20.

* DE CE E NECESARA © POLITICA A
LOCUIRII. Dreptul ta locuinia este
recunoscut ca drept fundamental al omulut
Dar intr-o organizare complexa a societStli,
acest drept nu se satisface de la sine si
apar deseori fenomene de criza
Surmontarea crizei de Jocuinfe este
obiectivul principal af oricdrei politic’ a
iocuiri. Cazu! Germaniei este exemplar:
daca in 1948 peste 25% din locuinte erau
complet distruse si alte 30% serios
dateriorate - mai mult deoit o crizé, un
adevarat dezastru national - datarité unei
politic’ eficiente in 1985 deficitul de locuinte
era surmontat.!

Problema unsi crize a locuintelor s-a pus

pentry prima cat& in mod acut odaté ou
ravoiutia inclustrialé, care a determinat o
Cislocare masiva de populatie catre orase.
Criza locuinfetor este caracteristica
madiutui urban, in modul de viata traditional
rural problema locuintetor rezolvindu-se
cumva de la sine. Dezvoitarea rapida a
oragelor este cea care a dus la
constientizarea acestel probleme. Dacd fa
inceputul secolulu! poputatia citadind
reprezenta 3% din populajia globului
astdzi ea este de 30%, iar in anumite
ragiuni a ajuns la 80%.2 Aceasta migrare
qu se reaiizeazd numai de la sate la orase,
ci $i de fa regiuni mai sdrace catre regiuri
mai dezvoitate, Ins& fenomenul isi are si
reversul: acolc unde o activitate economica
decade, camenii pleaca.? Pentru ovitarea
jenomenelor negative de supraagiomerare
sau depopuiare, ambele insemnind
degradarea habitatului, e necesar ca fortele
publice s intarvind.

Agiomerarile implic& in general atltes relatil

umane, inctt nigte reguli par binevenite si
uneeri interventia lor este chiar absolut

1 of, ENCYCLOPAEDIA... ¢. 11, p. 173

2 cf HAVEL, 9p. 45-47 In Franta, de exemolu, in

1846 2496 clin populatio era citadiind, in 1911 443%,
in 1946 56%, iar In 1980 69%. In Roméaia, procesul
de industrislizare fortata a avut crept conseci
cresteri rapide ale populatie’ din modi! urban (cu
6,356 in 1984, 8,99 in 1974, 12,196 in 1984).

3” De exemplu, cisparitie cligentslor, af céror centry

era Orléans, a facut cs populajia sa 28 sceda. In
adevirate “orage fantom’; cf. ibid.

faveuire

necesaraé (de exempiy in probleme de

igiend publica, protejarea pairimoniulu,

restructurare urbana eic.). Chiar si decizilie

individuale se iau in functie de politica sau
de absenta politicii autoritati

Politica focuirii « necesara gi in contextul

mai larg al stimularil constructilior, pentru
c& locuintele alcatuiesc sectorui lor
principal: 7796 in Marea Britarme, 63% In
Franta, 61% in Germania, 63% In Italiat
Constructitle tn general si cele de locuinte
In special sint o oglinda a prosperltatii une!
societati si a starit unei economii. in Sparia,
unde dezvoltarea urbana e recenté si
rapidé, aproape un sfert din populafia
activa din industrie lucreazé in sectorul
construcfilior.6 Vechiui slogan “cind
constructile merg, totul merge” este exact
din punct de vedere economic, pentru c&
putine brange aie industriei ramin neatinse
de dezvoitarea lor.

Criza de locuinte nu are numai aspect

cantitativ, ci gi calitativ. Cererea de locuinte
creste permanent nu numai prin cresterea
numericd @ populatiei, dar si prin cresteres
exigentelor omului modern. Orice politica a
locuitii promoveazA deci, mal mult sau mai
putin direct, ameliorarea habitatutui.
4G. Romain: EUROPAN &9, p. 121
8 of ENCYCLOPAEDIA... 6. 14, p. 181

jitolul V. Politiea locuirtt

A. COMPONENTELE POLITICH

LOCUIRY

“Lantul" productiel de locuinte are

urmatearele étane!: promovarea - care se
refer {a cine initiazd procesul de
constructie, asigura terenui, finantarea si
sonstructia si controleaz4 distribuirea
produsului final, praductia propriu-zis& -
constructia efectiva a locuintel si consumut
- respectiv abtinerea locuintei de cdtre cei
32.6 vor locui.

