Carte

Preambul
Știința economică modernă s-a construit în jurul noțiunii de

eficacitate. În economie, noțiunea de egalitate este strâns asociată cu
cea de echilibru, ca de exemplu, cazul echilibrului unei piețe, atunci
când cererea și oferta sunt egale. Într-un mod mai general, economia
nu poate contribui la o reflecție asupra echității, decât redevenind o
știință morală și politică sau chiar o filosofie economică, ceea ce
încearcă să facă, de altfel, parțial economia reglementării și teoria
convențiilor.
Astăzi, cuvântul ,,etică” este rostit tot mai frecvent; îl
întâlnim rostit în discursuri, imprimat într-o suită de ziare și cărți,
auzit la radio, la televizor sau la facultate.
Etica afacerilor se bucură de o poziție specială în domeniul
eticii aplicate; similar eticii din domeniul medicinei sau sportului,
etica afacerilor constă în aplicarea, uneori dificilă, a unor principii
etice generale, cum ar fi utilitatea sau datoria, în situații și crize mai
degrabă specifice și frecvent unice. Spre deosebire de acestea însă,
etica afacerilor operează în cazul unei activități umane ai cărei
practicieni nu au deseori un statut profesional, și ale căror motive
sunt adesea apreciate, eufemistic, mai puțin nobile. Astfel, avariția și
cupiditatea sunt frecvent menționate ca fiind singurul ,,motor” al
afacerilor, domeniul ,,etică a afacerilor” nefiind foarte flatantă
activității afacerilor.
În conjunctura actuală, deosebit de intensă în ceea ce
privește tranzacțiile economice internaționale, cu toții adulăm nevoia
de moralitate. Lumea contemporană este preocupată de etică într-un
număr important de domenii – afaceri și mecanisme financiare, sport
(unde dopajul și meciurile trucate înlătură competiția), medicină sau
mass-media, unde informația este frecvent părtinitoare sau
manipulată. Etica face parte din cotidianul nostru, în care agresiunile
verbale sau fizice se înmulțesc și gesturile violente sunt tot mai
numeroase. De altfel, etica reprezintă o suită de valori care a însoțit
istoria omenirii. Răul este omniprezent, cauza lui fiind lipsa de
omenie a ființelor umane, unele față de celelalte – înclinația spre a
distruge, ura, plăcerea de a provoca suferință ș.a. În multe situații
cotidiene, etica nu se aplică facil, fiind confruntată de ezitări, de
1
remușcări, de tensiune sau de ,,labirinturi”, situații realmente
disconfortabile. Mai presus de preocuparea față de propria persoană,
pe care o avem cu toții în mod teluric, etica ne invită la preocupări
față de semeni și ne povățuiește să fim responsabili în relația cu ei.
Atunci când nimic din ceea ce facem în domeniul comerţului
nu mai aduce rezultate dezirabile, ne chestionăm în legătură cu ce
putem schimba, cum altfel ne putem construi oferta şi opta pentru
canale de distribuţie eficace, cum ne putem promova, cum putem
convinge consumatorul să ne aleagă pe noi. Odată cu inaugurarea
secolului al-XXI-lea, totul s-a accelerat, dezvoltându-se o nouă
relaţie a consumatorului cu timpul: el vrea să câştige timp pentru a
cheltui după plac, vrea să poată comanda oriunde, imediat, facil, la
prețul ,,corect”. Nu mai este pasiv, ci vrea să fie actor în relaţia sa
comercială. Reacţiile rapide la schimbările din comportamentul
clienţilor, care produc comunicări personalizate, relevante pentru
evenimentele din viaţa lor, pot fi un factor net de diferenţiere şi un
punct de baliză al avantajului competitiv. Profitabilitatea unei firme
depinde de maniera în care piaţa-ţintă reacţionează emoţional la
experienţa pe care o are cu firma respectivă. Drept consecinţă,
viabilitatea pe termen lung a unei firme depinde de felul în care
modelează, evaluează şi răspunde sentimentelor umane.
Putem fi de acord cu faptul că lumea secolului al-XXI-lea
este una interdependentă – o acțiune care are loc într-o anumită țară,
continent sau regiune are consecințe pe tot globul. De pildă, resursele
pe care le folosim, peștele din oceane, lemnul din păduri,
hidrocarburile, apa potabilă ș.a., depind de decizii privind producția
și consumul adoptate de oamenii din întreaga lume. Așadar,
consecințele sărăciei, ale poluării și prăduirii resurselor naturale
nu sunt suportate doar de cei săraci.
Frecvent, mass-media, în special televiziunea și cotidianele
ne propun multiple subiecte de studiu de admirat sau de dezavuat
privind etica tranzacțiilor comerciale, în special cu actori din
categoria ,,Companii Multinaționale” (CMN). Criza economică
globală care a început să se manifeste începând cu anul 2008 a
contribuit semnificativ la scăderea capitalului social al firmelor şi în
mod special al celor din sectorul financiar-bancar. Amplele mişcări
de stradă din octombrie şi noiembrie 2011 care au pornit din New
2
York sub numele de ,,Occupy Wall Street”, care au cuprins toate
capitalele din America de Nord şi din Europa, au demonstrat că
publicul larg nu mai are încredere că firmele acţionează corect din
punct de vedere moral şi legal. Comportamentul iresponsabil, prin
lăcomia unor bancheri a fost asociat cu lipsa de moralitate din
sectorul economic. În fiecare zi, în toată lumea, oamenii obişnuiţi
suportă costurile corupţiei, drept povară. În multe ţări, corupţia
afectează oamenii de la naştere până la ultima suflare.
Pentru a avea succes, firmele depind de mediul în care
activează; ele se comportă ca niște organisme vii ce trebuie hrănite și
întreținute. Deși cei ce se posedă putere financiară se bucură de o
putere socială disproporționată, firmele nu domină în realitate spațiul
social în care funcționează, depinzând simbiotic de acesta. De
remarcat faptul că aspectele negative se manifestă adesea, pe fondul
unei politici economice permisive și (sau) a slăbiciunilor guvernelor
țărilor-gazdă.
Cinismul, exploatarea, șantajul, opresiunea ș.a. sunt realizate
pe lume chiar de oameni, iar frecvent, puterea politică și în
consecință cea economică, nu este altceva decât un mijloc uzual
folosit de oameni pentru a se impune, obținând avantaje asupra
celorlalți. Legea reprezintă un mijloc prin care putem reduce
posibilitatea de a abuza de puterea pieței – în scopul de a preveni
acțiunile abuzive, comportamentul în afaceri poate fi reglementat, iar
pentru ca oamenii să nu mai fie atât de ușor seduși de cupiditate, pot
fi impuse sancțiuni pentru cei care încalcă legile.
Cu cât standardele etice dintr-o țară devin tot mai înalte, cu
atât CMN vor trebui să se adapteze noilor condiții. Atunci, frecvent,
CMN caută tărâm prielnic acolo unde legislația națională este mai
permisivă, se delocalizează în alte orizonturi, lăsând în urmă mii de
șomeri, economii în haos, creanțe, dezastre ecologice ș.a. CMN sunt
principalii actori ai mediului de afaceri internațional, desemnând
principalul centru activ de forță economică a planetei, fiind în același
timp desemnate promotorii bunăstării la scară globală, dar și
mecanisme ale exploatării. Aceasta, deorece, pe măsură ce transced
frontierele naționale și tind către o piață globală, acțiunile lor nu mai
pot fi (voit, oarecum) monitorizate de către ,,țările-mamă”.
3
Este demonstrat practic și faptul că, între profitabilitatea
unei firme și valorile sale morale există o relație directă, de ambele
sensuri, însă anumite firme (și implicit, acționarii acestora) sunt
atrase în continuare de mirajul profitului ,,în orice condiții”. Se
afirmă deseori că relația dintre profitabilitatea și moralitatea unei
firme urmărește traiectoria circular-ascendentă, într-un așa-numit
,,cerc virtuos”. După cum vom argumenta în cele ce urmează, etica
reprezintă mai mult decât acte de caritate. Valorile veritabile ce
însuflețesc ființa umană, lipsite de materialitate, sunt transmise prin
intermediul familiei, a sistemului de învățământ și a instituțiilor
religioase.
Lucrarea își propune parcurgerea noțiunilor fundamentale
referitoare la conceptele de etică, legalitate, moralitate,
responsabilitate socială la nivelul afacerilor, precum și decriptarea
diferitelor aspecte a comportamentelor etice și non-etice, a eticii
aplicate, a particularităților interculturale atașate tranzacțiilor, a
mizelor actuale ale dezbaterilor etice.
4
Tema 1. Miza actuală a afacerilor
1.1 Afacerile și știința economică
,,Breve tempus aetatis satis est longum ad bene honesteque vivendum”.
,,Scurtul răstimp al unei vieţi de om este destul de lung pentru a trăi cinstit
şi curat”. Cicero, Marcus Tullius (106 î.d.Hr. – 43 î.d.Hr.), De senectute, 19
,,Non Venus et vinum sublimia pectora fregit,/Officiumque fori, militiaeque
labor;/Nec levis ambitio perfusaque gloria fuco/Magnarumque fames
sollicitavit opum./Admovere oculis distantia sidera nostris,/Aetheraque
ingenio supposuere suo”. ,,Nici iubirea, nici vinul nu au moleşit acele
spirite sublime,/Nici datoria din for, nici efortul militar;/Nu le-au ispitit nici
ambiţia deşartă, nici gloria plină de făţărnicie,/Nici foamea de mari
bogăţii./Ele (spiritele superioare) au adus înaintea privirilor noastre
depărtatele stele/şi eterul l-au supus geniului lor”. Ovidius, Publius Naso
(43 î.d.Hr. – 17 d.Hr.), poet roman, Fasti, 1, 301-306
,,Plus ibi boni mores valent quam alibi bonae leges”. ,,Acolo moravurile
bune sunt mai la mare cinste decât în altă parte legile bune”. Tacitus,
Publius Cornelius (55 d.Hr. – 120 d.Hr.), istoric, filosof şi om politic
roman, Germania, 19
Termenul ,,economie” sau ,,economics” are un dublu înțeles:

el definește o parte importantă a activității umane, în care omul își
dobândește cele necesare existenței și dezvoltării lui; pe de altă parte,
economia este știința care analizează și explică această activitate,
definind legile și călăuzind oamenii chemați să ia decizii, adică să
practice dificila artă a deciziilor raționale.1 De asemenea, potrivit lui
1
Drept pentru care ,,Știința Economică” poate fi definită ca reprezentând
studiul alegerilor și al consecințelor acestora. Deoarece consecințele
neprevăzute sunt frecvent ignorate de către non-economiști, economiștii își
definesc disciplina drept studiul alegerilor și al consecințelor neprevăzute
ale acestora. Scopul principal al efortului economic este acela de a satisface
cerințele de bunuri și servicii ale oamenilor. În timp ce nevoile sunt
nelimitate, resursele (cele naturale, munca și capitalul) disponibile la un
moment dat pentru producerea bunurilor și serviciilor sunt limitate ca
5
A. Marchall, știința economică reprezintă știința care se ocupă cu
studiul omenirii în ocupațiile ei obișnuite de viață.2
Termenul ,,economie” se referă la știința care studiază
producția, repartiția și circulația resurselor. Înainte de apariția
societăților ,,moderne”, așa-numita economie de astăzi nu exista ca
atare – respectiv ca sferă de activități specifice, ci era inclusă în alte
instituții sociale (familie, politică, religie). Se poate distinge o
,,definiție formală” (1) și una ,,substantivă” (2). Sensul dominant este
dat în prezent de definiția formală (1) a lui L. Robbins, pentru care
,,economia este știința care studiază comportamentul uman ca relație
între scopurile și mijloacele rare cu utilizări alternative” (1932).
Această definiție este apreciată ca formală, deoarece tinde să fie
aplicată în toate situațiile, adică indiferent de societate sau de cultură
și indiferent de natura activității, în care omul trebuie să-și exercite
opțiunile. În opoziție cu această concepție, aducem definiția
substantivă sau materială (2). Pentru autori ca Polanyi, economia
este un ,,proces instituționalizat” de interacțiune între ,,om și mediul
său natural și social”, care permite o aprivizionare cu ,,mijloace
materiale de satisfacere a nevoilor” (1957).3
Economia are o dimensiune microeconomică și una
macroeconomică. Microeconomia se concentrează pe oferta eficientă
a unor anumite produse. Macroeconomia se concentrează pe
eficiența de ansamblu a utilizării resurselor ce se folosesc în
economie, în particular realizarea unei utilizări integrale a forței de
muncă, a resurselor obișnuite și creșterea producției în timp.4
Atunci când este utilizat, modul de gândire economic indică
trei aspecte – unul focalizat pe acțiuni, altul pe interacțiuni și al
ofertă. Resursele sunt rare în raport relativ la cererile pe care trebuie să le

satisfacă, raritate ce ne determină întotdeauna să facem alegeri.
2
Angelica Băcescu – Cărbunaru, Marius Băcescu - ,,Dicționar de
macroeconomie”, Editura C. H. Beck, Colecția Oeconomica, București,
2008, pag. 389
3
Claude – Danièle Échaudemaison (coordonator) - ,,Dicționar de Economie
și Științe Sociale”, Editura Niculescu, București, 2012, pag. 175-176
4
Angelica Băcescu – Cărbunaru, Marius Băcescu - ,,Dicționar de
macroeconomie”, Editura C. H. Beck, Colecția Oeconomica, București,
2008, pag. 138
6
treilea pe consecințe, intenționate sau nu. Concentrarea asupra
acțiunilor subliniază economisirea și costurile de oportunitate sau
sacrificiile. A economisi înseamnă a folosi resursele astfel încât cel
care economisește să extragă orice dorește. Raritatea face necesară
economisirea. Cu toate că cineva care are acces la resurse nelimitate
nu ar fi nevoit să economisească, totuși, timpul este o resursă rară,
cel puțin pentru muritori, așa că și semenii care au mai mulți bani
decât pot să cheltuiască, trebuie să economisească. Raritatea
înseamnă a te confrunta cu un sacrificiu, cu un cost de oportunitate,
pentru a obține mai mult din ceea ce dorești. Astfel că, modul de
gândire economic clarifică procesul de economisire și alegerile
făcute în condițiile constrângerilor impuse de raritate.
În societățile industriale moderne, acțiunile de economisire
ale indivizilor apar în contextul unei specializări extreme.
Specializarea, sau, cum o numea Adam Smith, diviziunea muncii,
este o condiție necesară pentru creșterile remarcate în procesul de
producție, cele care au sporit ,,avuția națiunilor” în ultimele secole.
,,Odată deplin stabilită diviziunea muncii” – se indică în debutul
,,Avuției națiunilor”, o foarte mică parte a dorințelor individului pot
fi împlinite ca produs al propriei munci, ceea ce face ca fiecare
individ să trăiască din schimb, sau devine negustor într-o anumită
măsură, iar societatea în sine ajunge să devină, de fapt, o societate de
schimb.
Teoria economică, în general, încearcă să explice universul
social, presupunând că evenimentele apar ca urmare a alegerilor
indivizilor, și mai ales a celor neintenționate. Termenul ,,teorie”
reflectă acel mod sistematic de gândire cu privire la relațiile cauză-
efect din lumea înconjurătoare. Așadar, în strânsă relație cu
focalizarea pe alegere îl reprezintă accentul pe care teoria economică
îl acordă individului. În general, economiștii nu pretind că indivizii
știu totul și nu greșesc niciodată, modul de gândire economic
presupune, într-adevăr, că acțiunile lor rezultă din compararea
costurilor cu beneficiile.5 Spre exemplu, dumneavoatră alegeți să
frecventați cursurile facultății din ,,P”, în calitate de student.
5
Paul Heyne, Peter Boettke, David Prychitko - ,,Modul de gândire
economic”, Editura Bizzkit, București, 2011, pag. 21-22, 28-29, 489
7
Facultatea în sine, nu ,,a ales” să vă admită ca student, însă aceasta
este constituită dintr-un număr de indivizi cu diferite roluri și
responsabilități. Au ales numai unii indivizi, care au acționat în
numele facultății. Personalul administrativ, secretarii și majoritatea
profesorilor și restul studenților, n-au jucat probabil niciun rol în
admiterea dumneavoastră ca student. În concluzie, societatea prin ea
însăși nu alege și nu ia decizii niciodată; numai indivizii care o
compun fac acest lucru.
Reputatul Ragnar Anton Kittil Frisch, laureat Nobel în
Economie, aprecia în discursul său: ,,Înțelegerea nu este suficientă,
ci trebuie să ai și compasiune. Căutarea de legități ar putea fi
considerată drept esență a ceea ce, în mod obișnuit, avem în vedere
prin cuvântul ,,înțelegere”. Această ,,înțelegere” este un aspect al
activității omului. Un alt aspect, dar la fel de important, este viziunea
scopului cunoașterii. Se rezumă acest scop, la un joc generator de
satisfacție intelectuală, pentru un număr relativ mic de oameni
norocoși care au acces la el grație calităților lor intrinseci și șansei
unei educații superioare? Nu aș putea fi fericit, dacă nu aș crede că,
în final, rezultatele strădaniilor noastre vor fi folosite, într-un fel sau
altul, pentru îmbunătățirea vieții omului obișnuit”.6
Față de acest cadru, Paul Anthony Samuelson opina: ,,Însăși
denumirea disciplinei mele, economica, sugerează economisirea sau
maximizarea. Dar economia politică a străbătut un drum lung de la
economia casnică. Într-adevăr, abia în ultima treime de secol, în
timpul vieții mele de om de știință, teoria economică a început să
emită pretenții că ar fi ea însăși utilă în sens practic atât omului de
afaceri, cât și funcționarului public”.7 Aceasta, deoarece, potrivit lui
Friedrich August von Hayek, ,,(…) această incapacitate a
economiștilor de a îndruma cu mai bune rezultate politica economică
6
Academia Română şi Centrul Român de Economie Comparată şi Consens
- ,,Laureaţii Nobel în Economie. Discursuri de recepţie”, volumul I, Editura
Expert, București, 2001, Ragnar Anton Kittil Frisch - ,,De la teorie utopică
la aplicații practice: cazul econometriei”, pag. 23-24
7
Expert, București, 2001, Paul A. Samuelson - ,,Principiile maximului în
economia analitică”, pag. 79
8
este strâns legată de înclinația lor de a imita cât mai fidel procedeele
utilizate cu atâta succes de științele fizice –ceea ce, în domeniul
nostru, nu poate duce decât la concluzii eronate. Acesta este un
comportament care este prezentat drept atitudine ,,scientistă”, o
atitudine care, așa cum o caracterizam acum treizeci de ani, ,,este
complet neștiințifică, în sensul propriu al cuvântului, deoarece
presupune o aplicare mecanică și necritică a unor tipare de gândire la
domenii diferite de acelea în care au luat naștere”.8
Activitatea economică este înainte de toate, o activitate
umană. În același timp, privită ca activitate umană, activitatea
economică este o activitate socială, exprimând universalitatea omului
ca esență socială, ca existență care se poate individualiza și
singulariza numai în societate. Indivizii nu există decât în societate și
societatea umană nu există decât prin indivizi. Prin activitatea
desfășurată, oamenii se raportează atât la mediul înconjurător, la
natură, cât și unii la alții. Prin activitatea desfășurată, ei își produc și
reproduc propria lor viață și existență.9
Modul de gândire economic este frecvent criticat pentru
preferința sa pentru piață; probabil că pretinsa înclinație a
economistului spre piață este văzută mai bine ca o preferință pentru
acele instituții sociale și acele reguli ale jocului care fac schimbul
reciproc avantajos și eficientizează producția, un proces de pe urma
căruia toți participanții tind să câștige. În Grecia antică, Platon se
pronunța pentru proprietatea în comun și interzicerea oricărui schimb
de mărfuri, în timp ce Aristotel se declara favorabil proprietății
private și, între anumite limite, și schimbului de mărfuri, fapt ce-l
conduce la analize ale valorii și monedei.10
Reputatul profesor Peter Drucker afirma că oamenii de
afaceri parcurg o ,,societate a cunoaşterii”, care le solicită capacitatea
8
Expert, București, 2001, Friedrich August von Hayek - ,,Pretenția de
cunoaștere”, pag. 245
9
Gheorghe Pîrvu (coordonator) - ,,Economie. Manual universitar”, Editura
Universitaria, Craiova, 2001, pag. 15
10
Jacques Valier - ,,Scurtă istorie a gândirii economice de la Aristotel până
azi”, Editura Compania, București, 2009, pag. 9
9
de a surprinde şi de a aplica informaţiile din varii domenii ale
cunoaşterii. Ca să fii eficace, nu este suficient să fii inteligent, să
muncești din greu sau să fii bine informat. Eficacitatea este altceva.
Dar, ca să fii eficace, n-ai nevoie nici de vreun har special, nici de o
aptitudine deosebită și nici de vreo pregătire anume. Acum,
eficacitatea individului depinde tot mai mult de capacitatea sa de a fi
eficace în cadrul unei organizații, de a fi eficace în calitate de factor
de răspundere. Iar eficacitatea unei societăți moderne și capacitatea
sa de funcționare – poate chiar capacitatea sa de supraviețuire –
depind tot mai mult de eficacitatea oamenilor care lucrează ca factori
de răspundere în cadrul organizațiilor.11 În lucrarea ,,Management
for Results” (1964), Peter Drucker face elogiul cunoașterii,
cunoștințele devenind ,,o resursă socială universală”. Se
demonstrează faptul că afacerile există și se dezvoltă pentru a
produce rezultate, ultimele provenind din identificarea și
,,exploatarea oportunităților, și nu din rezolvarea problemelor”. În
,,Post – Capitalist Society” (1993) Drucker abordează ,,societatea
cunoașterii”, cunoașterea fiind noua resursă economică, a cărei
exploatare va produce o ,,schimbare a condiției umane” și a
statutului salariaților și managerilor. Tot Drucker afirma: ,,Deși cred
în piața liberă, am serioase rezerve în privința capitalismului” și că
,,Dezvoltarea depinde mai curând de energia umană decât de bogăția
economică”. Privind veniturile directorilor de companii din SUA,
care în 1960 erau de circa 41 de ori mai mari decât veniturile medii
ale angajaților, în 1995, de 145 de ori mai mari, iar în 1996, de 209
ori mai mari, Drucker apreciază un raport corect–moral de ,,20 la
1.”12
O întreprindere care nu se schimbă, nu se racordează la nou
riscă să fie atinsă de stagnare, de inerție, de imobilism, rămânând cu
11
Peter Drucker - ,,Despre decizie şi eficacitate”, Editura Meteor Press,
Bucureşti, 2007, pag. 7-8
Drucker face distincție între ,,a fi eficace” și ,,a fi eficient”. Profesorul
vorbește despre confuzia dintre eficacitate și eficiență, adică, dintre ,,a face
ceea ce este bine” și ,,a face lucrurile bine”.
12
Revista ,,Management &Marketing”, anul I, nr. 1, Primăvara 2006,
articolul ,,Peter F. Drucker - ,,Rugul aprins” al managementului modern”,
autor prof. univ. dr. Ioan Mihuț, pag. 105-106
10
structuri și idei depășite. Capacitatea de a gestiona și produce
schimbările semnifică în principal capacitatea de supraviețuire. Cu
toate acestea, nu de puține ori, numeroși manageri au o atitudine
pasivă față de dinamismul exterior întreprinderii, pe care cred că nu
îl pot controla sau influența, considerându-l ca o fatalitate
implacabilă. Ei reacționează printr-o simplă repetiție a trecutului, în
loc să răspundă la noile provocări într-o manieră creativă și
inovatoare. Orice întreprindere, pentru a fi eficace, trebuie să
dezvolte o anumită rutină. În același timp, ea trebuie, pentru a
supraviețui pe termen lung, să reexamineze și să înlăture rutina,
reînnoindu-se în mod constant. Altfel spus, ea trebuie să rămână
flexibilă și capabilă de inovare.13
Creșterea economică nu se mai poate obține nici prin a pune
mai mulți oameni să muncească (prin creșterea alocării de resurse),
nici prin sporirea cererii de consum, ea se poate realiza printr-o
creștere accentuată și continuă a productivității uneia din resursele în
privința cărora țările dezvoltate dețin încă supremația –
productivitatea muncii bazate pe cunoaștere și a lucrătorilor bazați pe
cunoaștere. Aceasta, deoarece, factorul determinant pentru lumea
afacerilor, nu va fi de natură economică sau tehnologică, ci de natură
demografică, sau, altfel spus, principalul factor pentru lumea
afacerilor nu va fi suprapopularea planetei, ci subpopularea
crescândă a țărilor dezvoltate.14 Pe de altă parte, ,,satisfacția muncii”
este un important produs al oricărei întreprinderi, fiind, în acest sens,
angajată funcția socială a întreprinderii, respectiv obligația acesteia
de a fi ,,loc de muncă și de viață”, de a oferi oamenilor posibilități
optime de manifestare a personalității lor.15
13
Florin Druță - ,,Motivația economică. Dimensiuni psihologice și
manageriale”, Editura Economică, București, 1999, pag. 216, 274
14
Peter Drucker - ,,Despre profesia de manager”, Editura Meteor Press,
București, 2007, pag. 7-8
15
Întreprinderea reprezintă un sistem social. Altfel spus, oamenii,
participanți la activitatea unei întreprinderi, formează o comunitate care dă,
de fapt, viață sistemului tehnic (mașini, unelte, materii prime, modele de
acțiune tehnică ș.a., toate combinate). Satisfacția muncii este, din punct de
vedere psihosociologic, rezultatul diferenței dintre ceea ce individul obține
ca recompensă a muncii și ceea ce estimează el că ar trebui să obțină.
11
Anumite fenomene au un caracter global (,,globalization”),
depășind soluționarea la nivel de stat și implică apelul la o autoritate
internațională sau supranațională. Rod al dezvoltării comerțului, al
fluxurilor financiare și al creării de rețele mondiale de informație,
globalizarea sau mondializarea pune problema diviziunii
internaționale a muncii, marcată de apariția unor noi puteri regionale
și a delocalizărilor implicite, de care profită CMN.16
Internaționalizarea piețelor aduce cu sine transformarea
piețelor naționale în simple nișe ale pieței globale. Companiile care
nu pot face saltul către un statut global, se vor găsi tot mai mult în
poziții periferice și vor deveni ținta achiziției din partea giganților
mondiali. Companiile spun că, de multe ori, clienții sunt aceia care
deschid drumul spre internaționalizarea piețelor. Când clienții devin
actori la scară mondială, se așteaptă, firește, ca și furnizorii lor să
aibă capacitate de deservire globală.17
Atunci când între cele două recompense există egalitate, rezultă o stare de
deplină satisfacție. Sursa: Radu Emilian (coordonator), Olimpia State,
Gabriela Țigu, Claudia Țuclea - ,,Conducerea resurselor umane”, Editura
Expert, București, 1999, pag. 69, 81
16
Maurice Vaïsse (coordonator) - ,,Dicționar de relații internaționale.
Secolul XX”, Editura Polirom, Iași, 2008, pag. 142
17
Malcolm McDonald - ,,Marketing strategic”, Editura Codecs, București,
1998, pag. 31
12
1.2 Antreprenoriat, etică și marketing –
finalități comune?
,,Beati erimus, cum corporibus relictis et cupiditatum et aemulationum
erimus expertes”. ,,Vom fi fericiţi atunci când, după ce ne-am părăsit
corpurile, vom scăpa de pofte şi de rivalităţi”, Cicero, Marcus Tullius (106
î.d.Hr. – 43 î.d.Hr.), Tusculanae disputationes, 1, 44
,,Gloriam, honorem, imperium bonus et ignavus aeque sibi exoptant; sed
ille vera via nititur, huic quia bonae artes desunt dolis atque fallaciis
contendit”. ,,Gloria, onoarea, puterea şi le doresc deopotrivă atât bărbatul
onest, cât şi netrebnicul; numai că cel dintâi porneşte pe drumul cel
adevărat, cestălalt se foloseşte de vicleşuguri şi de înşelăciuni, deoarece îi
lipsesc adevăratele calităţi”. Sallustius, Caius Crispus (87 î.d.Hr. – 34
î.d.Hr.), om politic şi istoric roman, De coniuratione Catilinae 11, 3
,,Pronaque cum spectent animalia cetera terram./Os homini sublime dedit,
caelumque tueri/Iussit et erectos ad sidera tollere vultus”. ,,În vreme ce
animalele celelalte privesc încovoiate spre ţărână./(Dumnezeu) i-a dat
omului o privire ridicată în sus şi i-a poruncit/Să privească spre cer şi să-şi
înalţe privirile spre stele”. Ovidius, Publius Naso (43 î.d.Hr. – 17 d.Hr.),
poet roman, Metamorphoseon libri
Profitul este definit ca fiind venitul total minus costul total.

Contabilii măsoară costurile explicite de producție, îndeosebi,
cheltuielile ocazionate de producerea unui reper sau a livrării unui
serviciu. Totuși, în gândirea economică, cheltuielile nu surprind
costurile totale de producție. Pe lângă cheltuieli, noțiunea de profit
economic include atât costurile de producție explicite, cât și pe cele
implicite - valoarea tuturor resurselor rare folosite în procesul de
producție. De pildă, întrebarea este: ,,Ce aș putea câștiga în altă
parte, cu resursele pe care le dețin și le dedic afacerii mele”?
Profitul economic ține cont de acest fapt, pe când profitul contabil
nu, în timp ce managerii nu sunt interesați doar de profitul contabil,
ci și de cel economic. Întotdeauna, resursele antreprenorului nu sunt
bunuri gratuite, ci insuficiente! Posibilitatea obținerii unui profit
economic încurajează activitatea antreprenorială, din perspectiva
unor beneficii superioare costurilor. Antreprenoriatul în sine îmbracă
trei forme: arbitrajul, inovația și imitația. Ultimele două sunt, în
13
esență, versiuni mai sofisticate ale arbitrajului – încercări de a
cumpăra resurse rare la un preț perceput ca fiind mic și de a le
recombina și vinde la un preț perceput ca fiind mai mare.
Profitul economic include nu numai plățile firmei către alții,
pentru bunurile și serviciile folosite (cheltuielile financiare care sunt
evidențiate în registrul contabil al firmei) ci și plățile implicite pentru
folosirea oricăror bunuri – muncă, teren, capital, economii
anterioare, pe care le furnizează chiar patronul. Așa că, firmele ar
putea obține profituri zero și să rămână în afaceri. Pentru că într-o
lume fără incertitudini nu ar exista nici profit, nici pierderi, am putea
conchide că profitul sau pierderea reprezintă consecința
incertitudinii. În consecință, profitul nu este o plată care trebuie
achitată pentru a obține o resursă sau alta. Profitul reprezintă un rest,
adică ceea ce rămâne din venit după ce au fost asigurate toate
costurile.18
Profitul contabil = venitul total – costul total

explicit
Profitul economic = venitul total – costurile totale
implicite și explicite
Pragul de rentabilitate este ușor de calculat. În ce punct a devenit afacerea
dumneavoastră profitabilă? Pragul de rentabilitate reprezintă acea valoare a
veniturilor în care vânzările acoperă toate costurile, ca de exemplu, suma
tuturor costurilor de exploatare + costul bunurilor vândute - ,,Nicio
pierdere – niciun câștig”.
Pragul de rentabilitate =
Să presupunem că la un punct de vânzare cu amănuntul costurile totale

anuale de exploatare au fost de 90.000 lei, rata brută anuală a profitului a
18
Paul Heyne, Peter Boettke, David Prychitko - ,,Modul de gândire
economic”, Editura Bizzkit, București, 2011, pag. 194 – 215 și Michael E.
Gordon - ,,Antreprenoriatul”, Colecția Capital, Editura Curtea Veche
Publishing, București, 2012, pag. 210-211
14
fost de 153.000 lei, iar veniturile totale au fost de 378.000 lei. Pragul de
rentabilitate anuală = 90.000/(153.000:378.000) = 225.000 lei. Așadar,
atunci când punctul de vânzare ajunge la vânzări anuale de 225.000 lei,
atinge pragul de rentabilitate. Pentru a estima de ce vânzări are nevoie
lunar pentru a atinge pragul de rentabilitate, calculăm Pragul de
rentabilitate lunar = 225.000/12 = 18.750 lei
Antreprenoriatul este principalul mediator al schimbării,

