Sunteți pe pagina 1din 8

ANUL XVII • NR.

304 • 5 octombrie 2010

Ordoliberalism şi
economie socială
de piaţă în România
În aparență, un pariu cu miză preponderent ridicat a fost: cine suntem noi, de fapt? Ce înseamnă economia socială de piață, este atât de complexă:
teoretică, în realitate, cu consecințe practice astăzi a fi român? Aici dialogul a fost marcat de chiar dacă punem între paranteze veșnica discuție
importante: este posibilă preluarea unui model considerațiile lui Max Weber privitoare la nașterea despre specificul național, nu vom putea face
economic și social de succes într-o țară cu o capitalismului din spiritul protestant, dar și de abstracție de celelalte două componente ale modului
experiență istorică total diferită, cu o mentalitate eterna opoziție din cultura română dintre în care s-a configurat societatea după căderea
diferită – dacă nu chiar diametral opusă - și care tradiționaliști și sincroniști. În acest punct, dialogul comunismului. Participanții la acest grup de lucru va
sunt condițiile de posibilitate pentru o asemenea nostru s-ar fi putut împotmoli, dar am realizat că trebui să caute, nu spun să găsească, răspunsurile la
încercare? de-a lungul istoriei sale de peste 60 de ani însuși o serie de întrebări dificile.
conceptul de economie socială de piață a cunoscut
Iată întrebările pe care și le-au pus, la început de interpretări diferite și aplicații practice variate, astfel Ce este economia socială de piață?
drum, cu emoție, cu scepticism, dar și cu încât se poate vorbi astăzi de o economie socială de Ce fel de economie socială de piață ne dorim pentru
sentimentul unei urgențe presante, membrii unui piață rigidă, opusă unei economii sociale de piață România?
grup de lucru reunit sub semnul dialogului, pentru a flexibile. Decisiv este, în acest context, ce pondere Cum poate fi transferat acest model?
defini condițiile în care ar putea fi transferat în dobândește în aplicarea modelului atributul socială. Cine sunt actorii principali pentru un asemenea
România modelul german al economiei sociale de Așadar, nu este atât de important cine suntem, ci ce transfer?
piață. Sub egida Fundației „Konrad Adenauer“ și a vrem să devenim. Dincolo de aceste considerente de Şi chiar dacă nu vor găsi răspunsurile la toate aceste
Institutului de Studii Populare, în acest grup s-au etnopsihologie, rămâne certitudinea că principiile întrebări, cei implicați în căutarea lor vor deveni ei
regăsit profesioniști din cele mai diverse domenii: economiei sociale de piață se pot constitui într-un înșiși agenți ai schimbării.
economiști, firește, dar și istorici, sociologi, cadru adecvat, verificat istoric, pentru îmbinarea
politologi, ziariști, juriști, filologi animați de speranța creșterii economice cu echitatea socială. Notă: Grupul de lucru este o organizație deschisă,
că printr-o dezbatere neîngrădită de prejudecăți bazată pe voluntariat. Cei care doresc să participe la
sectare vor putea contribui la elaborarea unui proiect Economia socială de piață, democrația și statul de activitățile grupului sunt bineveniți.
societal pentru viitorul României. Din capul locului, drept constituie un tot indisolubil. Deficiențele
eram cu toții conștienți că un model societal nu dintr-un sector se repercutează cu rapiditate în
THOMAS KLEININGER,
poate fi mutat ca atare dintr-o țară în alta, dintr-o celelalte. Așa se explică de ce sarcina asumată de
director executiv ISP
epocă în alta. Și atunci, o primă întrebare care s-a grupul de lucru, autointitulat Ordoliberalism și

