice sistem necesita schimbisi fh timp, @ clar

cd motivajiie noil puta! suedoze au fest n mare
parte pur ideologice. Chiar st politcite pletei libero
‘pot fi doar atitudin’ ideclagice: =! nu trabula ultat o&
‘apestea pat conduce 1a 0 ineficiontd $ risipd fa fel
de mare on of economia do comancda; of. ibid., .
155

_ Leeuire
deja cam ta jumdtate din cit era cu 20 ck
ani inainte, crescind ir schimb investitite
pentru reabilitarea locu.ntelor existente.*
Pentru ca prosperitatea tinde 38 creased,
se observa tendinta de reducere @
numarului de locuinte publice si de
orientare @ sprijinului public mai degrabA
direct c&tre indivizii interesati. Capacitates
individualé de @ obsine In proprietate o
focuinta de o cit mai bund calitate aste din
ce in ce mat mutt fn obiectivul politicilor
seuropene.

Individul capabil, dar si responsabil, in a-si

asigura 0 tocuire de calitaie - iatd ideaiut

catre care tinde orice regim din lures

deavoltaté de azi.

“A +* nr. 1061950, p, 82

CAPITOL

FILOSOFIA LOGUIANE
Deus jucrati flosofice pat fi: considerate oa
avind un rol primordial In constituirea unei
filesofii contemporane a locuirii: Ravan,
Wohnen, Denken de Martin Heids
(Construire, locuire, gindire”, 1954) si La
poétique de lespace de Gaston Bachelard
Poetica spatwlui", 1957}. Dupa sisi
anitor ‘60, aceste lucrati au contribuit ta
constientizarea importaniel existentiaie a
relatiei pe care omul o stabileste cu spatiul
construit sin special cu focuinta,
Gindirea tui Heidegger! devine subject de
studiu explicit la inceputut aniior ‘80, Fara
s& se ocupe de profesiuned de arhitect ca
aiare, Heidegger gi-c reinchipute in raportul
sau cu exisienfa umana Afirmatia lui
Hékdarlin “aichterlich wohnt der mensch”,
readus’ in atentie de Heidegger, va ft apoi
de nenumérate orf preluatd de teoreticienti
de arhitectura si va daveni asitel “port-
drapelut ambiguu al unei armate de
savanti”. “Succesul este monden, pentru
e& spuniind ¢& amu! iocuieste poetic mi se
rized rare tucru, Ca orice afinnatie despre
Omi in general, si aceasta se va aplica
aumai acelora la care ts gindesti in
momental in care 0 enuntl. Pentru arhitecti
va insemna cd omul-arhitect locuieste
poetic pentru c& ef stie inventa spatiut"?
In continuars vom faoe un foarte scheniatic
rezumat al fucrarior tui Heidegger
“Construira, iocuire, gindire” gi “fn chip
poetic locuieste mut”,

jvarte puternic teorie contemporani

shitecturis (si+! dim exemple daar pa Christian
Nerberg-Senutz,

Bwscenc
2 BAUL-LEVY si SEGAUD, pp.242-249
3 le doar scheletu! texistor lui

2 Ge em radat
‘ici un raeurnet au po ur

Heidegger. Oncur

UIRE, LOCUIRE, GINDIRE.” 4

* Construirca are drant scop locuirea. Desi

nu toate construcitile sint locuinte, toate ce
situeazis in dorneniut focuiril; aceasta nu se
jimiieaza deci la tocuinta. Dar construiree $i
locurea nit stint numal taporiul

ijinc/scop, ¢ constnuires este ea insasi

Porind de la vechile sensuri ale cuvintulut

bauen (a construi) se ajunge nu numai (2
ientitatea dintre @ construt si a locul, dar si
dintre 2 fi si a ‘ocui. Pe measur ce sensul
originar al cuvintelor se uit, nic! locuirea nu
mai e recunoscuta ca fiinta insdsi a omuiui.
Sensul esenfial al fimbii este dat uitarii +
favoarea semnificatiifor mai specializate,
dar mai superficiale ale cuvinteler.
Sensul originar al conetruirit ne conduve ts
conoluzia c& noi nu lecuitn pentru od am
consiruit, ci construim si am construit in
mésura in care posedim capacitatea de a
tooul.
« Esonta iocuitli, asa cum rezulté din
cuvint wuon, este réminerea,
siiaguirea, Ea e legata de ocvotire - intr
utr sens poritiv: care permite lucrulul ocrotit
sé-gi pAstreze esenja se. Senta uman’
rezida in sensul salasuvit_muritorter pe
pamint. Pe paniint inseamna sub cer, deci
Ginaintea divinilor. Pamintul st cerul, divinit
si muritoni formeeza un tot, plecind da lao
unitate originard. Muriterli Jocuiesc aturict
cind pastreazé acsastd tetrada hy esen;
Loouitea ocrotegie tetrade aducind esenta
ai in fucruri. Murltorii Intrefin $i Ingrjesc
lucrurife care se ivesc de ia sine, iar pe
acolea cars mu se ivese, fe edifica anume.
* Din vechea semniticatie @ cuvintuful
Raum rezuit’ c& spafiul este ceve eliberst
in vederea ungi delimitari. Limita nu este
loculin cars inceteazé un fucru, ci, asa cum
au observat grecii, limita este ioc! din care
un lucry i=! incepe esenta. Spatiut este, pvin
esenfs sa. ceea ce este inirodus in limit
olalt’ se face prin

feu! original, ci s dear ¢ invitstie Ia lecture