fiind definit drept procesul de creare a valorii prin reunirea unui set
unic de resurse, în scopul exploatării unei oportunități. Astfel,
manifestările antreprenoriale conduc la eliminarea echilibrului
economic, fenomen denumit de Schumpeter ,,distrugere creativă”.
Termenul ,,antreprenor” se referă la acea persoană care
propune și realizează o afacere - om de afaceri. Acesta trebuie să fie
o personalitate credibilă în fața colaboratorilor și terților, înzestrat cu
o motivație și cu o voință puternică, precum și cu competențe
profesionale și manageriale, cu o concepție umanistă îndreptată spre
satisfacerea la cel mai înalt nivel a dorințelor clienților. Trebuie, de
asemenea să dispună de fondurile necesare și să obțină o perfectă
coerență între proiectul propus și cei care-l realizează.19
Larry C. Farrell, înlăturează mitul conform căruia
antreprenorii se nasc, nu se formează:20 ,,În realitate, portretul
antreprenorului se creionează astfel: o persoană între 35 și 45 de ani,
cu experiență de peste 10 ani într-o mare companie, cu studii medii
și un IQ normal și, contrar mitologiei populare, au un profil
psihologic surprinzător de normal. Se îmbracă, vorbește și arată
asemenea nouă, celorlalți”. Potrivit lui Farrell, antreprenoriatul este
cea mai sigură cale de a prospera într-o lume nesigură, în continuă
schimbare. Reducerea numărului locurilor de muncă este doar una
dintre consecințele crizelor economice și, adesea, oameni care nu
19
,,Pacta sunt servanda” (lat.) – ,,înțelegerile trebuie respectate”; cel mai
vechi principiu de drept internațional. Emilian M. Dobrescu, Valeriu Ioan-
Franc - ,,Afacerile. Mică enciclopedie”, Editura Expert, București, 1997,
pag. 18-19, 70
20
Larry C. Farrell - ,,Cum să devii antreprenor. Dezvoltă-ți propria
afacere!”, Colecția Capital, Editura Curtea Veche, București, 2011, pag. 14-
15, 22-25
15
planificaseră niciodată să ajungă antreprenori aleg această soluție.
Farrell ne recomandă patru practici esențiale utilizate de către cei
mai mari antreprenori: (1) conștientizarea misiunii – antreprenorii
cred că fac ceva important în lume, considerând că ei sunt cei care
aduc valoare clienților, angajaților și lor înșiși; (2) viziunea
client/produs – au o singură viziune integrată asupra clientului și
produsului; nu le consideră funcții distincte; sunt experți în ambele
domenii și sunt foarte pasionați de amândouă; (3) inovația rapidă -
nevoia de a inventa, respectiv libertatea de a acționa; (4)
comportamentul încrezător în sine – acesta face diferența între
antreprenori și birocrați; antreprenorii își iubesc munca, fiind
dedicați acesteia și încearcă în permanență să devină mai buni în
ceea ce fac; pentru a-ți demara propria afacere, trebuie să fii tu însuți
sursă de inspirație, apoi, trebuie să înveți să îi inspiri pe ceilalți.
Antreprenoriatul este văzut ca fiind o orientare
organizațională, ce evidențiază trei dimensiuni: (1) inovativitate –
asumarea unor soluții creative la problemele cu care se confruntă
firma și a unor nevoi latente ale clienților; (2) asumarea calculată a
riscurilor – disponibilitatea de a aloca resurse semnificative pentru
proiecte care prezintă o probabilitate de eșec considerată ca fiind
rezonabilă, dar care, în același timp, asigură diversificarea riscurilor,
și (3) orientarea proactivă.21
În același registru, Michael E. Gordon afirmă:
,,Antreprenoriatul debutează cu o viziune. În absența unei viziuni, nu
se va întâmpla nimic important. (...) Cel mai mare risc în viață este
refuzul de a-ți asuma un risc. (...) Nu poți reuși de unul singur.
Constituirea unei echipe de talie internațională este singura cale spre
marele succes”. Gordon este de părere că termenul antreprenoriat,
așa cum este definit, lasă mult de dorit. În opinia sa, antreprenoriatul
înglobează următorii trei factori:22
21
Revista ,,Management &Marketing”, anul II, nr. 1 (5)/2007, Primăvara,
articolul ,,Abordarea antreprenorială în marketing”, autor prof. univ. dr.
Florin Foltean, pag. 71
22
Michael E. Gordon - ,,Antreprenoriatul”, Colecția Capital, Editura Curtea
Veche Publishing, București, 2012, pag. 19-20, 25-26
16
1. Concept. Antreprenorii caută idei și oportunități care să
poată fi comercializate. Ei se axează pe inovație, pe
îmbunătățirea lucrurilor, pe adăugarea, crearea și
furnizarea unei valori unice clienților și acționarilor.
2. Acțiuni. Antreprenorii sunt proactivi până la extrem și,
odată ce au dat de urma oportunității, sunt în stare să
mute munții din loc pentru a-și mobiliza toate resursele
necesare atingerii obiectivelor lor.
3. Proces. Antreprenoriatul este un proces dinamic,
continuu și viu.
Firmele trăiesc atâta timp cât furnizează o valoare superioară
către clienţii lor, orientarea lor fiind potenţată de către clienţi şi de
către piaţă, în ansamblu.
Se poate aprecia că, în mod practic există doar patru
categorii de firme:
 Cele care fac să se întâmple ceva;
 Cele care se uită cum se întâmplă ceva şi reacţionează;
 Cele care se uită cum se întâmplă ceva şi nu reacţionează;
 Cele care n-au observat că s-a întâmplat ceva.
Graţie acestui tablou, nu miră pe nimeni faptul că, o firmă de
talie medie ,,depune bilanţul” în douăzeci de ani. Nu toate firmele
care sunt înmatriculate la Registrul Comerţului sunt vii. Unele doar
ne păcălesc că ar avea puls, prin faptul că încă mai respiră. De altfel,
putem vizita firmele, în diferite ipostaze şi să conchidem în cel mult
câteva minute dacă sunt vii sau inerte, doar uitându-ne la expresia
feţei angajaţilor.
Antreprenorii sunt oameni care întreprind lucruri pentru a
reorganiza un sector al lumii sociale, însă, ceea ce îi face
întreprinzători, și nu simpli participanți, este faptul că acceptă
responsabilitatea pentru un rezultat. Disponibilitatea de a fi
,,pretendentul restului” oferă autoritatea de a decide, în timp ce
piețele creează informații și stimulente pentru a acționa în baza
acelor informații. Libertatea de a intra și de a ieși de pe piață ne
ajută să ne descoperim avantajul comparativ. O societate care
interzice profitul subminează responsabilitatea. Intermediarii
coordonează piețele din diferite regiuni, în vreme ce speculatorii
coordonează piețele în timp. Așa cum am afirmat, incertitudinea face
17
parte din viață, iar orice persoană care ia o decizie în absența unor
informații complete despre consecințele viitoare ale tuturor
oportunităților disponibile este un ,,speculator”. Drept urmare,
piețele la termen le oferă oamenilor oportunitatea de a-și distribui
expunerea la riscuri.
Care este prima datorie și răspundere permanentă a
managerului unei afaceri? Să se străduiască să obțină cele mai bune
rezultate economice cu putință folosind resursele angajate sau
disponibile în mod curent. În consecință, toți directorii de firme își
petrec o mare parte a timpului, dacă nu tot timpul, cu probleme
referitoare la realizările economice pe termen scurt. Îi preocupă
costurile și prețurile, programarea producției și desfacerea, controlul
calității și servirea clienților, aprovizionarea și pregătirea
personalului. Însă, gama vastă a instrumentelor și tehnicilor pe care
managerul modern le are la dispoziție vizează în foarte mare măsură
conducerea afacerilor de astăzi cu gândul la rezultatele economice de
azi și de mâine.23
,,Diem perdidi”, a exclamat cu mult timp înainte Titus.24
Factorii de răspundere eficace știu că timpul este elementul restrictiv.
Limitele în care se încadrează rezultatul unui proces sunt fixate de
resursa cea mai rară. Pentru comercialul bazat pe cunoaștere, este
foarte important să se concentreze asupra contribuției, deoarece
acesta nu produce ,,obiecte”, ci idei, informații, concepte, în calitatea
sa de specialist.
Cei mai mulți dintre noi își petrec cea mai mare parte a vieții
la serviciu. Aceasta înseamnă că atitudinea noastră față de serviciu
poate determina dacă zilele noastre sunt pline de entuziasmul și
împlinirea ce vin din conștiința performanței sau de frustrare,
plictiseală și oboseală. Dale Carnegie ne sfătuiește: ,,Mai întâi de
toate, stârniți în ceilalți o dorință vie. Cine e în stare de asta are
lumea la picioare. Cine nu, e condamnat la singurătate”;
23
24
Lat. ,,Am pierdut o zi”. Cuvinte cu care obișnuia să-și încheie ziua Titus
(79-81 î. Hr.), când constata că n-a realizat nicio acțiune folositoare, relatate
de istoricul Suetoniu în ,,Viața lui Titus”, cap. VIII, despre împăratul care
avea ambiția să devină ,,filantropul universului” (n.a.)
18
,,Manifestați un interes sincer față de cei din jur”; ,,Faceți-i pe
ceilalți să se simtă importanți – și faceți asta cu sinceritate”; ,,Faceți
apel la sentimentele nobile ale celorlalți”.25
Una din determinările întreprinderii o reprezintă definirea
acesteia ca sistem social, în care oamenii, deși sunt membrii unei
organizații formale, se grupează mult mai repede, și nu de puține ori,
mai eficient în structuri informale. Întreprinderea fiind un organism
dinamic, salariații se implică social. Înțelegerea și sprijinul celorlalți,
la care apelează în probleme de natură profesională sau
extraprofesională, a impus în studiul relațiilor umane o abordare
umană, care prin utilizarea unor instrumente umane să conducă la
soluții umane.26 Necesitatea cunoașterii mediului de afaceri pentru
managementul firmei este accentuată prin următoarele elemente:
 Satisfacerea trebuințelor umane de către firmă se realizează
doar pe baza cunoașterii evoluției mediului în care
funcționează;
 Elaborarea strategiilor și politicilor firmei depinde de
evoluția factorilor de mediu;
 Asigurarea resurselor necesare firmei (umane, materiale,
financiare, informaționale) depinde de factorii de mediu;
 Subsistemele organizatoric, informațional și decizional
reflectă necesitățile și oportunitățile mediului ambiant.27
Deși instrumentele și metodele bine cunoscute ale
managementului modern au fost inventate ca soluție la problemele
de control și eficiență din companiile mari, putem vedea
managementul ca având un obiectiv mai general -amplificarea
performanțelor. Scopul mamagementului este mai întâi să amplifice
și apoi să cumuleze efortul uman – să obțină mai mult din partea
oamenilor decât ne-am aștepta, prin oferirea de instrumente,
25
Dale Carnegie - ,,Cum să te bucuri de viață și de slujbă”, Editura Curtea
Veche Publishing, București, 2013, pag. 9, 97, 109, 120, 157
26
Cătălina Bonciu - ,,Instrumente manageriale psihosociologice”, Editura
All Beck, Management&Marketing, București, 2000, pag. 7-8
27
Revista ,,Marketing – Management. Studii – cercetări – consulting”,
Asociația Română de Marketing AROMAR, anul XIV, vol. 4/2004 (82),
articolul ,,Mediul de afaceri al firmei”, autor lect. univ. dr. Felicia Cornelia
Macarie, pag. 252
19
stimulente și condiții de lucru, apoi să reunească aceste eforturi în
așa fel încât, împreună, să obțină rezultate mai bune pe care nu le-ar
putea avea individual. De pildă, termenul ,,adocrație” semnifică o
structură care se opune birocrației caracterizată prin existența unor
mici grupări de lucru, a unor echipe care își desfășoară activitatea
fără încorsetări.28 Putem ilustra aceste scopuri prin doi vectori.
Figura1.1 Dimensiunile eficienței manageriale
Amplificarea efortului
Pasiune
Creativitate
Inovație în management
Inițiativă
Inteligență
Sârguință
Obediență
Cumularea efortului
Sursa: Gary Hamel, Bill Breen - ,,Viitorul managementului”, Editura
Publica, București, 2010, pag. 323
Profesorul Peter Drucker (1909-2005) a explicat principalul

rost al existenței unei afaceri: ,,Există o singură definiție valabilă a
scopului unei afaceri: crearea unui client. Piețele nu sunt create de
Dumnezeu, de natură sau de forțele economice, ci de oamenii de
afaceri. Nevoia pe care ei o satisfac se poate să fi fost resimțită de
client înainte ca lui să i se ofere mijloacele de a și-o satisface. Este
28
Termen creat de Warren Bennis și folosit apoi de Alvin Toffler, Henry
Mintzzberg, Robert Waterman. Sursa: Emilian M. Dobrescu, Valeriu Ioan-
Franc - ,,Afacerile. Mică enciclopedie”, Editura Expert, București, 1997,
pag. 16
20
posibil chiar, cum se întâmplă cu nevoia de mâncare într-o perioadă
de foamete, ca ea să fi dominat existența clientului și să-l fi măcinat
în toate momentele de luciditate. Dar înainte era o nevoie teoretică;
doar când intervenția oamenilor de afaceri o transformă în cerere
efectivă, putem spune că există un client, o piață.”29
Figura1.2 Grila priorităților

Grila priorităților asigură un mod rațional și structurat de
determinare a priorităților și în consecință de alocare a resurselor de bani
sau timp. Grila privește prioritatea ca fiind alcătuită din două componente:
importanță și urgență.30
Prioritate = Importanță x Urgență

10
Cadranul 2: urgent; Cadranul 1:
Urgență neimportant important; urgent
Cadranul 4: Cadranul 3:
5
neurgent; important;
neimportant neurgent
5 10
0
Importanță
Timpul este și o resursă unică. Dintre celelalte resurse

importante, banii există de fapt din belșug. Ar trebui să înțelegem că
cererea, nu oferta de capital, stabilește limita creșterii și activității
economice. Oamenii care pot fi angajați sunt a treia resursă
restrictivă, deși rareori pot fi angajați suficienți oameni pricepuți.
Însă nimeni nu poate închiria, angaja, cumpăra sau obține într-un
mod oarecare mai mult timp.
Oferta de timp este complet inelastică. Indiferent cât de mare
este cererea, oferta nu crește. Pentru el nu există nici preț și nici o
curbă a utilității marginale. Timpul este pe deplin perisabil și nu
29
Des Dearlove, Stuart Crainer - ,,Guru în business. Cei mai importanți 54
de gânditori în management”, Editura Meteor Business, București, 2008,
pag. 73
30
Michael Ward - ,,50 de tehnici esențiale de management”, Editura
Codecs, București, 1997, pag. 150
21
poate fi stocat; timpul de ieri s-a dus pentru totdeauna și nu se va mai
întoarce niciodată. Întotdeauna timpul este prea puțin și este de
neînlocuit.
Orice lucru cere timp, singura condiție cu adevărat
universală. Orice activitate are loc în timp și consumă timp. Și totuși,
majoritatea oamenilor nu-și fac probleme în privința acestei resurse
necesare, unice și de neînlocuit. Așadar, omul nu este înzestrat
corespunzător pentru a-și organiza bine timpul.31 Comercialul eficace
știe că, pentru a-și organiza bine timpul, trebuie mai întâi să știe unde
anume se duce de fapt acesta. O mare parte a timpului se scurge
inevitabil; cu cât este mai sus în ierarhia firmei, cu atât aceasta îi
solicită mai mult timp. De exemplu, atunci când unul dintre cei mai
buni clienți ai firmei sună la telefon, comercialul poate spune: ,,Sunt
ocupat!”; sau, pentru a redacta un raport de vânzări, sunt necesare
câteva ore. Oamenii consumă timp, iar majoritatea îl irosesc...
Aceasta deoarece combinarea relațiilor personale cu cele
profesionale cere timp. Dacă se face în grabă, ea se transformă în
conflict. Deci, cu cât firma este mai mare, cu atât timpul efectiv de
care dispune factorul de răspundere este mai mic.
Se cuvine făcută și următoarea remarcă: educația reprezintă
o modalitate oferită de economia de piață, liberă de orice încorsetări,
de a transforma timpul în beneficii pentru oameni – printr-o educație
de calitate sacrificăm din timpul prezent în schimbul unei valori de
piață sporite a serviciilor noastre în viitor. Capitalismul moral
presupune că toți oamenii, atât cei înstăriți, cât și cei săraci, dispun
de un simț moral. Demnitatea umană, este, astfel, o trăsătură comună
ambelor spectre ale sferei proprietății, atât celor aflați în nevoie, cât
și celor care nu se plâng de resurse. Așadar, responsabilitatea celor
bogați este de a nu abuza de avantajele lor și de a contribui la binele
comun, în vreme ce responsabilitatea celor săraci este de a învăța să
31
Peter Drucker - ,,Despre decizie şi eficacitate”, Editura Meteor Press,
Bucureşti, 2007, pag. 41-46, 73
22
utilizeze mecanismele capitalismului în scopul de a-și converti
timpul în avantaje care să îi ajute să devină mai prosperi.32
Să ținem cont de regula așa–numită ,,venituri contra
costuri”, ce presupune un enunț simplu cu privire la ,,distribuția
normală”. Ea înseamnă, în primul rând: dacă 90% dintre rezultate
sunt produse de primele 10% dintre evenimente, atunci 90% dintre
costuri cresc din cauza restului de 90% dintre evenimente care nu
produc rezultate. Cu alte cuvinte, și costurile sunt un ,,fenomen
social”. În limbaj matematic, vedem că o ,,curbă a distribuției
normale” a evenimentelor este o hiperbolă cu rezultatele situate în
jumătatea pozitivă a curbei și cu costurile situate în jumătatea
negativă a acesteia. Asfel, rezultatele și costurile se află într-o relație
inversă unele față de altele. În limbajul economic, rezultatele
economice sunt în general direct proporționale cu veniturile, pe când
costurile sunt direct proporționale cu numărul tranzacțiilor. Singurele
excepții de la această regulă sunt materialele și piesele procurate care
merg direct în produsul final. De exemplu, ca să concepi un nou
produs care nu se vinde, te costă la fel de mult ca atunci când
concepi un produs de succes; costă la fel de mult să înregistrezi o
comandă mică sau una mare (redactarea comenzii, transmiterea ei,
programarea, emiterea facturii sau încasarea ei), se desfășoară la fel.
Putem subînțelege faptul că ,,în mod normal”, veniturile și eforturile
se vor îndrepta spre 90% dintre evenimente care nu produc practic
niciun rezultat. Ele se vor repartiza potrivit numărului evenimentelor,
nu rezultatelor. Într-un context social, evenimentele nu sunt
repartizate potrivit ,,distribuției normale” a unui univers natural,
adică nu sunt repartizate conform curbei gaussiene în formă de U.
Într-un context social, unui număr foarte mic de evenimente, de cel
mult 10-20%, îi corespund 90% din totalul rezultatelor, pe când
marii majorități a evenimentelor îi revin 10% sau și mai puțin din
totalul rezultatelor.
32
Stephen B. Young - ,,Capitalism moral. O reconciliere a interesului
privat cu binele public”, Editura Curtea Veche Publishing, 2008, pag. 121-
122
23
Acest lucru se verifică pe piață: o mână de clienți dau grosul
comenzilor; o mână de produse din sute de articole dau grosul
vânzărilor, lucru valabil și în cazul piețelor, utilizatorilor finali și
canalelor de distribuție.
Tabelul 1.1 Principalii indicatori utilizați în ,,pâlnia de prospectare”

Principalii indicatori Denumirea Utilitate
utilizați indicatorilor
Evaluează valoarea unui fișier:
Număr de clienți posibili Rata valoarea este invers
validați/număr de clienți validității proporțională cu numărul de
posibili fișierului avize poștale cu mențiunea ,,nu
locuiește la adresa indicată”
Numărul de contacte Procent de Măsoară numărul de întâlniri
utile/numărul de clienți retur pe obținute plecând de la fișierul
posibili validați întâlniri completat
Număr de clienți Rata de Cuantifică eficiența întâlnirilor
câștigați/număr de transformare obținute, mai precis măsura în
contacte utile care se ajunge la o vânzare
Cifra de afaceri/număr Cifră de De comparat cu costul
de comenzi afaceri per achiziției unui client (se poate
comandă calcula și marja per comandă)
Costul operațiunii/număr Costul Costul aferent forței de vânzare
de clienți câștigați achiziției poate fi comparat cu costul pe
unui client marketing direct/forțe de vânzare
Costul operațiunii/număr Costul pe Esențial, în marketingul
de contacte contact direct
Zilnic ne străduim să obținem noi clienți, ca imperativ economic, fie că este
vorba de demararea unei noi activități sau de o firmă cu renume. Laurence
Xeuxet - ,,Regulile de aur ale marketingului direct”, Editura C. H. Beck,
Rentabilitatea campaniei de mailing este esențială și

constituie forța marketingului direct. De altfel, circa 10% din
comenzile livrate sunt returnate de către cumpărători, vânzările nete
(preț fără taxe) reprezintă comenzile livrate, minus retururile.33
33
Laurence Xeuxet - ,,Regulile de aur ale marketingului direct”, Editura C.
H. Beck, București, 2008, pag. 78-79
24
Figura 1.3 Reprezentarea ciclului de viață al unui client pe axele
timp/rentabilitate
Rentabilitate
Client fidel
Client
Prospect cald ocazional
Timp
Prospect rece
Suspect
De pildă, calculul principalilor indicatori legați de pâlnia de prospectare

permite analiza minuțioasă a operațiunilor de prospectare și negociere,
foarte util managerului de magazin, în stabilirea obiectivelor agenților de
vânzări. Înainte de a alege un mod de abordare a clienților, se compară
costul efortului comercial și marja de profit. În marketingul direct,
cunoașterea nominală este esențială. Ciclul de viață implică noțiunea de
timp. Sursa: Yan Claeyssen, Anthony Deydier, Yves Riquet - ,,Marketingul
direct multicanal. Prospectarea, fidelizarea şi recâştigarea clientului”,
Editura Polirom, Iaşi, 2009, pag. 29-30
Cumpărătorii care fac o primă achiziție sunt de o

profitabilitate variabilă. Unii fac o achiziție costisitoare și au
posibilitatea și nevoia de a mai cumpăra și altă dată. Alții fac o
achiziție mai mică și s-ar putea să nu mai repete achiziția.
Comercialii se concentrează asupra acelor cumpărători ,,de primă
mână”, într-un efort de a-i converti în cumpărători care fac achiziții
repetate. Așadar, firmele agreează o clasificare a cumpărătorilor în
funcție de ,,gradul de repetare a achizițiilor”, aceasta deoarece au
25
constatat că un cumpărător devine ce atât mai profitabil, cu cât
rămâne mai mult într-o firmă, datorită următorilor factori:34
 Cumpărătorii păstrați economisesc timpul companiei.
Odată ce cumpărătorii au o relație stabilă cu vânzătorul, vor continua
să cumpere de la aceeași persoană, din inerție.
 Costurile deservirii unui cumpărător păstrat scad în
timp, deoarece tranzacțiile cu un cumpărător repetat devin de rutină.
Nu mai este nevoie de așa multe hârtii, multe se rezolvă destul de
rapid, existând o relație de încredere care economisește timpul și
banii ambelor părți.
 Cumpărătorii foarte satisfăcuți vor recomanda furnizorul și
altor cumpărători potențiali.
 Cumpărătorii pe termen lung sunt mai puțin deranjați de
creșterile de prețuri rezonabile impuse de furnizor.
Eficiența implementării unui program de fidelizare se poate
măsura în funcție de trei componente:
Tabelul 1.2 Cele trei componente ale unui program de fidelizare

Dimensiunea Ceea ce cunoaște consumatorul (notorietatea
cognitivă brandului, cunoașterea produselor)
Dimensiunea afectivă Ceea ce resimte consumatorul (imaginea
mărcii, preferințe)
Dimensiunea Ceea ce face consumatorul (cumpărături,
conativă abonamente)
Sursa: Yan Claeyssen, Anthony Deydier, Yves Riquet - ,,Marketingul direct
multicanal. Prospectarea, fidelizarea şi recâştigarea clientului”, Editura
Polirom, Iaşi, 2009, pag. 191
Cel mai important element în ,,marele joc al marketingului”

sunt cumpărătorii, clienții, cei care dețin interese, grupurile-țintă, sau
mai bine zis persoanele țintă. Indiferent cum i-am numi, totul
depinde numai de clienți.35 Când ne gândim la deținătorii de interese
34
Philip Kotler - ,,Kotler despre marketing. Cum să creăm, cum să
câștigăm și cum să dominăm piețele”, Editura Brandbuilders, București,
2003, pag. 144-145
35
Brigitte Arms - ,,Marketingul local”, Editura ALL, București, 2008, pag.
24
26
ai unei organizații, este greu de spus care sunt cei mai importanți;
deși toți sunt necesari pentru ca organizația să funcționeze, clientul
și/sau consumatorul extern joacă un rol unic în procesul total. Ei
constituie punctul inițial și final al procesului. În mod normal, o
organizație se creează cu scopul de a satisface nevoile clienților
potențiali, iar procesul se încheie atunci când cerințele clientului sunt
satisfăcute. Capitalul ,,client” reprezintă una dintre activele firmei, la
fel după cum există noțiunea de capital uman, capital industrial,
capital politic sau capital imobiliar.36 Obiceiurile de cumpărare ale
clienților au devenit mult mai sofisticate. Clienții de astăzi iau în
considerare și costurile corespunzătoare ciclului de viață, nu doar
prețul de achiziție. Clienții de astăzi sunt mult mai evoluați decât în
urmă cu 20 de ani, deoarece dispun de informații la care înainte nu
aveau acces. Satisfacția clientului nu mai este un aspect care ține
doar de vânzări și marketing. Într-o anumită măsură, ea influențează
toate structurile organizației. Multe organizații vorbesc despre
orientarea spre client, dar consideră clientul ca pe o ființă sau un
grup inferior. Cuvântul ,,client” a căpătat un sens negativ pentru ele.
Angajații organizațiilor cu performanțe slabe vorbesc astfel despre
clienții lor:
 ,,Clientul nu-și va da seama de diferență”
 ,,Majoritatea clienților vor crede ceea ce li se
spune”
 ,,Clientul se va lua după gloată”
 ,,Clienții sunt idioții care cumpără chestiile astea”
În lucrarea ,,Miopia de marketing”, profesorul de la Harvard,
Ted Levitt (1925-2006), a afirmat că firmele ar trebui să se preocupe
în primul rând de satisfacerea clienților, nu de simpla fabricație a
unor mărfuri. Companiile ar trebui să fie interesate mai mult de
marketing decât de producție, iar această orientare trebuie să fie dată
de către directorul general și de conducere - ,,managerii trebuie să se
36
Fidelizarea este o strategie care identifică, menține și mărește
randamentul celor mai buni clienți, printr-o relație cu valoare adăugată,
interactivă și axată pe termen lung. Reprezintă una dintre primele definiții
complete ale fidelizării. Barlow, 1992, apud Yan Claeyssen, Anthony
Deydier, Yves Riquet - ,,Marketingul direct multicanal. Prospectarea,
fidelizarea şi recâştigarea clientului”, Editura Polirom, Iaşi, 2009, pag. 153
27
gândească nu că fabrică produse, ci că le oferă clienților satisfacții
prin crearea unor valori”. ,,Dacă nu gândiți din perspectiva clientului,
nu gândiți deloc!”, afirma Levitt.37 În mod similar, Peter Fisk ne
recomandă: ,,Gândiți ce anume îi interesează pe clienți cu adevărat și
cum să vă asigurați că activitatea întregii firme se fundamentează pe
orientarea spre client”; ,,Învățați să faceți lucruri bazate pe
cunoașterea și anticiparea reală a nevoilor clienților, ceea ce
constituie un demers etic și reclamă o responsabilitate autentică”;
,,Gândiți-vă de ce specialiștii în marketing trebuie să fie susținătorii
clienților, ai inovării și ai dezvoltării în cadrul organizației”.
Afacerile de marcă au deci legătură cu oamenii. Mărcile le oferă un
scop care devine ideea călăuzitoare, motivul pentru care oamenii vin
la lucru în fiecare zi, misiunea comună a acestora. Mărcile prind
viață datorită oamenilor.38
Un număr mare de lucrări referitoare la modelul relațional de
afacere pot fi rezumate prin două modele, astfel:39
Dialog + Valori comune + Interese comune → Încredere →

Loialitate → Retenția clientului
Comunicarea beneficiilor → Tranzacție → Satisfacția

oferită de produs → Încredere → Loialitate mărcii
Puțini dintre noi se gândesc că scaunul pe care ședem la cină

în fiecare seară a fost cumpărat pentru noi de clienții noștri, că
mașina cu care mergem la lucru a fost cumpărată pentru noi de
clienții noștrii ș.a.m.d. Clientul este cel care, de fapt, ne plătește
ratele la casă. Dacă gândești astfel despre ei, clienții sunt niște
oameni grozavi și noi toți (cu foarte puține excepții) avem nevoie de
37
pag. 144-145
38
Peter Fisk - ,,Geniu în marketing”, Editura Meteor Press, București, 2008,
pag.10, 14, 163-164
39
Paul R. Gamble, Alan Tapp, Anthony Marsella, Merlin Stone -
,,Revoluţia în marketing. O abordare radicală pentru o afacere de succes”,
Editura Polirom, Iaşi, 2008, pag. 216
28
ei. Clientul este forța care îți conduce afacerea. Gândește-te la
problemele clientului și la modul în care le poți rezolva! Dacă un
client nu cumpără produsul sau serviciul pe care îl oferi, nimic nu
mai contează. Dacă ar trebui să ghicim care este cea mai importantă
persoană pe care ai întâlnit-o vreodată, aceasta a fost oricare dintre
clienții tăi. Din punct de vedere strategic, ,,cinstirea clientului
contribuie la construirea unei relații pe viață”. Din punct de vedere
tactic, ,,cinstirea clientului contribuie la garantarea satisfacției cu
fiecare ocazie”. Clientul este judecătorul și juriul afacerii tale și al
marketingului pe care îl practici. Așadar, primul principiu al
comercialului care tranzacționează pe piață este: ,,Cinstește
clientul.”40 De exemplu, L.L.Bean Company41 afirmă despre rolul
clientului, pe portalul său:
 Clientul este cea mai importantă persoană din acest
birou, fie că se află aici personal sau prin
intermediul unui e-mail.
 Clientul nu depinde de noi; noi depindem de el.
40
,,Deoarece clientul are o nevoie, noi avem ceva de făcut.
Deoarece clientul poate alege, noi trebuie să reprezentăm cea mai bună
opțiune.
Deoarece clientul are puncte sensibile, trebuie să fim atenți.
Deoarece clientul are o urgență, trebuie să fim rapizi.
Deoarece clientul este unic, trebuie să fim flexibili.
Deoarece clientul are așteptări mari, trebuie să excelăm.
Deoarece clientul este influent, sperăm să avem mai mulți clienți.
Grație clientului, noi existăm”.
Cel mai bun indicator al loialității este efortul specific pe care îl face
clientul ca să cumpere brandul tău. Analizează alături de clienți unde anume
greșești; transformă problema într-un lucru pozitiv, arătând clienților cât de
repede acționează firma ta! Fără loialitatea clienților, firma ta nu are o sursă
sigură pentru viitoare profituri. Este simplu, dar adevărat: clienții fericiți
întotdeauna revin! Sursa: Gerald A. Michaelson, Steven W. Michaelson -
,,Sun Tzu. Strategii de marketing. 12 principii esențiale pentru câștigarea
bătăliei de atragere a clienților”, Editura Brandbuilders, București, 2007,
pag. 17-18, 23 25
41
http://www.llbean.com/customerService/aboutLLBean/company_values.h
tml
29
 Clientul nu reprezintă o întrerupere a muncii noastre;
el este scopul acesteia. Noi nu îi facem o favoare
servindu-l; el ne face nouă o favoare, oferindu-ne
ocazia de a o face.
 Clientul nu este cineva care se ceartă sau rivalizează
cu noi. Nimeni nu a câștigat vreodată într-o ceartă cu
un client.
 Clientul este acea persoană care vine la noi,
aducându-ne dorințele sale. Este sarcina noastră să le
mânuim în mod profitabil pentru el și pentru noi.
Pentru companiile cu rezultate excelente, activitatea se
concentrează pe servirea, într-un sens cât se poate de special, a
clienților. Firmele ultraperformante au în centrul atenției nu doar
satisfacerea necesităților prezente ale clienților, ci anticiparea
nevoilor viitoare, pentru a le satisface chiar din momentul actual.
Focalizarea pe client trebuie să pornească dinspre conducere:
modificarea de concepție trebuie promovată de sus în jos, astfel
încât, companiile de servicii cât și cele de bunuri de consum de
folosință îndelungată, au ales prioritar să aducă din exteriorul
companiei manageri care să propulseze schimbarea de mentalitate.
De reținut faptul că, urmare a consecinței acestei tendințe,
departamentele tradiționale de marketing vor fi probabil micșorate,
pe măsură ce această activitate va ieși din limitele trasate oficial,
pătrunzând și infiltrându-se la toate nivelurile organizatorice ale
firmei.42
Michael Gordon afirmă că elementele-cheie în crearea unei
afaceri de succes sunt reunite în Modelul CUSTOMER (Client),
astfel:43
Cultură Credințe comune, unitate, competență, orientare spre
client
42
Malcolm McDonald - ,,Marketing strategic”, Editura Codecs, București,
1998, pag. 27-31, 56
43
The Center for Competitive Succes, www.CompetitiveSucces.com,
Gordonʼs CUSTOMER Model, apud Michael E. Gordon -
,,Antreprenoriatul”, Colecția Capital, Editura Curtea Veche Publishing,
30
Unicitate Crearea de valori inovatoare sub orice aspect
pentru compania dumneavoastră
Strategie Crearea unor avantaje competitive sustenabile,
profitabile
Tehnologie Progrese, întreruperi, diferențiere, productivitate
Oportunitate Satisfacerea nevoilor clienților în mod constant
și profitabil
Management Leadership, echipă, conducere, manageri,
supervizori
Execuție Îndeplinirea viziunii prin intermediul inițiativelor
strategice
Resurse Umane, financiare, infrastructură, cunoștințe, fizice
Modelul CUSTOMER este holistic. Nici unul dintre factorii
modelului nu este independent.
Dr. Charles Cleveland, semiotician, ne indică pe baza
experienței sale, că există o ,,regulă a cincimilor” în ceea ce privește
satisfacția clientului. Organizațiile cu un bun nivel de satisfacție a
clientului discută patru cincimi din timp despre ,,ce putem face noi
pentru ei” și o cincime despre ,,ce pot face ei pentru noi”.
Organizațiile cu un nivel redus de satisfacție a clientului se
concentrează două cincimi din timp pe ,,ce facem noi pentru ei” și
trei cincimi pe ,,ce fac ei pentru noi”. Numărul clienților pierduți din
cauza unui serviciu necorespunzător este de trei ori mai mare decât al
celor pierduți din cauza slabelor performanțe ale produsului. Clienții
actuali evaluează organizația din toate punctele de vedere, nu doar
din punctul de vedere al produsului oferit – se uită la reclame și
citesc articole despre firmă; prietenii le vorbesc despre experiențele
lor și ei înșiși au propriile lor experiențe.
Nevoile clienților sunt adesea foarte diferite de așteptările
lor. În cele mai multe cazuri, nevoile sunt mult mai ușor de satisfăcut
decât așteptările. Spre exemplu, atunci când întrebați o persoană ce îi
trebuie la o cameră de hotel, va răspunde că un pat, un duș, o toaletă
și poate, o instalație de climatizare reglabilă, dar că ceea ce așteaptă
în plus sunt prosoape curate, lenjerie de pat curată, un televizor, un
telefon, o conexiune la Internet și un restaurant. De fapt, ce cumpără
de fapt clienții? Clienții cumpără beneficii și nu caracteristici; clienții
cumpără soluții la problemele lor; cumpără promisiunile pe care le
31
faci și promisiunile pe care doresc ei înșiși să devină realitate;
cumpără credibilitatea de care te bucuri; te cumpără pe tine, angajații
tăi, departamentul servicii; cumpără sănătate, succes, securitate,
dragoste și acceptare; cumpără garanțiile pe care le oferi, reputația de
care te bucuri și bunul tău renume; cumpără părerile altor oameni
despre firma ta; cumpără consecvența pe care au observat-o la tine;
cumpără importanța mijloacelor de comunicare în masă în care apar
ofertele tale; cumpără posibilitatea de a alege; cumpără faptul că nu
riscă, garantat de tine; cumpără acceptarea de către ceilalți a
bunurilor și serviciilor tale; cumpără comoditate în cumpărare, mod
de plată ș.a.; cumpără respect pentru propriile idei și personalitate;
cumpără identitatea ta, așa cum a fost ea transmisă de marketing;
cumpără bun gust, claritate, confort, stil, îndemânare și onestitate;
cumpără succes –succesul tău, care poate duce la succesul lor.44
Descoperirile din domeniul studiului activității cerebrale au
demonstrat că oamenii iau decizii bazându-se în special pe emoții.
Mult timp, emoțiile au fost ignorate în favoarea rațiunii și eficienței,
dar, pe măsură ce afacerile sunt silite să realizeze legături emoționale
în această eră a comoditizării, emoțiile vin în centrul atenției. De la
proiectarea unei oferte până la promovare, vânzare, piețe de
desfacere și servicii oferite cumpărătorilor, centrarea pe emoție e mai
importantă și mai rentabilă decât cea pe mesaj. Sentimentele apar
înaintea gândirii, extrem de rapid. Imaginile vizuale și alte forme
nonverbale de comunicare sunt predominante.45 Valoarea
44
Jay Conrad Levinson - ,,Guerrilla Marketing Excellence. 50 de reguli de
aur pentru succesul micilor întreprinzători.”, Editura Business Tech
International Press, București, 1996, pag. 24-26
45
În multe privințe, trăim într-o societate posttextuală. Cititul cărților este
abandonat pe măsură ce privitul la calculator crește cu rapiditate. Unul
dintre miturile urbane vorbește despre reducerea vocabularului folosit de
adolescenți. Este posibil ca această afirmație să nu fie corectă, dar un raport
făcut de un profesor de la Oxford indică faptul că 20% din adulții
occidentali sunt aproape analfabeți (OʼShaughnessy, 2003). Acești oameni
au bani de cheltuit, dar nu sunt în măsură să ofere răspunsuri clare la
întrebările legate de alegerile pe care le fac. Dan Hill - ,,Emotionomics.
Cum să câștigi inimile și mințile oamenilor”, Editura Publica, București,
2010, pag. 19, 21, 34, 45, 80
32
sentimentală (,,sentimental value”) reprezintă valoarea pe care o dă o
persoană unui bun, pe baza unor sentimente sau emoții, nu pe baza
valorii monetare. Asemenea valori nu pot fi exprimate în termeni
financiari și prin urmare nu pot fi asigurate.46 Produsele fabricate în
masă care îi mulțumeau cândva pe clienți sunt astăzi umbrite de
dorința de servicii personalizate, o reflectare a prosperității noastre.47
În același ,,registru” se situează și alți specialiști, atunci când
afirmă:48
 Dacă facturezi pentru lucrurile pe care le vinzi,
atunci ești în industria bunurilor;
 Dacă facturezi pentru obiecte tangibile, atunci ești în
industria produselor;
 Dacă facturezi pentru activitățile pe care le execuți,
atunci ești în industria serviciilor;
 Dacă facturezi pentru timpul pe care consumatorul
îl petrece cu tine, atunci ești în domeniul
experienței.
46
Carol Benett - ,,Dicționar de asigurări”, ediția a-II-a, Editura UNSICAR,
București, 2009, pag. 581
47
În majoritatea țărilor membre ale OECD (Organizației pentru Cooperare
și Dezvoltare Economică), în ultimii 25 de ani, segmentul de cheltuieli care
s-a dezvoltat cel mai repede a fost cel al serviciilor de leisure (ce țin de
timpul liber) – dezvoltarea saloanelor de întreținere, cluburilor de vacanță, a
centrelor de fitness, masaj și relaxare, a restaurantelor ș.a. Paul R. Gamble,
Alan Tapp, Anthony Marsella, Merlin Stone - ,,Revoluţia în marketing. O
abordare radicală pentru o afacere de succes”, Editura Polirom, Iaşi, 2008,
pag. 19
48
Experiența pe care consumatorul o are cu firma se traduce în calitatea
timpului pe care consumatorul îl petrece alături de acea firmă. Timpul
devine cea mai scumpă resursă a oamenilor, pentru că este și cea mai rară.
Când creezi experiența unui consumator, nu înseammnă că trebuie să-l
distrezi, ci că îl implici într-un mod surprinzător de plăcut, într-un mod ce
oferă o nouă valoare timpului pe care l-a petrecut alături de firmă.
Experiența este o nouă ofertă economică, nu un bonus pe care îl oferi
consumatorului pentru a-l convinge să achiziționeze un bun sau un serviciu.
B. Joseph Pine II, James H. Gilmore - ,,Economia Experienței. Orice
afacere e o scenă și tot ceea ce faci e un spectacol”, Editura Publica,
33
Răspunsul la întrebarea ,,Este clientul rege?” este destul de
controversat, însă necesitatea de a oferi clientului produse și servicii
excelente este indiscutabilă. Clientul își amintește numele
organizației dumneavoastră în doar două cazuri: (1) Numele
dumneavoastră este ținut minte atunci când oferiți clientului produse
sau servicii extrem de slabe; (2) Numele dumneavoastră va fi ținut
minte dacă oferiți o valoare extrem de ridicată. Când satisfaceți doar
cerințele clienților, nu deveniți furnizorul lor preferat. Clientul
dumneavoastră poate fi atras de altcineva pentru un preț ceva mai
mic. El nu va încerca să rămână fidel organizației dumneavoastră.
Nu va avea nimic de reclamat, dar nici nu va reveni dacă i se va oferi
o altă ocazie. Un nivel excelent de servire a clientului este atins doar
atunci când fiecare angajat se simte personal responsabil de
satisfacerea clientului.49
Potrivit lui Joseph M. Juran - consultant american, născut în
România (1904-2008), planificarea calității se poate realiza cu
ajutorul unei succesiuni invariabile de pași:50
 Identificarea clienților;
 Determinarea nevoilor clienților;
 Traducerea acelor nevoi în limbajul nostru;
 Conceperea unui produs care să răspundă nevoilor;
 Optimizarea caracteristicilor produsului în așa fel
încât acesta să corespundă nevoilor noastre, ca și
nevoilor clienților;
 Conceperea unui proces capabil să realizeze
produsul;
 Optimizarea procesului;
 Demonstrarea faptului că procesul poate realiza
produsul în condițiile curente;
 Transferul procesului către forțele de execuție.
49
H. James Harrington, James S. Harrington - ,,Management total în firma
secolului 21”, Editura Teora, București, 2000, pag. 125-130
50
pag. 128-129
34
Astăzi, cele mai multe firme afirmă că-i servesc pe clienți,
însă în realitate, se servesc pe ele însele. Aceasta deoarece, logica
producătorilor diferă de cea a clienților, sub cinci aspecte
esențiale:51
1. Producătorii cred că fabrică produse. Clienții cred că
achiziționează servicii. Din punctul de vedere al clientului, un
produs nu este nimic altceva decât un mijloc tangibil de a obține
efectuarea unui serviciu. De pildă, Nike nu vinde pantofi sport, ci
oferă instrumente necesare pentru sport și exerciții fizice. Într-o lume
centrată pe client, domeniile de activitate ar trebui să fie definite pe
baza similitudinilor legate de consum sau utilizare, și nu pe baza
modelelor de producție. Era Informațională nu constă în eficiența
industriei, ci în calitatea vieții pe care o poate oferi oamenilor.
Revoluția servirii clienților implică mai mult decât oferirea unor
garanții limitate și desprinderea obiceiului de a zâmbi. Companiile
pot găsi ocazii de a se apropia și mai mult de clienți, răspunzând la
următoarele provocări:
 Cunoașterea clientului;
 Transformarea clienților în membri ai unui grup;
 Transformarea clienților într-o realitate pentru
toți angajații;
 Utilizarea datelor despre clienți în beneficiul
acestora;
 Respectarea promisiunilor prin susținerea
schimbării.
2. Producătorii își fac probleme din cauza unor greșeli
vizibile. Clienții se pierd din cauza unor greșeli invizibile. În timp ce
producătorii doresc să-și desfășoare activitatea fără întreruperi și fără
erori, clienții vor să-și vadă visele împlinite. Într-un anumit sens,
orice afacere este acum o afacere ,,din domeniul modei”. Pentru a
concura în mod eficient, companiile trebuie să inoveze în mod
eficient și într-un timp mai scurt ca oricând.
3. Producătorii consideră că tehnologiile lor creează
51
Rosabeth Moss Kanter - ,,Frontierele managementului”, A Harvard
Business Review Book, Editura Meteor Press, București, 2007, pag. 41-44,
115-119
35
produse. Clienții consideră că dorințele lor creează produse.
,,Piața”, în general, poate fi privită ca o abstracție. Clienții sunt
persoane reale, care se comportă ca indivizi, nu ca statistici.
Termenul ,,date despre piață” poate să mascheze complexitatea
experiențelor clientului.
4. Producătorii se organizează pentru a simplifica
activitatea managerială. Clienții vor ca pe primul loc să fie
simplificarea existenței lor. În logica producătorului, considerațiile
manageriale au o importanță covârșitoare: ușurința în organizarea
funcțiunilor, definirea posturilor, păstrarea angajaților și controlul
sistemului. Clienții au însă puterea de a cere varietate și adaptare la
nevoile lor. Multe programe de calitate vizează producătorul, nu
clientul, ceea ce înseamnă o atenție concentrată mai degrabă spre
interior decât spre exterior.
5. Producătorii urmăresc să opereze la standarde înalte.
6. Clienții sunt interesați de un nivel de trai ridicat. În timp
ce producătorii doresc bunuri de calitate, clienții vor calitatea vieții,
însă aspectele de calitate a vieții, după cum simțim cu toții, sunt mai
mult politice decât economice. O producție mai mare și de calitate
mai bună nu va rezolva problemele unei țări. Noua logică a afacerilor
concentrate asupra clientului trebuie să fie în tandem cu o nouă
logică plitică.
Consultantul american Don Jackson este de părere că
oamenii vor cumpăra de la tine din patru motive: (1) prețul și/sau (2)
serviciul și/sau (3) calitatea și/sau (4) caracterul de exclusivitate.
Dacă nu poți oferi măcar două din cele patru motive de cumpărare,
nu deții de fapt nici o afacere. Tratează fiecare bănuț cheltuit pentru
fiecare program manageriat de tine, ca și cum ar fi proprii tăi bani.52
Povestea ,,Leul lui Androcle” pare veritabilă în domeniul
comerțului.53 Dacă organizația dumneavoastră nu reacționează rapid
52
Denny Hatch, Don Jackson - ,,2239 de secrete testate pentru un
marketing direct de succes”, Editura Brandbuilders, București, 2007, pag.
21-22, 30, 50, 59-60
53
Întâmplare narată de latinul Aulus Gellius în ,,Noctes Atticae” (,,Nopțile
atice”), cartea V, cap. 14. Androcle a fost un sclav roman. Refugiat în
Africa, a întâlnit într-o pădure un leu rănit la picior. Androcle i-a extras
țeapa din labă și i-a vindecat rana. Leul s-a atașat de el și l-a însoțit un timp.
36
la nemulțumirile clienților, între 30 și 50% dintre ei vor căuta o altă
firmă pentru serviciul și/sau produsul pe care îl oferiți. Ei vor deveni
cea mai bună (anti)reclamă pentru concurenții dumneavoastră. Un
client nemulțumit va povesti întâmplarea unui număr mediu de 9
persoane, iar 13% dintre ei vor povesti la peste 20 de persoane. Ne
putem imagina sarcina servirii clienților ca pe un cerc. O jumătate a
cercului este alcătuită din potențialii clienți care au nevoie ca
problemele lor să fie rezolvate. Pentru că le poți rezolva, ei vor
deveni clienți. Pentru că le-ai rezolvat, ei îți vor aduce noi potențiali
clienți. Aceasta reprezintă cealaltă jumătate a cercului. Cu toate
acestea, majoritatea comercialilor operează numai în cadrul unei
jumătăți a cercului. Marea majoritate a firmelor care dau greș fac
dovada apatiei după vânzare, având tendința de: a ignora clienții; a
oferi servicii care dovedesc lipsa de atenție; a nu răspunde
așteptărilor în ceea ce privește calitatea; a întârzia cu livrările; a
crește prețurile puțin cam mult; a-i lăsa să aștepte prea mult pe cei
care telefonează54; a nu ajunge la timp la o întâlnire de afaceri; a nu
corespunde în ceea ce privește accesibilitatea; a face ceva care va
duce la pierderea încrederii clienților lor. Unde se duc de fapt acești
clienți prost tratați? Se duc la firmele care, după părerea lor, se află
pe locul doi.55 Potrivit estimărilor, costă de cinci ori mai mult să obții
Reîntors în țară, Androcle a fost capturat și pus să se lupte cu fiarele în