Institutul de Studii Populare


II 5 octombrie 2010 // nr. 304 // 22 PLUS

Principii directoare
pentru bunăstare, echitate socială
şi activitate economică durabilă
Depăşirea crizei financiare şi economice considerare a principiilor bunei stimulează competiţia. Iar răspunderea durabilităţii. Practicarea unei politici
mondiale necesită existenţa unor reguli guvernanţe. Elementele regularizatoare şi personală în cazul pierderilor limitează active în direcţia protecţiei climei
internaţionale. Economia socială de piaţă supravegherea consecventă asigură acţiunea iresponsabilă şi excesiv de constituie o obligaţie economică şi morală
poate să ofere cadrul necesar, având în controlul respectării normelor şi riscantă. în scopul asigurării fundamentului
vedere că este un model de ordine, sancţionarea comportamentelor natural pentru viaţă al generaţiilor
verificat la nivel naţional. Prin Tratatul de abnormale. Toate acestea nu reprezintă 5. Stabilitatea condiţiilor-cadru viitoare.
la Lisabona, statele Uniunii Europene se doar un scop în sine. Regularizarea este economice
obligă să acţioneze în direcţia unei adecvată şi corectă, pentru ca Ordinea economiei de piaţă necesită o 10. Politica pieţelor deschise
„economii sociale de piaţă cu grad stimulentele din economia concurenţială politică economică pe termen lung şi Acţiunile izolate, naţionale nu constituie
ridicat de competitivitate“. Instituţiile să fie astfel configurate încât acţiunea stabilitate macroeconomică maximă. În un remediu în perioade de criză,
Uniunii Europene, în special Parlamentul descentralizată din mediul concurenţial să special pentru pieţele financiare naţionale dimpotrivă: ele pot agrava efectele
European, au dovedit, mai ales în lunile conducă la rezultatele necesare, de ordin şi internaţionale trebuie să fie întrunite mondiale ale crizei economice. De aceea,
care au trecut, că ţin cont de această socio-politic. aceste condiţii. Investiţiile şi deciziile de este hotărâtor să existe o politică
misiune. Acum trebuie ca aceste principii consum pe termen lung presupun coordonată a pieţelor libere şi să fie
să fie valabile şi în plan internaţional. 2. Proprietate şi ocupare existenţa încrederii într-o anumită respectate regulile corecte ale jocului.
Aspectele relevante în acest context au O structură economică eficientă şi ordine-cadru stabilă. În acest context, Împotriva protecţionismului şi a
fost incluse în liniile directoare, orientată spre durabilitate trebuie să se trebuie respinse măsurile protecţioniste, naţionalismului economic trebuie
prezentate mai jos, de către reprezentanţi bazeze pe proprietatea particulară, precum şi politica monetară orientată continuată întărirea instituţiilor
de vârf ai mediului politic şi ştiinţific din aceasta fiind ordinea care asigură spre obiective naţionale economice şi de internaţionale relevante.
Uniunea Europeană. condiţiile, pentru ca drepturile de creştere, care sunt gândite pe termen
dispoziţie asupra bunurilor să fie în scurt. Premise pentru succesul unei ordini
Preambul mâinile întreprinderilor şi gospodăriilor economice globale în spiritul economiei
particulare. Existenţa proprietăţii 6. Bunuri publice puse la dispoziţie de de piaţă, cu orientare socială
Interdependenţa economică şi politică particulare este hotărâtoare pentru stat
sporită a condus, în multe ţări ale lumii, obţinerea de câştiguri prin muncă şi În economia de piaţă, statul este cel O economie deschisă şi globală are nevoie
la mai multă creştere şi concurenţă, la reprezintă baza pentru un patronat chemat să asigure punerea la dispoziţie de de un cadru internaţional. Trebuie ca şi la
îmbunătăţirea şanselor de pregătire, la inovativ. Numai ordinea economică bunuri publice, dacă piaţa nu poate acest nivel internaţional să fie aplicate
consolidarea infrastructurii sociale şi la bazată pe proprietatea particulară asigură lucru sau o face într-o măsură principiile şi regulile care s-au dovedit
reducerea pauperităţii. Cu toate acestea, ocuparea în mod durabil. Numai aşa insuficientă. Statul trebuie să se implice eficiente la nivel naţional şi european în
pacea, libertatea şi dreptatea continuă să există răspundere proprie şi iniţiativă în asigurarea unei infrastructuri cadrul unei ordini economice şi a
fie ameninţate. Distribuţia neechitabilă a proprie. Fără acestea ar fi de neimaginat performante, a unor şanse esenţiale valorilor, orientată spre o economie de
prosperităţii contribuie la creşterea gestionarea eficientă a propriului pentru educaţie, precum şi a asistenţei piaţă socială. Aceste principii asigură
tensiunilor politice şi sociale. Criza potenţial, a propriei educaţii, inovaţii, medicale cuprinzătoare. Efortul statului legătura dintre libertate şi
financiară şi economică actuală poate fi creşteri şi prosperităţi. Proprietatea va fi cu atât mai mare, cu cât există responsabilitate în folosul tuturor,
depăşită numai cu ajutorul unor reguli particulară este specifică unei ordini indigenţă socială, însă intervenţiile trebuind să fie îmbunătăţite în special în
internaţionale, aplicabile pieţelor concurenţiale în care un număr mare de acestuia ar trebui să fie limitate. domeniul pieţelor financiare şi întărite în
financiare. În acest scop, este necesară o firme mici şi mjilocii răspund cu comerţul internaţional. Sunt necesare
susţinere comună a economiei durabile. proprietatea personală pentru activitatea 7. Solidaritate şi securitate socială extinderea legitimităţii, a capacităţii de
Avem nevoie de consens internaţional, lor. Proprietatea constituie şi o obligaţie Creşterea economică favorizează funcţionare, a cooperării aprofundate
pentru a asigura bunăstarea, echitatea socială, folosirea sa trebuind să servească combaterea pauperităţii. Economia de dintre instituţiile internaţionale, precum
socială şi activitatea economică durabilă binelui public, fiindcă, în acest fel, se piaţă nu poate împiedica apariţia şi crearea de foruri de cooperare
în baza unor principii şi valori comune. asigură o acţiune moderată, durabilă a diferenţelor de venit şi a dezavantajării integratoare. Baza pentru toate acestea o
Iar efectele pozitive ale globalizării trebuie întreprinzătorului, cât şi protecţia faţă de unor părţi ale populaţiei. Din aceste reprezintă un sistem de drept autentic şi
ca, nici în perioade de criză, să nu fie tendinţa de a obţine profituri unilaterale motive, în economia de piaţă sunt o ordine democratică orientată spre
periclitate de protecţionism naţional sau şi pe termen scurt. necesare sisteme de securitate socială cu subsidiaritate. Competiţia politică şi
regional. Orientarea spre interesul larg impact şi conforme pieţei, participarea politică în rândul naţiunilor
general, legitimitatea democratică şi 3. Concurenţa ca bază mecanisme de compensare regională şi un promovează dezvoltarea economică şi
inviolabilitatea demnităţii umane Ordinea concurenţială mondială bazată pe sistem de control orientat spre stabilitatea ordinii sociale şi economice
constituie fundamentul unui astfel de formarea liberă a preţurilor optimizează performanţă, aşa încât să poată fi internaţionale. Numai într-o astfel de
consens, cu particularităţile culturale şi alocarea de resurse limitate. Concurenţa asigurată pacea socială, iar pături largi ale ordine poate fi asigurată informarea
sociale proprii. funcţională este motorul activităţii populaţiei să aibă o participare necesară prin mass-media independente
economice durabile. Concurenţa corespunzătoare la dezvoltarea economică şi prin asociaţii. Ca să putem avea
Principii directoare promovează eficienţa şi progresul, şi socială. „prosperitate pentru toţi“ este nevoie de
întăreşte acţiunea responsabilă şi consens şi de susţinerea actorilor politici,
Solidaritatea şi subsidiaritatea sunt împiedică apariţia unor forţe de piaţă 8. Compatibilitatea stimulentelor economici şi sociali, pentru asigurarea
principiile directoare. Solidaritatea este unilaterale. Ordinea concurenţială Pentru finanţarea obligaţiilor statului în echilibrului intereselor la nivel naţional şi
cea care asigură condiţiile pentru ca presupune ca, la nivel naţional şi economia de piaţă, este necesar un sistem internaţional.
economia de piaţă să se relegitimeze, internaţional, să existe pieţe deschise, fiscal stimulator. Taxele nu trebuie să fie
orientându-se în funcţie de interesul precum şi un control al statului şi al atât de mari încât să reducă stimulentele Prof. dr. HANS-GERT PÖTTERING
general. Iar subsidiaritatea creează şi comunităţii de state asupra forţei pieţei şi pentru performanţă sau să conducă la Preşedintele Parlamentului European
garantează spaţiul pentru responsabilitate a concentrărilor. Concurenţa se bazează distorsiuni prin efectuarea de alocări. JOSEPH DAUL
şi iniţiativă proprie. pe principiul performanţei şi al egalităţii Preşedintele grupului PPE
de şanse. 9. Durabilitate în Parlamentul European
1. Ordinea-cadru - statul de drept Orice ordine economică trebuie să poată Dr. WILFRIED MARTENS
Fundamentul acţiunii economice eficiente 4. Aplicarea principiului resposabilităţii fi măsurată în funcţie de rezultatele sale, Preşedintele Partidului Popular
şi durabile îl reprezintă un sistem de antreprenoriale obţinute pe termen lung. Din punct de European (PPE)
drept funcţional, sigur, care beneficiază Concurenţa liberă impune aplicarea vedere ecologic, social şi fiscal, Prof. Dr. BERNHARD VOGEL
de legitimitate democratică. Sunt create principiului responsabilităţii durabilitatea este unul dintre cele mai Fost prim-ministru de land,
astfel premisele pentru o economie antreprenoriale, aşa încât concurenţa importante criterii ale succesului, precum preşedintele Fundaţiei „Konrad Adenauer“
performantă, pentru o administraţie a bazată pe performanţă să fie în strânsă şi expresia echităţii dintre generaţii. O Prof. dr. CEES P. VEERMAN
statului eficientă şi orientată spre legătură cu răspunderea celor care ordine de drept bazată pe responsabilitate Preşedintele Institutului Ştiinţific
cetăţean, precum şi pentru luarea în acţionează. Perspectiva profitului şi răspundere contribuie la consolidarea al CDA, Olanda
22 PLUS // nr. 304 // 5 octombrie 2010 III

Economia socială de piață –


un model de consens
Discuţia despre modelul economiei sociale de piaţă ocupă un loc foarte important în filosofia
politică a Fundaţiei Konrad Adenauer.