1. PROMOVAREA

in farile avansate axist{ in mare trei

sectoare de promovare?: privat, social gi
autopromovarea. Seciorul social de
promavare cuprinde inifiativa publica, cea
cave urmaresie ca societates s4 asigure
losuinte tuturor membrilor @i.. Sectorul
privat gi aulopromovarea privesc initiative
particular’, care are ca scop fie obtinerea
unui beneficiu, fie asigurarea propriel
tocuinte,

INITIATIVA PRIVATA
Pentru rezolvarea probleme numérnulai 31
calitéi iacuintelor, primele solutii care se
ofera sint ceie care fac apei la inifiativa
privaté - care se bazeaza pe inijiativa
ingividului, singur sau asociat. istoric
vorbind, acestea sint cele mal vecki. Ele
presunun faptul c& un numdr suficient de
mare de Indivizl au o suficient& potenta
economicé; nu tntimplator deci initiative
privat este principala forma de promovare
in. mejoritatea {arilor dezvoltale
contemporane. in Marea Britanie, de
saxemplu, productia de locuinje e domir pata
de un larg sector privat?

¥ ef. BARLOW gi DUNCAN, p. 32

2 et. ibld, pp. S0-31

3 gtit I promovare cit $i in producfie, modul

‘speculatty determinfad aif asigurarea terenutul ct ¢
comportement fimelor da constructit ct. ibid. pe.
35.97

* PROMOVAREA SPECULATIVA.
Constructia de locuinte este inifiatd in acest
caz de un agent privat {developer) care
cumparé terenul, se ocupa de procesui de
constructie sau construieste el insusi
locuintele, vinzindu-le apoi le chele.
Develope-ul incearcd s&-si croiasc3
produsele cit mat aproape cu putin de
cererea existent’ pe piata, pentru a evita
stocurile. Nu construieste risa pentru un
client anumit si nu exist& piata garantat4
pentru locuinfeie respective. Procesul se
conduce dupa criteriile protitabillt si
tocuintele se distribuie pe baza de piata.
Marea Britanie este fare cu caa mal larg
promovare speculativa in sector privat din
toaté Europa Sistemul britanic @ ins&
caracterizat de un fnalt grad de
nasiguranté. Firmele cautd si realizeze din
constructia de locuinfe mari profituri, dar
asurnindu-si si un mare rise. Profiturile pe
termen scurt pot fi foarte mari in
comparatie cu alte state suropene. dar ele
sint Instabile s! ciclice, facind firmele
vulnerabile in fimpul wnor crize mai
indelungate.5
© PROMOVARE PRIVATA CU PROFIT
LIMYFAT. Th acest caz, constructia se
dirljeazd dupa aceleasl principii speculative,

insd existé norme care regismenteaza atit

costul terenuiui cit $i preful final al casei,

Locuintele produse se aloca pe baza de
liste de asteptare mai degraba decit pe
plata liber&; tn schimb, destacerea e in
mare parte asigurata. In mod normal,
statele incurajeazé aceasta forma de

4 fy Marea Britanie, 75% din locuinfele consirvite

Intre 1980-88 au s-au realest in promovare
spaculativ’ (20%, sint locuinta sociala - construite
ds locuinte, fundstii caritublle
nentarea for provenind de 1a
construit in auto
¢ vesting

indepen:
guvernu! central, restul 6
promovare si promovare privatd cu pr
ibid, p. 41 a
5 In Frenta, piota de locuinie @ ceva tra! stabili,
venfturile sint mai micl dar mat constante. Te
extroms cealalts, Suecia, unde promovares:
spaculativd 2 infied, situatia 0 cu tote! cee & oe
Profiturla promovari de tocuinte Sint Oe
joace relat ix site state, totus! voPnUe St

stabile; cf. ibid, p. 142 va