circul din Roma. Spre uimirea tuturor, leul din arenă l-a recunoscut pe
binefăcătorul său și s-a așezat cuminte la picioarele lui. Impresionat,
împăratul l-a grațiat pe sclav și i-a dăruit și leul, care l-a întovărășit tot
restul vieții. Astfel, Leul lui Androcle a devenit simbolul recunoștinței. (n.a)
54
,,Sistemul nostru de răspuns la telefon s-a defectat. Vă vorbește un om, cu
ce vă pot ajuta?” Centrul de recepție a apelurilor (Call Center) reflectă o
îmbunătățire a serviciilor pentru clienți, care în același timp reduce costurile
și crește profitabilitatea. Oferă firmelor oportunitatea de a stabili contactul
cu clienții existenți și potențiali, de a rezolva probleme, promova produse și
ușura sarcina oamenilor de a cumpăra diverse obiecte. Ken Langdon - ,,Cele
mai reușite 100 de idei pentru afaceri”, Editura Meteor Press, București,
2006, pag. 134-135
55
Jay Conrad Levinson - ,,Guerrilla Marketing Excellence. 50 de reguli de
aur pentru succesul micilor întreprinzători.”, Editura Business Tech
International Press, București, 1996, pag. 21, 218
37
un client sau un donator nou, pe cât te-ar costa să păstrezi fericit un
client vechi și să-l determini să cumpere în continuare de la tine.
80% din achizițiile repetate provin de la 20% din consumatori.
Valoarea pe viață a unui consumator (sau valoarea pe
termen lung) reprezintă valoarea actuală a contribuției nete la
cheltuielile suplimentare și profitul așteptat din partea
cumpărătorului, pe o anumită perioadă de timp. Pot fi enumerate șase
aplicații ale acestui concept: (1) desemnarea unui buget special
pentru atragerea clienților; (2) dezvoltarea tehnicii de stabilire a
prețului pentru produs; (3) stabilirea unor criterii de selecție pentru
marketingul consumatorului; (4) alocarea de canale de distribuție,
media, promoții și oferte pentru atragerea inițială a consumatorilor;
(5) investiția în reactivarea foștilor clienți; (6) desemnarea unei
valori a activelor în baza de clienți.
Există trei factori care influențează dorința clienților de a vă
comunica preocupările lor: cât de ușor pot face o reclamație;
convingerea lor că se va face ceva pentru a se rezolva problema;
impactul pe care îl are insatisfacția asupra clientului.56
Toate companiile au un flux de intrare și unul de ieșire al
oamenilor, care funcționează asemănător unei uși rotative. Oamenii
intră pe acea ușă deoarece au un motiv pentru care vor să facă parte
din companie, din multe motive. Ce fel de oameni părăsesc
angajații? Frecvent, aceștia se împart în patru categorii: oamenii îi
părăsesc pe cei care îi subevaluează; oamenii îi părăsesc pe cei care
nu sunt de încredere; oamenii îi părăsesc pe cei care sunt
incompetenți; oamenii îi părăsesc pe cei care sunt nesiguri. De
reținut: ,,Oamenii părăsesc oameni, nu companii!”57 Potrivit lui
Maxwell, principiile folosite de ,,liderii la 360 de grade” pentru a
conduce sunt:58
1. Fiți propriul vostru lider excepțional;
56
H. James Harrington, James S. Harrington - ,,Management total în firma
secolului 21”, Editura Teora, București, 2000, pag. 139
57
John C. Maxwell - ,,Leadership de aur. Lecții învățate într-o viață de
lider”, Editura Amaltea, București, 2010, pag. 189-196
58
John C. Maxwell - ,,Lider la 360°. Dezvoltă-ți puterea de influență
oriunde te-ai afla în cadrul organizației”, Editura Amaltea, București,
2009, pag. 102-289
38
2. Ușurați povara liderului vostru;
3. Fiți dispuși să faceți ceea ce alții refuză;
4. Fiți mai mult decât un simplu manager, fiți un lider!;
5. Investiți în chimia relațiilor;
6. Fiți pregătiți de fiecare dată când liderul vă acordă din
timpul lui;
7. Să știți când să insistați și când să vă retrageți;
8. Deveniți un jucător de încredere;
9. Fiți mai buni mâine decât sunteți azi;
10. Înțelegeți, practicați și desăvârșiți cercul leadershipului;
11. Completați-vă colegii de muncă și abia apoi concurați cu
ei;
12. Fiți un prieten adevărat;
13. Evitați politica la birou;
14. Extindeți-vă cercul de cunoștințe;
15. Fie ca ideea cea mai bună să câștige;
16. Nu încercați să pretindeți că sunteți perfecți;
17. Uitați-vă cu atenție în jurul vostru;
18. Priviți-i pe toți ca și cum ar fi de nota 10;
19. Formați fiecare membru al echipei ca persoană;
20. Poziționați oamenii în funcție de punctele lor forte;
21. Modelați comportamentul dorit;
22. Transmiteți mai departe viziunea;
23. Recompensați rezultatele.
Se apreciază că determinanții capacității de adaptare ai
firmei sunt următorii:59
 Strategia adoptată;
 Capacitatea de inovare;
 Capacitatea de studiere a mediului exterior și de
prospectare a viitorului;
59
Revista ,,Marketing – Management. Studii – cercetări – consulting.”,
Asociația Română de Marketing AROMAR, anul XII, vol. 4-5/2003 (76-
77), articolul ,,Adaptabilitatea – cerință esențială a întreprinderii
moderne”, autori Vasile Dan, Ruxanda Isaic – Maniu, Mariana Vania, pag.
310
39
 Motivarea, adeziunea personalului la proiectele
firmei;
 Capacitatea de a reacționa rapid;
 Eficacitatea comunicării și a circulației informațiilor;
 Gradul de adaptare la cerințe a tehnologiilor
informației;
 Calitatea structurii organizatorice;
 Metodele de conducere utilizate;
 Cultura firmei;
 Competența resurselor umane;
 Imaginea în mediul exterior;
 Mobilitatea resurselor financiare (lichiditatea,
structura activelor, structura finanțării);
 Flexibilitatea dotărilor etc.
Din câteva puncte de vedere, antreprenoriatul românesc este
poziționat într-un stadiu incipient. Studierea rezultatelor sondajelor
realizate după anul 2000 privind testarea preferințelor consumatorilor
români față de produsele străine sau autohtone, conchid:60 în mintea
consumatorului din România este încă înrădăcinată ideea că
produsele autohtone sunt, în marea lor majoritate, inferioare calitativ
celor concurente din străinătate; unele mărci străine, datorită imaginii
consolidate prin eforturi promoționale puternice, domină piața
românească; marea masă a consumatorilor români, influențați de
media și de reprezentanți ai societății civile, remarcă lipsa
promovării eficiente și susținute a majorității produselor românești;
lipsa promovării unui anumit produs sau serviciu înseamnă pentru
mulți dintre români și lipsa de calitate a acestuia; consumatorul din
România a ignorat, o bună perioadă de timp, situația economică a
țării, fapt care poate conduce la eliminarea treptată de pe piața
internă a produselor autohtone, și nu a conștientizat că el însuși poate
fi elementul motor în promovarea acestora.
60
Revista ,,Marketing – Management. Studii – cercetări – consulting.”,
Asociația Română de Marketing AROMAR, anul XIV, vol. 1-2/2004 (79-
80), articolul ,,De ce consumatorul român preferă produse străine?”, autor
dr. Mihai Papuc, pag. 134
40
Astăzi, consumatorii dispun de mai multe opțiuni și de mai
multă libertate decât oricând în a cumpăra ceea ce doresc și de unde
vor și, cu toate acestea, ei continuă să fie manipulați, înșelați și
consiliați să ia decizii păguboase. Managementul activității
comerciale se referă nu numai la obținerea de profit, ci și abordarea
aspectelor umane și morale ale angajaților, clienților și comunității în
general. Percepția și reacția trebuie să înlocuiască modelul invaziv de
vânzare. Această capacitate este esențială dacă segmentul de
marketing al unei companii dorește să prezinte propunerea perfectă
celui mai potrivit client, într-un moment în care acesta este dispus să
asculte.61
Figura 1.4 Managementul clienților și mixul de marketing
Marketing
Stabilirea
Planificarea produsului prețului
Managementul
canalului
Promovarea mărcii
Managementul clienților
Identificarea Vânzări Procese de

clienților-țintă management al
clienților
Alegerea clienților-
Serviciul clienți
țintă
Sursa: Paul R. Gamble, Alan Tapp, Anthony Marsella, Merlin Stone -

61
Paul R. Gamble, Alan Tapp, Anthony Marsella, Merlin Stone -
41
Al Ries și Jack Trout opinează că astăzi, toate companiile
sunt orientate spre client. În plus, cunoașterea necesităților clientului
nu e de mare ajutor dacă o duzină de alte companii se ocupă deja de
necesitățile aceluiași client. De pildă, pentru American Motors,
problema nu este clientul, ci General Motors, Ford, Chrysler și
importurile. Pentru a avea succes, o companie trebuie să se
concentreze asupra concurenței.62
Marketingul se situează într-un proces de continuă evoluţie.
Tot marketingul a reprezentat unul dintre cele mai incitante subiecte
ale lumii afacerilor din ultimele şase decenii. Aceasta pentru că a
vizat trei mari discipline: managementul produselor, managementul
clienţilor şi managementul brandurilor.
Pentru a genera cerere, n-a mai fost suficient să ţinteşti
mintea raţională a consumatorului cu modelul clasic al poziţionării,
ci şi latura lui emoţională sau componenta afectivă. Akerlof, profesor
la Berkeley, laureat Nobel pentru Economie, opinează: ,,Pentru a
înțelege cum funcționează economiile și cum le putem administra și
dezvolta, trebuie să fim atenți la structura gândurilor care animă
ideile și sentimentele oamenilor, spiritele lor animale. Nu vom
înțelege niciodată cu adevărat evenimentele economice importante
decât dacă ne dăm seama de faptul că, în realitate, cauzele lor sunt în
mare parte de natură mentală”.63 Deci, conceptele de marketing
62
Al Ries, Jack Trout - ,,Marketingul ca război”, Editura Antet, Oradea,
1997, pag. 11
63
Sintagma ,,spirite animale” (lat. ,,spirites animales”), cu o istorie ce
acoperă cel puțin două mii de ani, desemna acel ,,fluid nervos” despre care
se credea în urmă cu câteva secole că, aidoma unui ,,sânge sufletesc”, îi
determină pe oameni să poată simți și să se miște – ceea ce astăzi probabil
am numi ,,factori de motivație psiho-emoționali”. În contextul economic,
Keynes vorbea despre vigoarea și vitalitatea intrepidă care îi determină pe
oameni să ia decizii îndrăznețe și să investească bani, muncă și timp în
inițiative de afaceri. Experimentul de gândire al lui Adam Smith ia corect în
considerare faptul că oamenii își urmăresc în mod rațional interesele
economice, însă ignoră măsura în care oamenii sunt mânați totodată și de
motivații noneconomice. Cuvântul ,,animalis” înseamnă ,,care ține de
suflet” sau ,,care însuflețește”. El se referă la energia spirituală elementară
42
adoptate în anii 1990 şi 2000 au reflectat disciplina managementul
brandurilor. Chestiunea care se pune în prezent este, dacă după
2013, consumatorii vor cheltui cu mai multă prudenţă decât anterior
crizei. Stilul de viaţă ,,cumpără acum, plăteşti mai târziu” este puţin
cert să mai apară, deoarece guvernele reglementează mai strict
creditarea, iar băncile şi consumatorii au o aversiune faţă de risc.
Neîncrederea pe verticală este valabilă în ambele sensuri. Dacă
nivelul cheltuielilor rămâne scăzut, atunci şi apertura economică va
fi una lentă, şi în consecinţă, marketerii vor trudi mai mult ca
niciodată pentru a-i despărţi pe consumatori de banii lor. Elementul
fundamental al teoriei economice keynesiene este noțiunea de
multiplicator – concept propus inițial de Richard Kahn, adoptat de
Keynes și reluat de John R. Hicks. Astăzi, putem totodată să ne
gândim la multiplicatorul încrederii ca rezultând din diferite reprize
de cheltuieli. Acesta reprezintă schimbarea venitului care rezultă din
modificarea cu o unitate a încrederii, indiferent cum poate fi aceasta
concepută sau măsurată.64
Astăzi, încrederea există mai curând în cadrul relaţiilor
orizontale, decât în al celor verticale: consumatorii cred mai mult
unul în celălalt, decât cred în firme. Conform Nielsen Global
Survey, mai puţini consumatori se bazează pe publicitatea generată
de firme. 90% din consumatorii chestionaţi au încredere în
recomandările primite de la oameni pe care îi cunosc şi 70% dintre
aceştia dau crezare opiniilor postate de clienţi pe internet. În cadrul
unui sondaj din 2009, având drept subiect imaginea diferitelor
profesiuni, numai 16% dintre subiecţi au declarat că respectă
integritatea directorilor de firme. Profesiunile legate de marketing
(reprezentanţii de vânzări auto, managerii din publicitate) se bucurau
și la forța vitală. În știința economică modernă are un sens oarecum diferit:

el se referă la un element de neliniște și de inconsecvență prezent în
economie; se referă la relația noastră neobișnuită cu ambiguitatea și
nesiguranța. George A. Akerlof, Robert J. Shiller - ,,Spirite animale. Despre
felul în care psihologia umană influențează economia și ce înseamnă asta
pentru capitalismul global”, Editura Publica, București, 2010, pag. 23, 27
64
George A. Akerlof, Robert J. Shiller - ,,Spirite animale. Despre felul în
care psihologia umană influențează economia și ce înseamnă asta pentru
capitalismul global”, Editura Publica, București, 2010, pag. 39-43
43
de cea mai puţină admiraţie din partea publicului. De reținut: (1)
plecarea clienților generează pierderi de mii de euro; (2) plecarea
clienților presupune pierderea unor oportunități și prejudicierea
imaginii; (3) recâștigarea clienților se face mai ușor decât se crede;
(4) strategia de recâștigare este un element indispensabil din ciclul
relației cu clientul.
Actualele critici la adresa marketingului se datorează mai
mult slabei capacităţi de reacţie a unor firme, decât unui eşec al
teoriei în sine sau a slabei capacităţi de asimilare în practică. Drept
consecinţă, este posibil ca departamentele tradiţionale de marketing
să fie micşorate, pe măsură ce această activitate va ieşi din limitele
trasate oficial, pătrunzând şi infiltrându-se la toate nivelurile
organizatorice ale firmelor. Companiile încep să înțeleagă faptul că,
pentru a reuși, trebuie să-și schimbe radical marketingul. Noul client
mai pretențios, lărgirea ofertei de produse și supraproducția globală
creează o presiune din ce în ce mai mare asupra funcției
marketingului.
Pe parcursul ultimilor 60 de ani, marketingul a trecut de la a
fi centrat pe produse (Marketing 1.0) la orientarea spre consumatori
(Marketing 2.0). Astăzi vedem cum marketingul se transformă,
răspunzând noii dinamici din mediul social. Firmele îşi extind aria de
preocupare de la produse la consumatori şi apoi la probleme ale
întregii omeniri. Marketingul 3.0 este etapa în care firmele trec de la
concentrarea pe consumator la umanocentrism, iar profitabilitatea e
pusă în echilibru cu responsabilitatea corporatistă. Valoarea
produsului o defineşte consumatorul, însă preferinţele
consumatorilor diferă între ele şi variază între limite foarte largi.
Firma îşi recoltează profiturile din crearea unei valori superioare
pentru clienţii şi partenerii săi. Firma îşi vede clienţii ca pe un punct
de vedere strategic, abordându-i sub toate aspectele lor ca fiinţe
umane şi cu atenţie faţă de nevoile şi preocupările lor. Marketerii
actuali încearcă să ajungă la mintea şi la inima consumatorului. În
loc să-i trateze pe oameni ca pe nişte simpli consumatori, marketerii
îi abordează ca pe fiinţe umane în întregul lor, cu minte, inimă şi
energii sufleteşti. După Stephen Cohey, o fiinţă umană posedă patru
componente de bază: un corp fizic, o minte capabilă de gândire şi
44
analiză independentă, o inimă care să poată simţi emoţie şi un spirit
– sufletul omului sau nucleul său filosofic.
În tot mai mare măsură, consumatorii caută soluţii la
anxietăţile lor cu privire la putinţa de-a face un loc mai bun din
lumea globalizată. Într-o lume plină de confuzie, ei caută să apeleze
acele firme care se adresează celor mai profunde năzuinţe umane în
materie de dreptate socială, economică şi pentru mediu, în ceea ce-şi
propun ca misiune, viziune şi valori. Ei nu caută doar satisfacţie
funcţională şi emoţională, ci şi împlinire a spiritului uman, prin
produsele şi serviciile pe care le aleg. Filosofia actuală de marketing
impune firmelor să se gândească la realizarea lor de sine, dincolo de
obiectivele materiale. Ele trebuie să înţeleagă ce sunt şi de ce există,
precum şi ce vor deveni. Aceste chestiuni este dezirabil să se
regăsească în misiunea, viziunea şi valorile corporatiste. Profitul va
rezulta din aprecierea de către consumatori a contribuţiilor aduse de
firme la bunăstarea fiinţei umane. În stadiul 3.0, marketingul trebuie
să fie redefinit ca un triunghi armonic al mărcii, al poziţionării şi al
diferenţierii, adică cei 3i – identitatea mărcii, integritatea mărcii şi
imaginea mărcii. Aşadar, marketingul colaborativ reprezintă primul
element constructiv al Marketingului 3.0.
Actualmente, remarcăm intensificarea rolului marketingului,
într-un mediu global versatil, efect a mutaţiilor intervenite în mediul
economico-social, astfel:
1. Accentuarea responsabilităţilor etice şi sociale ce revin
firmelor actuale.
2. Internaţionalizarea activităţilor economice. Se opinează că
globalizarea este ireversibilă, deoarece adesea, consumatorii
sunt aceia care deschid drumul către internaţionalizarea
pieţelor. Când consumatorii devin actori la scară mondială,
se aşteaptă ca şi furnizorii lor să aibă capacitate de deservire
globală.
3. Mutaţii în structura valorilor cumpărătorilor. Aceştia sunt
mai bine informaţi, cu necesităţi unice, ceea ce face adesea
ca marketerii să-şi individualizeze oferta.
4. Concurenţă acerbă la scară globală, conferind deopotrivă atât
oportunităţi, cât şi ameninţări, date fiind creşterea numărului
45
ofertanţilor, a apariţiei noilor produse şi servicii,
implementării tehnologiei şi proliferării imitatorilor.
Figura 1.5 Ierarhia soluțiilor de marketing
Oferte: elemente care

creează și comunică
valoare clienților, plus
procesul de implementare
Soluții: capacități și instrumente

personalizate individual pentru a
crea și furniza valoare clienților
Capacități: vânzarea și marketingul soluțiilor, inovarea permanentă,

managementul oportunităților, furnizarea de servicii, promovarea gândirii
inovatoare, managementul cunoștințelor, managementul partenerilor de
afaceri etc.
Instrumente: angajați, cultură, procese, metode, produse,

cunoștințe, mărci, tehnologie, birouri, fabrici, stimulente, relații
cu clienții, parteneri de afaceri etc.
Crearea și furnizarea de soluții au ca scop realizarea unei valori

excepționale pentru client și sunt oferite în modul cel mai oportun pe baza
încrederii reciproce și a înțelegerii dintre client și furnizorul său.
Marketingul nu poate oferi singur soluții; pentru crearea și furnizarea de
soluții este necesară o colaborare interfuncțională la nivelul întregii firme.
Sursa: Cerasale și Stone, 2004, apud Paul R. Gamble, Alan Tapp, Anthony
Marsella, Merlin Stone - ,,Revoluţia în marketing. O abordare radicală
pentru o afacere de succes”, Editura Polirom, Iaşi, 2008, pag. 276-277
Recenta dezintegrare financiară a dus la creşterea gradului

de sărăcie şi a şomajului. Bolile devin pandemii. Schimbările
climatice şi agravarea poluării obligă ţările lumii să-şi limiteze
emisiile cu bioxid de carbon în atmosferă, dar cu preţul împovărării
46
sporite a agenţilor economici, şi în cele din urmă a consumatorilor.
Aceste schimbări, alături de altele, vor impune o regândire majoră a
marketingului. Conceptul marketingului poate fi privit ca element de
contrapondere la conceptul macroeconomiei: ori de câte ori mediul
macroeconomic se schimbă, la fel va face şi comportamentul
consumatorului, ceea ce va determina marketingul să se schimbe şi
el.65
65
Adaptare şi sinteză după Philip Kotler, Hermawan Kartajaya, Iwan
Setiawan - ,,Marketing 3.0. De la produs la consumator şi la spiritul
uman”, Editura Publica Bucureşti, 2010, pag. 11-12, 18-19, 39-40, 45, 51,
57-58, 99
47
Tema 2. Domeniul de studiu al eticii
2.1 Izvoare ale eticii
,,Omul ales înțelege totul întru a tuturor dreptate. Omul de rând doar
propriului folos îi face parte.”
Confucius, Analecte, Cartea a IV-a, Cap. XVI
,,Hoc ergo a te exige, ut, qualem institueris praestare te, talem usque ad
exitum serves”. ,, Caută să-ţi impui ca, după cum ai început să te prezinţi,
tot aşa să te menţii până la moarte”. Seneca, Lucius Annaeus (4 î.d.Hr.- 65
d.Hr.), filosof şi dramaturg roman, Epistolae, 120, 22
De-a lungul timpului, etica a focusat principiile și

standardele care ar trebui să guverneze relațiile sociale dintre indivizi
și organizații, suscitând interesul de a habita într-o lume mai bună,
atentă la nevoile și aspirațiile semenilor - ,,Hac via itur ad astra”
(,,Pe această cale se merge către astre” – În acest fel se ajunge la
onoruri).
Studiile clasice (Baumhart, 1977) arată că 50% definesc
etica ca fiind: ,,Ceea se simt că este bine”, 25% o definesc în termeni
religioși precum ,,În funcție de credințele mele religioase” și 18% o
definesc ,,Conform regulii de aur”.66
Profesorul Michel Maffesoli susține că ,,În problemele
existențiale, trebuie întotdeauna să știi să iei distanță ca să înțelegi
mai bine realitatea. Să cauți originile cele mai secrete, astfel încât
cuvintele utilizate să poată deveni cuvinte operante. Fără nici o
îndoială, invizibilul este nucleul central de la care se organizează
lucrurile umane. Centralitatea umană – pe care trebuie să știi să o
decriptezi în efervescența fenomenelor explozive sau în banalitatea
66
,,Regula de aur” sau ,,etica reciprocității” este o maximă, cod etic sau
morală, care exprimă următoarele: (1) forma afirmativă a regulii de aur –
tratează- i pe ceilalți așa cum vrei să fii tratat; (2) forma negativă a regulii
de aur – nu-i trata pe ceilalți așa cum nu vrei să fii tratat. ,,Alterum intuere,
ne laederis, alterum ne laedas”. ,,Să fii cu luare aminte faţă de unul ca să
nu-ţi facă rău, iar faţă de altul să nu-i faci tu lui rău”. Seneca, Lucius
Annaeus (4 î.d.Hr. -65 d.Hr.), Epistolae, 103, 3
48
vieții cotidiene. În acord cu simțul comun, gândurile cele mai
penetrante știu bine că ideile sunt cele care conduc lumea. Nu
rămâne decât să ne îndepărtăm față de conformismul intelectual.
Chiar să-l disprețuim, într-atât evidențele lui aplatizează bogăția
realului, reducând multiplicitatea diferențelor la unitate. De aici,
necesitatea de a pune în ordine o heterologie, adică o cunoaștere a
multiplului, singura capabilă să recunoască bogăția trăirii. ,,Ceea ce
este binecunoscut, spunea Hegel, tocmai pentru că este bine
cunoscut, nu este cunoscut cu adevărat”. Și, într-adevăr, aceste idei
care guvernează lumea, imaginarul cu forța sa creatoare rămân
enigmatice. Printr-o seamă de aspecte nebuloase și nesigure de ele
însele. Totuși, ele reprezintă cimentul care structurează sentimentul
de apartenență, a cărui importanță nu o mai putem nega. Stricto
sensu, valorile estetice în jurul cărora se agregă cu înverșunare
diversele triburi postmoderne. Astfel, evidența moralei universale, ca
și moralismul conformist prin care se exprimă nu mai rezistă la
loviturile violente de rezistență ale eticilor particulare. Această
distincție (morală – etici) se impune din momentul în care constatăm
cât de desuetă și de amăgitoare este abundența bunelor intenții. (...)
Termenul episteme semnifică a fi în locul potrivit pentru a vedea clar
înăuntrul a ceea ce e trăit într-un mod obscur. A ști să exprimi
această artă de a trăi care este existența obișnuită. Eterna problemă a
punctului lui Arhimede, pârghie metodologică permițând înțelegerea
stării moravurilor la un moment dat, înțelegând că acestea nu sunt
eterne, ci se subordonează specificităților locale cu rădăcini adânci și
evoluției bruște. ,,Ceea ce este adevărat dincolo de Pirinei este fals
dincoace!”67
Primele abordări ale eticii provin din antichitate, de acum
mai bine de 3.000 de ani.68 Marii învățători ai umanității, precum
Iisus, Confucius și Gautama Buddha, ne-au oferit pilde și principii
care, urmate în viața de zi cu zi, i-ar putea face pe oameni mai demni
67
Michel Maffesoli - ,,Revrăjirea lumii”, Colecția Dezbateri
Contemporane, Editura Institutul European, Iași, 2008, pag. 35-37
68
Irina-Eugenia Iamandi, Radu Filip - ,,Etică și responsabilitate socială
corporativă în afacerile internaționale”, Editura Economică, București,
2008, pag. 25
49
de respect și mai împliniți. Tradiția creștină ne sfătuiește să alegem
între Dumnezeu și Mamona69 și să nu ne căutăm mântuirea printre
cele pământești, ci printre cele sfinte. Sfânta Evanghelie după Matei
atribuie ispitei diavolulului plăcerile lumești, ispită de care Iisus se
leapădă spunând: ,,Nu numai cu pâine va trăi omul.” Mântuirea cere
înfrânarea dorințelor trupești. Nu putem, oare, trăi sub presiunea
competiției și sub influența banilor, definindu-ne însă așteptări
cumpătate care să ne păstreze echilibrată viața de zi cu zi?
Ca sistem etic preocupat de dezvoltarea morală a omului,
budismul a studiat atât natura stărilor dominate de rău, care întunecă
mintea, cât și pe cea a stărilor mentale bune, care luminează mintea.
Buddha nu a cerut oamenilor doar să se păzească de manifestările
răului (uciderea, furtul, plăcerile necuviincioase ale simțurilor,
vorbirea mincinoasă, calomnia, bârfa, lăcomia, răutatea și judecata
greșită), ci să și practice virtuțile morale. Acestea se împart în trei
categorii:
1. Virtuți ale conștiinței – sinceritatea, onestitatea și
corectitudinea;
2. Virtuți ale bunăvoinței – bunătatea, compasiunea,
bucuria pentru binele altora și calmul;
3. Virtuți ale înfrânării – stăpânirea de sine, abstinența,
mulțumirea, răbdarea, celibatul, castitatea, puritatea.70
Tradițiile budiste continuă să se mențină în anumite zone din
Orient, influența lor răspândindu-se și în Occident. Astfel, budismul
continuă să se mențină în mințile oamenilor în diferite stadii, cum ar
fi cel al practicii obișnuite și ritualurilor, cel al reflecției intelectuale
și controversei sau cel al descoperirii eului profund prin practicarea
meditației.
Platon și Aristotel consideră că într-o lume a aspirațiilor,
capacitatea noastră de decizie trebuie să ne guverneze acțiunile.
69
MAMONA (cuv. arameic) subst. (cu valoare de nume propriu) Denumire
biblică a diavolului, personificând bogăția și lăcomia de bani. Astfel, atunci
cand Iisus spune: ,,Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni… Nu puteți sluji lui
Dumnezeu și lui Mamona”(Matei 6:24), înțelegem că nu putem sa-i slujim
și lui Dumnezeu și lui Satan.
70
Peter Singer (editor) - ,,Tratat de etică”, Blackwell, Editura Polirom, Iași,
2006, pag. 91, 95
50
Oamenii, arată Aristotel, pot obține fericirea printr-o conduită
morală. Iisus îi îndemna pe oameni să lase de-o parte pornirile
egoiste, pentru a putea accede în Împărăția Cerurilor.
În Atena antică, băieții ajunși la vârsta de 17 ani făceau
următorul jurământ:71
,,Nu vom arunca niciodată ocara asupra orașului nostru prin fapte de
necinste și lașitate.
Vom lupta, deopotrivă în singurătate și alături de semenii noștri, pentru tot
ceea ce socotește orașul a fi ideal și sacru.
Ne vom supune și vom venera legile orașului și vom face tot ce ne stă în
putință ca lor să li se supună și cei mai presus de noi, care ar putea să le
anuleze ori să le golească de conținut.
Ne vom strădui tot mai mult să întărim sentimentul datoriei civice printre
semenii noștri.
Astfel, pe această cale, îi dăruim orașului fapte nu mai puține, ci mai multe
și mai frumoase decât am primit noi înșine.”
În anul 1843, Charles Dickens scria ,,A Christmas Carol”, o