Stabilitatea economică, politică şi socială dezvolta oportunităţile de consum, se pot „economie socială de piaţă“, descriindu-l adus economia Germaniei de Vest către un
reprezintă condiţia iniţială pentru motiva furnizorii în a realiza inovaţii şi a ca un fenomen, o manifestare a economiei foarte dezvoltat sistem providenţial, cel
creşterea economică şi pentru dezvoltarea promova avansul tehnologic, se poate de piaţă, care este dirijată cu intenţia de a mai scump şi mai de succes din lume. Mai
unei naţiuni. Distribuţia inegală şi realiza distribuţia veniturilor şi profiturilor satisface priorităţile sociale. mult, guvernul federal şi landurile
neechitabilă a bunurilor constituie un în funcţie de realizările individuale. În Germania era, în urma regimului nazist, o componente au trecut la compensarea
factor de sporire a tensiunilor sociale. O acelaşi timp, aceleaşi mecanisme ţară în căutarea democraţiei, libertăţii şi iregularităţilor din ciclurile economice şi a
cale de rezolvare a problemelor de acest fel împiedică acumularea excesivă de putere justiţiei în toate sferele sociale. Doream să schimbărilor din structura producţiei
este urmărirea consensului în sfera pe piaţă. Crearea unui cadru pentru avem o economie liberă de intervenţia mondiale, prin protejarea şi sprijinirea
socialului, a economicului, a politicului. competiţia corectă şi eficientă este statului şi ieşită de sub dominaţia acestuia. activă a unor ramuri economice. Guvernul
Acest efort cere însă din partea societăţii responsabilitatea statului, care trebuie Singurul rol pe care ni-l doream pentru devenea un instrument de conservare a
un angajament explicit şi o activitate totodată să stimuleze, prin măsuri stat era acela de protector al mediului unor industrii, pierzându-şi rolul de
economică sustenabilă. specifice, indivizii în acţiunile lor competiţional în faţa tendinţelor arbitru. Începând cu anii ’70, statul a jucat
Vitalitatea oricărei ordini sociale şi politice independente şi să sprijine iniţiativa monopoliste şi oligarhice, inclusiv de un rol din ce în ce mai important în
se bazează pe activitatea economică a privată. Instituţiile statului nu au voie să propria putere. Termenul de „social“ economie. Încercările cancelarului Helmut
naţiunii. Modelul economic socialist şi-a fie prea insistente şi să intervină grav în dorea să arate că Germania de Vest îşi Kohl de a reduce implicarea statului în
dovedit incapacitatea de a se susţine pe o activitatea economică a indivizilor. De dorea o economie naţională nu doar în viaţa economică, în anii ’80, nu au avut
perioadă îndelungată. Sistemul capitalist aceea este important să nu se aloce prea interesul celor bogaţi şi puternici, ci şi spre întotdeauna succes, el fiind nevoit să se
pur este, la rândul lui, departe de a fi un multă responsabilitate către instituţiile folosul muncitorilor şi al celorlalte concentreze mai degrabă pe provocările
model de succes. Numai luând în statului. Prin natura lui, statul îşi asumă categorii sociale mai slabe, care poate nu apărute odată cu reunificarea germană. În
considerare diferenţele dintre categoriile un rol de colector de impozite şi taxe, care ar fi capabile să facă faţă cerinţelor de condiţiile anilor ’90, statul a trebuit să-şi
sociale şi nevoile diferite acestora, pun o sarcină pe economie şi societate. competitivitate ale economiei de piaţă. asume o poziţie mai puterincă în
gândindu-ne la binele comun, la Această sarcină cade în primul rând asupra Termenul „social“ a fost ales în defavoarea economie.
legitimitatea diplomatică şi la muncii şi limitează, în consecinţă, celui de „socialist“ pentru a distinge După definiţa proprie, economia germană
inviolabilitatea demnităţii umane, putem este atât conservatoare, cât şi dinamică.
pune bazele unui consens în societate, care Este conservatoare în sensul în care se
să urmărească pacea, stabilitatea şi bazează parţial pe tradiţiile germane,
prosperitatea atât în interiorul societăţii, însemnând că noi, germanii, acordăm o
cât şi în relaţiile acesteia cu societăţile anumită importanţă rolului jucat de stat în
vecine şi putem vorbi de o dezvoltare economie, că ne supunem regulilor şi că
economică globală. Un asemenea model de suntem prudenţi atunci când e vorba să
consens a fost deja găsit şi se numeşte Economia socială de piaţă se facem o investiţie sau să ne asumăm
„economia socială de piaţă“. anumite riscuri antreprenoriale. Economia
Economia socială de piaţă se distinge ca distinge ca sistem economic atât de germană este însă dinamică, în sensul în
sistem economic atât de socialism, cât şi
de laissez-faire-ul capitalist. Spre socialism, cât şi de laissez-faire-ul care este orientată către creştere şi către
dezvoltare durabilă, chiar dacă această
deosebire de acesta din urmă, economia
socială de piaţă combină interesul capitalist. Spre deosebire de acesta dezvoltare ar putea fi mai lentă şi modestă,
nu rapidă şi spectaculoasă. Încercăm să
întreprinderilor private cu reglementările
statului în economie, într-o încercare de a din urmă, economia socială de piaţă combinăm economia de piaţă cu un sistem
social de bunăstare.
institui libera competiţie, un grad mare de
ocupare a forţei de muncă, adică şomaj
combină interesul întreprinderilor Termenul de „economie socială de piaţă“
nu a fost niciodată folosit în legile germane
redus, un standard ridicat al vieţii şi
condiţii de muncă corespunzătoare. Într-o
private cu reglementările statului ca model economic, pentru că nu avem în
Constituţie un capitol separat care să
economie socială de piaţă, negocierile
colective se poartă adeseori la nivel
în economie, într-o încercare de a privească economia. Totuşi, elementele
centrale ale conceptului, precum
naţional, între organizaţiile patronale şi
confederaţiile sindicale. (...)
institui libera competiţie. libertatea de asociere, libertatea
contractelor, libertatea alegerii profesiei şi
a locului de muncă, ancorate în
Noi, germanii, suntem mândri de Constituţie, formează bazele economiei
economia noastră, susținută de principiile sociale de piaţă şi exclud extremele
economiei sociale de piaţă. Sistemul precum planificarea centralizată în
dezvoltat după cel de-al doilea război economie sau capitalismul nereglementat.
mondial în Germania de Vest include atât o libertatea fiecăruia de a dispune de sistemul propriu de acela în care statul îşi În mai 1990, Tratatul cu privire la
dimensiune materială, cât şi una socială. veniturile proprii după dorinţă. păstra dreptul de a interveni şi de a uniunea monetară, economică şi socială
Politica economică germană s-a bazat pe Ideea economiei sociale de piaţă a fost conduce economia. între Republica Federală Germania şi fosta
conceptul de economie socială de piaţă. elaborată de către un faimos politician În spatele principiilor economiei sociale de Republică Democrată Germană creează
Ideea centrală era păstrarea mecanismelor german, membru al Uniunii Creştin- piaţă stă un mai vechi concept german, de cadrul legal în care economia socială de
pieţei libere, fără a afecta însă sectorul Democrate (CDU) şi cancelar federal între ordine, în baza căruia o economie, o piaţă devine ordinea economică a
social, cu scopul de a asigura echitatea 1963 şi 1966, Ludwig Erhard. Acesta era un societate, o politică ar trebui să fie Germaniei unificate. (...)
socială şi de a ne asigura că fiecare cetăţean reprezentant de vază al şcolii economice structurată, dar nu dictatorială. Fondatorii
german va beneficia de pe urma creşterii ordoliberale – un liberalism economic economiei sociale de piaţă au insistat pe
economice şi a sporirii avuţiei naţionale. care acorda un rol-cheie statului în faptul că a gândi în termeni de ordine este NORBERT BECKMANN-DIERKES,
Piaţa germană funcţionează după societate. Principiul fundamental al esenţial pentru dezvoltare şi progres. În referent al Departamentului Europa Centrală și
principiul „echilibrului dintre cerere şi ordoliberalismului este protecţia tuturor afara termenului de ordine, Ludwig de Est al Direcției Generale pentru Cooperare
ofertă“. Acest echilibru determină actorilor de pe piaţă, atât în calitate de Erhard foloseşte şi conceptual combinat de Internaţională a Fundației „Konrad Adenauer“.
preţurile produselor şi serviciilor. Pentru a furnizori, cât şi în calitate de beneficiari. „dreptul la ordine“, pentru a sublinia că Oficialul KAS a fost prezent la sfârșitul lunii
asigura o funcţionare eficace a celor două Coinventator al conceptului a fost colegul ordinea ar trebui să ţină de libera alegere a aprilie în România la întâlnirea constitutivă a
constante, cererea şi oferta, este important lui Erhard, Müller Armack, aflat din 1952 fiecăruia şi să nu fie impusă nimănui prin grupului de lucru KAS-ISP „Economie socială
să impunem acele reguli care garantează în poziţia de şef al Direcţiei generale niciun mijloc. de piață și ordoliberalism“. Textul de față
libera competiţie şi împiedică abuzul de pentru politici economice fundamentale De-a lungul timpului, termenul de reproduce ample pasaje din cuvântul
putere pe piaţă. În felul acesta, şi prin din Mininsterul Economiei, care a fixat „social“ din economia socială de piaţă a introductiv rostit atunci de către domnul
intermediul mecanismelor de piaţă, se pot pentru prima dată în scris termenul de început să capete un destin propriu. A Norbert Beckmann-Dierkes.
Iv 5 octombrie 2010 // nr. 304 // 22 PLUS

Ce este ordoliberalismul

Ordoliberalismul este forma din Germania căzuse victimă luptei pentru putere între aflat în competiţie pe piaţă, ia decizii cu care împărtăşesc elementele principale
a sintezei dintre doctrinele creştine, monopolurile avide de profituri, cartele adevărat libere, pe proprie răspundere ale ordoliberalismului. Aceasta este baza
secularismul antic şi contemporan şi industriale şi sindicate, în contextul şi neperturbat de intervenţii ale statului. doctrinar-teoretică a succesului economic
neoliberalismul economic, bazate pe sărăciei generalizate. În Manifestul Ordo Statul trebuie să fie suficient de puternic naţional şi internaţional de până acum a
trăsăturile de caracter germanice. La este respins relativismul „Şcolii Istorice pentru a nu fi obligat să treacă dincolo de economiei sociale de piaţă în Germania,
început, modelul german al economiei Germane“, care nu admitea existenţa unor asigurarea şi aplicarea regulilor jocului care s-a reconstruit cu succes după
sociale de piaţă a fost construit pe acest valori primare şi a unor ţeluri finale, dar (ordinea), de a rezista presiunilor luptei distrugerile de până în 1945.
curent doctrinar definit în perioada şi fatalismul socialiştilor relativ la legile pentru putere economică şi politică dintre Ordoliberalismul are mai multe merite.
interbelică. Apoi, pe măsura trecerii inevitabile de dezvoltare din istorie. grupurile de interese şi marii agenţi El formulează coerent o teorie de
timpului, au fost aduse în prim–planul Ordoliberalii dezvoltă o teorie sistemică economici. Aceştia, dacă ajung prea sine stătătoare, care critică principiul
aplicării economiei sociale de piaţă de sine stătătoare despre ceea ce trebuie puternici, respectiv ocupă un segment planificării şi colectivismului în economia
şi alte curente doctrinare. Practica să facă statul pentru a feri libertatea şi prea mare de piaţă, vor putea până la urmă Germaniei post-1933. Această reuşită pare
ordoliberalismului se poate vedea în bunăstarea indivizilor de grupurile de să cumpere aproape totul, inclusiv statul, a fi nesemnificativă dacă o privim din
economia socială de piaţă a Germaniei putere şi interese. Ei tind către acea prin „cumpărarea“ politicienilor. perspectiva anului 2010, când sistemul
noi, democratice şi libere, de orientare libertate a individului care există doar prin Motivaţia tuturor ordoliberalilor, inclusiv economiei de piaţă este deja prezent pe
vest–europeană şi americană după 1948. domnia dreptăţii, inclusiv în economie, a celor ai Şcolii de la Köln, nu este în tot globul terestru, cu excepţia Coreei de
Este vorba de Germania anilor 1949 - 1999, şi se termină acolo unde încep drepturile primul rând economică în natura ei, ci Nord, a Cubei, Irakului şi poate a altor
de aşa-numita „Republică de la Bonn“ câtorva state. Însă, în contextul dictaturii
(Die Bonner Republik), a doua republică anilor 1930 şi 1940, când economia era una
germană. „Republica de la Berlin“ de război, planificată, supercentralizată şi
(Die Berliner Republik), cea de-a treia obligatorie, realizarea este un act de curaj
republică germană, care a luat fiinţă odată şi considerabilă clarviziune.
cu mutarea în vara şi toamna anului 1999 Apoi, ordoliberalismul defineşte clar
a capitalei federale din Bonn, din vestul Ordoliberalii dezvoltă o teorie rolul vital al funcţionării şi credibilităţii
franco–anglofon de pe valea Rinului, în instituţiilor în stabilirea regulilor de
câmpia prusacă rusofonă de la Berlin, a sistemică de sine stătătoare joc din economie. Imediat după 1945,
dus cu sine spre est modelul economiei el combate planificarea birocratică şi
sociale de piaţă construit pe doctrina despre ceea ce trebuie să facă statală din partea instituţiilor şi oferă o
ordoliberală. alternativă reală la calea bătută de până
Teoria ordoliberalismului este rezultatul statul pentru a feri libertatea atunci în funcţionarea economiei unei ţări.
acţiunii concertate în perioada interbelică Acea cale credea că o competiţie haotică
a părinţilor economiei sociale de piaţă. şi bunăstarea indivizilor de între agenţii economici pe o piaţă lăsată