acuză devenită clasică la adresa capitalismului, arătând, prin
persoana lui Ebenezer Scrooge, cât de mult s-a îndepărtat de valorile
creștine omul de afaceri al noii epoci. Scrooge este vizitat de
fantoma lui Marley, pentru totdeauna blestemat să rătăcească pe
pământ glisând o rețea de lanțuri grele, falsificate metaforic într-o
durată de viață de lăcomie și egoism.
În India, Buddha elabora o complexă teologie a renunțării la
dorințe și pasiuni. Însușirea și practica normelor morale sunt
determinate de contextul familial și social în care trăim. Oamenii
trebuie să învețe să fie buni. Nu ne naștem buni, ci cu o anumită
capacitate de a fi buni. Budiștii numesc această capacitate ,,Mintea
lui Buddha din noi”, ce rămâne latentă până în clipa în care o
conștientizăm. La rându-i, Iisus ne spune că ,,Împărăția lui
Dumnezeu nu va veni în chip văzut.”
71
Benett, The Book of Virtues, 217, apud Ron Jenson - ,,Piramida
succesului: organizații de succes prin oameni de succes”, Editura Codecs,
51
Cuvântul lui Mahomed din Coran ne indică faptul că, pentru
a câștiga raiul, oamenii trebuie să-și păstreze credința și să îi ajute pe
ceilalți, astfel că principiile lui Allah resping dorințele egoiste și
abuzul de putere.
Diferențele dintre etica occidentală și cea chineză sunt
profunde. Potrivit psihologiei de origine greacă, eul reprezintă o
structură duală: rațională și emoțională, așa că procesele mintale sunt
explicate la nivel de raționament și dorință. Gânditorii chinezi percep
acțiunea umană în mod diferit – aceasta nu este motivată nici de
capacitatea de gândire, nici de concepții sau dorințe, ci, mai degrabă
de aspectele sociale. Umanitatea are ea însăși un caracter social,
ființa umană are o conduită socială (dao). Scriitorii chinezi moderni
au tradus cuvântul ,,etică” printr-un termen compus - ,,dao de” – care
reunește conceptele de cale – orientare și virtute.72
Confucius (551-479 î.Hr.) distinge pe cei care își stăpânesc
instinctele primare de cei care nu reușesc acest lucru: ,,Omul
superior nu acționează contrar virtuții nici măcar pentru o bucată de
pâine.” Confucius gândește societatea umană drept o comunitate în
care fiecare individ este legat de ceilalți prin diferite raporturi, având
de îndeplinit o anumită funcție în beneficiul altora. În remarcabila sa
definiție a guvernării, susține că pentru a realiza o societate dreaptă
nu este nevoie de nimic altceva decât ca nobilii să se comporte ca
niște nobili, funcționarii publici să își facă datoria, părinții să își
îndeplinească obligațiile de părinți, fiii, obligațiile față de părinți, și
așa mai departe, în toate relațiile reciproce care se stabilesc între
oameni.73 Confucius ne previne că ,,Adesea, cuvintele frumoase și
aparențele înșelătoare sunt confundate cu virtutea”, îndemnându-ne:
,,Luați aminte la ceea ce fac oamenii; căutați motivațiile acțiunilor
lor și descoperiți lucrurile pe care se bizuie. Până unde își poate
ascunde un om caracterul?”
72
2006, pag. 96
73
,,Analects”, in The Chinese Classics, Hong Kong, University Press, 1960,
apud Stephen B. Young - ,,Capitalism moral. O reconciliere a interesului
105, 110
52
Atât Confucius, cât și religia Shinto îndeamnă la onestitate
față de ceilalți pentru a tempera tendințele unora de a înșela.
Hinduismul pretinde proprietarilor săi să acționeze cu simțul
datoriei, în timp ce budismul propovăduiește înțelegerea față de
ceilalți.
Ulterior, chinezul Tao Zhu Gong a elaborat douăsprezece
axiome ale succesului în afaceri, sub denumirea de ,,Principiile de
afaceri ale lui Tao”, având convingerea că acestea pot schimba viața
celui care le urmează.
Dalai Lama ne arată că ,,Activitățile de ordin spiritual pe
care le întreprindem, și care sunt motivate nu de interese personale
înguste, ci de preocuparea față de ceilalți, ne aduc beneficii și nouă
înșine.” Dalai Lama spune că etica este o ,,interfață indispensabilă
între dorința mea și dorința ta de a fi fericit”, considerând că ,,nu se
poate vorbi de un interes propriu complet separat de interesele
celorlalți.” Dalai Lama susține ideile lui Smith, considerând că ,,se
poate obiecta că, deși putem cu toții da dovadă de bunătate, natura
umană e în așa fel croită încât tindem în mod inevitabil să rezervăm
această bunătate doar celor apropiați nouă. ... Iată de ce, deși, prin
natura noastră, suntem înclinați către bunătate și compasiune,
putem cu toții da dovadă de cruzime și vrăjmășie. Acesta este
motivul pentru care trebuie să ne străduim să fim mai buni.”74
Creștinismul este prezent la nivel global, ceea ce îi pune noi
probleme doctrinare și etice, fiind divizat în cinci mari ramuri, cu stil
doctrinar și etic propriu:
1. Religia ortodoxă în Europa de Est și Rusia;
2. Religia romano-catolică, cu cei mai numeroși adezanți;
3. Luteranismul;
74
O preocupare excesivă față de sine ne abate de la principiile corecte de
conduită. În spiritul tradiției budiste, Dalai Lama ne arată că, pentru a ne
depăși temerile și nesiguranța față de propria noastră persoană, trebuie să
începem prin a ne cerceta pe noi înșine. Dalai Lama, Ethics for the New
Millenium, New York: Riverhead Books, Penguin Putnam, 1999, 47, 70
apud Stephen B. Young - ,,Capitalism moral. O reconciliere a interesului
111, 252-253
53
4. Calvinismul sau Biserica reformată, numită în țările
anglo-saxone prezbiteriană, congregațională sau
baptistă;
5. Biserica Anglicană, la care se adaugă metodismul, o
ramificație a acesteia cu o amploare mai mare.
Islamul este cea mai recentă dintre principalele religii ale
lumii, aparținând familiei credințelor monoteiste, care include și
iudaismul și creștinismul. De la începuturile sale, acum 1.400 de ani
pe teritoriul actualei Arabiei Saudite, el s-a extins la un miliard de
adepți, din toate colțurile lumii. Normele și premisele care au
caracterizat credința și acțiunile în Islam au două surse de informație:
(1) de natură scripturală, mesajul lui Dumnezeu profetului
Mahomed, înscris în Coran; (2) exemplificarea acestui mesaj,
structurat în modelul de conduită perceput de Profet, acțiunile,
proverbele și normele sale, Sunnah. Ummah, comunitatea
musulmană, este văzută drept instrumentul cu ajutorul căruia
idealurile și poruncile coranice sunt traduse la nivel social. Se poate
spune că islamismul cuprinde un mod de viață total – material și
spiritual. Putem aduce exemplul accentului pus de Coran pe etica
corectării nedreptăților existente în viața economică și socială,
indivizii fiind puși să își direcționeze averea și efortul pentru:
1. Familie și rude;
2. Orfani;
3. Săraci;
4. Vagabonzi;
5. Nevoiași;
6. Eliberarea sclavilor.
Formulări ale poruncilor și ale interdicțiilor sunt exprimate
în termeni etici în cărțile de drept musulmane:
1. Acțiuni obligatorii – datoria de a face rugăciunea ritualică,
plata zakat-ului și practicarea postului;
2. Acțiuni recomandate – caritate, bunătate, rugăciune;
3. Acțiuni permise în legătură cu care legea adoptă o poziție
neutră, adică nu se poate aștepta o recompensă sau o
pedeapsă pentru asemenea acțiuni;
4. Acțiuni care sunt descurajate și care sunt considerate
reprobabile, dar nu interzise cu desăvârșire;
54
5. Acțiuni interzise categoric: crima, adulterul, blasfemia, furtul
sau intoxicarea.75
Majoritatea religiilor lumii cultivă această etică a protejării
intereselor celorlalți. În Enciclica sa Centesimus Annus (1991, 86),
Papa Ioan Paul al-II-lea opinează despre necesitatea de a evita o
gravă greșeală: puterea căpătată prin deținerea de proprietăți ,,devine
ilegitimă, însă, atunci când nu este întrebuințată sau când este
folosită pentru a zădărnici munca celorlalți, urmărind un profit care
nu este rezultatul dezvoltării activităților și bunăstării societății, ci,
mai degrabă, consecința împiedicării acestora ori a exploatării
ilicite, a speculațiilor sau a distrugerii solidarității între cei ce
muncesc. Acest mod de utilizare a proprietății nu este justificat și
este văzut atât de Dumnezeu, cât și de oameni drept un abuz.”
Fiecare dintre noi are capacitatea de a acționa etic.
Conștiința morală, susțin atât Mencius cât și Adam Smith, este cea
care definește natura umană.
Filosoful german Hegel considera că proprietatea privată
este necesară comportamentului moral. Fără a deține în posesie o
parte tangibilă a lumii din care facem parte, nimeni nu ar putea da
concretețe valorilor sale, aducându-le la stadiul de existență. Doar
vorbind despre intențiile noastre, nu putem converti valorile noastre
în elemente palpabile astfel încât ceilalți să ne recunoască și să ne
respecte demnitatea. Potrivit lui Hegel, oamenii au nevoia de a-și
pune amprenta asupra lumii, lucru imposibil decât prin apropierea
lumii, o parte din aceasta devenind doar a noastră, în afara puterii de
control a celorlalți.76 Cu siguranță, în locul unei vieți a posesiunii,
orientată către deținerea de proprietăți, apare opțiunea de viață
ascetică. Așa au ales Buddha, Iisus și Gandhi, numeroși preoți,
călugări și călugărițe, ca de pildă Maica Tereza, ca mod de viață.
Cicero folosește termenul ,,officis”, pentru a se referi la acea
formă de responsabilitate stimulată de economia de piață. De regulă,
75
2006, pag. 123, 136, 138, 143
76
G. W. F. Hegel, ,,Principiile filosofiei dreptului sau Elemente de drept
natural și de știință a statului”, Editura IRI, 1996 apud Stephen B. Young -
,,Capitalism moral. O reconciliere a interesului privat cu binele public”,
Editura Curtea Veche Publishing, 2008, pag. 93, 94, 103-104
55
acest cuvânt latinesc este tradus drept ,,datorie”, dar acesta nu este
un echivalent perfect al termenului citat de Cicero, și nici cuvântul
,,responsabilitate” nu este tocmai potrivit. Conceptul lui Cicero se
regăsește în termeni și expresii precum ,,serviciu”, ,,a deține o
funcție” și ,,serviciul public presupune o funcție de răspundere
publică”. Astfel, cel care deține o funcție, cel care este, deci,
responsabil de ceva, are o serie de obligații pe care trebuie să și le
asume. Responsabililor li se acordă o anumită putere de decizie
specifică poziției ocupate. Propunerea lui Cicero este de a utiliza
,,officis” drept model de comportament, este cea mai relevantă pentru
o etică a capitalismului, deoarece ,,officis” reunește atât ideea de
virtute, cât și pe acea de interes propriu. Pentru Cicero, este foarte
posibil ca un individ să-și îndeplinească bine rolul acționând,
totodată, moral.
La rândul său, Sigismund Freud, în tratatul său ,,Angoasă în
civilizație”, arată că întemeierea unei societăți morale presupune
reprimarea instinctelor și a pasiunilor. Această reprimare sistemică
generează însă o nevroză a individului, fapt pentru care Freud
respinge idea de a inocula tinerilor principii morale rigide.
În 1848, Karl Marx și Friedrich Engels și-au publicat
îndemnul la Revoluție, ,,Manifestul Partidului Comunist”, rezultat al
aproape treisprezece ani de obiecții aduse sistemului numit de Marx
,,modul capitalist de apropiere.” Herbert Spencer intră, la rândul său,
în această polemică apărând libertatea comerțului și combătându-l pe
Marx. În 1851, Spencer propune o nouă disciplină, sociologia,
văzută ca o modalitate de a reflecta asupra dreptății sociale, pledând
pentru o abordare științifică a problemelor sociale. Spencer
argumentează științific că oamenii nu sunt decât o ramură desprinsă
din regnul animal, ale cărui legi ar trebui deci să fie aplicate și
activității lor. Competiția este o lege a naturii și stă la baza selecției
naturale. De aici nevoia de libertate și putere a masculului alfa al
speciei homo sapiens, cel care joacă rolul de cap al familiei, dar și de
cuceritor. Așadar, Spencer contestă tradiția care a impus o
reglementare a activităților de afaceri - să lăsăm companiile să se
confrunte pe piață, afirmă el. Astfel, învingătorii vor fi mai buni, mai
puternici și mai apți să aducă foloase societății. Cei care pierd nu
56
merită nici compătimire, nici respect. Este și momentul când Charles
Darwin își anunța teoria evoluției.77
Termenul de ,,baroni hrăpăreți” s-a impus în secolul al-
XIX-lea în SUA, pentru a-i desemna pe magnații și marii bancheri
care dominau industriile: ambițioși, dornici de putere și de avuție,
imorali și lipsiți de scrupule. De remarcat și faptul că numele unor
faimoși oameni de afaceri, deveniți unii dintre cei mai mari filantropi
din istorie, precum Andrew Carnegie (1835-1919) și John D.
Rockfeller (1839-1937) au fost asociați acestui termen.78
Capitalismul sălbatic este o formă extremă de comportament
în mediul de afaceri, acordând prioritate interesului în raport cu
virtutea. De regulă, în capitalismul sălbatic, clientul este perceput
drept o pradă. La cealaltă extremă se poziționează comunismul, care
respinge prin forță piața liberă, proprietatea privată și demnitatea
umană a individului, căutând să impună o concepție a virtuții pure
asupra dictaturii interesului propriu. Diferența dintre veniturile
săracilor și veniturile celor care habitează în țări bogate este în
creștere. Realmente, în fiecare zi, banii părăsesc țările sărace pentru a
fi investiți mai sigur și mai profitabil în centre financiare din New
York, Londra, Tokio, Elveția sau paradisuri fiscale. În general,
pauperii își doresc să fie mai înstăriți, ei nu mai sunt adezanții
utopiei comuniste; revoluționari precum Mao Zedong, Che Guevara,
Pol Pot sau Nicolae Ceaușescu nu mai sunt de actualitate.
Capitalimul moral, potrivit lui Young Stephen, se situează
între cele două extreme, oferind o simbioză dinamică între virtute și
interes. Pentru omenire, sunt de preferat piața liberă și capitalismul,
decât sărăcia și feudalismul. Cu toate acestea, sistemul capitalist al
pieței libere permite indivizilor să abuzeze tocmai de acel gen de
putere pe care el o creează. Piețele nu pot supraviețui în lipsa
încrederii, ele sunt susținute pe faptul că noi contăm pe cuvântul dat
77
privat cu binele public”, Editura Curtea Veche Publishing, 2008, pag. 17,
32 (Mat. 4:4; ,,Analecte, cartea a –IV-a, cap. V, 3 și Wee Chou Hou, The
Inspirations of Tao Zhu Gong, Singapore Prentice Hall, 2001), 35 (Luca,
17:20 și Marcu 12:34) și pag. 73-75
78
privat cu binele public”, Editura Curtea Veche Publishing, 2008, pag. 84
57
și buna credință a celorlalți. Piețe ale consumului de masă precum
cele din SUA sau Franța, nu sunt statice. Spre exemplu, noile
produse, serviciile mai bune și prețurile mai mici îi îndeamnă pe
consumatori să își schimbe frecvent obiceiurile de cumpărare. Ei
solicită în acest sens alimente mai sănătoase și automobile cu un
consum de carburant mai redus.79
Se cuvine să apreciem și faptul că este complet eronat să
pretindem vreunui individ să atingă perfecțiunea. Experiențele
guvernărilor teocratice sunt elocvente: proiectele politice ale lui
Savonarola la Florența, ale lui Calvin la Geneva, ale lui Robespierre
în Franța, ale lui Lenin în Rusia, ale lui Fidel Castro în Cuba, ale
ayatolahilor din Iran ș.a. În cele din urmă, tentativele de a guverna în
numele unei virtuți absolute au prilejuit moarte și suferință.
În consecință, putem pretinde oamenilor rațiunea și
caracterul care să o susțină, pentru a echilibra tensiunea care se naște
în zona joncțiunii dintre virtute și interesul propriu, sau, altfel
exprimat, zona ,,interesului propriu considerat din perspectiva
întregului”.80
79
95, 97, 107-108, 174
80
Adam și Eva, potrivit Genezei, au fost alungați din Eden nu doar pentru
că au mâncat din fructul interzis, ci și pentru că, astfel, ar fi putut mânca și
și din fructele pomului vieții, devenind nemuritori, asemeni Domnului. La
rându-i, Icar și-a găsit moartea zburând prea aproape de soare, distrugându-
și aripile din ceară. A încerca prea mult, înseamnă a risca să cădem în
idolatrie, înlocuindu-l pe Dumnezeu cu iluzia unei perfecțiuni umane. Vezi
și legenda Meșterului Manole.
58
2.2 Semnificația termenului ,,etică”
,,Properante ruina,/Summa cadunt”. ,,Când se apropie prăbuşirea,/Cad (mai
întâi) culmile”. Lucanus, Marcus Annaeus (39 d.Hr. – 65 d.Hr.), poet
roman, Pharsalia, 5, 746-747
,,Prospicere et ultra mundum libet, quo feratur, unde surrexit, in quem
exitum tanta rerum velocitas properet”. ,,Ne face plăcere să aruncăm o
privire şi dincolo de hotarele acestei lumi, (dorind să aflăm) încotro se
îndreaptă, de unde provine, spre ce ţintă se grăbeşte o atât de mare iuţeală a
lucrurilor”. Seneca, Lucius Annaeus (4 î.d.Hr – 65 d.Hr.), filosof şi
dramaturg roman, Epistolae, 110, 9
,,Rex eris si recte facies”. ,,Vei fi un rege dacă vei acţiona corect”. Horatius,
Quintus Flaccus (65 î.d.Hr. – 8 î.d.Hr.), poet roman, Epistolae, 1, 1, 59
Care sunt originile eticii? Răspunsul presupune abordarea a

alte două chestiuni – una legată de faptul istoric, alta privind
autoritatea. Un răspuns, elaborat de greci și de Hobbes – explică
etica pur și simplu ca pe un mecanism al prudenței egoiste; mitul
originii sale este contractul social. Starea anterioară eticii e percepută
ca fiind una de solitudine, dezastrul primordial declanșându-se atunci
când oamenii au început să se întâlnească unii cu alții. Însăși
supraviețuirea, nemaivorbind de ordinea socială, a devenit posibilă
doar datorită regulilor la care s-a ajuns printr-o negociere nedorită.
Cealaltă variantă, de origine creștină, explică morala ca pe o
încercare umană de a alinia natura noastră imperfectă la voința
divină. Mitul originii ei este Căderea Omului, care a produs acea
imperfecțiune în natura noastră ce a fost descrisă simbolic, în
Facere.81
Dacă studiem etimologia termenului, ea este concretă (cum –
crescere) – crește odată cu ceea ce o înconjoară, și astfel mediul
social capătă sens în funcție de mediul natural. Etica este astfel un
mod de viață, mod de a exista plecând de la un loc pe care îl
împărțim cu ceilalți. Cultura devine particulară și nu mai posedă
pretenția universală pe care o avea civilizația. Așadar, etica
81
2006, pag. 29-30
59
domestică, am putea-o numi tribală, este o etică a situației, atașată
unei perioade, unui sit anume. Heidegger a atras atenția asupra unui
,,Ethos” ca mod de locuire - ,,etica trebuie să spună că gândește
trecerea ființei umane”. Etica situației este, mai modest, mai uman, o
juxtapunere de ritualuri cotidiene, creând o stare de spirit colectivă,
fiind tributară unui loc, fie real, fie simbolistic, și este măcinată de
grija acestui loc. Rezultă că, acest sol și această lume devin prin
cercuri concentrice importante – ne interesează pentru că suntem
înăuntru (inter esse), ,,pentru că o locuiesc, pot să iau în serios
această lume.” În acest sens, în etica formulată, suntem departe de
atemporal și de universal, dar ne situăm în miezul unui umanism al
prezentului.82
Etica este una din principalele ramuri ale filosofiei şi poate fi
numită ştiinţa realităţii morale, ceea ce înseamnă, elucidarea
problemelor morale printr-un demers cognitiv. Ştiinţa eticii posedă
un dublu caracter: (1) analitic – se preocupă de cauzele acţiunilor
noastre; (2) normativ – ne spune ce avem de făcut. Etica nu este o
ştiinţă descriptivă – nu ne indică cum să facem. Etica este în acelaşi
timp o ştiinţă practică, orientată spre acţiune, de unde şi conceptul de
etică aplicată – analiza din punct de vedere moral a unor situaţii
concrete din practica socială sau profesională în vederea luării unor
decizii.
Etica nu se referă la legăturile sau relaţiile pe care le avem
cu alte persoane –toţi avem legături unii cu alţii- ci la calitatea
acestor legături. Etica este despre tot ce ar trebui să facă un om spre
a-şi realiza dorinţele, scopurile şi idealurile, astfel încât să poată
atinge maxima împlinire a fiinţei sale, fără a face însă inutil rău
celorlalţi, ci lăsând pe fiecare să-şi caute propria împlinire personală
şi chiar contribuind la progresul întregii societăţi!83
Potrivit Dicționarului de Neologisme, cuvântul ,,étic,-ă”, (1)
adj., semnifică ,,care se referă la etică”; (2) substantiv feminin,
,,știință care se ocupă cu studiul teoretic al valorilor și al condiției
82
83
Narcis Eduard Mitu, Roxana Maria Nanu - ,,Etică şi negociere în
afaceri”, Editura Sitech, Craiova, 2010, pag. 21, 22
60
umane din perspectiva principiilor morale”; (3) substantiv feminin
figurat, ,,ansamblul normelor de conduită morală”. Fr. Éthique; lat.
Ethicus.84
Grecescul èthos se pare că este greu de redat în vocabularul
nostru actual; el avea mai multe semnificații, pentru care noi nu
dispunem de un echivalent global, deoarece modul lor de gândire era
diferit de al nostru.
Etica greacă din toate perioadele gavitează în jurul a doi
termeni – eudaimonia (fericire) și arete (virtute).85
Éthos înseamnă, în primul rând, ,,habitatul”, maniera în care
o specie animală ,,locuiește pe pământ”. Astăzi, există o disciplină
științifică, ,,ethologie”, care studiază comportamentele animalelor în
mediul lor natural.
Éthos, în limba greacă, poate însemna și ,,caracterul” unei
persoane, felul în care aceasta ,,locuiește pe pământ”, în funcție de
dispozițiile sale naturale. Éthos desemnează totodată ,,moravurile”,
maniera de a te comporta într-o societate dată, într-o epocă dată.
Putem remarca faptul că, de o manieră comună în spatele fiecărei
folosiri a termenului èthos, este sensul general de ,,comportament”.
Termenul ,,etică” provine direct din ,,èthikè” – adjectivul
format din èthos - ce semnifică ,,comportamental”, noțiune ce apare
la Aristotel în expresia ,,èthikè thèôria”, adică ,,contemplare
comportamentală”86
În literatura de specialitate, etica reprezintă ,,disciplina
filozofică care studiază problemele teoretice și practice ale moralei;
în vorbirea curentă, termenul de etică se utilizează adesea și în sens
de morală”.87
84
Elena Crăcea - ,,Dicționar de neologisme”, Editura Steaua Nordului,
Constanța, 2010, pag. 241
85
2006, pag. 152
86
Roger–Pol Droit - ,,Etica pe înțelesul tuturor”, Editura Cartier, Chișinău,
Editura Codex 2000, București, 2009, pag. 11-13, 15-16
87
Etica reprezintă un termen provenit din grecescul ethos (morav, obicei,
caracter). Sommer, R., Tomoiagă, R., 1973, p. 186, apud Irina-Eugenia
Iamandi, Radu Filip - ,,Etică și responsabilitate socială corporativă în
afacerile internaționale”, Editura Economică, București, 2008, pag. 18
61
Morál, -ă, semnifică: (1) - adjectiv, ,,care aparține conduitei
admise și practicate într-o societate”; ,,conform principiilor
moralei”, ,,etic”; ,,care se referă la morală”. (2) adjectiv, ,,referitor
la psihic, spirit sau intelect”; ,,spiritual, intelectual”; (3) substantiv
neutru, ,,dispoziție sufletească caracterizată de puterea, dorința,
convingerea de a suporta pericolele, oboseala, dificultățile”, lat.
Moralis; fr. Moral.88 Spre a traduce èthikè în limba latină, Cicero a
pornit de la echivalentul latin pentru èthos, adică ,,mos”, moravuri, la
plural ,,mores”. Pentru a exprima ,,ceva care se referă la moravuri”,
el a inventat termenul ,,moralia”, ,,coordonatele morale”.
Morala, așa cum s-a elaborat ea începând cu secolul al-
XVIII-lea, universală, aplicabilă în tot locul, imperativă, este o
,,formă” care administrează ceea ce Simmel numește coexistența
indivizilor începând cu ,,acțiunea reciprocă”. Dar aceasta a devenit
progresiv, sub influența economiei mântuirii iudeo-creștine, pură
contabilitate. Astfel, viața va fi complet determinată ,,să cântărească,
să calculeze, să reducă valorile calitative în unele cantitative.”
Această reducție este cea care veghea la dominația planetară a
Banului-Rege, la prevalența productivismului și la dezvoltarea
societății de consum. Fiecare lucru sprijinindu-se pe imperativul
categoric al unei morale a muncii care permite realizarea individului
și dominarea naturii din care, potrivit poruncii divine, ,,cu osteneală
să te hrănești” (Facerea 3, 17).89
Dacă Renașterea, și agitația culturală a cărei cauză și efect
este, rămâne un punct puternic al acestei deveniri morale a lumii, nu
trebuie să uităm background-ul iudeo-creștin pe care această viziune
asupra lumii se sprijină – refuzul de a vedea și de a accepta viața așa
cum este ea. Iată o banalitate de bază pe care ne este greu să o
acceptăm: forța lui nu vieții care macină încă imaginarul occidental.
Și găsim, de la Sfântul Augustin până la K. Marx, asemenea unui fir
roșu, subțire, dar solid, negația radicală a ceea ce este în numele a
88
Elena Crăcea - ,,Dicționar de neologisme”, Editura Steaua Nordului,
Constanța, 2010, pag. 389
89
Contemporane, Editura Institutul European, Iași, 2008, pag. 38
62
ceea ce ar trebui să fie. Logică a lui ,,trebuie să fie” care, după Max
Weber, este caracteristica esențială a moralei.
Mitul progresului. Paradox al profetismului iudeo-creștin
care face din viitor singurul element temporal valabil. G. Steiner
vorbește chiar despre ,,futuritate”. Pornind de la această structură
temporală precisă se va elabora morala producției: munca în calitate
de realizare de sine, morala reproducerii, singura sexualitate
legitimă, adică, morala ca ,,economie” a eului și a lumii. Acel otium
premodern este urmat de negotium modern – totul este supus
negoțului, la ceea ce se contabilizează, se tezaurizează, se
comercializează. Până la uitarea căii atât de misterioase, insesizabile
a ,,reziduului”: luxul, surplusul de viață, excesul, intensitatea, prețul
lucrurilor fără preț care fac specificitatea existenței.90
Alegerea morală presupune ca oamenii să se găsească în
poziția de a alege, ca ei să dispună de forța sau de puterea necesară
pentru a schimba lucrurile. Avuții se bucură de multe opțiuni, în
schimb, cei săraci, de foarte puține. Bogăția este deasemenea, o
condiție prealabilă necesară activităților caritabile. Nu este acesta
motivul pentru care așteptăm de la cei bogați să își asume mai multă
responsabilitate decât cei săraci?
Pe de o parte, ,,etica este știința care studiază principiile
morale , originea, natura, esența, dezvoltarea și conținutul lor”92,
91
iar pe de altă parte, ,,etica reprezintă ansamblul de reguli, valori și
90
Contemporane, Editura Institutul European, Iași, 2008, pag. 63-64, 67-68
91
Principiile morale sunt acele norme de maximă generalitate, care își
propun să integreze și să coordoneze într-un sistem coerent diferitele reguli
morale, oferind totodată un criteriu universal de decizie morală justă într-o
cât mai mare varietate de situații posibile. Într-un sistem etic nu poate exista
decât un singur principiu moral. Crăciun, D., 2004, apud Irina-Eugenia
92
Marcu, F., Maneca, C., 1978, p. 283, apud Irina-Eugenia Iamandi, Radu
Filip - ,,Etică și responsabilitate socială corporativă în afacerile
internaționale”, Editura Economică, București, 2008, pag. 18
63
norme morale93 care reglementează comportamentul persoanelor în
societate sau/și determină obligațiile acestora, în general, sau într-
un anumit domeniu de activitate, în particular”94. Etica semnifică
știința binelui și a răului.
Principalele întrebări la care încearcă să răspundă etica sunt:
,,Ce trebuie să fac?”, ,,Cum trebuie să îmi trăiesc viața?”, ,,Care
sunt principiile morale pe care trebuie să le urmez?”, ,,În ce condiții
este o acțiune corectă din punct de vedere moral?” În sensul său
propriu, etica este o interpretare teoretică a fundamentelor morale.
Etica nu încearcă să răspundă la întrebările formulate din perspectiva
specifică a vreunei categorii particulare de oameni, ci se străduieşte
să afle răspunsuri cu valoare universal valabilă.95
Pot fi distinse două direcții ale cercetării etice: (1) una se
concentrează asupra evaluării din punct de vedere moral a acțiunilor
umane, privește modul în care ar trebui să acționeze oamenii în
anumite situații, adică, care dintre comportamentele, practicile și
acțiunile morale sunt corecte; (2) cea de-a doua are în centru său
caracterul uman, adică găsirea răspunsului la întrebări precum ,,Ce
fel de persoană ar trebui să fiu?” ,,Ce virtuți ar trebui să îmi cultiv?”
Cercetarea etică actuală abordează în general aspectele etice din
prima perspectivă; eticienii examinează în ce condiții o anumită
acțiune este corectă sau incorectă din punct de vedere moral,
încercând să ofere criterii de ordin general în acest sens.
93
În general, prin norme se înțeleg acele modele de comportament
consacrate la nivel social, cu valabilitate supraindividuală, care urmăresc să
instituie în societate un comportament relativ uniform și previzibil al
indivizilor și care sunt asumate de către aceștia în mod conștient. Normele
urmăresc socializarea indivizilor. Normele morale se caracterizează prin
faptul că sunt asumate în mod liber, rațional și conștient de către indivizi și
aspiră la o valabilitate universală. Crăciun, D., 2004, apud Irina-Eugenia
94
Reoyo Gonzalez, C., 2000, p. 687, apud Irina-Eugenia Iamandi, Radu
95
afaceri”, Editura Sitech, Craiova, 2010, pag. 16
64
Tabelul 2.1 Compararea diferitelor documente etice
Valorile Principiile Reguli de Cod
organizaționale responsabilității conduită deontologic
Elaborarea Conducător (uneori, Conducător (uneori, Conducător, în Organism
o examinare în cu examinare) relație cu serviciul profesional
detaliu) juridic (puțină
examinare)
Conținutul Valori cheie (uneori Responsabilitățile Responsabilitățile Reguli (în
ilustrate) întreprinderii către colaboratorilor legătură cu
părțile majoritare cultura unei
profesii)
Destinatarii Salariați și părțile Ansamblul de Salariați și uneori Clienți, asociați
participante stakeholders (din anumiți parteneri și salariați
care salariații) economici
Obiectivele Omogenizarea Cercetarea Evitarea Semnalarea
culturii legitimității sociale conflictelor de calității
ordin etic și relațiilor de
protejarea service
reputației
întreprinderii
Vehiculul Foarte generale Generale Practice (caracter Practic
constrângător) (caracter
comunicării obligatoriu)
Sursa: Samuel Mercier - ,,Lʼéthique dans les entreprises”, Troisième
Edition, Collection Repères, Éditions La Découverte, Paris, 2014, pag. 86
Enunțurile eticii sunt, în general, enunțuri normative sau

prescriptive, indicatorii pentru astfel de enunțuri fiind cuvinte
precum ,,trebuie”, ,,este obligatoriu”, ,,este permis”, ,,este interzis”.
Enunțurile descriptive privesc modul în care stau lucrurile în
realitate, iar în cele din urmă la modul în care ar trebui să stea
lucrurile – cum ar trebui oamenii să se comporte. Între aceste două
tipuri de enunțuri există o demarcație netă – enunțurile descriptive nu
sunt suficiente, de unele singure, pentru a fundamenta enunțurile
normative; enunțul descriptiv conform căruia oamenii nu respectă
regulile morale nu justifică faptul că acestea nu sunt veritabile norme
morale, care trebuie respectate.96
Etica și morala sunt deseori asociate cu deontologia.97 Spre
deosebire de etică, morala posedă o semnificativă componentă
96
Dragoș Bîru - ,,Etica în afaceri. Structuri conceptuale și aplicații”,
Editura ASE, București, 2014, Colecția Cogito, pag. 11-14
97
Termenul ,,deontologie” (greacă ,,deon” – datorie, obligație) se referă la
normele de conduită și obligațiile etice din cadrul unei profesii și aplică
65
emoţională. Etica implică mai multă detaşare, explorarea şi
acceptarea modurilor de viaţă alternative. Acceptarea unei etici nu
solicită abandonarea unei morale private, ci considerarea celorlalte
principii şi norme morale ca alternative posibile în diferite contexte.
Majoritatea teoriilor etice admit că libertatea voinţei este
fundamentul moralităţii în formele ei cele mai evoluate.98
Teoria care are în centrul său argumentele morale poartă
denumirea de ,,deontologism”. Potrivit acestei concepții, o acțiune
sau practică socială este corectă din punct de vedere moral dacă se
conformează tuturor principiilor morale. În abordarea deontologistă,
consecințele acțiunii nu au nicio relevanță pentru evaluarea morală.
În acest cadru se cuvine să amintim despre teoria datoriilor prima
facie, al cărei inițiator a fost William David Ross (1877-1971),
pluralistă, care susține că, în calitate de ființe umane, avem diverse
obligații, care nu pot fi subsumate unui unic principiu moral. Potrivit
lui Ross, pot fi distinse o serie de categorii de datorii.
Tabelul 2.2 Categorii de datorii prima facie, după Ross

Categoria de Descriere
datorii
Sunt incluse aici datoria de a–ți respecta promisiunile implicite
și explicite, de a nu minți, de a fi sincer, de a nu induce în
eroare. În domeniul afacerilor, respectarea promisiunilor se
regăsește în datoria de a-ți respecta contractele. În formă
nestipulată în scris poate fi promisiunea directorului de a crește
Datorii ale salariul unui angajat. Deasemenea, firma are obligația de a
fidelității informa consumatorii asupra caracteristicilor produselor și
angajații în privința pericolelor asociate muncii depuse.
Contexte precum interviurile de angajare, negocierile și
publicitatea ridică problema onestității, inclusiv în situația în
care inducerea în eroare prin intermediul unor sugestii
reprezintă un mod subtil de a nu fi onest.
Reprezintă datoria morală de a-i compensa pe terți pentru
daunele aduse, chiar atunci când acestea nu sunt consecința unor
anumite norme morale particulare. Așadar, etica, morala și deontologia se

referă la ceea ce este drept, corect, just. Irina-Eugenia Iamandi, Radu Filip -
,,Etică și responsabilitate socială corporativă în afacerile internaționale”,
Editura Economică, București, 2008, pag. 20, 22
98
66
Reparația acte incorecte moral. Spre exemplu, reducerile de personal
morală impuse din rațiuni economice nu sunt necesar incorecte pentru
ca firma să nu intre în faliment; firma, indiferent de legislație,
are datoria morală de a compensa angajații pentru acest
prejudiciu.
Reflectă datoria de a răspunde în același fel, prin reciprocitate,
Datoria de a fi binelui făcut – un angajat poate pretinde recunoștință după 30
recunoscător de ani de activitate în firmă, timp în care nu și-a depus demisia
în momentele dificile, la fel cum un angajat are datoria să ajute
un coleg, răspuns la ajutorul primit anterior.
Distingem trei sensuri ale dreptății: (1) dreptatea distributivă
face trimitere la distribuția beneficiilor și a poverilor
Datoria de a economice; (2) dreptatea procedurală are în vizor corectitudinea
acționa în mod unui proces, cum ar fi cel de angajare. Angajații de pe același
post primesc același salariu; (3) dreptatea retributivă se referă la
drept și corectitudinea sancțiunilor date ca urmare a încălcării unor
imparțial reguli. Sancțiunile trebuie să fie rezultatul unui proces echitabil
și trebuie să fie proporționale cu gravitatea erorii.
Datoria de a contribui în mod activ la binele celorlalți. Nimeni
nu are obligația morală de a-și utiliza toate resursele pentru a-și
Datoria de a ajuta semenii. Deși astfel de acțiuni sunt lăudabile, ele nu
face fapte bune reprezintă, frecvent, obligații morale. Oamenii au totuși, o
obligație morală specială în a-i ajuta pe cei apropiați sau pe cei
aflați în situații-limită.
Datoria de a nu Reprezintă datoria de a nu-i leza pe ceilalți, de a nu afecta în
face rău mod semnificativ mediul sau sănătatea consumatorilor, inclusiv
obligația de a împiedica răul.
Datoria de a te Reprezintă unica îndatorire a ființelor umane față de ele însele.
autoperfecționa
Datoriile enunțate mai sus nu sunt datorii absolute, care trebuie respectate în
orice condiții, ci datorii prima facie – care trebuie respectate, dacă nu se află
în conflict cu o altă datorie mai importantă. Sursa: sinteză după Dragoș Bîru
- ,,Etica în afaceri. Structuri conceptuale și aplicații”, Editura ASE,
București, 2014, Colecția Cogito, pag. 68-74
De asemenea, etica este fundamental diferită de religie și de

jurisprudență (lege). Totuși, principiile de drept care susțin că
responsabilitatea față de ceilalți este o condiție sine qua non a
civilizației umane, cum ar fi de pildă declarația instanței engleze în
speța Heaven vs. Pender: ,,Ori de câte ori o persoană se găsește într-
o situație în care este evident că, prin nepăsare și incompetență, poate
provoca daune altei persoane, ea are obligația de a acționa
67
responsabil față de aceasta și de a-și folosi abilitățile profesionale în
scopul de a evita orice pericol.”99
Putem raţiona că etica nu este legată în mod necesar de
anumite stări afective; etica nu se află într-o relaţie necesară nici cu
credinţa religioasă, cu toate că majoritatea religiilor susţin standarde
etice înalte. A fi etic nu trebuie confundat cu a te conforma pe deplin
unor modele de conduită acceptate în societate.100
Putem afirma faptul că, din punct de vedere emoțional,
suntem dependenți de mediul social în care ne naștem și trăim: avem
cu toții nevoie de adulație, de dragoste, de apreciere, respect și
considerație, de la semenii noștri. Astfel, în acest context, morala
reflectă preocuparea față de ceilalți, în timp ce etica ține de procesul
decizional ce include interesele celorlalți. Morala este dată de decizia
personală a unui individ de a alege ceea ce este corect, la fel cum, a
acționa etic presupune atât un act de cultură cât și o probă a
capacității de reprezentare și conducere.
Recent, termenul ,,etică” a început să fie folosit spre a vorbi
despre ceea ce trebuie inventat în domeniul moral. Etica a devenit
numele moralei, în curs de cercetare, mai ales în legătură cu subiecte
noi – căsătoriile între homosexuali, protecția minorilor pe Internet
sau legalizarea drogurilor ușoare. Aceste subiecte din sfera socialului
nu întrunesc o unanimitate de păreri, dezbaterea fiind astfel deschisă,
iar opiniile împărțite. Etica privește în egală măsură deciziile vieții
internaționale, războiul și pacea sau lupta împotriva inegalităților
între regiunile globului.
Orice teorie morală trebuie să răspundă la următoarele
chestiuni: ,,Care sunt cerințele moralei pentru individ și de ce ar
trebui să ne supunem acestor cerințe?”
Cu certitudine, etica se ocupă de toate acțiunile noastre – atât
de ocupațiile zilnice, dar și de marile decizii pe care le luăm în
99
Cazul Heaven vs. Pender, 11 Q.B.D. 503, 509 a fost o speță englezească
prinvind delictul, care a prefigurat nașterea dreptului modern privind
neglijența (1883), apud Stephen B. Young - ,,Capitalism moral. O
reconciliere a interesului privat cu binele public”, Editura Curtea Veche
Publishing, 2008, pag. 106
100
afaceri”, Editura Sitech, Craiova, 2010, pag. 12, 13
68
momentele rare ale vieții. Aceasta, pentru că noi nu suntem roboți
programați să execute o sarcină fără să gândească, dimpotrivă, de-a
lungul unei zile și de-a lungul călătoriei prin viață, noi suntem cei
care decidem. De pildă, în copilărie ne întrebăm dacă trebuie să sau
nu să ne supunem ordinelor ce ni se dau de către părinți. Adolescenți,
stăm pe gânduri dacă să păstrăm secretele celor mai buni prieteni sau
să le facem publice, în anumite circumstanțe. Ca adulți, avem mii de
ocazii în care deliberăm dacă este bine sau rău să spunem un anumit
adevăr copiilor, părinților, prietenilor sau colegilor. La bătrânețe,
este posibil să ne întrebăm dacă trebuie să așteptăm clipa morții,
oricare ar fi bolile și suferințele care ne macină, sau dacă este posibil
să ne alegem singuri ziua și ora plecării din această lume. În acest
context, etica reprezintă ansamblul reflecțiilor la întrebări de genul
,,Ce ar trebui să fac?” ,,Cum ar trebui să acționez?” Teoretic, ne
dorim mereu să facem ceea ce este bine, însă situația este complicată
de faptul că ,,acest bine” nu este același pentru fiecare. Maestrul
filosof Socrate, care trăia în Atena secolului al cincilea î.e.n. a fost
primul care a evidențiat acest paradox: hoțul, criminalul sau
dictatorul, vor binele, însă ei se înșală asupra a ceea ce este bine.101
Se poate formula întrebarea: ,,Oare etica ar trebui să ne
furnizeze răspunsuri, spre a lua atitudine?” Răspunsul ar fi ,,Nu
tocmai!”, fiind vorba de a ști ce anume va trebui să decidem în
următorul sfert de oră, în funcție de situația particulară în care ne
aflăm, adică de a surprinde în funcție de ce vom reține sau de ce vom
respinge o soluție din cele două, cinci sau zece alternative. Etica nu
este doar o activitate practică, în care ne rezumăm în a aplica reguli
în mod mecanic, ci trebuie să și reflectăm asupra a ce anume justifică
aceste reguli, asupra fundamentului alegerii unei acțiuni, a rațiunilor
care conferă legimitate rezultatelor. Filosoful francez Jean-Paul
Sartre afirma: ,,Alegându-mă, aleg omul.” Altfel exprimat, prin
faptele noastre, noi nu acționăm niciodată pentru noi înșine, ci
decidem, indirect, și pentru ceilalți, pentru toată lumea. Cu siguranță,
natura reprezintă adevărata sursă a eticii. Peste tot, regăsim un
numitor comun în sensibilitatea ființei umane: nimeni nu consideră
101
Roger–Pol Droit - ,,Etica pe înțelesul tuturor”, Editura Cartier, Cișinău,
Editura Codex 2000, București, 2009, pag. 19-27
69
că este bine ca niște copii să fie uciși în fața mamei lor, sau cazul
catastrofelor – cutremure, tsunami, foamete, epidemii ș.a., care
mobilizează semenii într-un lanț al solidarității. Filosofii numesc
aceasta ,,elan al sufletului”, sentiment prezent independent de rațiune
care transcede epocile și culturile, fie că îl numim ,,prietenie”
(Aristotel), ,,omenie” (Cicero), ,,milă” (Rousseau, Schopenhauer)
sau ,,compasiune”, regăsit și în China, unde filosoful Mencius îl
consideră drept punctul de plecare al moralei.
În același registru, constatăm o mare diversitate de reguli
etice, în funcție de epoci, civilizații, grupuri sociale sau credințe.
Spre exemplu, canibalismul sau pedeapsa cu moartea sunt
considerate nobile, valoroase și demne în alte vremuri sau ținuturi.
Adevărul de ieri se dovedește astăzi a fi o eroare.102 Totul este oare
relativ? Nu chiar, am putea afirma, susținând că există reguli
generale – a respecta demnitatea umană, a nu umili, a nu agresa,
exigențe inseparabile de etică. Etica ne acompaniază peste veacuri,
schimbându-și stilul, dar fără a dispărea.
A fi ,,cool” reprezintă o manieră de a afirma refuzul
,,rigidității” ontologice. Dar traduce un fel de ,,ontogeneză”: o
persoană sau un trib în devenire permanentă; ontogeneza individuală
sau grupală este o recapitulare sau o repetiție a filogenezei.
Dezinvoltura față de codurile moralei evidențiază copilăria ce
subzistă în fiecare dintre noi. Drept consecință, atitudinea sau cultura
tânără (juvenilitatea), care este deseori stigmatizată, nu se limitează
pur și simplu la o problemă generațională, ci are o funcție de
contaminare. ,,Copilul etern” este din punct de vedere contemporan
o figură emblematică, așa cum a fost în secolul al–XIX-lea adultul
serios, rațional, producător și reproducător. Această caracterizare
orientează moravurile spre mai multă suplețe în discernământul
asupra binelui și a răului. De aici, relativismul galopant în modul de
a trăi sexualitatea, imperativul muncii sau responsabilitatea
102
Să-ți duci bunicii foarte bătrâni departe de orice habitat și să-i
abandonezi într-o noapte de ger cumplit, ni se pare un comportament
criminal, însă nu și în tradiția inuiților – gest de pietate, de respect, o
acțiune morală ce permitea tribului să supraviețuiască, încetând să mai
hrănească guri inutile.
70
cetățenească. ,,Găștile”, în toate domeniile, nu reconosc drept legi
decât regulile pe care și le-au fixat le însele.103
De reținut că marile atitudini etice sunt întâlnite atât la
marile religii ale lumii, cât și în operele filosofilor, fiind vorba
despre a ști cum să devii mai bun, cum să faci lumea mai bună,
despre a preciza criteriile după care sunt judecate faptele oamenilor.
Cu certitudine, bazele eticii nu sunt în ceruri, ci în noi, pe pământ, în
natură. Spinoza, filosof olandez (sec. al–XVII–lea) creează lucrarea
,,Etica”, concepând un sistem complet al lumii, cu scopul de a
explica cum se poate trăi viața cât mai aproape de perfecțiune.
Grecul Zenon din Citium, fondatorul stoicismului, a propus în
premieră fragmentarea filosofiei în trei secțiuni: fizică, logică,
etică.104
Teoria dreptului natural în etică se bucură de o veche tradiție
și de mare complexitate. Premisa de bază a dreptului natural este că
toate credințele morale au un fundament rațional exprimat prin
intermediul unor principii generale de comportament care reflectă o
natură umană rațională și fermă. Mulți moraliști contemporani cred
că dreptul natural oferă indicații precise. Spre exemplu, mijloacele de
contracepție, homosexualitatea sau masturbarea sunt considerate
imorale tocmai pentru că sunt ,,nenaturale”.
Etica lui Immanuel Kant (1724-1804) a devenit paradigma
cea mai influentă care a încercat să pledeze pentru principii morale
103
104
Binele, Dreptatea, constituie adevăruri eterne ce există în spiritul lui
Dumnezeu, iar Dumnezeu le transmite oamenilor. Astfel, Dumnezeu, le
transmite evreilor, prin Moise, pe Muntele Sinai, Tablele Legii, cele 10
porunci. Gândirea lui Platon afirmă că sâmburele eticii nu este construit de
imaginația umană, nici creat de reglementările culturale. Fie că este vorba
despre religie sau de filosofie, valorile eticii sunt realități ce există prin sine.
La Platon, aceasta este Lumea Ideilor. În religie, acesta este spiritul lui
Dumnezeu. Roger–Pol Droit - ,,Etica pe înțelesul tuturor”, Editura Cartier,
Chișinău, Editura Codex 2000, București, 2009, pag. 27-28, 30-53
71
universale formulate fără referire la preferințe sau la un fundal
teologic.105
De reținut că toate descoperirile științifice recente, conduc,
la rândul lor, la reflecții asupra consecințelor lor. Noi posibilități de
deplasare și informare, constituie elemente de schimbare a condiției
umane. Pe de altă parte, nu știința va fi cea care ne va furniza
răspunsuri! Una dintre schimbările contemporane o reprezintă
conștientizarea limitelor științelor, acestea nefiind apte să ofere
soluții problemelor pe care le creează.
Etica aplicată nu împarte doar societatea în comunități care
au fiecare valorile lor și modul de a privi fenomenele, ci îi scindează
și pe indivizi, atunci când aceștia sunt în postura de a alcătui o
ierarhie a principiilor lor și de a lua o decizie anume.
Ca și în cazul altor domenii de activitate umană, în lumea
afacerilor există anumite reguli de conduită morală care trebuiesc
respectate de actorii pieței.
Teoriile etice se împart în două categorii standard: teoriile
dreptății și cele ale binelui. Al doilea aspect al eticii, care subliniază
ideea promovării consecințelor pozitive ale acțiunii, necesită în mod
evident o teorie a binelui în vederea determinării clare a acestor
consecințe pozitive, demne de promovat.
Teoria utilitaristă subliniază ideea că un lucru bun trebuie să
servească unei anumite persoane și într-un anume fel. ,,Utilitatea”, în
sensul cel mai general al termenului, se referă la ceea ce este
,,folositor”. Totuși, a pune semnul egalității între utilitate și
caracterul folositor al unui lucru este deopotrivă bine și corect, însă
planează întrebarea: ,,Util pentru ce?” În perspectiva utilitaristă,
întrebarea specifică este ,,Ce trebuie să facem împreună?” și nu
,,Cum ar trebui să îmi trăiesc propria viață”?
Teoria modernă asupra utilității, care poartă amprenta
viziunii microeconomice, explică situațiile prin prisma ,,satisfacerii
preferințelor” – atât timp cât o persoană are preferințe care depășesc
sau se opun unor simple plăceri hedoniste, satisfacerea acestora
reprezintă o sursă de utilitate pentru persoana respectivă. Dincolo de
105
Peter Singer (editor) - ,,Tratat de etică”, Blackwell, Editura Polirom,
Iași, 2006, lucrarea Stephen Buckle - ,,Dreptul natural”, pag. 192, 203, 214
72
aplicabilitatea sa în sfera privată, doctrina utilitaristă se evidențiază
cel mai pregnant în context public – atunci când acțiunile noastre îi
afectează pe cei din jur în diverse moduri, concluzia specifică
utilitarismului care poate fi desprinsă este aceea potrivit căreia o
acțiune corectă este cea care maximalizează utilitatea globală,
rezultată din însumarea utilităților individuale aparținând persoanelor
implicate în acțiunea respectivă. În mod similar, acesta este și
principiul pe baza căruia diplomații trebuie să își întemeieze deciziile
de care depinde buna funcționare a întregii societăți.106
Cu siguranță, oamenii evaluează comportamentul și
atitudinile semenilor din punct de vedere moral. Spre exemplu,
afirmăm că am procedat greșit neajutându-i pe cei care au suferit de
inundații, chiar dacă am procedat corect înapoind proprietarului
portofelul găsit pe stradă; spunem și că am fi oameni mai buni dacă
am fi mai sensibili față de sentimentele celorlalți, chiar dacă ulterior
ne credem mai răi deoarece, procedând astfel, nu ne mai preocupăm
atât de intens de familie și prieteni.107
2.3 Câteva direcții ale eticii aplicate

,,In virtute posita est vera felicitas”. ,,În virtute se află aşezată adevărata
fericire”. Seneca, Lucius Annaeus (4 î.d.Hr – 65 d.Hr.), filosof şi dramaturg
roman, De vita beata, 5, 2
,,Repromissio multos perdidit dirigentes, et commovit illos quasi fluctus
maris. Viros potentes gyrans migrare fecit, et vagati sunt in gentibus
alienis”. ,,Asumarea unor obligaţii i-a dus la pierzare pe mulţi oameni drepţi
şi i-a azvârlit încolo şi încoace asemenea valurilor mării. Pe bărbaţii
puternici i-a făcut să plece de acasă, răsucindu-i în fel şi chip, şi să
rătăcească pe la neamuri străine”. Sirah, 29, 20-21
Iată câteva orizonturi de etică cu care ne-am putea confrunta în

dezbaterea noastră:
106
Iași, 2006, lucrarea Robert E. Goodin - ,,Utilitatea și binele”, pag.269-276
107
Iași, 2006, lucrarea Michael Smith - ,,Realismul”, pag. 429
73
 Sistemic – sisteme sociale sau instituții în care afacerile sunt
prezente;
 Corporativ – o companie individuală, privită ca un întreg;
 Individual – un individ specific sau un grup de indivizi într-o
companie și comportamentele și deciziile lor.
Alte elemente de reținut:
 Globalizarea. Procesul global prin care sisteme economice și
sociale ale unor națiuni au devenit conectate;
 CMN. O companie care își desfășoară producția,
marketingul, serviciile sau operațiunile administrative în
diferite țări gazdă;
 Diferențele culturale – relativismul etic. O teorie care afirmă
că nu există standarde etice care sunt complet adevărate și
care se aplică sau care ar trebui să fie aplicate în toate
companiile sau tuturor oamenilor din toate societățile.
2.3.1 Sărăcia, o problemă globală

,,Ex spectant nos, si ex hac aliquando faece in illud evadimus sublime et
excelsum, tranquilitas animi et expulsis errorirus absoluta libertas”. ,,Dacă
vom scăpa vreodată din această mocirlă şi vom ajunge la culmea aceea
sublimă şi înaltă, pe noi ne aşteaptă împăcarea sufletului şi, după
desprinderea de greşeli, o libertate absolută.” Seneca, Lucius Annaeus (4
î.d.Hr – 65 d.Hr.), filosof şi dramaturg roman, Epistolae, 75, 18
,,Quomodo fabula, sic vita, non quam diu, sed quam bene acta sit, refert”.
,,Ca şi într-o piesă de teatru, tot aşa şi în viaţă, contează nu cât de lungă a
fost, ci cât de bine a fost jucată”. Seneca, Lucius Annaeus (4 î.d.Hr – 65
d.Hr.), filosof şi dramaturg roman, Epistolae, 77, 20
,,Si, quotiens peccant homines, sua fulmina mittat/Iupiter, exiguo tempore
inermis erit”. ,,Dacă, ori de câte ori oamenii păcătuiesc, Jupiter şi-ar arunca
/Fulgerele sale, în scurtă vreme el ar rămâne dezarmat”. Ovidius, Publius
Naso (43 î.d.Hr. – 17 d.Hr.), poet roman, Tristia, 2, 33-34
Putem lua în considerare două aspecte: (1) un miliard de

oameni trăiește în sărăcie absolută (foamete, malnutriție, maladii
contagioase, mortalitate infantilă ridicată, condiții de viață precare,
teamă și insecuritate); (2) există foarte multe persoane, în special din
74
statele dezvoltate și multe guverne ale statelor bogate care dispun de
mijloace și resurse care pot ajuta la micșorarea sărăciei. Dilema este
următoarea: sunt cei bogați obligați să ajute la diminuarea sărăciei?
Până în prezent, economia mondială a cunoscut o creștere
deosebit de polarizată. În cadrul unei lumi din ce în ce mai
interdependente, umanitatea se confruntă cu deficite considerabile.
Iată câteva exemple-cifre cheie, în acest sens:108
 PNB/locuitor: 4.155 dolari în 1970, 7.637 dolari în
2012 (+84%).
 Populația mondială: 4,4 miliarde în 1980; 7,1
miliarde în 2013 și 8,3 miliarde în 2030. Populația reprezintă un
element fundamental care condiționează existența statelor și
dinamica internă a acestora. Importante din punct de vedere
geopolitic sunt mărimea demografică și gradul de omogenitate a
populației în raport cu teritoriul, determinat pe de o parte de
caracteristicile naturale ale acestuia, iar pe de altă parte de structura
etnică și de prezența minorităților naționale. Ca și în cazul suprafeței,
mărimea demografică a statelor variază în limite foarte largi: cele
mai populate 10 state ale lumii concentrează 60% din populația
mondială, iar India și China dețin împreună 27,5%.109
 Îmbătrânirea: 600 milioane peste 60 ani în 2013; 2
miliarde în 2050.
 Sudul: 70% din populația mondială în 1950, 80,4%
în 2012 și 83% în 2030. În ultima jumătate a secolului trecut erau
identificate două mari axe ce rezumau pe de o parte, diviziunile
ideologice, iar pe de alta, cele economice: Est-Vest (divizarea
politică a lumii în Occidentul capitalist, respectiv Orientul comunist),
respectiv Nord-Sud (disparitățile economice la nivel global dintre
Nordul industrializat și Sudul subdezvoltat și preponderent agrar).
Un număr important de state din Sud au decis să se organizeze,
formând în cadrul ONU așa-numitul Grup al celor 77, în 1964, în
108
Laurent Carroué, Didier Collet - ,,La mondialisation contemporaine.
Rapports de force et enjeux”, Éditions Bréal, Paris, 2013, pag. 172, 256-
257, 298
109
Șerban Dragomirescu, Radu Săgeată - ,,Statele lumii contemporane”,
Editura Corint, București, 2011, pag. 39
75
urma primei sesiuni UNCTAD – Conferința Națiunilor Unite pentru
Comerț și Dezvoltare. Trei ani mai târziu, Grupul va adopta Carta de
la Alger, ca bază instituțională a organizației. Scopurile declarative
ale G77, ce reunește astăzi 130 de țări, se concentrează pe aspectele
legate de dezvoltarea economică și nivelul de trai, dar și pe
promovarea cooperării Sud-Sud într-o arie vastă de aspecte, de la
educație la dezvoltare și tehnologie.110
 Populația activă: +1,7 miliarde între 1980 și 2020,
din care 93% creștere pentru Sud.
 Economiile dezvoltate: 34.953 dolari/locuitor, țările
cele mai sărace 552 dolari/locuitor, raportul fiind de 1 la 63.
Dezvoltarea devine o problemă cu atât mai arzătoare pe agenda
publică, cu cât actorii internaționali înțeleg, sub presiunea opiniei
publice internaționale, necesitatea folosirii durabile a resurselor
naturale de care dispune planeta, deși realitatea intereselor naționale
revine mereu din urmă pentru a reaminti importanța dezvoltării pe
tabla de șah a politicii internaționale. Disparitățile la nivel
internațional nu reprezintă o noutate în condițiile în care circa 85%
din populația lumii trăiește, încă, în condiții modeste și nu reușește
să genereze decât o cincime din producția mondială.111
 1,4 miliarde de oameni (unu din cinci) trăiesc în
sărăcie absolută, cei mai mulți dintre ei cetățeni ai unor țări cu
venituri medii. Pragul sărăciei absolute internaționale este stabilit de
1,25 de dolari pe zi. Cifra se ridică la 1,7 miliarde de oameni (unu
din patru), dacă adoptăm definiția multidimensională a sărăciei.112
 Consumul menajelor: America de Nord un sfert,
Europa 30%, Asia 25%.
 Producția agricolă s-a multiplicat de 2,6 ori în 40 de
ani – va hrăni 9 miliarde de oameni în 2050?
 870 milioane de oameni sub-alimentați în 2012.
110
Daniel Biró (coordonator) - ,,Relațiile internaționale contemporane.
Teme centrale în politica mondială”, Editura Polirom, Iași, 2013, pag. 252
111
Daniel Biró (coordonator) - ,,Relațiile internaționale contemporane.
Teme centrale în politica mondială”, Editura Polirom, Iași, 2013, pag. 265
112
Ha-Joon Chang - ,,Economia. Ghidul utilizatorilor”, Editura Polirom,
Iași, 2014, pag. 169
76
Securitatea alimentară reprezintă o stare în care oamenii nu
experimentează foametea sau malnutriția și trăiesc fără teama că
acestea ar putea surveni. ONUAA – Organizația pentru Agricultură
și Alimentație a Națiunilor Unite o disociază în patru componente:
(1) disponibilitate – trebuie să existe tot timpul suficientă hrană
pentru toți oamenii; (2) accesibilitate – toți oamenii trebuie să aibă
acces la toată hrana; (3) acceptabilitate – hrana la care oamenii au
acces trebuie să le fie cultural acceptabilă; (4) adecvare – alimentația
trebuie să fie comestibilă și sănătoasă și trebuie luate măsuri
adecvate pentru a se asigura de faptul că hrana este produsă prin
procedee sustenabile, care nu amenință producerea acesteia pentru
generațiile viitoare. ONUAA susține că aproape 840 de milioane de
oameni suferă de malnutriție cronică, problemă atât a țărilor în curs
de dezvoltare, dar și a țărilor bogate, unde există persoane
dependente de asistența socială și de programele de caritate pentru a
putea supraviețui.113 Douăzeci și patru de mii de oameni mor în
fiecare zi, neputându-și procura hrana necesară supraviețuirii.114
 Consumul mondial de energie a crescut de 3,3 ori
între 1965 și 2013. 90-95% din consumul mondial de energie se
bazează pe carburanții fosili, neregenerabili, fapt ce sugerează că se
va acutiza competiția pentru controlul acestei resurse între state și
blocurile economice supranaționale. Schimbarea climatică este, într-
adevăr, privită ca unul dintre principalii factori ce determină
schimbarea în cadrul economiei energetice, dar nu este singurul. În
vreme ce climatologii și ecologiștii se agită în privința calității
energiei pe care o producem, majoritatea celorlalți experți își fac
mult mai multe griji legate de cantitatea de energie pe care o
producem întrebându-se, în special, dacă putem produce suficientă
energie de orice fel sau calitate pentru a satisface nevoile curente și
viitoare ale lumii. Până în 2035, pe mapamond va fi folosită o
cantitate de energie de peste două ori mai mare decât în momentul de
față. Cererea va fi una stringentă, în special în economiile aflate în
113
Paul Robinson - ,,Dicționar de securitate internațională”, Editura CA
Publishing, Cluj-Napoca, 2010, pag. 196-197
114
John Perkins - ,,Confesiunile unui asasin economic”, Editura Litera
Internațional, București, 2010, pag. 10
77
curs de dezvoltare, cum e cazul Chinei și al Indiei, ai căror lideri văd
consumul nesățios de energie ca pe o cheie a succesului industrial.
Până în 2020, cererea de electricitate ar putea să fie cu 70% mai
mare decât în prezent. Guvernele, la rândul lor, temându-se de
dezorganizarea economiei și de dezavantajele politice, amână în
continuare orice măsură semnificativă de distanțare față de actuala
economie energetică, fâcând astfel ca schimbarea, atunci când se va
produce, să fie cu atât mai bruscă și mai devastatoare.115 În tandem,
se remarcă țelul sacrosanct, cu orice preț, în locuri precum România,
Borneo, Kamchatka sau Nigeria, în largul coastelor Floridei și pe
fundul Mării de Sud a Chinei, în Alaska și în Ciad, cu care CMN
energetice scotocesc pământul și fundul oceanului în căutarea
următorului mare zăcământ de gaz sau de petrol. De jur împrejurul
lumii, strategiile militare, economice și diplomatice ale aproapei
fiecărei națiuni continuă să fie modelate de obiectivul prioritar,
acela de a menține accesul neîntrerupt la o sursă constantă de
energie.
 Accesul la energie – 1,2 miliarde de locuitori fără
electricitate. Americanii sunt cei mai mari risipitori de energie din
istoria lumii – o țară cu mai puțin de 5% din populația lumii
consumă 25% din energia întregii planete. După estimări, peste un
miliard și jumătate de oameni (un sfert din populația globului) nu are
acces la electricitate sau combustibili fosili, neavând astfel nici o
șansă de a trece de la o existență preindustrială, de o sărăcie
abrutizantă, la stilul de viață modern, mare consumator de energie.
Sărăcia energetică iese acum la suprafață ca noul inamic al
națiunilor în curs de dezvoltare, cauza fundamentală a unui mare
număr de alte probleme și poate cea mai adâncă prăpastie dintre
bogați și săraci. Din fericire, curba consumului de energie și cea a
creșterii economice nu sunt identice. În țările care se luptă cu o
creștere demografică fără precedent, căutarea securității energetice
este rareori echivalentă cu un salt către o tehnologie sofisticată și
nepoluantă – ele adoptă cea mai facilă, mai rapidă și cea mai ieftină
cale posibilă, în acest scop. Putem să expunem și motivul pentru care
115
Paul Roberts - ,,Sfârșitul petrolului. În pragul unui dezastru”, Editura
Litera Internațional, București, 2008, pag. 14-15, 20
78
experții în energie consideră că o adevărată schimbare a sistemului
energetic mondial este aproape imposibilă, cu excepția situației în
care se produce ca răspuns la un șoc puternic.116 În România de ce s-
au privatizat, spre exterior, sectorul energie electrică, gaze și cel al
carburanților și petrolului?
 Parcul auto mondial: 500 milioane astăzi, 2 miliarde
în 2030.
 China consumă 58% din fier, 41% cupru și 29% din
platina mondială.
 2,4 miliarde de oameni fără apă potabilă.
 Pandemia de SIDA: 35 milioane persoane infectate.
 OMS estimează că numărul cazurilor de infectare cu
virusul febrei hemoragice Ebola a trecut de zece mii, iar cel al
morților a ajuns la 4.922. La 23 octombrie 2014, erau cunoscute
cazuri de infectare în opt țări ale lumii. Cele mai afectate sunt
Guineea, Liberia și Sierra Leone în vestul Africii. Dintre cazurile
letale, numai zece au avut loc în afara acestor trei țări. Celelalte sunt
Mali, Nigeria, Senegal, Spania și Statele Unite.117
 150 economii metropolitane se bucură de 30% din
PIB mondial.
 24 metropole dețin 50% din PIB a celor 150 de
metropole mondiale.
 Bogăția – 25 de milioane persoane (0,5%) din
populație posedă 36% din bogăția mondială. Nu e nici o coincidență
faptul că cele mai bogate națiuni din lume au și cel mai mare consum
de energie pe cap de locuitor – creșterea economică se traduce prin
venituri personale mai mari, ceea ce stimulează achizițiile de mașini
de spălat vase, televizoare, supradimensionarea habitatului și
automobile. Inegalitatea averii este mult mai mare decât inegalitatea
venitului, motivul fiind acela că averea se acumulează mult mai greu
decât se câștigă un venit. Inegalitatea venitului a crescut în
majoritatea țărilor după anii 1980, iar tendința de creștere a
116
Paul Roberts - ,,Sfârșitul petrolului. În pragul unui dezastru”, Editura
Litera Internațional, București, 2008, pag. 16, 25, 206, 334-335, 422
117
http://www.europalibera.org/archive/news/20141025/445/445.html?id=2
6655764, 25.10.2014
79
inegalității a încetinit oarecum după anul 2000. Sărăcia a fost
condiția umană dominantă în cea mai mare parte a istoriei.
Săracilor le este foarte greu să fie câștigători chiar și pe cele mai
echitabile piețe. Dar piețele sunt manipulate frecvent în favoarea
bogaților, așa cum am văzut într-o serie de scandaluri recente legate
de vânzarea intenționat incorectă a unor produse financiare și de
minciunile servite organismelor de reglementare.118
 În 40 de ani, flota mondială s-a multiplicat de 4 ori,
iar fluxurile maritime de trei ori.
 10 state dețin 84% din flota militară mondială, iar
Statele Unite 43%.
 Frontiere terestre – 248.000 kilometri, din care
10,5% ,,născute” după 1996. Legitimitatea internă este greu de
obținut și presupune convingerea cetățenilor că statul respectiv
formează o națiune. În Europa, formarea sentimentului național a
urmat trasării granițelor, în multe cazuri asimilarea într-o singură
națiune a unor etnii diferite dovedindu-se dificilă și antrenând forțe
centrifugale. Din punct de vedere juridic, teritoriul unui stat suveran
reprezintă spațiul geografic între limitele căruia statul își exercită
suveranitatea sa deplină și exclusivă. Acesta definește limitele
spațiale ale existenței și organizării statelor suverane, reprezentând
una dintre premisele materiale naturale care condiționează însăși
existența statului. Funcțiile granițelor sunt: (1) Supravegherea și
controlul fluxurilor umane care traversează granițele implică un
control riguros al identității persoanelor și implicit asupra fluxurilor
migratorii. Acest filtru de control este mai puțin riguros între statele
care aparțin aceluiași sistem de cooperare economic – piețe comune
sau zone de liber schimb - sau între cele aflate în uniune vamală și
este mai intens la granițele acestor ansambluri economice. (2)
Funcția fiscală constă în supunerea controlului vamal al mărfurilor
care tranzitează granița și aplicarea unui sistem de taxe vamale. (3)
funcția legislativă este aceea prin care granița limitează teritorial
competența legislativă a unui stat. (4) Funcția militară, frontierele
118
Ha-Joon Chang - ,,Economia. Ghidul utilizatorilor”, Editura Polirom,
Iași, 2014 pag. 164, 166, 168
80
fiind un loc de concentrare și mobilizare a dispozitivelor militare. 119
Termenul ,,epurare etnică” a apărut la începutul anilor ʼ90, în timpul
războaielor din fosta Iugoslavie și se referă la politica de eliminare a
tuturor membrilor unui anumit grup etnic de pe un anumit teritoriu.
Analiștii nu s-au pus de acord în privința principalelor motive ale
epurării etnice. Unii consideră că au o natură economică – cei care
realizează epurarea etnică pot să confiște pământul și proprietățile
victimelor, în timp ce alții cred că își are rădăcinile în ura etnică
veche de secole. Euskadita ta Askatasuna –ETA- este o organizație
teroristă care are ca scop obținerea independenței Țării Bascilor față
de Spania. ETA a fost înființată în 1959 ca replică la suprimarea
culturii și limbii basce de către dictatorul spaniol, generalul
Franco.120 În România, Transilvania reprezintă o miză uriașă pentru
Ungaria, vehement abordată, în ultimii 26 de ani. La fel ca în
majoritatea cazurilor de crime ,,sponsorizate” de către stat, există
două fațete ale atentatelor de la 11 septembrie: atentatele în sine și
procesul de mușamalizare.121 Dintre cele 193 de state ale lumii, 44
nu au ieșire la Oceanul Planetar, confruntându-se cu fenomenul de
enclavizare maritimă; majoritatea sunt state europene, asiatice și
africane.122
Sintagma ,,Ajutor pentru diminuarea sărăciei” comportă mai
multe aspecte. În caz de dezastre – cutremure, inundații sau secetă
cumplită, se acordă asistență de urgență, semenii donează bani,
existând un sentiment puternic de solidaritate umană.
Se pune accentul pe problematizarea în direcția dreptății, nu
a carității pentru lumea săracă – dreptatea este o obligație pentru noi,
în timp ce caritatea nu este. Instituțiile și acordurile internaționale ar
trebui să reflecte asupra principiului ,,O distribuire dreaptă a
119
Editura Corint, București, 2011, pag. 20, 23, 53
120
Paul Robinson - ,,Dicționar de securitate internațională”, Editura CA
Publishing, Cluj-Napoca, 2010, pag. 86-87, 88-89
121
Giulietto Chiesa - ,,Zero. De ce versiunea oficială despre atacul de la 11
septembrie este un fals”, Editura Litera Internațional, București, 2008, pag.
27
122
Editura Corint, București, 2011, pag. 32
81
resurselor mondiale”. Ceea ce se face în și cu statele în curs de
dezvoltare poate fi considerat nedrept din cauza exploatării
resurselor și a mâinii de lucru ieftine.
Este susținută ideea că, în cazul în care națiunile bogate vor
lua măsuri severe pentru reducerea consumului și deteriorării
mediului, iar națiunile sărace vor atinge un nivel de dezvoltare de
bază care să le ofere cetățenilor săraci încredere astfel încât să reducă
dimensiunile familiilor și să utilizeze sustenabil pământul, atunci
consumul și populația globală s-ar stabiliza la un nivel care ar
permite ,,dezvoltarea sustenabilă” a tuturor țărilor.
În concluzie, compasiunea reprezintă o dimensiune calitativă
și nu cantitativă a responsabilității morale – dacă avem o evaluare
corespunzătoare a aspectelor sărăciei mondiale, a identităților
globale morale, a seriozității obligației morale de a acționa pentru
reducerea suferinței exteme, dacă știm cu adevărat ce înseamnă o
viață confortabilă și dacă înțelegem în ce mod compasiunea poate fi
dovedită pe cât de mult posibil în armonie cu confortul propriei
noastre vieți, atunci vom ști să arătăm compasiune așa cum
trebuie.123
2.3.2 Etică ecologică