grupurile de putere şi interese.


Preocupările ordoliberalismului sunt la voia întâmplării este curată sinucidere.
poate cel mai bine sintetizate de ceea ce Acestei căi îi vine în întâmpinare
a scris Franz Böhm. Ele sunt legate de
„… chestiunea puterii private într-o Ei tind către acea libertate a ordoliberalismul, arătând că din haos se
naşte totuşi un sistem stabil.
societate liberă. Aceasta duce în mod
necesar la întrebarea despre cum anume individului care există doar prin De asemenea, ordoliberalismul apără în
mod hotărât principiul libertăţii ca valoare
este realizată ordonarea unei economii
libere. De aici, se ajunge la întrebarea domnia dreptăţii, inclusiv în fundamentală. El afişează scepticism în cel
mai înalt grad cu privire la posibilitatea
despre ce tipuri şi posibilităţi de ordonări
economice există de fapt, ce rol joacă
economie, şi se termină acolo unde dirijării proceselor de piaţă şi ajungerea
la rezultate pozitive pe această cale.
puterea în fiecare dintre acestea, şi
anume atât puterea guvernului, cât
încep drepturile celorlalţi. Ordoliberalii acordă o mare importanţă
interdependenţei diferitelor părţi ale
şi puterea persoanelor private şi a sistemului social, mai ales atunci când
grupurilor private, şi ce fel de distorsiuni este vorba de modelarea şi transformarea
ale ordinii economice apar atunci când, instituţiilor.
în interiorul statului şi societăţii, se Doctrina aduce şi contribuţii în teoria
formează o altă împărţire a puterii decât celorlalţi. Totul se desfăşoară însă într- antropologică şi marcată de imaginea ştiinţifică din domeniul definirii
aceea care este conformă cu ordinea un cadru finit, al graniţelor statale şi ale creştină despre lume. Eucken cere în 1948 efectelor acţiunii instituţiilor asupra
respectivului sistem economic...“. unui mediu înconjurător (ecologic) cu ca „… politica economică să realizeze comportamentului uman. Ea afirmă că
În acest flux de preocupări, gândirea două dimensiuni: una umană şi cealaltă ordinea liberă şi naturală voită de orice reformă socială trebuie să înceapă
ordoliberală cu cele două curente ale a naturii fizice. Ordoliberalii constată că divinitate…“, care de fapt este, per se, cu înnoirea instituţiilor şi cu limitarea
sale, adică cel al „Şcolii de la Freiburg“ între subsistemele unui sistem economic o ordine liberală şi ecologică. În centrul controlului pe care statul îl poate exercita
şi cel al „Şcolii de la Köln“, ca şi cea există interdependenţe strânse, în acestei viziuni stă omul, în calitatea sa în mod arbitrar. Ordoliberalii se află
a ordoliberalilor în sens mai larg, sensul „Interdependenţei ordinilor“ de creaţie a divinităţii şi care poartă foarte aproape de ceea ce Milton Friedman
diferenţiază între cadrul instituţional (Interdependenz der Ordnungen) răspundere pentru întreprinderile sale defineşte ca sarcini ale statului, şi anume:
(ordonarea) în care se desfăşoară procesele definit de Eucken. În consecinţă, orice din timpul vieţii terestre. Răspunderea păstrarea justiţiei şi ordinii; definirea
economiei de piaţă şi procesele însele intervenţie exterioară asupra pieţei va presupune însă existenţa apriorică a drepturilor de proprietate; garantarea
(libera formare a preţurilor). Cuvântul influenţa modul viitor de acţiune al libertăţii de a alege între alternativele îndeplinirii clauzelor contractuale;
latin „ordo“, desemna acel concept al tuturor agenţilor economici, prin aceea că posibile, precum şi spaţiul de manevră promovarea competiţiei; acţiunea pozitivă
filosofiei antice romane care definea starea aceştia îşi vor face planurile de acţiune în vizavi de ceilalţi actori, în condițiile în care împotriva monopolurilor; protejarea celor
ideală a unei societăţi civilizate; adică mod diferit faţă de situaţia în care nu ar fi şi ei vor să se manifeste liber. Libertatea slabi, minori sau handicapaţi.
cea în care milioanele de oameni liberi şi existat intervenţia. Orice intervenţie într- individuală şi circumstanţele libere de În plan internaţional, ordoliberalismul,
de bună-credinţă pot să-şi urmărească o parte se face simţită asupra celorlalte viaţă sunt aspecte indispensabile pentru mai ales cel de la Freiburg, luptă
într-o linişte sigură şi cu grad mare de părţi şi, ca urmare, activităţile economice demnitatea umană. De fapt, libertatea împotriva pseudosocialismului opresiv,
previzibilitate treburile cotidiene. „Ordo“ înregistrează o scădere a profitabilităţii şi este o condiţie apriorică necesară pentru aşa cum a fost el cunoscut după 1945 în
era un cuvânt îndrăgit la Freiburg. El se productivităţii, deoarece spaţiul previzibil existenţa şi manifestarea unei personalităţi sfera de influenţă a URSS. Ordoliberalii
potriveşte de fapt bine spiritului german, de linişte şi securitate din viitor este mai creştine. Aceasta din urmă, la rândul ei, se propovăduiesc ideea că libertatea politică
doritor să facă ordine şi să acţioneze în mic, nimeni neputând de fapt şti când va bazează pe legătura omului cu divinitatea. este inseparabilă de cea economică.
claritate. apărea o nouă intervenţie. Vedem deci că libertatea şi creştinismul Franz Böhm se exprimă în repetate
Prima formulare în clar şi în public a Autorii Manifestului Ordo introduc şi sunt de fapt indisolubil legate între ele, rânduri împotriva existenţei oricărei
ordoliberalismului german este făcută în cer implementarea în practica politicii lucru afirmat şi de dogmele teologice, care compatibilităţi între un stat democratic şi
1936, prin publicarea de către Eucken, economice a conceptului de „Constituţie susţin că omul este liber să aleagă pentru un sistem economic socialist, centralizat şi
Böhm şi Grossmann – Doerth a unui text economică“ (Wirtschaftsverfassung). Ea sau împotriva divinităţii. planificat.
cunoscut ca Manifestul Ordo, sub titlul este sistemul de reguli de comportament, Aceste moduri de a privi pot părea, la În esenţă, principiile teoretice cu care
Sarcina noastră (Unsere Aufgabe). Acest scrise dar şi nescrise, însă general prima vedere, neobişnuite omului de ordoliberalismul german contribuie la
text este o reacţie la eşecul şi dispariţia acceptate, prin a căror practicare ştiinţă sau de afaceri al anului 2010 din crearea bazelor economiei sociale de piaţă
Republicii democratice de la Weimar, ce guvernul să asigure că agentul economic, România, dar ele sunt reale în statele sunt: proprietatea privată; libertatea
22 PLUS // nr. 304 // 5 octombrie 2010 v

de a încheia contracte; răspunderea indivizilor din societate, regulile ordinii Economia socială de piaţă cuprinde şi este nici economie liberă dereglementată
pentru consimţământul dat şi pentru competiţionale sunt cele ce trebuie captează în mare măsură esenţa spiritului de piaţă de tip anglo-american şi nici
acţiunile întreprinse; pieţele libere respectate cu toată stricteţea, indiferent şi a popoarelor de la nord de Alpi şi dintre economie socialistă; este a treia cale în
(libertatea intrării şi ieşirii de pe piaţă); de posibilele urmări ce pot apărea pentru coasta franceză a Atlanticului şi linia râului economie. Din punct de vedere doctrinar,
dreptatea socială şi comunitatea; ecologia indivizi sau grupuri. Se are în vedere Vistula. nu este bazată nici pe neoliberalism şi
şi moralitatea; şi, pentru asigurarea asigurarea dreptăţii sociale din punctul de Economia socială de piaţă integrează nici pe socialism, ci pe ceea ce se numeşte
capacităţii agenţilor economici de a-şi vedere al condiţiilor–cadru. performanța economică, securitatea ordoliberalism. După 1945, acest model
planifica investiţiile pe termen cât mai Şcoala de la Köln, pe de altă parte, publică, echitatea socială şi dialogul teoretic de economie s-a implementat
lung, stabilitatea monedei, adică inflaţie condusă de Müller–Armack, cu care dintre partenerii sociali. Economia socială practic în legislaţie şi în instituţii în
mică, şi constanţa politicii economice. simpatizează şi Rüstow, are o orientare de piaţă reface şi rezolvă pozitiv rolul Germania, scoțând țara din criză şi din
Aceste principii se regăsesc atât în mai socialistă şi corporatistă. Ea face economic al statului într-o economie cu marasmul efectelor războiului, ducând
Constituţie, în legislaţie, în instituţii, cât şi joncţiunea cu gândirea economică iniţiativă privată. În prezent, economia la miracolul economic german dintre
în politica economică internă şi externă a germană cu tendinţe spre corporatism şi socială de piaţă asigură consensul 1948-1970. Astfel, s-a creat un nou reper
Germaniei federale contemporane. social, fiind oarecum mai „catolică“. Poate societăţii gemane, rezolvând în mod în politica economică. E vorba de ceea ce
nici nu este de mirare, dacă ne gândim demn problemele sociale ale majorităţii acum se numeşte „Economia socială de
că ea a apărut în „fortăreaţa catolică“ cetăţenilor şi determinând succesul piaţă. Modelul German“.
Două școli: (katholische Hochburg) a Germaniei de economiei în plan intern şi internaţional. În acest model economic al economiei
Freiburg și Köln nord: arhidieceza romano–catolică de Economia socială de piaţă este un exemplu sociale de piaţă, individului trebuie să i
la Köln, este, după arhidieceza nord– de sistem economic şi social a cărui se ofere protecţie, prin intermediul unor
Pe măsură ce aprofundăm construcţia americană de Chicago, a doua din lume studiere extinde orizontul de cunoaştere instituţii de stat, de abuzurile ce i se
ordoliberală, constatăm că motivaţiile ca volum al contribuţiilor financiare la şi, în unele privinţe, dă o imagine de pot face de către acumularea de putere
ordoliberalilor diverg totuşi între ele. În subvenţionarea Vaticanului. Müller– ansamblu despre multele interdependenţe economică. Atât de abuzurile puterii
interiorul grupului „Ordoliberalilor în Armack, Rüstow şi Erhard acţionează ce există între politic, economic, naţional private din economia liberă (patroni şi
sens mai larg“ (Ordoliberale im weiteren pentru ca statului să îi revină rolul de a şi internaţional. Afirmaţia este valabilă mai firme prea puternice), cât şi de abuzurile
Sinne), grup în care toţi sunt consideraţi corecta prin acţiuni pozitive efectele de ales în perioada actuală, în care în România puterii de stat (guvern şi instituţii oarbe).
„părinţi“ ai economiei sociale de piaţă, inegalitate ce rezultă prin acţiunea legilor se caută modele de sistem economic şi În economia socială de piaţă, chiar dacă
există două direcţii doctrinare diferite: a realizarea de profit este principalul factor
ordoliberalismului în sens mai restrâns, al motivator al creativităţii şi competitivităţii
lui Eucken şi Böhm (Şcoala de la Freiburg), economice, profitul nu este destinat
mai apropiat de neoliberalismul lui von pentru a fi folosit doar în beneficiul
Hayek și a ordoliberalilor corporatişti, privat, individual al companiilor care îl
Erhard şi Müller–Armack (Şcoala de la realizează, cum este în cazul modelului
Köln). economiei neoliberale de piaţă, ci şi in
Pe de-o parte, Şcoala de la Freiburg
face, prin Eucken, Böhm şi von Hayek,
Ordoliberalismul apără în mod interesul public, al binelui comun. În
economia socială de piaţă, scopul pieţei
joncţiunea dintre neoliberalismul german hotărât principiul libertăţii ca şi al companiilor are şi valenţe sociale cu
şi neoliberalismul economic anglo–saxon, rădăcini în concepte culturale, teologice şi
devenit, după 1945, o doctrină mondială. valoare fundamentală. El afişează istorice.
Gândirea Şcolii de la Freiburg, s-a format În economia socială de piaţă din UE are
în contextul istoric interbelic al dispariţiei scepticism în cel mai înalt grad şi România un „input“ indirect: este
sistemului democratic al Republicii de la vorba de adoptarea în acest document
Weimar, al apariţiei naţional–socialismului cu privire la posibilitatea dirijării de politică economică a ideilor părintelui
şi al învingerii Germaniei în al doilea creştin-democraţiei italiene: preotul
război mondial, adică între 1920 şi 1950. proceselor de piaţă şi ajungerea romano-catolic Luigi Sturzo, originar
Ulterior, după 1962, poziţia Freiburgului
între marile şcoli europene de economie, la rezultate pozitive pe această din România, descendent al familiei
princiare Sturza. Ideile lui Sturzo au fost
precum London School of Economics,
a fost întărită în mod substanţial de cale. Ordoliberalii acordă o mare adoptate chiar în preambulul declaraţiei,
alături de şi în completarea celor ale
von Hayek. Şcoala de la Freiburg se
ocupă în primul rând cu obţinerea unui importanţă interdependenţei cancelarului german (1963-1966) şi
ministrului federal al Economiei (1948-
răspuns la întrebarea asupra instituţiilor
fundamentale necesare asigurării
diferitelor părţi ale sistemului 1963) Ludwig Erhard, creatorul economiei
sociale de piaţă în Germania.
unui cadru stabil şi credibil pentru ca
procesele de creştere economică să
social. Dacă Erhard a caracterizat esenţa şi
spiritul economiei sociale de piaţă prin
decurgă fluent. În viziunea acestei şcoli, propoziţiile: „Vreau să mă întreţin din
menirea statului este ca, având ajutorul propriile resurse, vreau să iau propriile
justiţiei independente, să asigure, pentru mele decizii în viaţă şi să preiau
fiecare individ, exercitarea dreptului la responsabilitatea pentru destinul meu.
proprietate privată şi în acelaşi timp să îl Din partea statului, aştept doar ca el să
oblige la asumarea răspunderii efectelor asigure precondiţiile care să-mi permită
alegerilor sale libere, chiar dacă, în cazul pieţei libere. Astfel, Şcoala socioliberală social potrivite cu interesele naţionale să trăiesc în acest fel“, Luigi Sturzo a
activităţilor economice, acestea îl duc, de la Köln aplică dreptatea socială de fapt şi cu specificul structurii sufleteşti completat ideile lui Erhard, spunând:
uneori, prin etape de faliment. Apoi, stării materiale a entităţilor societăţii, şi româneşti. Economia socială de piaţă a „Apărarea iniţiativei private este bazată
la nivel macroeconomic, se doreşte nu condiţiilor-cadru. La începutul anilor devenit cunoscută în lumea economiştilor pe crezul că o economie planificată de
asigurarea competiţiei şi a stabilităţii 1970, fenomenul de imixtiune a statului şi a universitarilor occidentali, odată cu stat nu este numai o politică economică
monedei. în interiorul proceselor economice, miracolul economic german din perioada proastă, ci sufocă în acelaşi timp
Doctrina Şcolii de la Freiburg are un grad prin programe guvernamentale de 1948-1966. liberatea şi este nocivă binefacerii
redus de socialism şi chiar de corporatism. investiţii, subvenţii şi prin redistribuire În prezent, este sistemul economic şi sociale“.
Eucken şi Röpke atacă cu vehemenţă, impozitară, chiar capătă amploare în social al Germaniei, cea de-a cincea putere
imediat după sfârşitul celui de-al doilea politica economică practică. Alte elemente economică din lume şi prima din Europa,
SORIN MUREŞAN
război mondial, tendinţele tuturor introduse de Şcoala de la Köln sunt în clasificarea făcută după contribuţia la
guvernelor, indiferent de orientarea „principiul ecologic şi moral“, inspirat formarea totalului PIB-ului mondial. Părţi
lor, conservatoare sau socialistă, de din gândirea creştină. Ecologia este ale sale se mai aplică în Olanda, Austria,
a duce politici de redistribuire în stil privită ca o parte a răspunderii pe care o Suedia, Elveţia şi Franţa. Acest model
egalitarist a veniturilor, precum şi are individul faţă de mediul înconjurător influenţează considerabil evoluţia Uniunii
principiul subvenţiilor. Ei avertizează natural. Moralitatea faţă de mediul Europene ca organism internaţional. Sorin Mureşan, născut în 1965 la Cluj, a fost
despre pericolul transformării statului înconjurător uman este cealaltă faţetă Economia socială de piaţă este sistemul diplomat de carieră în Direcţia de diplomaţie
într-un transferator instituţionalizat de a răspunderii faţă de universul creat. economic şi social care a făcut posibil economică a MAE, la Ambasada României
venituri, de la unii la alţii. Eucken explică Erhard se află, datorită gândirii sale, dar şi miracolul renaşterii multor economii şi de la Bonn, Germania (1998-2000 şi 2007-
contradicţia ce există între o politică funcţiilor politice avute, la intersecția atât state europene şi, în special, a Germaniei 2008), precum şi consilier parlamentar la
statală de redistribuire a veniturilor şi o a curentelor interne germane, cât şi a celor din starea de putere înfrântă în cel de-al Camera Deputaţilor în perioada 1994-1997.
politică statală de menţinere a unei ordini internaționale. doilea război mondial şi dezorientată prin Este doctor în ştiinţe economice al Univesităţii
competiţionale. În timp ce prima absolvă excesele din timpul dictaturii naţional- Babeş-Bolyai din Cluj şi master în studii
individul de o bună parte a răspunderii socialiste. diplomatice al Universităţii Westminster din
proprii pentru acţiunile întreprinse, cea
Economia socială de piață Pe scurt explicat, economia socială de piaţă Londra. Are 7 volume publicate în română,
de-a doua pune pe prim plan răspunderea – linii directoare este un model de organizare economico- engleză şi germană pe teme de politică
personală a indivizilor în contextul în care socială ale cărui baze teoretice au fost puse economică, politică externă, istorie şi relaţii
se aplică aceleaşi condiţii–cadru pentru Din 1948 până în prezent, economia în statele riverane Rinului în Europa de parlamentare internaţionale. În prezent este
toţi. Crezul fundamental al celor de la socială de piaţă are o filosofie Vest şi în unele ţări scandinave, în perioada director al firmei de consultanţă economică şi
Freiburg este că, în interesul creşterii esenţialmente liberală, bazându-se pe industrializării de după anii 1880 şi până politică şi de business development East-West
economice generale, spre binele tuturor teoria filosofică denumită ordoliberalism. înspre 1945. Economia socială de piaţă nu Europe al The Diplomatic Economist Ltd.
vI 5 octombrie 2010 // nr. 304 // 22 PLUS