,,Ex avaritia omnia scelera ac maleficia gignuntur”. ,,Din lăcomie se nasc
toate nelegiuirile şi blestemăţiile.” Cicero, Marcus Tullius (106 î.d.Hr. – 43
î.d.Hr.), om politic, filosof şi orator roman, Pro Roscio Amerino, 27, 15
,,Lucrum sine damno alterius fieri non potest”. ,,Nu se poate obţine un
câştig fără paguba altcuiva”. Syrus, Publilius (sec. I d.Hr.), erudit roman,
Sententiae
,,Semper ita vivamus ut rationem reddendam nobis arbitremur”. ,,Să trăim
întotdeauna ca şi cum am socoti că trebuie să dăm socoteală”. Cicero,
Marcus Tullius (106 î.d.Hr. – 43 î.d.Hr.), om politic, filosof şi orator roman
123
Iași, 2006, lucrarea Nigel Dower - ,,Sărăcia – o problemă globală”, pag.
301-311
82
,,Sicut a maioribus patriam accepimus, sic posteris eam tradamus”. ,,Cum
am primit patria de la strămoşi, tot aşa să o lăsăm urmaşilor”. Tacitus,
Publius Cornelius (55 d.Hr. – 120 d.Hr.), istoric, filosof şi om politic roman
Oamenii care au o viziune morală asupra problemelor de

mediu sunt adepții unei etici ecologice, fundamentată pe câteva
principii. De pildă, ecologiștii consideră că dispariția speciilor ca
urmare a acțiunilor umane este un lucru negativ, indiferent de cauza
căreia se produce. Apare și convingerea că, ființele umane au de
suferit în urma dispariției speciilor.
Cu toate acestea, utilitariștii clasici aleg varianta maximizării
excedentului de fericire umană în raport cu nefericirea – exemplu de
etică centrată pe om. Se pune întrebarea: ,,Nu cumva membrii unor
generații viitoare ar putea fi privați de anumite plăceri recreaționale
sau estetice, iar alții afectați de schimbările climatice, de inundații,
iar alții afectați din punct de vedere psihologic de exploatarea unor
zone de care se simt legați spiritual? Aceste efecte negative ar trebui
eliminate din orice creștere a fericirii rezultată în urma exploatării
prădalnice.
O altă perspectivă a eticii consideră drept semnificativ din
punct de vedere etic nu doar ființele umane, ci și animalele. Cert este
că multe dintre acțiunile noastre asupra mediului afectează în mod
negativ animalele; etica centrată pe animal presupune acordarea de
considerație morală animalelor luate individual și nu ca specie. Pe de
altă parte, interesele oamenilor ar putea să primeze întotdeauna,
indiferent de intensitatea și de importanța intereselor animalelor sau
de numărul acestora.
Conform eticii centrate pe viață, toate ființele sunt
semnificative din punct de vedere moral, chiar dacă nu toate au
aceeași importanță morală. O etică centrată pe viață reclamă ca
alegerea căilor de acțiune să se facă ținând cont de impactul
acțiunilor noastre asupra oricăror ființe vii implicate.
Am afirmat anterior faptul că orice etică de natură să ne
orienteze atitudinea față de mediu poate fi considerată, generic, o
etică ecologică. Astfel, holismul ecologic reprezintă o etică ce acordă
protecție morală corespunzătoare mediului înconjurător.
83
Holismul ecologic consideră ca fiind semnificative din punct
de vedere moral două categorii: biosfera ca întreg și ecosistemele
complexe care o compun. Animalele luate individual, inclusiv
ființele umane, plantele, rocile, moleculele etc., care constituie
sisteme complexe, nu sunt considerate semnificative din punct de
vedere moral, valoarea lor constă doar în contribuția adusă la
conservarea întregului căruia îi aparțin.
Cu siguranță, modificarea ecosistemelor contravine în
general intereselor umane pe termen lung. Frecvent, intervin
conflicte, în cadrul cărora criterii morale diferite indică direcții
opuse. Aceste cazuri necesită precizarea atentă a criteriilor morale
relevante, evaluarea importanței fiecăruia, și în final luarea unor
decizii în cunoștință de cauză. Nu se poate afirma că interesele
umane ar trebui să primeze întotdeauna sau că păstrarea echilibrului
ecosistemelor este mai importantă decât orice interes uman. 124
2.3.3 Eutanasia
,,Certe, si ante occidissemus, mors nos a malis, non a bonis abtraxisset”.
,,Desigur, dacă am fi murit mai înainte, moartea ne-ar fi îndepărtat de la
nenorociri, nu de la bucurii”. Cicero, Marcus Tullius (106. î.d.Hr. – 43
î.d.Hr.), om politic, filosof şi orator roman, Tusculanae disputationes, 1, 84
,,Eripit interdum, modo dat medicina salutem,/Quaeque iuvet, monstrat,
quaeque sit herba nocens”. ,,Câteodată meşteşugul medicilor ne dă sănătate,
câteodată ne-o răpeşte,/ El ne arată ce iarbă ajută şi care este vătămătoare”.
Ovidius, Publius Naso (43 î.d.Hr. – 17 d. Hr.), poet roman, Tristia, 2, 269-
270
,,Ex vita discedo tamquam ex hospitio, non tamquan e domo; commorandi
enim natura deversorium nobis, non habitandi dedit”. ,,Plec din viaţă ca
dintr-un han, nu ca de acasă; căci natura ne-a dăruit un loc de popas, nu un
loc de locuit”. Cicero, Marcus Tullius, (106.î.d.Hr. – 43 î.d.Hr.), om politic,
filosof şi orator roman, De senectute, 21
,,Quis scit an adiciant hodiernae crastina summae/Tempora di superi!”.
,,Cine ştie dacă vor adăuga la suma zilelor de azi vremurile/De mâine zeii
124
Iași, 2006, lucrarea Robert Elliot - ,,Etica ecologică”, pag. 313-322
84
de sus!”. Horatius, Quintus Flaccus (65 î.d.Hr. – 8 î.d.Hr.), poet roman,
Epistolae, 1, 4, 13-14
Temenul ,,eutanasie” are la origine două cuvinte grecești:

,,eu” și ,,thanatos”, cu semnificația, ad literam, ,,o moarte bună”.
Astăzi, eutanasia este percepută ca fiind acțiunea de a provoca o
moarte bună, ,,moartea din compasiune”, în care o persoană A pune
capăt zilelor unei persoane B. Se evidențiază două aspecte: (1)
eutanasia presupune luarea vieții unei persoane în mod voit; (2)
faptul că se pune capăt acelei vieți cu scopul de a curma suferințele
persoanei respective.
Toate societățile cunoscute nouă se subordonează unuia sau
mai multor principii care interzic curmarea vieții, cu toate că, la
originile tradiției noastre occidentale, în perioada greacă și romană,
practici ca infaicidul, suicidul și eutanasia se bucurau de o largă
acceptare. Confom tradițiilor iudaice și creștine, a lua viața unei
ființe umane inocente înseamnă a uzurpa dreptul lui Dumnezeu de a
dărui și de a lua viața.
Compasiunea pentru o persoană care suferă de o boală
incurabilă și, în cazul eutanasiei voluntare, respectul pentru
autonomie au reprezentat argumentele principale ale celor care au
susținut aspectul moral al eutanasiei. Cert este că opoziția oficială a
religiei rămâne neschimbată, iar eutanasia activă este considerată
crimă în toate țările, cu excepția Olandei.
Eutanasia poate fi voluntară, nevoluntară și involuntară.
De pildă, F. suferea de o boală care se agrava în ritm rapid,
ajungând în faza în care era aproape paralizat. Durerile erau
cumplite. Știind că nu mai exista nicio speranță și că lucrurile merg
spre inevitabil, F. își dorea să moară. I-a solicitat medicului său să îi
administreze ,,eliberarea”. După ce s-a consultat cu familia sa și cu
membrii echipei de medici care îl îngrijeau, doctorul i-a administrat
injecția solicitată... Această speță este un caz evident de eutanasie
voluntară. Eutanasia poate fi voluntară chiar și în cazul în care
persoana nu mai este capabilă să își exprime dorința de a muri în
momentul în care i se curmă viața – o persoană accidentată căreia i s-
au afectat definitiv facultățile mintale.
85
Eutanasia este nevoluntară în cazul în care persoana a cărei
viață este curmată nu poate alege între viață și moarte în mod
independent – pentru că suferă de o boală incurabilă, un nou-născut
handicapat, sau o persoană transformată din aptă într-una incapabilă
definitiv, fără ca aceasta să fi precizat anterior dacă ar accepta
eutanasia în anumite condiții.
Eutanasia este involuntară în cazul în care este este aplicată
unei persoane care ar fi putut să își dea sau nu consimțământul, dar
nu l-a dat, fie pentru că nu i s-a cerut, fie pentru că i s-a cerut, dar nu
ș-i l-a dat, dorindu-și să trăiască. Spre exemplu, administrarea
dozelor din ce în ce mai mari de calmante care duc la moartea
pacientului.
În concluzie, apreciem faptul că eutanasierea provoacă linii
de demarcare importante în ceea ce privește politicile publice, dicolo
de limitele universale care ne protejează împotriva morților
nejustificate.125 Dar, sistemul de sănătate din România care limitează
accesul la tratamente și medicamente de tip oncologic, ce etică
practică?126 Criza recentă a Hexi Pharma ce repercusiuni are?127
125
Programul eutanasiei naziste într-o societate care consideră că unele
vieți nu trebuie trăite, motivația din spatele acestor omoruri nu au fost nici
compasiunea, nici respectul pentru autonomie, ci principii rasiale și gândul
că puritatea rasială a poporului (volk) impunea eliminarea anumitor indivizi
și grupuri. Peter Singer (editor) - ,,Tratat de etică”, Blackwell, Editura
Polirom, Iași, 2006, lucrarea Helga Kuhse - ,,Eutanasia”, pag. 323-331
126
77 de medici specialiști oncologi din București, Cluj, Mureș, Sibiu,
Sălaj, Bistrița-Năsăud și Timiș sunt urmăriți penal de DNA pentru luare de
mită. Procurorii i-au pus sub acuzare pentru o practică cunoscută de toată
lumea: o companie mare de distribuție medicamente le-a sponsorizat, la
suprapreț, participarea la un congres despre cancerul de sân în India. Mita
totală: 416.864 euro. Sursa: http://www.clujust.ro/77-de-medici-oncologi-
unii-din-cluj-urmariti-penal-pentru-luare-de-mita-o-excursie-in-india/,
30.05.2016
Lista firmelor anchetate de DNA în vara anului trecut: ROCHE ROMÂNIA
SRL; ACTAVIS SRL; PFIZER ROMÂNIA SRL; TEVA
PHARMACEUTICALS ROMÂNIA SRL; NOVARTIS PHARMA
SERVICES SRL; ALVOGEN ROMÂNIA SRL; SANDOZ PHARMA
SERVICES SRL; GLAXOSMITHKLINE ROMÂNIA SRL;
86
Disfuncționalitatea informatică a cardurilor de sănătate, ce
consecințe are?
2.3.4 Avortul
,,Ad utilitatem vitae omnia consilia factaque nostra dirigenda sunt”. ,,Spre
folosul vieţii trebuiesc îndreptate toate intenţiile şi faptele noastre”. Tacitus,
Publius Cornelius, Dialogus de oratoribus, 5
,,Homines ad deos nulla re propius accedunt quam salutem hominibus
dando”. ,,Prin nici un alt lucru nu se apropie oamenii mai mult de zei decât
dăruind altor oameni salvarea”. Cicero, Marcus Tullius (106.î.d.Hr. – 43
î.d.Hr.), om politic, filosof şi orator roman, Pro Ligario, 12, 38
,,Scientia quae est remota a iustitia calliditas potius quam sapientia est
appellanda”. ,,Ştiinţa care este ruptă de dreptate ar trebui numită mai
degrabă şiretenie decât înţelepciune”. Platon, apud Cicero, Marcus Tullius
EGIS INTERNATIONAL; ROMASTRU TRADING; GLENMARK

PHARMACEUTICALS SRL. Sursa: http://www.euractiv.ro/justitie/77-de-
medici-oncologi-anchetati-de-dna.-dosarul-recompenselor-industriei-
farmaceutice-pentru-medici-4526, 30.05.2016
127
Noi seturi de rezultate făcute publice de Ministerul Sănătății arată că
niciuna dintre probele de substanțe dezinfectate de la firma Hexi Pharma
folosite în spitale nu are concentrația declarată. 12 Mai 2016,
http://www.agerpres.ro/sanatate/2016/05/12/analize-dezinfectanti-hexi-
pharma-alte-rezultate-arata-ca-niciun-produs-analizat-nu-are-concentratia-
declarata-19-49-34
Analizele substanțelor dezinfectante folosite în spitalele din România au
arătat că acestea erau diluate chiar și de 2500 de ori. Primele rezultate
venite de la ICECHIM asupra produselor biocide de la Hexi Pharma au
oferit informații alarmante. Compania Hexi Pharma a fost amendată cu
40.000 de lei, iar în perioada următoare vor fi analizate şi substanţele
celorlalţi producători de pe piață. 11 Mai, 2016,
http://www.click.ro/news/national/scandalul-hexi-pharma-substantele-
diluate-chiar-si-de-zece-ori
Hexi Pharma, compania farmaceutica implicata în scandalul
dezinfectanţilor diluați folosiți în spitale, și-a cerut insolvența la Tribunalul
București. 11 Mai, 2016, http://www.click.ro/news/national/lovitura-de-
teatru-hexi-pharma-si-cerut-insolventa
87
(106.î.d.Hr. – 43 î.d.Hr.), om politic, filosof şi orator roman, De officiis, 1,
19
,,Tacitum tormentum animi, conscentia”. ,,Conştiinţa este un chin tăcut al
spiritului”. Syrus, Publilius (sec. I d.Hr.), erudit roman, Sententiae
În mod interesant, în cea mai mare parte a lumii

industrializate, avortul nu a constituit un delict până când o suită de
legi antiavort nu au fost adoptate în cea de-a doua jumătate a
secolului al-XIX-lea. S-a argumentat că fătul este o ființă umană încă
de la conceperea lui, iar avortul este o formă de crimă.
În paralel, susținătorii dreptului femeii de a alege avortul au
următoarele susțineri: (1) Avorturile ar trebui permise pentru că
interzicerea lor are consecințe nedorite; (2) Femeile au dreptul moral
de a alege avortul; (3) Fătul nu este încă o persoană și deci nu are un
drept substanțial la viață.
De-a lungul istoriei, femeile au plătit un preț teribil din cauza
lipsei unor metode contraceptive și de avort sigure și legale. Au fost
forțate să nască mulți copii, la intervale excesiv de scurte, ele erau
slăbite fizic și mureau tinere. Potrivit unor opinii, sarcinile
involuntare sporesc sărăcia, rata mortalității infantile și a copiilor și
supun resursele familiilor și ale statelor la constrângeri severe.
Femeile trebuie să facă față responsabilității duble a muncii plătite și
a celei casnice.
Este susținută teza, conform căreia, pe termen lung, accesul
la avort este esențial pentru sănătatea și supraviețuirea nu doar a
femeilor ca indivizi și a familiilor, dar și a sistemelor biologice și
sociale mai mari, de care depinde viața tuturor. În plus, caracterul
inadecvat al metodelor contraceptive existente și absența accesului
tuturor femeilor la mijloace contraceptive, evitarea creșterii generale
a populației necesită o formă sau alta de avort.
Adversarii avortului neagă necesitatea acestuia în scopul
evitării unor astfel de repercusiuni nedorite. Este drept, unele sarcini
sunt rezultatul violurilor sau al incesturilor, însă preponderent, sunt
urmarea comportamentului sexual voluntar.
Relațiile sexuale de tip heterosexual nu sunt biologic
necesare pentru supraviețuirea sau sănătatea fizică a femeilor sau a
bărbaților. Din contră, femeile celibatare sau lesbienele sunt mai
88
puțin predispuse la cancer cervical, SIDA și alte boli cu transmitere
sexuală. Nu este evidentă nici necesitatea relațiilor sexuale pentru
sănătatea psihologică a ambelor sexe, însă opinia contrară este larg
răspândită. Cert este că, sexul este considerat de majoritatea femeilor
și a bărbaților ca fiind extrem de plăcut, fapt care are un efect
semnificativ din punct de vedere moral asupra majorității teoriilor
consecințialiste.
Drepturile nu sunt absolute, dar nu pot fi încălcate pentru un
bine mai mare. De pildă, un om pentru a se autoapăra, poate să
omoare, însă o persoană nu poate omorî o altă persoană doar pentru
binele altora. Drepturile morale fundamentale (dreptul la viață,
libertate, autodeterminare, dreptul de a nu suferi vătămări corporale)
sunt acele drepturi pe care orice persoană, în contrast cu cele care
depind de anumite circumstanțe (promisiuni sau contracte legale).
Interzicerea avortului pare să încalce toate aceste drepturi primare. 128
Viețile femeilor sunt puse astfel în pericol. Acolo unde avorturile
sunt interzise prin lege, femeile tind să apeleze la avorturi ilegale
nesigure – OMS estimează că 200.000 de femei mor anual din
această cauză. Mai mult, a da un copil spre adopție înseamnă să
trăiești cu gândul nefericit că ai un copil de care nu poți îngriji și nu
poți afla dacă trăiește și este bine; separarea de copil presupune o
suferință puternică și îndelungată.
Care este momentul din ciclul de dezvoltare a unei ființe
umane în care acesta dobândește un drept la viață total și egal cu al
celorlați? Cele mai multe sisteme juridice contemporane consideră
nașterea ca fiind momentul în care o nouă persoană legală își începe
existența.
În SUA, problema avorturilor este văzută pur și simplu ca
,,dreptul femeilor de a-și controla propriul corp”.
În concluzie, avortul este uneori tratat ca o problemă doar a
drepturilor fătului, iar alteori ca o problemă doar a drepturilor femeii.
128
,,Homo qui erranti comiter monstrat viam,/Quasi lumen de suo lumine
accendat facit./Nihilo minus ipsi lucet, cum illi accenderit”. ,,Omul care
arată cu bunăvoinţă calea celui rătăcit/Se comportă ca şi cum ar aprinde o
lumină din propria sa lumină./Dacă o aprinde pentru celălalt, ea luminează
totuşi nu mai puţin şi pentru sine însuşi”. Ennius (239 î.d.Hr. – 169 î.d.Hr.),
poet latin preclasic
89
Negarea avortului legal și sigur încalcă dreptul femeii la viață,
libertate și integritate fizică, dar dacă fătul ar avea același drept la
viață ca și o persoană, avortul ar fi un eveniment tragic și greu de
justificat, cu excepția cazurilor extreme. Astfel, chiar și cei care
susțin drepturile femeii trebuie să fie preocupați de statutul moral al
fătului.
Până și o etică a respectului vieții nu exclude toate uciderile
intenționate, orice ucidere necesită o justificare și este mai greu de
argumentat distrugerea intenționată a unei ființe senzitive decât a
uneia care nu are (încă) experiențe. Dar ființele senzitive nu au
drepturi egale. Extinderea statutului moral egal la făt amenință
drepturile fundamentale ale femeii – spre deosebire de făt, femeia
este deja o persoană și nu ar trebui tratată altfel atunci când este
însărcinată. Din aceste considerente, avortul nu ar trebui interzis, iar
nașterea, față de un moment anterior, marchează începutul statutului
moral egal.129
Apreciem şi faptul că dicolo de această opțiune morală
imediată, se cuvine raționată și evoluția fenomenului demografic pe
termen mediu și lung.130
129
Iași, 2006, lucrarea Mary Anne Warren - ,,Avortul”, pag. 333-344
130
30 de milioane de români până în anul 2000. Acesta era planul lui
Nicolae Ceauşescu. Ca să devină realitate, dictatorul a interzis avortul,
metodele de contracepție şi educaţia sexuală în şcoli. Femeile au devenit
simple instrumente pentru regimul comunist. Mii de românce au murit între
1966 şi 1989, din cauza întreruperilor de sarcină făcute în condiţii greu de
imaginat. Pe 26 decembrie 1989 avortul a fost însă legalizat. Urmarea? Un
milion de femei au renunţat la sarcină, numai în anul 1990.
http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Social/avorturi, 29.11.15
În perioada 1990-1992, rata avortului provocat a avut o valoare medie
foarte ridicată. Clinicile au fost inundate de femei care solicitau avortul. Ca
o consecinţă, rata avortului provocat legal a atins cel mai ridicat nivel din
lume – aproape 200 la 1000 de femei între 15-44 de ani, între 1990-1992.
Aceasta corespunde unei rate a avortului de aproape 3 avorturi provocate la
fiecare născut viu pentru aceeaşi perioadă.
https://avort.wikispaces.com/4.2+Statistici+avort+Romania, 21.05.2016
Trăim într-o lume plină de surprize care ne afectează profund viaţa şi ne-o
îmbogăţesc. O astfel de surpriză este pentru multe femei apariţia unei
90
sarcini - neplanificată, nedorită, fără sorţi de izbândă de a fi dusă la termen.
România prezintă o rată deosebit de mare a avorturilor, ocupând un loc
fruntaş în Europa din acest punct de vedere. În general se afirmă că
principala cauză pentru această gravă situaţie sunt dificultăţile economice.
Totuşi, în contextul actual în care orice femeie are acces la informaţie şi
ţinând cont de numeroasele efecte secundare ale întreruperii voluntare a
cursului sarcinii, avortul nu poate fi o soluţie. El lasă o rană adâncă în
sufletul femeii, afectând însăşi esenţa identităţii ei, aceea de a fi mamă, de a
aduce pe lume viaţă. Deşi se vorbeşte foarte puţin pe acest subiect, avortul
are consecinţe atât de ordin fizic, cât şi de ordin psihic asupra femeii. Fiind
o manevră chirurgicală, dintre consecinţele fizice imediate amintim: leziuni
inflamatorii ale aparatului genital, hemoragie abundentă, perforaţie uterină,
infecţia uterului, trompelor sau ovarelor. Consecinţele tardive sunt:
hemoragie prelungită, boală inflamatorie pelvină, tulburări menstruale,
sinechie uterină, probleme la sarcinile ulterioare, precum sterilitate, sarcini
extrauterine, avorturi spontane, naşteri premature, predispoziţie crescută la
cancer de col uterin sau cancer de sân. Consecinţele de natură psihică,
grupate sub genericul ,,sindromul post-avort”, sunt legate de sentimente de
vinovăţie şi pierdere irecuperabilă, frustrare, depresie, pesimism, teamă
nejustificată, tulburări de somn, labilitate emoţională, pierderea respectului
faţă de sine, ducând chiar la nevroză anxioasă sau depresivă, destrămarea
relaţiei cu partenerul si familia, tulburări sexuale. Aceste simptome apar din
cauză că femeile realizează natura pierderii suferite. Este foarte diferit să
pierzi ceva material, un obiect, un loc de muncă, un examen, acte etc., ce
pot fi recuperate sau înlocuite, şi cu totul altceva este să pierzi un copil. Din
păcate, multe femei conştientizează această pierdere numai după procedură.
Pe plan social, rata mare a avorturilor duce la scăderea drastică a natalităţii
şi, implicit, la îmbătrânirea populaţiei României, motiv serios de îngrijorare
chiar si pentru autorităţile de stat. Sursa: articolul ,, Avortul în România şi
consecinţele sale”, http://www.provitamedica.com/avortul-in-romania.html
Piața clinicilor private obstretică-ginecologie s-a bucurat de o detentă
uriașă după 1989 (n.a.). Un studiu realizat în 2004, arată că numai în anul
2000 clinicile private au făcut 80.000 de avorturi neincluse în statisticile
oficiale. De asemenea, datele INS nu iau în calcul avortul chimic sau
hormonal. Se estimează că acest tip de procedură reprezintă 30% din
numărul total de avorturi. Sursa: articolul ,,România: Cea mai mare rată a
avortului şi mortalităţii materne din UE, pusă pe seama finanţărilor
americane”, http://stiripentruviata.ro/romania-cea-mai-mare-rata-avortului-
si-mortalitatii-materne-din-ue-pusa-pe-seama-finantarilor-americane/,
20.02.2014
91
2.3.5 Sexul
,,Feminarum sexus, si Licentia adsit, saevus, ambitiosus, potestatis avidus”.
,,Neamul femeiesc, dacă are alături Zeiţa Depravării, este sălbatic,
îndărătnic, ahtiat după putere”. Tacitus, Publius Cornelius (55 d.Hr. – 120
d.Hr.), Annales, 3, 33, 10
,,Quis legem det amantibus? Maior lex amor est sibi”. ,,Cine ar putea să dea
o lege pentru cei care iubesc? Iubirea este pentru sine cea mai mare lege”.
Boethius, Anicius Manlius Severinus (524 î.d.Hr. – 470 î.d.Hr.), De
consolatione philosophiae, 3, 11, 47
,,Lancea carnalis non figit vulnera mortis,/Nec via vitiosa nec vulva tunsa
pilosa”131. ,,Lancea trupească nu produce răni de moarte,/Nici drumul
desfrânării, şi nici vulva păroasă izbită (mereu)”. Mediev.
Interogații referitoare la rolul sexului în căutarea unei vieți

bune au fost centrale în filosofia clasică. Odată cu sporirea
interesului contemporan pentru etica aplicată, dezbaterea legată de
sex este apreciată drept un subiect filosofic legitim și important. În
acest cadru, există câteva teme examinate, precum: Rolurile de gen și
cele reproductive sunt naturale sau sunt construite social? Sexul
permisibil din perspectivă morală trebuie să aibă o singură funcție?
Orientarea individului trebuie să fie heterosexuală? Trebuie să
apară în interiorul limitelor instituției căsătoriei? Ce tipuri de
activitate sexuală sunt acceptabile moral și în ce circunstanțe? ș.a.
Se impune următoarea precizare: expresia ,,acceptabil
moral” înseamnă ,,neinterzis moral”. Astfel, sunt vizate
acceptabilitatea morală a diferitelor forme de sex, din punctul de
vedere al acțiunilor, nu din punctul de vedere al celei mai largi palete
de consecințe imaginabile. Deasemenea, există și cazuri
extraordinare în care actele sexuale par în sine acceptabile moral, dar
care, datorită circumstanțelor, produc urmări extrem de nocive
pentru terți.
131
Eugen Munteanu, Lucia-Gabriela Munteanu - ,,Aeterna Latinas. Mică
enciclopedie a gândirii europene în expresie latină”, Ediţia a-II-a, Editura
Litera, Chişinău, 2003, pag. 211
92
O modalitate de dezvoltare a abordărilor clasice este
contestarea faptului că sexul este acceptabil moral numai dacă este
însoțit de dragoste și intimitate, ca de exemplu, în susținerile lui
Vincent Punzo din ,,Reflective Naturalism” și ale lui Roger Scruton
din ,,Sexual Desire”. Dragostea și intimitatea, deși în general
componente ale căsătoriilor de succes, nu sunt în mod logic necesare
sau limitate la căsătorii. Apar două premise: (1) o concepție asupra
naturii umane sugerează că sexul este o activitate umană imperativă,
reflectând cele mai intime aspecte ale personalității umane; (2) sexul
fără dragoste înjosește și, într-un final, alterează personalitatea
umană.
Sunt însă prezente și alte abordări. Unii susținători ai
acesteia contrazic necesitatea exclusivității dragostei și a intimității.
Astfel, activitățile sexuale permisibile din punct de vedere moral pot
avea loc doar cu o singură persoană, dar chiar și aici contacte sexuale
succesive care implică dragostea ar fi permisibile din punct de
vedere moral. Alți susținători argumentează că sexul poate fi
neexclusiv, deoarece o persoană poate iubi simultan mai multe
persoane.
Se susține faptul că sfera moralului nu este coextensivă - nu
se suprapune în totalitate, cu sfera a ceea ce este în propriul meu
interes. Așadar, o persoană nu este obligată moral să desfășoare
numai acele acțiuni care facilitează interesul propriu. Cu toții suntem
angrenați în diferite activități, dar care nu sunt însoțite de dragoste și
intimitate; de ce ar fi sexul diferit? Oare nu este posibil ca plăcerea,
fără dragoste și intimitate, să servească pentru mulți oameni drept
scop legitim al sexului?
Este posibil că o poziție convingătoare asupra moralei
sexuale să se întemeieze pe modelul libertarian modificat de
maximele kantiene, dar care să acorde o atenție deosebită
sensibilității marxismului clasic față de coerciția economică în
definirea ,,exploatării” și de preocupările feminismului față de
semnele opresiunii masculine.
Cu certitudine, baza contractuală a interacțiunii sexuale
reiese din acordul voluntar bazat pe așteptările îndeplinirii nevoilor
și dorințelor reciproce.
93
Deși sentimente importante de intimitate sunt luate în
discuție și presupun vulnerabilități emoționale specifice, aceasta nu
dovedește că sexul nu este contractual, ci confirmă mai degrabă
faptul că, frecvent, cele mai importante acorduri pe care le încheiem
sunt contactele sexuale; este veridic faptul că întâlnirile sexuale nu
sunt atât de explicite precum înțelegerile de afaceri, noțiunea de
așteptare rezonabilă, bazată pe un context specific, ar trebui să ne
ghideze.
Dobândirea fericirii depinde, pe de altă parte, de o varietate
de lucruri materiale și fizice, cum ar fi de exemplu, sănătatea,
aprecierea semenilor sau îndeplinirea anumitor nevoi biologice, pe
care activitățile morale nu le asigură de la sine.
În final, atunci când se argumentează că o parte s-a folosit de
cealaltă, avocații acestei abordări operează fine distincții între
,,convingerea justificată”, ,,manipularea nejustificată” și
,,constrângerea economică implicită”. Se pare că raportul dintre cele
două părți va fi întotdeauna inegal în ceea ce privește aptitudinile
retorice, tehnica argumentativă și charisma personală.
Întrebările referitoare la morala sexuală duc la chestiuni mai
generale privitoare la relațiile sociale.132
2.3.6 Relațiile personale