Ortodoxie şi ordoliberalism:
câteva reflecţii
(structurată prin măsurători similare). un deficit major. Definiţia ordinii variază sofismul, înlocuind astfel adevărul
O întâlnire necesară În absenţa unei înţelegeri asupra ordinii în funcţie de epoca istorică şi situarea cu falsul; în plan juridic, dezordinea
transcendentale, organizarea socială şi culturală a unei naţiuni. Dar, aproape în favorizează nedreptatea şi corupţia;
Spre deosebire de romano-catolicism,
politică rămâne deficitară. Absenţa ordinii orice împrejurare, noţiunea de ordine va dezordinea, în fine, poate coincide cu
creştinismul răsăritean n-a produs o
produce alienare, haos, violenţă. În presupune existenţa unui început (arche) un plus de violenţă, criminalitate sau
foarte bogată reflecţie sistematică asupra
civilizaţia europeană, ordinea metafizică – adică a unei temelii fondatoare – şi a infracţionalitate stradală.
condiţiei spirituale a omului în contextul
structurează şi articulează simbolic unui sens final (telos), adică a unui orizont Creştinismul recunoaşte în dezordine
social şi politic al modernității. Ortodoxiei
realitatea, plecând de la căutarea ubicuă de împlinire pentru oameni. Edmund un factor ostil libertăţii spirituale şi
pare să-i fie caracteristic mai degrabă
şi recunoaşterea sacrului. Ordinea Burke (1729–1797) a introdus în gândirea prosperităţii materiale a omului. Ordinea,
discursul sub specie aeternitatis, atras
metafizică intersectează apoi ordinea politică noţiunea de „contract veşnic“ pe de altă parte, nu poate fi creată
de promisiunea veşniciei şi mai puţin
cetăţii, consacrată prin trecerea de la între cei care au fost, cei care sunt şi cei artificial, prin mijloace exclusiv politice
interesat de complicaţiile istoriei terestre.
nomadismul vânătoresc la sedentarismul încă nenăscuţi. Ordinea politică trebuie de supraveghere şi normare centralistă
Această trăsătură a Bisericilor orientale
agrar şi prin naşterea primelor structuri să menţină această comunicare între a vieţii cetăţenilor. Din raţiuni istorice,
a fost observată chiar de Alfred Müller–
stabile de reprezentare pe relaţia individ- trecut, prezent şi viitor, făcând posibilă teologii şi gânditorii patristici nu puteau
Armack — important sociolog al religiilor
comunitate. utilizarea celor mai trainice forme de fi familiarizaţi – precum reprezentanţii
şi unul dintre fondatorii ordoliberalismului
Întregul angrenaj politic, social şi inteligenţă, ingeniozitate şi înţelepciune Şcolii de la Salamanca în secolul XVI
german1. Contemplativitatea şi „instinctul
economic implică vieţile personale venite din tradiţie. Între incipit şi finis, – cu noţiunea de ordine autoconstituită
eshatologic“ al ortodoxiei furnizează
a pieţei. Nici ordinea neplanificată a
garanţiile unei stabilităţi ferme (mai ales
capitalismului n-a putut fi un subiect
pe terenul eticii, al esteticii liturgice şi al
serios de reflecţie în societăţile feudale
teologiei dogmatice), dar şi riscurile unor
ale Estului european. Totuşi, patristica
confuzii practice şi teoretice (pe terenul
apreciază noţiunea de ordine naturală,
disputelor ideologice găzduite în agora
în contrast cu orice hybris antropologic
cetăţii).
Care este atitudinea ortodoxiei
contemporane faţă de realităţi presante
O perspectivă ortodoxă asupra (construit după modelul Babel). Ordinea
artificială, care ignoră finitudinea
precum: proprietatea individuală, piaţa ordinii sociale va rezulta mai condiţiei umane, eşuează. Accentul pus pe
moderaţie şi pe economia la scară umană
liberă, solidaritatea intracomunitară,
sărăcia cronică, șomajul, politicile fiscale ales dintr-o asimilare a viziunii nu poate surprinde o sensibilitate creştină.
Atât ordoliberalismul, cât şi creştinismul
ale statului, etc.? Pentru a afla răspunsul
la aceste dileme, apelul la documentele patristice despre om, univers răsăritean converg în respingerea
elanurilor progresist-revoluţionare, care
sinodale recente (cum ar fi „doctrina
socială“ a Bisericii Ortodoxe Ruse, şi comunitate, precum şi din tind să abolească instituţiile, valorile
şi etosul cultivat de „vechiul regim“
aprobată oficial în 2000) nu va fi suficient2.
Absenţa unor structuri centraliste în interiorizarea principiilor (îndeobşte, regimurile care tind să
recunoască valoarea tradiţiei iudeo-
ecleziologia ortodoxă face inutilă căutarea
unor răspunsuri standardizate la toate etice formulate de Biserica creştine şi impactul valorilor religioase
asupra culturii euro-atlantice). Roepke &
problemele de ordin social, economic şi
politic cu care se confruntă ţările de pe apostolică. Cercetătorii vor co. au criticat tropismele revoluţionare
ale regimurilor fasciste sau comuniste din
întreg mapamondul.
De aceea, o perspectivă ortodoxă asupra descoperi un anumit eclectism Europa secolului XX, deplângând căderea
într-o „stare de excepţie“ în raport cu
ordinii sociale va rezulta mai ales dintr-
o asimilare a viziunii patristice despre
doctrinar în chestiuni care exigenţa ordinii politice şi a legii naturale.
om, univers şi comunitate, precum şi din
interiorizarea principiilor etice formulate
privesc dezbaterile economice MIHAIL NEAMŢU
de Biserica apostolică. Cercetătorii vor
descoperi un anumit eclectism doctrinar
contemporane. Răspunsurile
1. Alfred Müller–Armack, Zur
în chestiuni care privesc dezbaterile
economice contemporane. Răspunsurile
ortodoxiei la probleme istorice Religionssoziologie des europäischen
ortodoxiei la probleme istorice concrete
rămân deschise. Doctrina socială și
concrete rămân deschise. Doctrina Ostens, Weltwirtschaftliches Archiv,
vol. 61 (1945), reluat în Religion und
economică a ortodoxiei este dinamică şi
dialogică, deși păstrează nemodificate
socială și economică a ortodoxiei Wirtschaft. Geistesgeschichtliches
Hintergründe unserer europäischen
anumite constante. este dinamică şi dialogică, deși Lebensform, Stuttgart, 1959.
2. Pentru un compendiu util pe această
Relaţia între ortodoxie şi ordoliberalism
nu poate fi neglijată, plecând chiar de păstrează nemodificate anumite temă, vezi volumul coordonat de Ioan I.
Ică Jr. & Germano Marani (ed.), Gândirea
la angajamentul religios profund al
gânditorilor economiei sociale de piaţă3. constante. socială a Bisericii. Fundamente —
documente — analize — perspective, Ed.
Deisis, Sibiu, 2002.
3. Peter Hartz, Deutsche
Ordine politică Wirtschaftsordnung: Ersonnen hinter
şi organizare socială Klostermauern (26.06.2008),http://
www.wiwo.de/politik-weltwirtschaft/
Atât pentru creştinism, cât şi pentru ale oamenilor într-un vast sistem de există evident instanţe intermediare care deutsche-wirtschaftsordnung-ersonnen-
doctrinarii economiei sociale de piaţă, interdependenţe şi determinări care, în reglează şi armonizează interacţiunea hinter-klostermauern-297838/3/ (accesat
noţiunea de ordine este fundamentală. ultimă instanţă, reprezintă binele comun. dintre individ şi societate. Cu acest 1 iulie 2010).
În toate marile civilizaţii, spunea Eric Contractele economice, munca, datoriile sentiment al unei slujiri pasagere, omul 4. W. Eucken, Grundsätze der
Voegelin, oamenii caută un tip de ordine asumate în plan militar, practicile de politic se poate consacra efortului de Wirtschaftspolitik, Tübingen, J.C.B.
cosmologică, politică şi sufletească. Istoria ordin cultural-simbolic şi viaţa spirituală limitare a entropiei sociale şi a tendinţelor Mohr, 1952, p. 332 a vorbit despre
umanităţii poate fi descrisă drept un – toate aduc un plus de coerenţă în viaţa anarhice din viaţa comunităţii. „interdependenţa ordinilor“ (apud
conflict între mai multe viziuni despre individizilor ameninţaţi, altminteri, de Dezordinea în absenţa unei temelii morale Samuel Gregg, An Ordered Liberty.
ordine – modernitatea seculară fiind spectrul anomiei4. şi a unei finalităţi transcendente, care să A Treatise on the Free Society, 2009,
„tranşată“ de fundamentala diferenţă Teologia politică a creştinismului depăşească egoismul de primă instanţă al Lexington Books, Lanham MD, p. 12).
dintre ordinea bazată pe libertate răsăritean (de la Eusebiu al Cezareei5 invidiului rupt de exigenţa comunicării 5. Eusebiu al Cezareei, Historia
individuală şi ordinea paternalistă a până la Vladimir Soloviov6) porneşte de şi a interacţiunii solidare cu semenii, Ecclesiastica.
statului. la câteva observaţii acute echivalenţa tradusă estetic, produce urâtul şi alungă 6. Vladimir Soloviov, Îndreptăţirea
Toate activităţile omeneşti sunt ritmate între rău şi anarhie. Atât în planul ordinii muzicalitatea; în termeni etici, dezordinea binelui, trad. rom.: Nina Nicolaeva, cuvânt
în raport cu ordinea temporală (marcată sociale, cât şi în sfera angajamentelor facilitează viciul şi inhibă virtutea; sub înainte de Ion Ianoşi, Ed. Humanitas,
de calendar) şi cu ordinea spaţială existenţiale, lipsa organizării reprezintă raport epistemologic, dezordinea naşte 1994.
22 PLUS // nr. 304 // 5 octombrie 2010 viI

Un experiment interesant
la Bucureşti
Economia mondială trece prin criză. Ştim statisticile şi formulele sale matematice, idee de dreapta (cum spun liberalii clasici Obiectivul explicit este triplu: 1) studierea
asta. Dar avem convingerea că ştiinţa ea şi-a câştigat un loc respectat în şi creştin-democraţii)? Sau de stânga ideilor economice ordoliberale şi a
economică – adică setul de instrumente imaginarul public. Dar este meritat, într- (cum sugerează social-democraţii)? economiei sociale de piaţă (origine,
intelectuale prin care analizăm şi adevăr, acest loc? Poate ea prezice şi Ambele tabere par să o revendice. evoluţie şi implementare), cu un accent
explicăm ordinea şi dezordinea explica, aşa cum pretind adepţii săi? Nu Iată deci că o noţiune mult vehiculată şi special pe relavanţa lor pentru secolul
economică – este bine mersi. Că vom încerca un răspuns aici. Doar o influentă nu este totuşi deloc clară. Nu XXI şi pentru situaţia ţării noastre şi UE;
economiştii sunt în posesia aparatului observaţie: este tot mai evident că, toţi înţelegem acelaşi lucru când spunem 2) propagarea acestor idei în sfera mass-
tehnic necesar pentru a ne spune cu pentru a-şi menţine credibilitatea şi „economie socială de piaţă“. Şi atunci media, academică şi politică în România
exactitate ce şi cum. Discursul economic legitimitatea, discursul şi retorica publică întrebarea este: ce criticăm şi ce susţinem şi 3) studierea şi evaluarea oportunităţii şi
e în regulă – economia e problema. Dar privind fenomenul economic au nevoie de când ne pronunţăm cu privire la aceasta?! mijloacelor de adoptare practică în ţări
stau lucrurile chiar aşa? Modul în care o ajustare în pretenţii şi ton. Mai mult, se Avem aici un exemplu elementar de precum România a formulelor de
este reflectată problematica economică în pare că mare atenţie trebuie acordată confuzie flagrantă în discursul public organizare economică inspirate de
dezbaterea publică şi mass media – nu unui nivel chiar şi mai elementar, deloc economic. principiile economiei sociale de piaţă.
numai la noi, dar peste tot în lume – sofisticat. Este vorba de cel al înseşi Grupul e alcătuit din specialişti din
ridică nişte semne de întrebare. semnificaţiei termenilor vehiculaţi. mediul universitar şi al cercetării, experţi
Să privim la SUA – ţară cu cei mai mulţi Un demers interesant din sectorul public şi de stat,
nobelişti în economie şi locul cu cele mai reprezentanţi ai societăţii civile şi ai
puternice programe de studii economice. Economia socială de piaţă Acesta este contextul în care trebuie să mediului de afaceri, jurnalişti, politicieni
Predicţiile macroeconomiştilor au ajuns privim un recent demers al Fundaţiei şi studenţi. Vor fi traduse principalele
obiect de ironie publică. Ba ieşim, ba nu Să luăm ca exemplu arhicunoscutul „Konrad Adenauer“. Fundaţia, a cărei lucrări de referinţă din bibliografia temei,
ieşim din criză. Curba ieşirii din criză are termen de „economie socială de piaţă“. misiune organizaţională presupune, la loc vor fi organizate câteva conferinţe, vor fi
formă când de U, când de V, când de W, Toată lumea – politicieni, experţi, mass- central, răspândirea şi dezvoltarea ideii de încurajate studiile aplicate. Se va tatona şi
când de L. De câte ori se anunţă public un media - foloseşte termenul în mod economie socială de piaţă, încearcă acum posibilitatea trecerii de la principii şi
indicator relevant pentru monitorizarea abundent. Şi toţi se comportă ca şi cum un demers menit să confrunte această teorii la schiţarea de politici publice
crizei, mantra este „indicatorul cutare ar avea un înţeles lipsit de ambiguităţi. problemă. Şi, în mod interesant, o va face inspirate de acestea. Este un experiment.
surprinde din nou experţii care Dar lucrurile nu stau astfel. Ce este totuşi printr-un experiment sau proiect pilot, ce Un laborator din care şi partea română, şi
prevăzuseră că acesta va arăta cutare şi partea germană vor învăţa. Primii, despre
cutare, pe când el arată altceva“. Totul relevanţa şi aplicabilitatea unor idei.
pare mai mare, mai mic sau în altă Ceilalţi, despre replicabilitatea şi
direcţie decât prevăd aceştia. potenţialul extinderii acestui tip de
Poate e nedrept, dar aceasta e impresia pe experiment în clarificare şi edificare.
care o lasă. Dovada: glumele mai mult sau
mai puţin sărate care circulă pe seama
macroeconomiştilor. (O echipă compusă
În goana după iluzia exactităţii Modestie şi credibilitate
din trei macroeconomişti merge la un
concurs de vânătoare. Apare un iepure.
tehnice şi statistice, ştiinţa Evident că un demers precum cel al
Trage primul. Pe lângă. Trage al doilea. Pe
lângă. Al treilea nu mai trage de loc, cade
economică pare a pierde mult Fundaţiei „Konrad Adenauer“, eventual
replicat în alte şi alte contexte, nu este
în genunchi, ridică mâinile spre cer şi din acea elementară claritate decât o contribuţie modestă la rezolvarea
marii probleme a discursului economic de
începe să strige triumfător: l-au nimerit!
L-au nimerit! Echipa noastră a învins!) conceptuală, care, atunci când azi. Nu poţi aştepta miracole. Dar este un
început. Dacă economia nu este chiar
este prezentă, poate să o facă ştiinţa predictivă ce se pretinde a fi, mai
multă moderaţie nu ar strica. Şi atunci,
Exemple şi întrebări
atât de utilă publicului. Această poate că o reconsiderare a tipului de
atitudine, mai modestă, propus de autori
Alt exemplu, tot în SUA. Sub impactul
crizei recente are loc o resuscitare a claritate, ce este întotdeauna precum fondatorii ordoliberali ai ideii de
economie socială de piaţă, ar putea
retoricii keynesiste, idei vechi de peste o
jumătate de secol, îmbrăcate în haină însoţită de o mai bună focalizare contribui cu ceva la ameliorarea actualei
situaţii în care aşteptările publicului,
nouă. Problema este că, în momentul în
care se invocă principiile keynesiste, se pe aspectele publice şi practice ridicate şi întreţinute de pretenţiile de
ştiinţificitate, sunt constant şi inevitabil
formează imediat două tabere. Prima
tabără susţine că în economie este ale discursului economic, poate dezamăgite.
În goana după iluzia exactităţii tehnice şi
inevitabil ca investitorii să facă erori, iar
economia trebuie lăsată să se cureţe
fi însă recuperată. Şi aici, rolul statistice, ştiinţa economică pare a pierde
mult din acea elementară claritate
singură de acestea. Criza nu este altceva
decât nota de plată a deciziilor greşite,
unor iniţiative modeste, dar conceptuală, care, atunci când este
prezentă, poate să o facă atât de utilă
etapă în care sistemul se curăţă de balast.
Cealaltă tabără keynesistă susţine că
cu mize ce transcend graniţele publicului. Această claritate, ce este
întotdeauna însoţită de o mai bună
statul trebuie să intervină. În perspectivă
keynesiană, a aştepta ca economia să se
laboratorului naţional în care focalizare pe aspectele publice şi practice
cureţe de toxine şi să-şi revină pe cale
naturală este prea costisitor şi riscant.
sunt experimentate, precum cea ale discursului economic, poate fi însă
recuperată. Şi aici, rolul unor iniţiative
Statul trebuie să facă ceva, chiar dacă nu
e foarte clar cu ce efect.
a Fundaţiei „Konrad Adenauer“, modeste, dar cu mize ce transcend
graniţele laboratorului naţional în care
Pentru discuţia de faţă nu contează cine poate fi decisiv. sunt experimentate, precum cea a
Fundaţiei „Konrad Adenauer“, poate fi
are dreptate. Ceea ce contează este că,
decisiv.
într-o chestiune de asemenea importanţă
La toate cele de mai sus, ar mai fi ceva de
practică, disciplina economică este
adăugat. Un astfel de demers, în context
scindată. Ne spune şi una, şi contrariul ei, economia socială de piaţă? Acea formă de se desfăşoară în România, în parteneriat
românesc, are o semnificaţie specială. El
folosind argumente lansate cu decenii şi etatism şi intervenţionism criticată, nu de cu Institutul de Studii Populare.
fixează un necesar jalon în spaţiul confuz
secole în urmă. Şi o face cu atitudinea că mult, de V. Klaus? Sau o formă modernă Pe scurt, Fundaţia „Konrad Adenauer“
al dezbaterii noastre publice privind
toată chestiunea este una pur ştiinţifică, de liberalism economic, aşa cum o lucrează pentru consolidarea unui grup
modelele şi politicile economice relevante
bazată pe cifre şi formule complicate, pe prezentau părinţii ordoliberali ai noţiunii? de lucru la Bucureşti, pe tema
economiei româneşti. Fie şi numai pentru
care numai iniţiaţii le pot judeca cu Când spunem „economie socială de Ordoliberalism şi economie socială de
aceasta, este un efort ce trebuie aplaudat
adevărat. piaţă“, ne referim la ideea fondatoare sau piaţă. Timp de un an şi jumătate acesta
şi susţinut.
Ce ne spun însă toate acestea despre la modul în care această idee a evoluat şi va funcţiona ca un poligon de încercare
ştiinţa economică? Cu aparenţa sa de s-a metamorfozat în ultima jumătate de pentru un proiect exploratoriu, care va
precizie, cu jargonul său intimidant, cu secol? Este economia socială de piaţă o răspunde implicit întrebărilor de mai sus. DRAGOŞ PAUL ALIGICĂ
vIII 5 octombrie 2010 // nr. 304 // 22 PLUS