,,Absolutum illud humanae naturae bonum corporis et animi pace
contentum est.” ,,Binele absolut al naturii omeneşti este cuprins în pacea
corpului şi a sufletului.” Seneca, Lucius Annaeus (4 î.d.Hr – 65 d.Hr.),
filosof şi dramaturg roman, Epistolae, 66, 46
,,Crescentem sequitur cura pecuniam/Maiorumque fames.” ,,O avere în
creştere o urmăreşte grija/ Şi foamea de mai mult”. Horatius Quintus
Flaccus (65 î.d.Hr – 8 î.d.Hr.), Odae, 3, 16, 17
,,Florent faex hominum scurrae, quos curia lactat,/Qui dominis linguae
garrulitate placent”. ,,Înfloresc măscăricii, lepădăturile oamenilor, pe care
curtea îi hrăneşte, /Ei, care plac stăpânilor prin pălăvrăgeală”. Everardus,
Alemannus, sec. al-XIII-lea, poet medieval
132
Iași, 2006, lucrarea Raymond A. Belliotti - ,,Sexul”, pag. 345-356
94
Morala și relațiile personale par să fie în conflict - potrivit
moralei, imparțialitatea presupune un tratament similar al tuturor
ființelor umane, cu excepția cazului în care există diferențe generale
și morale relevante care justifică o diferențiere a tratamentului.
Spre exemplu, un profesor universitar ar trebui să dea
aceeași notă studenților cu performanțe egale, notele diferite fiind
justificate doar dacă există un motiv general și relevant care să
reflecte această diferență. Este legitim să dăm o notă mai bună unui
student care a realizat o muncă superioară, și mai puțin legitim să
dăm o notă mai bună unei studente drăguțe, la modă, și care se
numește, metaforic, Dulcineea.
Pe de altă parte, relațiile personale sunt părtinitoare în
profunzimea lor – ne comportăm în mijlocul persoanelor cunoscute
în mod diferit față de cum ne comportăm cu cei cunoscuți și
permitem persoanelor cunoscute să ne trateze în moduri în care nu
le-am permite necunoscuților.
Relațiile apropiate promovează valori precum onestitatea,
grija, loialitatea, conștiința de sine, răbdarea, empatia ș.a., valori
semnificative pentru oricine.
Chiar dacă este atractiv să acorzi atenție celor de care îți
pasă, această atenție pare nedreaptă de vreme ce atâția oameni vor fi
lipsiți de ea, deși nu din vina lor. Viața oamenilor ar fi îmbunătățită
dacă atenția noastră ar fi dirijată și spre cei situați în afara cercului de
prieteni și a membrilor familiei.
De pildă, este nedrept ca fetița noastră să se bucure de mult
răsfăț, în timp ce alți copii de vârsta ei ,,mor de foame”, la propriu.
Loialitatea totală pentru o teorie morală imparțială pare să nu ia în
calcul dragostea pe care oamenii și-o doresc atât de mult, cum este
cazul lui Quasimodo.133
133
Notre-Dame de Paris a lui Victor Hugo este un roman istoric care
creionează un tablou al Parisului secolului al-XV-lea, în care abundă
ceremoniile, banchetele, revoltele populare şi execuţiile publice, toate având
drept punct de baliză catedrala Notre-Dame. Soarta lui Quasimodo este
pecetluită când este abandonat de mama sa, după naştere, pe treptele de la
Notre-Dame. Refugiul lui sunt zidurile reci, prieteni îi sunt clopotele și
statuile ce împodobesc edificiul - ,,Un cap mare și zburlit, acoperit de un
95
Să presupunem că doi oameni sunt în pericolul de a se îneca
și că salvatorul poate aduce la mal doar pe unul dintre ei. Unul dintre
cei în pericol, este chiar soția salvatorului. Ar trebui oare să fie el
imparțial și să decidă, aruncând o monedă în sus? Puțin probabil, el
alege să-și salveze soția... El nu trebuie să dezbată sau să-și justifice
decizia și nici nu trebuie să apeleze la principiile morale imparțiale.
Standardele morale vor fi ocazional trecute în plan secundar
de proiectele noastre personale, în special de angajamentele față de
prieteni și familie. Norocul, șansa, joacă un rol decisiv în
determinarea destinului în viață, iar morala ar trebui să diminueze
efectele indezirabile ale norocului.
În realitate, oamenii nu pot fi drepți sau morali ,,în vid”, ei
pot fi drepți doar într-un mediu în care relațiile personale contează.
În mod firesc, și relațiile între persoanele amorale sunt
riscante. Cunoscuții trebuie să fie onești unii cu alții; lipsa de
onestitate va distruge baza relației. Oamenii nu pot fi atât de onești
cum ar trebui să fie, dacă sunt absorbiți de o subcultură bazată pe
necinste și machiavelism. Necinstea, ca toate trăsăturile, nu este ceva
ce poate fi pornit sau oprit. Mai mult, dacă o persoană este necinstită
cu un număr mare de semeni pe stradă sau la serviciu, acea persoană
poate fi înclinată să se manifeste la fel și în familie.
păr roșu, între umeri o ghebă enormă a cărei pereche se făcea simțită și pe
piept, o alcătuire de coapse și de picioare atât de ciudat deviate de la
normal.” Adoptat de arhiepiscopul Claude Frollo, Quasimodo devine
clopotar în turn, unde îşi ascunde groaznica cocoaşă de ochii iscoditori ai
parizienilor. Frollo este măcinat de iubirea interzisă pentru frumoasa ţigancă
Esmeralda, care dansează în piaţa din faţa catedralei. El îl convinge pe
Quasimodo să o răpească, dar planurile îi sunt zădărnicite de Phoebus,
căpitan al arcaşilor regelui, care se îndrăgosteşte şi el de Esmeralda.
Quasimodo este prins, întemniţat, torturat şi umilit. După ce este bătut cu
brutalitate, este îngrijit de Esmeralda, care îi dă să bea apă. Quasimodo îi
dedică viaţa. Cu aceste trei personaje sub vraja Esmeraldei, se naşte o
dramatică poveste de dragoste şi de trădare. Frollo, obsedat de Esmeralda, o
urmăreşte la o întâlnire cu Phoebus, pe care îl înjunghie din gelozie.
Esmeralda este arestată şi condamnată la moarte pentru această crimă şi, în
ciuda tentativei curajoase de eliberare a lui Quasimodo, este spânzurată.
Văzând-o atârnând în ştreang, Quasimodo rosteşte: „Ea este tot ce am
iubit”.
96
Încrederea nu poate supraviețui și nici nu se poate dezvolta
într-un mediu caracterizat de neîncredere și ură, la fel cum nu poți fi
complet onest cu cineva dacă nu ai încredere în acea persoană.
În concluzie, posibilitatea unor relații personale reale este
limitată sau eliminată într-un mediu imoral.134
2.3.7 Egalitate, discriminare și tratament

preferențial
,,Civitas parva, et pauci in ea viri. Venit contra eam rex magnus, et vallavit
eam exstruxitque munitiones per gyrum, et perfecta est obsidio. Inventusque
est in ea vir pauper et sapiens, et liberavit urbem per sapienstiam suam; et
nullus deinceps recordatus est hominis illius pauperis”. ,,A fost odată o
cetate neînsemnată şi se aflau în ea puţini bărbaţi. Împotriva ei a venit un
rege puternic, a împresurat-o şi a înălţat în jurul ei întărituri şi a început
asediul. S-a găsit în acea cetate un om sărac şi înţelept care a salvat oraşul
prin înţelepciunea lui; dar de atunci nimeni nu-şi mai aminteşte de acel
bărbat sărac”. Eclesiastul, 9, 14-15
,,Mores ante omnia oratori studiis erunt excolendi”. ,,Înainte de orice,
oratorul va fi obligat să se preocupe de cercetarea moravurilor”.
Quintilianus, Marcus Fabius (aprox. 30 d.Hr – aprox. 100 d.Hr.), Institutio
oratoria, 12, 2, 1
,,Multis parasse divitias non finis miseriarum fuit, sed mutatio”. ,,Pentru
mulţi oameni faptul că au dobândit averi nu a însemnat sfârşitul
nenorocirilor, ci doar schimbarea lor”. Seneca, Lucius Annaeus (4 î.d.Hr –
65 d.Hr.), filosof şi dramaturg roman, Epistolae, 15, 12
Potrivit unor opinii (Charles Murray, în lucrarea

,,Commentary”), tratamentul preferențial promovează rasismul,
deoarece maximalizează credința că persoanele de culoare angajate
pentru o slujbă sau admise la universitate sunt mai puțin capabile
decât albii de lângă ele.
Cei care promovează tratamentul preferențial au replicat că,
deși acesta poate provoca animozitate de scurtă durată, pe termen
134
Iași, 2006, lucrarea Hugh Lafollette - ,,Relațiile personale”, pag. 358-364
97
lung va duce la o societate armonioasă din punct de vedere rasial și
sexual.
Principiul egalității de șanse este acela că pozițiile într-o
societate ar trebui să fie distribuite pe baza unei competiții corecte
între indivizi. Mai mult, indivizii ar trebui să aibă șanse similare
pentru a îndeplini calificările necesare poziției dorite. De pildă,
școlile primare și gimnaziale oferă tuturor aceleași avantaje
indiferent dacă sunt săraci sau bogați, negri sau albi, fete sau băieți,
cu sau fără dizabilități.
Majoritatea societăților încalcă aceste considerații ale
principiului egalității de șanse. Unii oameni au un statut inferior
deoarece au dizabilități sau sunt în vârstă, femei sau minorități
rasiale. Școlile pentru bogați sau mai bune decât școlile pentru
săraci, cele pentru albi sunt mai bune decât cele pentru negri, iar
fetele cu abilități sunt îndepărtate frecvent de cariere în arhitectură,
inginerie sau medicină, pentru disciplina, să zicem, haltere.
Principiul considerării egale a intereselor reprezintă baza
morală a egalității de șanse, ce ocupă un loc limitat în cadrul teoriilor
egalitariste, deoarece ajută la implementarea principiului
oportunității de șanse egale.
Acest principiu tinde să așeze oamenii cu abilități crescute în
pozițiile în care ei pot să-și maximizeze potențialul abilităților și să
servească cel mai bine interesele tuturor. Deși justifică o preocupare
în a realiza o corespondență între abilități și poziția ocupată, nu se
justifică veniturile mai mari care însoțesc pozițiile dezirabile.
Susținătorii pieței afirmă deseori că asemenea venituri sunt
necesare pentru a încuraja persoanele cu mai multe abilități să obțină
calificările necesare dobândirii pozițiilor dorite mai mult. Spre
exemplu, directorul ASF din România câștiga 14.000 de euro pe
lună! Plătim salarii mari pentru rudele politicienilor.135
135
Suma este similară cu cea pe care o ridica predecesorul său, Dan Radu
Ruşanu. La puţin timp după instalare, Negriţoiu declarase că încasează un
salariu cu 47% mai mic decât Ruşanu. Salariile de la ASF sunt plătite din
cotizaţiile firmelor de asigurare şi ale fondurilor de pensii, care îşi
recuperează ,,paguba” prin comisioane aplicate clienţilor. Tot la ASF
lucrează şi Cristina Zgonea, pentru 4.300 de euro, soţia lui Cristian Socol,
consilier al lui Victor Ponta, cu 3.500 de euro. La ASF au mai fost angajaţi,
98
Cei care promovează argumentul referitor la viitor pentru
susținerea tratamentului preferențial o fac din convingerea că acesta
va conduce la stabilirea principiului considerării egale a intereselor
ca element adițional la egalizarea șanselor. Cert este că majoritatea
societăților nu reușesc implementarea nici unuia dintre aceste două
principii.
De plidă, interesul ,,seniorilor” de a găsi slujbe plătite este
tratat ca fiind inferior interesului persoanelor tinere și, pentru acest
motiv, le este frecvent refuzată angajarea, chiar dacă sunt mai bine
pregătiți și au experiență. În România, câte femei peste 50 de ani,
sunt reangajate? Interesele persoanelor cu dizabilități sunt și mai
mult încălcate și ignorate, prin încălcările principiului egalității de
șanse.
Apelul la o lume fără discriminări și stereotipuri este
justificat, de compensarea oferită oamenilor pentru a se ajunge la
nivelul pe care aceștia l-ar avea într-o lume mai justă. Discriminarea
sexuală nu reprezintă unica nedreptate; o altă nedreptate este și aceea
că în general copiii săraci sunt mai precar educați decât copiii bogați.
Este susținută teza că, scopurile unui tratament preferențial
sunt de a face posibilă egalitatea de șanse. Să presupunem că o țară
înființează o facultate de medicină, dar majoritatea absolvenților va
dori să profeseze în mediul urban și, drept consecință, agricultorii din
mediul rural nu se pot bucura de o asistență sanitară conformă. Dacă
statul consideră necesar, poate stabili un criteriu sau altul de
,,destinație” al absolvenților, fapt ce poate fi catalogat o încălcare a
drepturilor candidaților. Această ipoteză este falsă – facultățile de
medicină nu sunt înființate pentru a creea medici, ci pentru a oferi
servicii medicale comunităților de semeni.
În particular, calificările pentru o anumită poziție reprezintă
calitățile și abilitățile de care o persoană are nevoie pentru a îndeplini
adecvat funcțiile care derivă din ocuparea poziției respective și,
pe salarii de mii de euro şi soţul primarului Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu,

fata vicepremierului Gabriel Oprea, soţia fostului consilier prezidenţial
George Scutaru. Sursa: http://www.libertatea.ro/ultima-ora/seful-asf-
castiga-14000-eur-pe-luna-platim-salarii-mari-pentru-rudele-politicienilor-
25382, 28 iulie 2015
99
implicit, să permită societății să acorde greutate egală interesului
fiecăruia. Astfel, culoarea și sexul pot reprezenta calificări solicitate
pentru a ocupa o poziție.136 O altă dilemă pentru ocuparea unui post
o reprezintă interogațiunile preliminare angajării: ,,Fumător sau
nefumător”? ,,Căsătorită”?
2.3.8 Animalele
,,In homine optimum quid est? Ratio: hac antecedit animalia, deos
sequitur”. ,,Care este în om cel mai bun lucru? Gândirea: prin ea omul le
depăşeşte pe animale şi îi urmează pe zei”. Seneca, Lucius Annaeus (4.î.Hr.
- 65.d.Hr.), filosof şi dramaturg roman, Epistolae, 76, 9
Protectorii animalelor se plâng de metodele adoptate de

CMN de fast-food. În această industrie, animalele sunt tratate ca
niște mașini. Taurii sunt castrați fără calmante, iar hrana constă în
mare parte din furaje, înlocuite cu hormoni și antibiotice, pentru ca
animalele să crească și să se îngrașe cât mai repede posibil.
Organizația de Protecție a Animalelor (PETA) recurge la
metode drastice pentru a demonstra practicile de creștere a
animalelor din fermele partenere fast-food. ,,Boala vacii nebune” a
născut multă teamă – hrănirea vacilor, care sunt vegetariene, cu făină
produsă din cadavrele animalelor bolnave, a dus la extinderea bolii în
Europa. Mai mult, din 1996, CMN americane amestecă și furaje
modidificate genetic pentru Europa. Consumul masiv de carne este
problematic și din punct de vedere ecologic – creșterea bovinelor
contribuie la încălzirea pământului.137
Numai în SUA, peste cinci miliarde de animale sunt
sacrificate anual pentru a satisface nevoia de proteină animală. Se
estimează că, în întreaga lume, 200 de milioane de animale sunt
supuse anual unor experimente de laborator, parte dintre acestea
136
Iași, 2006, lucrarea Bernard R. Boxill - ,,Egalitate, discriminare și
tratament preferențial”, pag. 365-373
137
Klaus Werner, Hans Weiss - ,,Noua carte neagră a firmelor de marcă.
Intrigile concernelor internaționale”, Editura Aquila, Oradea, 2004, pag.
164-166
100
provocând suferință și disconfort animalelor, neaducând nici un
beneficiu rasei umane. Peste 650 de specii de animale amenințate
sunt în pericol de dispariție până la finele secolului.
Aceste estimări au determinat regândirea relației noastre cu
animalele. Condițiile în care sunt tratate animalele și modul cum sunt
ele folosite de către fermieri, cercetători, blănari, agenți comerciali
ș.a. nu țin seama de faptul că animalele sunt creaturi vii, înzestrate cu
sentimente.
Lucrarea ,,Animal Liberation” scrisă în 1975 de către Peter
Singer, a pus sub semnul întrebării ideea conform căreia putem
folosi animalele după cum credem de cuviință, punându-se astfel
fundamentele unei noi etici a tratamentului animalelor.
Din alt unghi, filosoful canadian Michael A. Fox, în lucrarea
,,The Case for Animal Experimentation”, induce ideea că animalele
nu sunt membre ale comunității morale și că oamenii nu au nici o
obligație morală față de ele. Membrii comunității morale sunt
considerați superiori din punct de vedere moral, în vreme ce
animalele nu își conduc viața în mod conștient. Ulterior, Fox își
neagă această orientare (1987): ,,Am ajuns, în cele din urmă, să cred
că obligațiile morale de bază în a evita să facem rău altor oameni
trebuie extinse și asupra animalelor. Și, de vreme ce nu văd nici o
justificare pentru beneficiul obținut din răul provocat altor ființe
umane, am dedus că ar fi la fel de greșit să beneficiem de pe urma
suferinței animalelor”.
R. G. Frey recunoaște că animalele și persoanele cu
deficiențe mintale au dreptul la considerație morală și le include în
comunitatea morală, deoarece sunt ființe care pot suferi, totuși
susținând că viețile lor nu sunt la fel de valoroase ca ale adulților
normali, drept ființe autonome.
Faptul că animalele au drepturi a fost susținută cu elocvență
și în lucrarea lui Tom Regan, ,,The Case for Animal Rights” – atunci
când vorbim despre drepturile animalelor, nu vorbim despre dreptul
unei vaci de a vota, despre dreptul unui iepure la un proces corect
sau despre dreptul unei pisici la libertate religioasă, ci despre dreptul
unui animal de a fi tratat cu respectul cuvenit unui individ care
posedă o valoare inerentă.
101
Ideea că animalele au dreptul la considerație morală este
frecvent rezumată în sintagma ,,drepturile animalelor”.
Valoarea inerentă este valoarea pe care indivizii o au
indiferent de bunătatea lor sau cât de folositori sunt pentru ceilalți.
Ea nu poate fi câștigată prin acțiuni virtuoase și nu poate fi pierdută
prin fapte reprobabile – Maica Tereza și Adolf Hitler, ori Mihai
Eminescu și Caligula, au o valoare inerentă egală numai în virtutea
faptului că sunt ființe, valoarea inerentă nu crește și nu se
diminuează în funcție de gusturi, popularitate sau privilegii. Posedă
valoare inerentă doar ființele conștiente de existența lor, capabile de
credințe și dorințe, apte de deliberare, care pot concepe viitorul,
fixându-și scopuri. Regan opinează că toate mamiferele în vârstă de
cel puțin un an și normale mintal intră în această categorie, având
valoare inerentă, adică și drepturi. Însă drepturile pe care aceste
ființe le au sunt morale și nu legale, întrucât drepturile legale sunt
produse ale legilor și pot varia de la o societate la alta.
Viziunea lui Regan asupra drepturilor prezintă unele
deficiențe, lăsându-l pe individ paralizat atunci când trebuie să facă o
alegere diferită sau îl forțează să accepte contradicția că toți suntem
egali, dar în unele cazuri, unii sunt mai egali ca alții. Dale Jamieson
afirma în 1985: ,,Moartea este cel mai mare egalizator... Negru sau
alb, bărbat sau femeie, sărac sau bogat, om sau animal, moartea ne
reduce pe toți la nimic”.
Adepții utilitarismului nu se concentrează pe valoarea egală
a tuturor ființelor, fiind totuși egalitariști – în orice conjunctură,
interesele egale ale tuturor ființelor afectate de o acțiune trebuie
considerate în același mod. Altfel spus, egalitatea nu înseamnă
tratamentul egal al indivizilor per se, ci considerarea egală a
capacităților lor de a trăi experiențe, cea mai importantă dintre
acestea fiind capacitatea de a suferi.
Fondatorul utilitarismului, Jeremy Bentham, afirma la finele
secolului al-XVIII-lea: ,,Ar putea veni o zi când animalele vor obține
acele drepturi care le-au fost refuzate de tiranie (...) Întrebarea nu
este dacă animalele pot raționa sau pot vorbi, ci dacă pot suferi”.
Poziția utilitaristă este extrem de eficientă în situațiile care
implică luarea unei decizii care va cauza durere sau va produce
plăcere. Dacă un despot te obligă să optezi între a-ți pălmui mama și
102
a-i scoate un ochi unei pisici cu un cui, utilitaristul va alege prima
variantă deoarece aduce o suferință mai mică.
Atât susținătorii drepturilor animalelor, cât și prozeliții
utilitarismului nu vor consuma carne, însă din rațiuni diferite. Primii
vor fi vegetarieni. Pentru cea de-a doua categorie, a folosi un animal
ca mijloc în atingerea unui scop, reprezintă o violare a dreptului
acelei ființe de a fi tratată cu respect. Un utilitarist nu va consuma
produse de proveniență animală atât timp cât procesul de creștere a
animalelor implică o cantitate mare de suferință. Dacă animalele vor
avea o viață fericită, naturală și lipsită de stres, iar moartea lor le va
fi provocată fără durere, atunci este posibil ca utilitariștii să accepte
să le introducă în alimentație.
Recunoscând că apelul la simpatie este evitat de alți
susținători ai drepturilor animalelor, John Fisher (1987) afirmă că
orice proiect de includere a animalelor în comunitatea morală poate
fi subminat prin neglijarea rolului puternic jucat de simpatie. Fisher
sugerează că ființele cărora le putem arăta simpatie trebuie să fie
luate în considerare din punct de vedere moral, maniera în care
tratăm aceste ființe ar fi o funcție a capacității noastre de a simpatiza
cu ele. Animalele nu sunt doar ,,animale”, ci: Fram, ursul polar;
ciobănescul german Comisarul Rex; pisica familiei Pissy, sau
șoricelul Jerry.
Cert este că există diferite principii filosofice care pot
modela felul în care trebuie să tratăm animalele, însă un lucru este
net: se cuvine să stopăm tratamentul animalelor de până acum;
deciziile noastre morale nu sunt luate de regulă în situații extreme.
Nu este pur și simplu adevărat că vom suferi o imensă
tragedie dacă nu purtăm o haină de blană de tigru, situația fiind
diferită asupra opțiunii de a achiziționa o pereche de pantofi din
piele. Cel mai probabil, nu vom fi niciodată obligați să alegem între
propriul copil alergic la părul de animale și pisica familiei.
Cu ajutorul ipotezelor ne putem clarifica și rafina principiile
și intuițiile morale, dar opțiunile pe care le putem face și suferința a
miliarde de animale sunt reale.
103
Orice criterii de selecție am alege, nu există argumente
acceptabile pentru a trata animalele altfel decât în calitatea lor de
ființe demne de considerație morală.138
2.3.9 Serviciile profesionale livrate de

sistemul sanitar
,,Illa maxima medicorum exclamatio est, vitam brevem esse, longam
artem.” (…) ,,Hospes, hic bene manebis.”
,,Cea mai cunoscută exclamaţie a medicilor este aceea că viaţa este scurtă,
meşteşugul (medicinei) este lung.” (…) ,,Străinule, aici te vei simţi bine.”
Seneca, Lucius Annaeus (4.î.Hr. - 65.d.Hr.), filosof şi dramaturg roman,
,,De brevitate vitae”, 1,1 şi respectiv, ,,Epistolae”, 21
,,Inde fit ut raro qui se vixisse beatum/ Dicat et exacto contentus tempore
vita/ Cedat uti conviva satur, reperire queamus.”
,,De aceea se întâmplă că rareori găsim pe cineva care să spună că a trăit
fericit/ Şi care, mulţumit cu răstimpul pe care l-a trăit, din viaţă/ Să plece
precum un comesean sătul.” Horatius, Quintus Flaccus (65 î.d.Hr. - 8
î.d.Hr.), ,,Satyrae”, 1,1,117-119
,,Homines ad deos nulla re propius accedunt quam salutem hominibus
dando.”
,,Prin nici un alt lucru nu se apropie oamenii mai mult de zei decât dăruind
altor oameni salvarea.”
Cicero, Marcus Tullius (106 î.d.Hr. - 43.î.d.Hr.), om politic, filosof şi orator
roman, ,,Pro Ligario”, 12, 38
,,Discunt medici periculis nostris, et experimenta per mortes agunt”.
,,Medicii învaţă din primejdiile noastre, şi încercările lor le fac pe seama
morţii noastre”. Plinius, Caius Secundus (23 d.Hr. – 79 d.Hr.), istoric şi
filosof roman, Historia naturalis, 29, 1
Poziţia de echilibru a unei pieţe concurenţiale trebuie să fie

în mod obligatoriu, una de optim paretian: cu fiecare tranzacţie
efectuată, oamenii se îmbogăţesc fără ca nimeni altcineva să
sărăcească. Comerţul nu va înceta decât în momentul în care va
138
Iași, 2006, lucrarea Lori Gruen - ,,Animalele”, pag. 375-384
104
dispare orice posibilitate de schimb reciproc avantajos, şi deci, piaţa
liberă conduce la atingerea poziţiei de optim Pareto. Dacă nu există
venituri crescătoare – economii de scară sau proporţionale - în
sistemul de producţie, atunci fiecare stare de optim paretian
reprezintă o poziţie de echilibru concurenţial, în funcţie de
distribuţia puterii de cumpărare. Atunci când există preocupări
referitoare la distribuţia venitului, şi deci a bunurilor şi serviciilor
între indivizi, statul poate interveni, modificând acest algoritm al
distribuţiei puterii de cumpărare, în cadrul economiei.
Pe de altă parte, dacă unii indivizi sunt refractari la risc
(teorie contrazisă de existenţa jocurilor de noroc), atunci furnizarea
de asigurări incumbă schimburi reciproc avantajoase, pentru că
oamenii sunt dispuşi să plătească pentru utilitatea de a nu trebui să-şi
facă griji în privinţa evenimentelor viitoare care le-ar putea afecta
existenţa. O altă problemă a domeniului asigurărilor este aceea a
,,hazardului moral”: din moment ce a semnat un contract de
asigurare, asiguratul nu mai încearcă la fel de intens să prevină
accidentele împotriva cărora s-a asigurat, aşadar creşte probabilitatea
apariţiei acestor accidente.
Un argument în favoarea intervenţiei statului ca furnizor de
bunuri şi servicii îl constituie preocuparea în respectarea principiului
echităţii. Distribuirea resurselor trebuie însă efectuată la un nivel
optim. O altă problemă ar fi putinţa ca serviciile publice să devină
vulnerabile la influenţa unor grupuri de interese: serviciul public
poate fi administrat în interesul grupului respectiv, mai curând decât
în interesul general al întregii societăţi. În acest sens, unele acuze fac
referire la acapararea Statului Bunăstării de către clasele sociale de
mijloc şi inferioare, şi atunci furnizarea serviciilor de către stat pe
principii de echitate, reflectă un non-sens. Un alt risc al intervenţiei
statului în furnizarea unor servicii se referă la rigiditatea legislativă,
situaţie în care guvernul nu poate avea o reacţie rapidă şi flexibilă,
aşa cum se întâmplă pe o piaţă concurenţială. Chiar dacă se iau pe
loc deciziile corecte, punerea lor în operă necesită timp şi resurse,
depăşindu-se adesea momentul potrivit. De fapt, aceasta este şi o
problemă de ordin fiscal: momentul în care o politică ajunge să fie
pusă în practică, nu mai corespunde realităţii.
105
Îndeplinirea rolul corect al statului în privinţa furnizării
serviciilor de sănătate reprezintă un subiect de meditaţie, dat fiind
existenţa eşecurilor pe piaţa acestor servicii, dar şi evitarea eşecului
intervenţiei statului prin crearea unor pieţe alternative a serviciilor
medicale.
Marketingul sanitar (sau marketingul sănătăţii) vizează atât
persoana sănătoasă, cât şi bolnavul, fiind elaborate strategii
diferenţiate de acţiune pentru fiecare dintre ei, având deci, atât un rol
profilactic, cât şi medical propriu-zis.
Starea de sănătate a unei populaţii este afectată negativ de
lipsa accesului (sau un acces redus) la serviciile medicale, la
medicaţie şi programe de educaţie şi prevenţie sanitară, dar şi de
lipsa accesului la condiţiile de viaţă necesare menţinerii unei stări
optime a sănătăţii: acces la apa potabilă, la o alimentaţie sănătoasă şi
echilibrată, la o locuinţă cu facilităţi sanitare, salubră şi încălzită pe
timpul iernii etc., toate acestea fiind în recuză cu principiile echităţii
sociale statuate de legislaţia sanitară.
Asistenţa medicală reprezintă o activitate deosebit de
importantă în cadrul economiei naţionale, fiind livrată tuturor: copii,
adulţi, angajaţi, pensionari, guvern şi buget alocat, case de asigurări
de sănătate. Competitivitatea acestui sistem constă în creşterea
costurilor asistenţei medicale, însă principiile calităţii şi cele ale
îmbunătăţirii continue sunt şi ele aplicabile în domeniul sănătăţii,
afirmându-se chiar despre iminenţa unei reforme sanitare.
Ocrotirea sănătăţii este un serviciu predominant public cu
caracteristici specifice: el nu poate fi supus numai legităţilor pieţei, ci
şi unei economii de ordin administrativ. Dificultăţile sectorului
sanitar nu pot fi soluţionate fără implicarea statului (prin
reglementări, finanţarea şi distribuţia acestor servicii către oameni),
adică expresia politicii de sănătate a guvernului. Scopul acestei
politici de sănătate o reprezintă buna stare de sănătate şi longevitatea
populaţiei.
Sectorul sanitar este compus dintr-o sumă de entităţi
specifice, ca de exemplu, spitalele, creşele, cabinetele medicale,
agenţii de asistenţă la domiciliu, furnizori de echipament medical,
organizaţii de ocrotire a sănătăţii, lanţul farmaceutic ş.a. Numai în
categoria spitalelor putem include spitalele pentru tratamentul bolilor
106
acute, spitalele specializate, spitalele universitare, spitalele nonprofit,
dar şi spitalele, clinicile şi cabinetele private. În cele ce urmează,
merită evidenţiate câteva particularităţi ale sistemului sanitar,
comparativ cu alte activităţi organizaţionale:
 Cererea de pe piaţa serviciilor de sănătate reprezintă o
cerere derivată. Deşi unii oameni obţin foloase materiale personale
din asistenţa sanitară, principalul motiv pentru care se doreşte
această asistenţă, este intenţia de a fi sănătos. Deci, aceasta nu
reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de a se atinge un anumit scop,
caz în care piaţa devine mult mai complexă decât în speţa unei cereri
non-derivate.
 Asistenţa medicală se deosebeşte integral de sistemul
concurenţial, deoarece oamenii sunt preocupaţi de sănătatea
celorlalţi. Starea de sănătate a unui individ are incidenţă şi asupra
altora, aducând exemplul bolilor contagioase: un vaccin eficace
aduce beneficii nu numai persoanelor infectate, ci şi celor din
proximitatea acestora. Valoarea socială a serviciului de vaccinare
împotriva gripei aviare, este mai mare decât valoarea privată, fiind
un argument pentru intervenţia statului. Oamenii sunt preocupaţi de
sănătatea semenilor din raţiuni de altruism, situaţie în care utilitatea
derivă din faptul că alţi oameni beneficiază de o asistenţă medicală
conformă. Această situaţie poate fi soluţionată şi prin acţiuni
caritabile ale unor firme şi persoane, însă apare întrebarea: de ce unii
oameni încearcă să scape de obligaţia de a contribui şi ei la aceste
acţiuni, adică să profite pe gratis de utilitatea iniţiată şi asigurată de
alţii? ,,Transferul de costuri” semnifică faptul că furnizarea de
servicii medicale pentru neasiguraţi este suportată într-un anumit
grad de ansamblul pacienţilor privaţi, care trebuie să achite preţuri
majorate. Rezultă o sub-finanţare, motiv de intervenţie a statului.
Unele studii efectuate au relevat următoarea concluzie: deşi nu
clasele sociale medii şi inferioare suferă exclusiv de diverse
afecţiuni, ele au beneficiat cu prisosinţă de serviciile medicale ale
sistemului, iar furnizarea serviciilor medicale de către stat pe motive
de echitate, nu a fost justificată. Dificultatea abordării integrative a
acestei pieţe reiese şi din riscul ca unii membrii ai societăţii să aibă o
probabilitate de îmbolnăvire apropiată de nivelul unitar.
 Calitatea asistenţei medicale este dificil, chiar imposibil de
107
comensurat, fiind înfăptuită pe baza unor criterii intangibile.
Pacienţii se bazează pe încrederea în medic, acesta fiind unicul
criteriu de evaluare a calităţii.
 Asimetria informaţiei pe piaţa serviciilor de sănătate.
Oamenii se deplasează la medic ca să afle informaţii pe care nu le
deţin, referitoare la propria sănătate. Natura relaţiei dintre medic şi
pacient este una de asimetrie a informaţiei, pacientul împuternicind
pe medic să întreprindă cele necesare ameliorării sănătăţii. În final,
pacientul deleagă medicului o parte din responsabilitatea luării
deciziilor. O situaţie particulară este aceea că, din dorinţa majorării
veniturilor, medicii prescriu în mod excesiv anumite tratamente, ceea
ce ar conduce la supra-producţia anumitor servicii medicale, fiind
necesară supravegherea şi remunerarea lor în consecinţă, astfel să nu
fie încurajată cererea indusă de furnizor.
 Caracterul nelucrativ, generează cu totul altă mentalitate în
sistemul sanitar, decât într-o firmă. Spitalele se bucură de decontarea
cheltuielilor, indiferent de volumul acestora. Stimulentele, mobilurile
după care gonesc întreprinzătorii privaţi au absentat în domeniul
sănătăţii. Actualmente se simte nevoia unei discipline financiare,
eficienţa şi randamentul fiind legităţi economice aplicabile şi în acest
sector. În spitalele de stat, pacientul este examinat de un set de
medici; acest tip de relaţie poate fi apreciată ca fiind, în mare parte,
impersonală. Pacienţii clinicilor particulare pot stabili relaţii
specifice unui serviciu personalizat, deoarece medicii îi consideră
îndreptăţiţi să fie trataţi ca orice client care plăteşte. Aşadar, pacienţii
participă mai activ la consultaţie, punând inclusiv întrebări despre
experienţa şi competenţa medicilor, fiind în măsură să evalueze şi să
comenteze prestaţia, putând oricând să opteze pentru altă clinică.
 În spital, responsabilul cu aprovizionarea este medicul:
acesta comandă tipul de investigaţii ce vor fi efectuate, stabileşte un
necesar de servicii şi are un cuvânt de spus în privinţa timpului
internării pacientului. Pe de altă parte, medicii nu sunt cointeresaţi
material de eficienţa sau de maniera în care spitalele îşi gestionează
resursele. Ca soluţie, de managementul şi gestiunea resurselor se
ocupă un director de spital, precum şi societăţile de asigurări.
 Persoana care beneficiază de produsele şi serviciile
108
sanitare, se găseşte într-un moment de criză personală, fiind
suferind, iar sănătatea sa este mai importantă pentru sine decât orice
altceva. El este îngrijorat, adesea înfiorat şi extrem de nesigur în
luarea deciziilor, comparativ cu alte situaţii clasice, când un
cumpărător de bunuri şi servicii ia decizia de achiziţie într-o manieră
planificată. Cumpărarea unui DVD, a unei cărţi, automobil sau chiar
aprovizionarea cu alimente, au loc într-un cadru agreabil, plăcut, şi
nu o situaţie de viaţă şi moarte, ca în cazul consumului de servicii
medicale.
 Serviciile medicale spitaliceşti pot fi localizate ca servicii pe
o piaţă locală, în care candidaţii (concurenţii) la acest serviciu sunt
inexistenţi, cel mult limitaţi, aceştia neavând posibilitatea de a presta
servicii medicale pe piaţa altuia. Oamenii doresc servicii medicale în
proximitatea oraşului de reşedinţă şi implicit a propriei familii.
Rezultă că pacienţilor le este dificil în a diferenţia ofertele medicale
de ansamblu, urmând prescripţia medicului personal, şi deci pot
ignora cu uşurinţă oferta altor medici-spitale concitadine ori din altă
parte. Deci, unităţile sanitare nu au concurat propriu-zis între ele, în
ceea ce priveşte costul serviciului sau valoarea adăugată serviciului
sanitar.
 Tendinţa crescătoare a cheltuielilor bugetare destinate
asistenţei medicale, principalele cauze fiind: costurile tehnologiei
medicale din ce în ce mai complexe şi mai sofisticate, senescenţa
populaţiei, precum şi exigenţele crescătoare ale oamenilor pentru
cantitatea şi calitatea acestor servicii. Apare riscul ca sistemul de
sănătate să exercite asupra economiei presiuni imposibil de
satisfăcut.
 În cazul serviciilor medicale, furnizorii deţin adesea o
poziţie de monopol, spre deosebire de alte servicii, unde
cumpărătorul îşi alege furnizorul dintr-o sumă de furnizori ai
domeniului. În sistemul de sănătate, numai anumiţi furnizori pot
oferta un anumit tip de serviciu medical, numai un anumit
producător poate livra un anumit medicament, şi aşa mai departe.
 Restricţii de intrare pentru ofertanţi. Faptul că medicii
trebuie să posede o diplomă şi diferite specializări reprezintă o formă
de autorizare, destinată protecţiei pacienţilor, dar simultan, conferă
monopol celor care posedă aceste calificări, în sensul în care nu se
109
confruntă cu o concurenţă puternică. Dacă într-o zonă slab populată
apare tendinţa crescătoare a veniturilor personalului medical, apare
aşa-numitul monopol natural, la un nivel local, al spitalelor din zonă
şi chiar al medicilor de familie.
De reţinut faptul că, noţiunea de pacient al serviciilor
medicale este deosebit de complexă, deoarece nu clientul decide ce
servicii medicale va achiziţiona, ci medicul îl orientează către un
spital anume, când să se interneze, şi ce melanj de analize şi servicii
îl pot satisface. Recomandarea medicului este raţionată rareori de
către pacient şi contestată aproape niciodată. Această lipsă de
raţionalitate are implicaţii în comunicarea pe piaţă a valorii acestor
servicii profesionale. În plus, medicul este adeseori interpretat eronat
şi pus în situţia de a nu decurge nemijlocit la bona fide (lt. ,,buna
credinţă”), astfel că el solicită adeseori mai multe investigaţii decât
ar fi nevoie, pentru a nu fi acuzat de către Colegiul Medicilor de
lipsă de profesionalism. Pe de altă parte, nu medicul este în postura
clientului care se odihneşte într-un pat de spital, suportă injecţii sau
analize în plus ş.a.
Rezultă că de fapt, pacientul nu este propriu-zis un client
obişnuit, fiind doar beneficiarul serviciilor medicale, neavând şansa
de a evalua imediat calitatea lor. Într-o situaţie critică, pacientul
acceptă orice reţetă, iar satisfacerea sau depăşirea aşteptărilor sale
este adeseori irelevantă. Pe de altă parte, pacienţii nu achită în mod
direct contravaloarea serviciilor sanitare livrate, de această tranzacţie
ocupându-se asigurarea medicală prin Casele de Asigurări de
Sănătate. Putem raţiona atunci, că de fapt, adevăratul client este
societatea de asigurări, achitând note de plată, însă aceasta nu rareori
a intrat în contradicţie cu pacienţii, unităţile spitaliceşti şi ministerul
de resort. Actualmente, soluţia rezolvării acestei crize constă tocmai
în optimizarea relaţiilor asigurătorului cu terţii. Aşa cum am arătat,
existenţa clienţilor multipli în cazul serviciilor medicale
profesionale, au ca efect complexitatea elaborării unui sistem de
calitate pentru ocrotirea sănătăţii, şi paradoxal, vocea pacientului
propriu-zis este cea mai contestată în domeniul sanitar.
Evaluarea acestor servicii este dificilă şi chiar imposibilă,
deoarece fiecare pacient dispune de o zestre genetică diferită de cea a
semenilor şi deci, succesul asistenţei medicale nu poate fi apreciat cu
110
mijloace tradiţionale de evaluare, singurul criteriu de evaluare
practicat din anii 1950, fiind descoperirea persoanei neglijente în
serviciul medical sau a celei care încalcă jurământul lui Hipocrate.
Pe de altă parte, în domeniul sanitar calitatea serviciului are
valenţe mai largi, făcând posibilă şi aplicarea altor criterii: ecusonul
medical reprezintă o marcă ce facilitează relaţionarea clienţilor de
către ,,marca” respectivă, dat fiind faptul că o afecţiune se poate
întinde pe o perioadă apreciabilă, necesitând tratament îndelungat,
chiar ,,pe viaţă”, precum şi crearea unui domeniu în care medicii sunt
,,eroi”. Un alt aspect important este acela că, în timp ce ,,vocea
clientului” reprezintă reperul marketingului tranzacţiilor, în serviciile
medicale ea este adesea contestată.
Un alt aspect este acela al managementului spitalicesc:
directorul de spital, medic fiind, are un mandat limitat şi dispune de
puţină autoritate asupra personalului medical aflat temporar în
subordinea sa, pentru că nu el influenţează consumul de resurse
financiare şi umane sau selecţia furnizorilor de produse. În primul
caz, el nu poate limita sau influenţa numărul de pacienţi, a serviciile
furnizate acestora, cât şi timpul de spitalizare. În a doua ipostază,
bugetele limitate alocate pot produce abateri grave de la calitatea
serviciilor medicale, costul unui reper medicamentos fiind singurul
criteriu de a tranzacţiona cu furnizorii.
Colegiul Medicilor nu poate pedepsi doar erorile materiale şi
limita consumul de resurse, fiind alcătuit din persoane care nu sunt
remunerate pentru timpul suplimentar alocat, nu trebuie să răspundă
în faţa unor acţionari ca în cazul societăţilor anomine, ci cel mult în
faţa propriei conştiinţe (ştirbită în România de o salarizare ridicolă şi
zeflemenitoare), şi care s-au săturat să conteste un sistem care se
degradează continuu. Astfel, conjunctura propice formării unor lideri
în domeniu, este mai puţin favorabilă ca în cazul firmelor propriu-
zise.
În timp ce firmele câştigătoare se bazează pe sinergia
angajaţilor, a proceselor, a tehnologiei ş.a., pentru a-şi construi o
ofertă excepţională, în sectorul medical tehnologia evoluează într-un
ritm superior capacităţii financiare a spitalelor de a asimila progresul
şi în unele situaţii, culturii medicale care să susţină latura umană a
calităţii (au existat situaţii în care aparatele medicale noi nu au fost
111
mânuite în mod intenţionat). Adoptarea noilor tehnologii este de
multe ori sugerată de către medicii de familie, care îşi îndrumă
pacienţii către anumite unităţi sanitare, fie de stat, fie private. În
paralel, pacienţii doresc adoparea rapidă a noilor tehnologii în
spitale, asociindu-le cu calitatea serviciilor medicale de încredere. Cu
toate că multe spitale îşi desfăşoară activitatea cu sisteme
informaţionale rudimentare, progresul tehnologic rapid şi
digitalizarea informaţiei medicale, vor continua să schimbe optica
cererii şi a ofertei acestor servicii profesionale.
Cererea pieţei de servicii medicale este una relativ
previzibilă, uşor de creat şi de inventariat. În paralel, utilizarea
progreselor tehnologiei impune o creştere sensibilă a costului
asistenţei sanitare. Tehnologia avansată poate dărui momente
bătrânilor suferinzi, şi tot ea, ajută copiii veniţi prematur pe lume, să
supravieţuiască. Pe de altă parte, obligaţia noastră socială este aceea
de a prelungi viaţa indiferent de costuri, însă tocmai tehnologia înaltă
generează facturi care depăşesc posibilităţile, devenind poveri pe
umerii societăţii, de fapt a populaţiei apte de muncă. S-a estimat că
25% din cheltuielile totale cu asistenţa medicală sunt ocazionate de
ultimele şase luni de viaţă.
Toate transformările acestui sistem vor impune un nou tip de
asistenţă sanitară, care să-şi relaţioneze clienţii: pacienţi, medici,
societăţi de asigurări şi guvern. Echipele departamentale şi
multifuncţionale vor contribui eficient la evaluarea corectă şi la
rezolvarea problemelor în timp util. Activităţile sanitare de care
depinde viaţa pacientului necesită abordări structurate, bazate pe
inovaţii, chiar în interiorul unităţii sanitare: servicii în premieră, de
cea mai înaltă calitate şi la cel mai bun (nu cel mai mic) cost.139
139
Flaviu Meghișan - ,,Strategii concurențiale de marketing”, Editura
Universitaria, Craiova, 2007, pag. 194-208
112
2.4 Etică, etică economică și etică în afaceri
,,Abstrahunt a recto divitiae, honores, potentiae et caetera, quae opinione
nostra cara sunt, pretio suo vilia”. ,,Ne abat de la calea cea dreaptă
bogăţiile, onorurile, puterea şi celelalte, care după părerea noastră sunt
scumpe, dar în realitate au o valoare neînsemnată”. Seneca, Lucius Annaeus
(4 î.d.Hr. – 65 d.Hr.), Epistolae, 81, 28
,,Consuesse enim deos immortales, quo gravius homines ex commutatione
rerum doleant, quos pro scelere eorum ulcisci velint, his secundiores
interdum res et diuturniorem impunitatem concendere”. ,,Căci zeii cei
nemuritori obişnuiau, pentru ca oamenii să sufere cu atât mai mult din
cauza schimbării lucrurilor, ca să acorde până una alta celor pe care doresc
să-i pedepsească pentru ticăloţia lor o situaţie mai favorabilă şi să-i lase
nepedepsiţi un răstimp mai îndelungat”. Caesar, Caius Iulius (100 î.d.Hr. –
44 î.d.Hr.), De bello gallico, 1, 14, 5
,,Bene mori est effugere male vivendi periculum”. ,,A muri cu cinste
înseamnă a ocoli primejdia de a trăi rău”. Seneca, Lucius Annaeus (4 î.d.Hr.
– 65 d.Hr.), Epistolae, 70, 6
,,Stat sua cuique dies; breve et irreparabile tempus/Omnibus est vitae; sed
famam extendere factis,/Hoc virtutis opus”. ,,Fiecăruia îi este destinată ziua
sa (de pe urmă); scurt şi cu neputinţă de redobândit este timpul/Vieţii pentru
oricine; dar a-ţi spori faima prin fapte,/Aceasta este menirea virtuţii”.
Vergilius, Publius Maro (70 î.d.Hr. – 19 î.d.Hr.), poet roman, Aeneis, 10,
467, 469
Conceptul de eficacitate are un sens precis în economia