Proiect KAS-ISP. Detalii


• Economie socială de piață și principiile economiei sociale de piaţă. prezenţa chiar a unor foşti miniştri din necesar, în limba română.
ortdoliberalism este numele unui proiect • Grupul de lucru KAS-ISP angrenat în domeniul privatizării din România, a unui • Ca a doua etapă a activităţii grupului
de anvergură pe care Fundația „Konrad proiectul Economie socială de piață și diplomat al Chinei, ca stat din Asia de lucru s-a convenit crearea de grupuri
Adenauer“ (KAS), în parteneriat cu ordoliberalism are o componență interesat de drumul de mijloc dintre tematice practice legate de nivelurile
Institutul de Studii Populare (ISP) îl diversificată. Din el fac parte specialişti „capitalismul neoliberal“ şi „socialism“, concrete de activitate în care aceste
desfășoară în România pe durata unui an din mediul universitar şi al cercetării, precum și a unui diplomat rus. Din partea doctrine economice se pot transpune din
și jumătate. experţi din sectorul public şi de stat, germană au fost de față reprezentanţi ai planul teoretic în practica politică
• Momentul inaugural al acestui proiect reprezentanţi ai societăţii civile şi centralei Fundaţiei „Konrad Adenauer“ legislativă şi instituţională cotidiană,
s-a consumat în data de 27 aprilie 2010, mediului de afaceri, jurnalişti, politicieni din Berlin, ai sucursalei din Bucureşti, adică a politicilor publice.
în București. şi studenţi. precum şi ai unor companii private de S-a menţionat explicit de către unii
• Obiectivele principale ale acestui • La ședința inaugurală au fost consultanţă din Bavaria. participanţi interesul special în formarea
proiect exploratoriu sunt în număr de aproximativ 30 de participanți. Din partea • La prima întrunire s-a convenit, de unui grup de discuţii pe teme financiare
trei: 1) se studiază ideile economice română au fost reprezentanţi ai mai asemenea, ca primă etapă crearea unui relevante pentru economia socială de
ordoliberale şi ale economiei sociale de multor instituţii centrale ale statului proiect în planul teoretic al principiilor piaţă.
piaţă (origine, evoluţie şi implementare), român (preşedinţie, ministere), ai unor filosofiei politice şi economice care stau la • Întâlnirile ulterioare, derulate într-un
cu un accent special pe relavanţa lor agenţii guvernamentale cu competenţe în baza doctrinei ordoliberale şi în baza cadru mai restrâns, au limpezit direcțiile
pentru secolul XXI şi pentru situaţia ţării domeniul reglementării economice, cărora se promulgă legislaţia şi se creează strategice ale acestui proiect.
noastre şi UE; 2) se încearcă propagarea reprezentaţi ai mediului academic de instituţiile economico-sociale. Astfel, ca • A fost agreată ideea că Grupul de
acestor idei în sfera mass-media, profil economic din România şi SUA, paşi de parcurs în această primă etapă s-a „Economie socială de piață și
academică şi politică în România şi 3) se reprezentanţi ai patronatelor, constatat mai întâi necesitatea creării ortodliberalism“ va avea ieșiri în spațiul
studiază şi se evaluează oportunităţile şi sindicatelor, ai mass-media, ai unor unei baze de documentare pentru planul public în mai multe direcții: pe zona
mijloacele de adoptare practică în ţări, organizaţii neguvernamentale cu profil teoretic prin traducerea de cărţi, articole editorială, cu pachete de politici publice
precum România a formulelor de politic şi ai Camerei de Comerţ şi şi documente oficiale din limba germană (în special în domeniul economic), în
organizare economică inspirate de Industrie a României. Notabilă a fost şi din alte limbi de circulaţie, dacă este mediul online, în dezbateri publice.

Supliment apărut cu sprijinul


Fundaţiei Konrad Adenauer
şi al Institutului de Studii Populare

Responsabili de proiect: Rodica Palade,


Cristian Pătrăşconiu;
Responsabil de număr: Octavian Manea;
Tehnoredactare: Nicolae Rusu
Corectură: Mara Ştefan, Bernard Noghiu;
Secretariat: Cristina Spătărelu;
Institutul de Studii Populare Contabilitate: Iulia Todie.