producției: o situație este eficace dacă alocarea resurselor rare între
diferiții producători și utilizarea acestor resurse conduc la o mulțime
de bunuri produse, astfel încât nu există alte mulțimi care să conțină
o cantitate mai mare din fiecare dintre bunurile produse.
Noțiunea de egalitate nu prezintă o semnificație la fel de
precisă și, în orice caz, folosirea sa rămâne rară în știința economică.
Prin extensie a semnificației curente a termenului, o stare
poate fi calificată drept ,,egalitară” dacă fiecare consumator atinge
același nivel de satisfacție. Sau, mai concret, dacă fiecare dispune de
același nivel de resurse. În ceea ce privește noțiunea de echitate,
aceasta este și mai vagă, deoarece ea ține de o apreciere morală
113
subiectivă. În practică, se va spune despre o situație că este
,,echitabilă” dacă ea satisface criteriile care fac obiectul unui larg
consens într-o societate dată, de exemplu, criteriul egalității
șanselor.140
Distinsul laureat Nobel în Economie, Tjalling Charles
Koopmans susține: ,,Conform unei definiții des citate, economica
este știința care studiază ,,utilizarea cea mai bună a resurselor rare”.
Definiția este incompletă. Utilizarea de resurse în condiții de optim
de rangul doi (second best) sau chiar de risipă merită în egală măsură
atenție. Expresia ,,cea mai bună utilizare a resurselor rare” este
satisfăcătoare. Fiecare dintre cele două substantive și cele două
adjective din expresie necesită și ele definiții. La rândul lor, aceste
definiții trebuie să fie diversificate și adaptate pentru a corespunde
situațiilor concrete în care urmează să se adopte diversele categorii
de optimizare economică.”141
Din alt unghi, Herbert A. Simon, alt reputat laureat Nobel în
Economie, raționează: ,,La începutul ,,Principiilor”, Alfred Marshall
proclama economia drept o știință psihologică - ,,Economia politică
sau economica reprezintă studiul societății în exercițiul cotidian al
vieții; ea studiază acea parte a activităților individuale și sociale care
este intim legată de realizarea și de utilizarea componentelor
materiale ale existenței. Ea este astfel, pe de o parte, studiul avuției,
iar pe de altă parte, și acest lucru este mai important, este o parte a
studiului privind omul. Întrucât firea omului este plămădită de
munca sa de zi cu zi, aceasta și resursele materiale pe care și le
procură prin muncă îl influențează mai mult decât orice altceva, cu
excepția convingerilor sale religioase.”
În dezvoltarea sa reală, știința economică s-a concentrat însă
asupra unui singur aspect al naturii omului –rațiunea sa– și mai ales
asupra utilizării acestei facultăți în probleme legate de alocarea
resurselor rare. Definițiile moderne ale științelor economice,
140
Claude Jessua, Christian Labrousse, Daniel Vitry, Damien Gaumont -
,,Dicționar de Științe Economice”, Editura Arc, București, 2006, pag. 351
141
Academia Română şi Centrul Român de Economie Comparată şi
Consens - ,,Laureaţii Nobel în Economie. Discursuri de recepţie”, volumul
II, Editura Expert, București, 2006, Tjalling Charles Koopmans - ,,Concepte
de optimalitate și aplicațiile lor”, pag. 26
114
formulate fie prin prisma alocării resurselor rare, fie prin prisma
deciziei raționale, delimitează totuși un vast domeniu de cucerit și
colonizat.
În anii din urmă, economiștii au întreprins ample acțiuni de
explorare, chiar și în zone ale acestui domeniu care, în mod
tradițional, erau considerate ca aparținând unor discipline cum ar fi
științele politice, sociologia și psihologia.
Distribuția economiștilor pe ansamblul imperiului științelor
economice este extrem de inegală, în câteva zone de talie modestă
fiind concentrați cei mai mulți dintre ei. Inima economică a
imperiului este reprezentată de studiul normativ al economiei
internaționale și naționale și piețelor aferente, cu tripla preocupare
pentru folosirea deplină a resurselor, alocarea eficientă a resurselor și
distribuția echitabilă a produsului economic.”142
Politologul amarican Mary Parker Follett (1868-1933) opina
faptul că oamenii sunt esențiali pentru orice activitate economică, de
fapt pentru orice tip de activitate: ,,Eu nu consider că avem probleme
psihologice, etice și economice. Avem probleme umane, cu aspectele
lor psihologice, etice și economice sau cu ce alte aspecte mai doriți
dumneavoastră”.
Konosuke Matsushita (industriaș japonez, 1894-1989) a
pledat pentru etică în afaceri. În timpul unei recesiuni produse la
debutul carierei sale, compania sa nu a făcut nici o concediere, ceea
ce a consolidat fidelitatea angajaților. ,,Nu este suficient să muncești
conștiincios. Indiferent de munca pe care o prestezi, trebuie să te
gândești că ești răspunzător de ceea ce faci”, afirma el, explicând și
rolul liderului într-un stil mai criptic: ,,Coada urmează capul. Când
capul se mișcă repede, coada păstrează același ritm. Când capul
este leneș, coada va atârna”.
Matsushita a identificat țelurile spirituale mai ample pe care
credea că trebuie să le posede o afacere: ,,Misiunea unui industriaș
142
Academia Română şi Centrul Român de Economie Comparată şi
Consens - ,,Laureaţii Nobel în Economie. Discursuri de recepţie”, volumul
II, Editura Expert, București, 2006, Herbert A. Simon - ,,Procesul
decizional în organizațiile economice”, pag. 155-156
115
ar trebui să fie eradicarea sărăciei, scoaterea întregii societăți din
mizerie și aducerea bunăstării”.143
Pot fi evidențiate cel puțin trei niveluri ale afacerilor și ale
eticii afacerilor: (1) micronivelul, format din regulile unei tranzacții
corecte între indivizi; (2) macronivelul, reprezentat de reguli
culturale și instituționale de comerț care operează la nivelul lumii
afacerilor și (3) reprezentat de unitatea de analiză a eticii afacerilor,
firma.
Microetica în afaceri este inclusă în mare parte în etica
tradițională, vizează subiecte precum natura promisiunii și a altor
obligații, intențiile, consecințele și alte implicații ale acțiunii
individului sau fundamentul și natura unor drepturi individuale.
Astfel, specific eticii afacerilor este ideea de schimb corect
și, în tandem, cea de salariu corect, de tratament corect, cerințe care
delimitează ,,afacerea” de ,,jecmănire”.
Macroetica este parte a chestiunilor despre dreptate,
legitimitate și natura societății care formează filosofia socială și
politică. Macroetica este o încercare de includere a imaginii de
ansamblu, de a înțelege natura lumii afacerilor și a funcțiilor ei.
Potrivit Dicționarului de Economie și Științe Sociale, Etică
reprezintă ,,ansamblul principiilor de acțiune pentru un individ sau o
organizație (în special întreprinderea) care se bazează pe un sistem
de valori. Referința la etică se dezvoltă astăzi sub presiunea opiniei
publice și ca reacție împotriva organizațiilor care
instrumentalizează etica.
Astfel, se dezvoltă ,,fondurile etice”, care selecționează
plasamentele financiare în funcție de criterii, precum natura
produselor, relațiile cu salariații, promovarea femeilor, interzicerea
muncii copiilor, protecția mediului, protecția animalelor.
De asemenea, adoptarea de ,,coduri etice” de către
întreprinderi consacră principii în materie de relații cu salariații,
consumatorii, concurenții, furnizorii (bacșișuri) și rezultă dintr-o
143
pag. 85, 158-159
116
strategie defensivă (reacție la scandaluri) sau ofensivă (ameliorarea
unei imagini de marcă, fidelizarea salariaților).”144
Unitatea de analiză a afacerilor moderne este firma și, în
acest cadru, întrebările eticii afacerilor îi privesc pe directorii și
angajații acelor companii care formează viața comercială a lumii,
chestiuni care vizează în particular rolul corporației în societate și
rolul individului în cadrul corporației.145
Etică economică reprezintă acea ramură a științei economice
care se ocupă cu studiul atitudinii agenților economici, care să ducă
la evitarea conflictelor sociale sau a situațiilor de dezechilibru ce ar
putea fi dăunătoare atât economiei cât și societății, în scopul obținerii
de cunoștințe etice legate de un anumit cod de conduită umană.146
Etica în afaceri reprezintă capacitatea persoanei de a
răspunde în mod corespunzător la presiunile competiționale și la
pretențiile altora, în cadrul participării zilnice la activitatea
desfășurată de societatea comercială căreia îi aparține ca angajat, atât
în interiorul societății comerciale cât și în exteriorul acesteia.147
Se poate sesiza că ,,etica în afaceri” este o expresie
compusă, al cărui sens poate fi inteligibil numai în măsura în care
înţelegem semnificaţia cuvintelor ,,etică” şi ,,afaceri”.
Astfel, în rând cu etica medicală, etica juridică sau bioetica,
etica în afaceri este o teorie etică aplicată, în care conceptele şi
144
Claude – Danièle Échaudemaison (coordonator) - ,,Dicționar de
Economie și Științe Sociale”, Editura Niculescu, București, 2012, pag. 192
145
Iași, 2006, lucrarea Robert C. Solomon - ,,Etica relațiilor de afaceri”, pag.
390
146
Angelica Băcescu-Cărbunaru, Marius Băcescu - ,,Dicționar de
macroeconomie”, Colecția Oeconomica, Editura C. H. Beck, București,
2008, pag. 153
147
Painter-Morland M., Business Ethics as Practice. Ethics as the Everyday
Business of Business, Cambridge University Press, 2008, 3 apud Laura
Mureșan - ,,Etică și responsabilitate socială în marketing. Aspecte
economice și juridice”, Editura C. H. Beck, Colecția Oeconomica,
117
metodele eticii, ca teorie generală, sunt utilizate în abordarea
problemelor morale specifice afacerilor şi mediului de afaceri.148
Etica afacerii este un sincretism între eticile indivizilor care
alcătuiesc organizaţia şi valorile culturale şi economice în care
aceasta funcţionează. Etica afacerii reprezintă un corp de principii
morale care pot fi operaţionalizate doar prin intermediul culturii
organizaţionale. Ea aduce atitudinile şi valorile societăţii înlăuntrul
câmpului de experienţă al organizaţiei şi le include ca elemente
majore în structura culturii organizaţionale.
Se cuvine să accentuăm importanţa a două condiţii esenţiale
ale eticii afacerilor: (1) consistenţa între principii, integritate faţă de
standarde şi comportamente organizaţionale, indiferent de contextul
social sau cultural în care funcţionează organizaţia; (2) consonanţa
permanentă a comportamentelor organizaţiei cu codurile etice
adoptate şi difuzate public, indiferent unde îşi au acestea locaţiile.149
Alți autori numesc etica afacerilor o etică economică și o
definesc ca o formă particulară a eticii aplicate, un ansamblu de
reguli și norme morale care vizează conduita comercianților în
activitatea economică, atât la nivel individual, cât și la nivel
colectiv.150
Așadar, în general, etica în afaceri se referă la reguli de
comportament ale omului de afaceri.151
Putem afirma faptul că tematica eticii afacerilor, așa cum
este raționată în mod curent, nu este mai veche de 10-20 ani. Acum
zece ani, aceasta era încă reprezentată de un melanj format dintr-o
revizuire de rutină a teoriilor etice, din câteva considerații generale
referitoare la corectitudinea capitalismului (sau a socialismului) și de
148
149
Aurica Brişcaru - ,,Globalizare etică. Responsabilitate socială
corporativă”, Editura Institutul European, Iaşi, 2012, pag. 66, 67, 69-70
150
2008, pag. 28
151
Emilian M. Dobrescu, Valeriu Ioan-Franc - ,,Afacerile. Mică
enciclopedie”, Editura Expert, București, 1997, pag. 45
118
câteva spețe standard –scandaluri și dezastre- care evidențiau latura
indezirabilă și iresponsabilă a lumii afacerilor.
Actualmente, noi aplicații și sofisticări ale teoriei jocurilor și
alegerilor sociale au facilitat introducerea unui tip de analiză mai
formal în etica afacerilor, de interes fiind interacțiunea practicienilor
cu directori de firme, cu lideri de sindicat și cu asociați ai SRL.
Uneori, povețele lor sunt chiar ascultate...
Afacerile există de pe vremea sumerienilor care (după Samuel

Noah Kramer) făceau comerț la scară largă și contabilitate încă de acum
șase mii de ani. Însă, afacerile nu au reprezentat mereu acea activitate
centrală și respectabilă de astăzi, viziunea etică asupra afacerilor fiind
umbrită.
Aristotel, a distins între două sensuri ale termenului ,,economie”:
(1) ,,oikonomikos” sau comerțul pentru gospodărire, era acceptat și
considerat esențial pentru buna funcționare a oricărei societăți, chiar mai
puțin complexe; (2) ,,chrematisike”, comerț în vederea obținerii profitului.
Aristotel considera că secunda activitate este complet lipsită de virtute,
denumindu-i pe acești practicieni egoiști ,,paraziți”. Deasemenea, optica
aristotelică la adresa practicii murdare și neproductive a cămătăriei și-a
menținut forța până în secolul al-XVII-lea.152 Iisus i-a alungat pe
schimbătorii de bani din templu și moraliștii creștini de la Pavel la Toma de
Aquino și Martin Luther, au format un tandem, condamnând ferm ceea ce
noi denumim astăzi ,,lumea afacerilor”.
Schimbarea dramatică în atitudinea față de afaceri a intervenit la
inaugurarea epocii moderne. John Calvin și apoi puritanii englezi au învățat
virtuțiile economiei și ale inițiativei, canonizate de Adam Smith în ,,Wealth
of Nations” (1776). Breslele medievale își creaseră propriile coduri de etică
a afacerilor, cu mult înainte ca afacerile să devină instituția centrală a
societății, dar, cu siguranță, acceptarea la scară largă a afacerilor și
recunoașterea economiei ca structură centrală a depins de un fel cu totul nou
de a gândi societatea. Această metamorfoză poate fi argumentată parțial
prin debutul procesului de urbanizare, a societăților mari centralizate, prin
privatizarea familiilor în calitate de consumatori, prin progresul fulminant al
tehnologiei, dezvoltarea industrială și în calitate a structurilor, nevoilor și
dorințelor sociale.
152
Personajul shakesperian Shylock din piesa ,,Negustorul din Veneția” era
un marginalizat și un cămătar
119
Contradicția lui Adam Smith - ,,chrematisike” a devenit instituția
centrală și cea mai importantă virtute a societății moderne și pe de altă
parte, teze conform căreia ,,lăcomia este bună” - face ca analiza morală a
afacerilor să confere o nuanță comună perioadelor antice și medievale, de a
se împotrivi afacerilor.
Oameni de afaceri precum Mellon și Carnegie au susținut
numeroase dezbateri pe esența virtuțiilor succesului și a obligațiilor celor
avuți (,,noblesse oblige”). Etica afacerilor a fost dezbătută și de socialiști, ca
o continuă diatribă împotriva imoralității implicate de afaceri.
Viziunea mai morală și mai onorabilă a început să domine doar
recent dezbaterea despre afaceri, apărând astfel ideea studierii valorilor
fundamentale și idealurile afacerilor. Se subânțelege că piața liberă va fi
totdeuna o amenințare pentru valorile tradiționale și în conflict cu controlul
guvernamental, dar nu ne aventurăm să conchidem că piața este lipsită de
valori sau că guvernele servesc mai eficient binele public decât piețele. 153
Etica afacerilor nu vizează numai critica acestora.

Preocuparea actuală este reprezentată de abordarea profitului în
contextul mai larg al productivității și al responsabilității sociale și
de maniera în care corporațiile, în calitatea lor de comunități
complexe, își pot servi cel mai bine atât angajații, cât și societatea.
Putem fi de acord cu faptul că fiecare disciplină posedă propria
terminologie. Pe de altă parte, politicienii vorbesc despre ,,serviciul
public”, în vreme ce doresc acumularea de putere personală, avocații
jură că ne apără drepturile în schimbul unei sume frumoase, în timp
ce profesorii își descriu activitatea în termenii nobili de ,,adevăr și
cunoaștere”, în timp ce își dedică bună parte din timp și energie
,,luptelor de birou”.
În cazul business-ului, vocabularul autoglorificator este
oarecum neflatant. De pildă, managerii își descriu munca în termenii
,,goanei după profit”. Este veridic, obiectivul unei afaceri este
obținerea profitului, doar că acest obiectiv trebuie atins numai prin
furnizarea de bunuri și servicii de calitate, prin crearea de locuri de
muncă și prin integrarea în comunitate. Nu profiturile în sine sunt
153
385-387
120
scopul afacerilor; ele sunt distribuite și reinvestite. Profitul este un
mijloc de construire a afacerii și de răsplătire a angajaților, a
directorilor și a investitorilor. O altă imagine susține că managerii au
o singură obligație, aceea de a maximaliza profitul acționarilor.154
O altă metaforă atașată domeniului afacerilor pleacă de la
concepția darwinistă de ,,supraviețuire a celui mai puternic” și
,,lumea e o junglă”, ideea de bază fiind aceea că în viața de afaceri
există uneori o competiție incorectă. Este adevărat că afacerile sunt și
trebuie să fie o competiție, dar este lipsit de realitate să afirmăm că
ele sunt o luptă sângeroasă în care ,,oricine face orice pentru a
supraviețui” – oricât de multă competiție există într-o ramură, ea se
bazează întotdeauna pe interese comune și pe reguli de
comportament acceptate reciproc.
Lumea afacerilor presupune și cooperare. Competiția este
posibilă doar în cadrul limitelor stabilite de interese comune și, în
contradicție cu metafora ,,fiecare pentru sine”, afacerile implică
cooperare și încredere reciprocă, nu numai corporații, ci și rețele de
furnizori, angajați, clienți și investitori.
Cea mai persistentă metaforă, este cea a individualismului
atomizat – ideea că lumea afacerilor este alcătuită doar din tranzacții
acceptate reciproc între indivizi, fără amestecul guvernului, poate fi
identificată în opera lui Adam Smith și în filosofia care a dominat
Anglia la finalul secolului al-XVIII-lea. Dar cea mai mare parte a
lumii afacerilor este alcătuită din responsabilități în întreprinderi
cooperative, fie ele afaceri de familie ori CMN. Guvernul este
frecvent un partener, fie prin intermediul subvențiilor, al taxelor
vamale, al scutirii de impozite sau prin întreprinderi cooperative
(Japan Inc. sau parteneriatul public-privat din SUA pentru
construirea unei rachete spațiale), dar individualismul atomizat nu
este numai lipsit de acuratețe, având în vedere complexitatea lumii
actuale a afacerilor, ci și naiv atunci când presupune că nu există
reguli și practici instituționale care să opereze chiar și în cazul celor
mai simple promisiuni, contracte sau schimburi.
154
,,Honesta quaedam scelera successus facit”. ,,Reuşita face ca unele
nelegiuiri să fie onorabile”, afirma Syrus Publilius (sec. I d.Hr.), erudit
roman, Sententiae
121
Afacerile sunt o practică socială și nu o activitate a unor
indivizi izolați, existența lor este posibilă deoarece sunt derulate într-
o cultură cu un set de reguli și de proceduri, iar acestea nu sunt
supuse interpretării individuale. Există, încă, loc și pentru
,,antreprenorul” individualist, dar el este important numai în măsura
în care joacă un rol semnificativ pentru excentricitate și inovație.155
Obiectivul esențial este îmbunătățirea calității vieții și
căutarea progresului, pentru toți. În ceea ce privește întreprinderea,
dezvoltarea durabilă este instrumentalizată prin cumulul a trei
factori: economic, social și de mediu. Reușita durabilă este trecută
prin arbitrajul acestor trei obiective și prin juxtapunerea acestor trei
obiective.
Problematica unei etici constituită în spatele mizei majore
pentru întreprinderi - succesul mediatic, transformarea de practici de
gestiune și creativitate conceptuală contribuie la vitalitatea sa
excepțională.
Etica în întreprindere a devenit un fenomen social. Succesul
mediatic este mereu alimentat de scandaluri ce implică mari
întreprinderi, dar în mod egal, prin publicarea de numeroase opere și
articole academice și profesionale.156
La rândul lor, marketerii scrupuloși se confruntă cu
numeroase dileme morale – soluția cea mai bună nu este întotdeauna
și cea mai clară. Drept consecință, firmele își concep politici
corporative pentru etica de marketing, ce subsumează directive în
detaliu privind relațiile cu distribuitorii, standardele privind
publicitatea, servirea clienților, stabilirea prețurilor, dezvoltarea
produselor și standardele generale de etică.
Apare chestiunea: ,,Dar după ce principiu ar trebui să se
ghideze firmele și managerii, în probleme de etică și responsabilitate
socială?”
155
387-389
156
Samuel Mercier - ,,Lʼéthique dans les entreprises”, Troisième Edition,
Collection Repères, Éditions La Découverte, Paris, 2014, pag. 11, 13
122
Una dintre concepții susține că aceste probleme le rezolvă
piața liberă și sistemul legal și astfel, firmele și managerii lor nu au
responsabilitatea de a face judecăți morale.
Cea de-a doua concepție deplasează responsabilitatea de pe
umerii sistemului pe firme și manageri, potrivit ideii că firmele ar
trebui să posede conștiință socială – firmele și managerii trebuie să
cultive și să aplice standarde înalte de etică și moralitate, indiferent
de ,,ce permite sistemul.”
Conform concepției de marketing societal, managerii trebuie
să privească dincolo de ceea ce este legal și permis și să conceapă
standarde orientate pe integritatea personală, conștiința firmei și
bunăstarea consumatorului pe termen lung157
Tabelul 2.3 Responsabilitatea întreprinderii față de partenerii săi

Clienții Stabilirea raporturilor fondate pe integralitate și
respect. Respect mutual: imparțialitate și non-
discriminare. Fiecare client trebuie să aibă o șansă
egală de a obține același preț, aceleași condiții de
vânzare și aceleași promoții. Punerea la punct și
oferirea de produse și servicii de valoare.
Răspunderea la cerințele clienților și respectarea
promisiunilor.
Furnizorii Stabilirea de relații de calitate, pe termen lung.
Prioritizarea principiilor de justiție, de echitate, de
respect reciproc și non-discriminare. Selecționarea
furnizorilor în funcție de calitatea produselor și
serviciilor oferite (fiabilitate, preț și utilitate) și de
seriozitatea lor.
Concurenții Promovarea loialității, studiul concurenților în
scopul fixării prețurilor, partajării pieței și al
clienților.
Consumatorii Respectarea consumatorilor (păstrarea autonomiei și
a voinței lor). Păstrarea sănătății și a securității lor în
utilizarea/consumul produselor.
157
Philip Kotler, Gary Armstrong - ,,Principiile marketingului”, Ediția a-
III-a, Editura Teora, București, 2004, pag. 931-938
123
Acționarii Asigurarea unei rentabilități acceptabile. Analiza
tuturor oportunităților oferite pentru a asigura o
creștere profitabilă. Protejarea investițiilor lor
financiare. Livrarea unei informații exacte și sincere.
Asumarea în ceea ce îi privește de aceleași
responsabilități, fără a distinge importanța.
Guvernele Cooperarea cu forțele publice pentru participarea la
elaborarea de legi și regulamente. Răspunderea la
cererile guvernelor ce-i vizează și cererea de
informații sau opinii despre probleme relevante în
domeniul lor de competență.
Etica afacerilor este construită din reguli de conduită care

călăuzesc acţiunile pe piaţă – normele după care majoritatea
oamenilor aparţinând aceleiaşi culturi, ne indică ceea ce este bine,
rău, bun sau nociv.
Aceste valori universale reunesc onestitatea, loialitatea,
echitatea, respectul, dreptatea şi integritatea, considerând astfel
responsabilitatea în afaceri. ,,Honeste vivere” (lat. ,,Să trăiești
cinstit”) este prima parte a unei maxime de drept roman, expusă de
jurisconsultul Ulpian, consilierul împăratului Alexandru Severus, în
Pandecte și în tratatul juridic Liber singularis regularum.158 Lipsa de
etică şi turpitudinea se plătesc!
Jacques Séguéla consemna: ,,Atât ne-am lăsat duși de
progres, că i-am devenit victime, câini în lesă ai unui consum care ne
consumă. Tineri frumoși deplasându-ne datorită unui petrol străin,
lăfăindu-ne într-un confort ce ne depășește mijloacele tehnice, ne
plătim nepăsarea. În marile familii, se știe că prima generație
construiește, a doua consolidează, a treia risipește. Bunicii noștri au
creat era industrială, părinții noștri au administrat averea, noi ne-am
mulțumit să trăim din rente”. (...) ,,Iată în sfârșit noua rasă de
158
Maxima este: ,,Iuris praecepta sunt haec: honeste vivere, alterum non
laedere, suum cuique tribuere”, adică ,,Preceptele dreptului sunt acestea:
să trăiești cinstit, să nu dăunezi altuia, să dai fiecăruia ceea ce i se cuvine”
(n.a.)
124
consumatori afirmându-și caracterul și creativitatea. În viață, ca și în
cumpărături, voința de autonomie triumfă în fața voinței de
securitate. Triumful dorinței. Produsul cumpărat, semn exterior al
bogăției, devine semn interior al plăcerii. Consumul se vrea
generator de plăcere și selectiv. Orice achiziție trebuie să fie căutare
a gratificării personale și a exprimării sinelui. De aceea cele mai
dinamice piețe sunt cele unde domnește inovația”. (...) ,,Societatea de
comunicare va fi a dorinței, iar publicitatea își va juca în sfârșit
adevăratul rol. Se greșește în privința mărfii. Publicitatea nu te face
să consumi, te face să alegi. Talentul ei este să-ți inducă preferința,
nu nevoia de a cumpăra. Influența publicității asupra cererii globale
este practic nulă. Singurul care decide este venitul disponibil. Jocul
publicitar este al seducției exercitate de o anumită marcă mai
degrabă decât de alta. Este o artă de suprafață. Crearea unei piețe,
entuziasmarea pentru ea sau disprețuirea ei depind de tendințele
profunde ale unei societăți”.159
Numeroase persoane își alimentează propria dezamăgire
privind lumea organizațională în care trăiesc. Aceasta pentru că
oamenii preferă să creadă că lumea este un loc cinstit și corect și că
fiecare primește ceea ce merită. Și, de vreme ce oamenii au tendința
să se considere merituoși, ajung să creadă că, dacă își fac treaba cum
se cuvine și se comportă adecvat, lucrurile se vor aranja de la sine.
Se pare că vechea zicală ,,Puterea corupe!” este în mare
parte adevărată. Psihologul social Dacher Keltner și colegii săi de la
Universitatea Berkeley afirmă că puterea duce la un comportament
de ,,abordare” – prin faptul că oamenii încearcă mai activ să obțină
ceea ce își doresc – și că diminuează ,,inhibiția” sau tendința de a
respecta normele și constrângerile sociale care ar putea limita ceea ce
fac oamenii pentru a-și atinge scopurile.
Cei supuși și mai puțini puternici îi flatează pe cei puternici,
pentru a se pune bine cu ei. Oamenilor ce dețin puterea li se
îndeplinesc toate dorințele și solicitările. Studiile asupra efectelor
puterii în privința celui ce o deține concluzionează în mod frecvent
faptul că puterea generează o încredere exagerată în sine și asumarea
159
Jacques Séguéla - ,,Un fiu al publicității”, Editura Publica, București,
2008, pag. 33, 168, 183
125
unor riscuri, insensibilitate față de ceilalți, stereotipii și tendința de a-
i considera pe cei din jur mijloace de satisfacere a propriilor
dorințe.160 ,,Homo homini lupus”,161 altfel spus.
Se poate afirma faptul că egoiștii tipici sunt concentrați
numai asupra propriei persoane, sunt insensibili, nu au principii,
caută cu orice preț mărirea, își urmăresc scopurile indiferent de răul
pe care îl provoacă altora și, dacă se gândesc cumva la ceilalți, o fac
numai pentru a-i folosi ca instrumente ale scopurilor personale.
În general, egoismul înseamnă a pune propriul bine sau
interes înaintea a orice altceva. Comportamentul egoist apare atunci
când urmărirea interesului propriu al unui individ intră în conflict cu
scopurile altcuiva. Morala cere abținerea de la o asemenea conduită.
Egoismul psihologic reprezintă teoria care afirmă că toți
suntem egoiști, dacă nu în aparență cel puțin în profunzime, întrucât
comportamentul nostru, determinat de propriile convingeri și dorințe,
este orientat întotdeauna spre ceea ce considerăm a fi binele nostru
absolut.
O altă formă, reflectă concepția lui Adasm Smith (Avuția
Națiunilor, 1776) conform căreia, în anumite condiții, promovarea
propriilor interese constituie calea cea mai bună pentru a atinge
scopul legitim al moralei, binele colectiv. Însă, am putea spune, că
este aproape sigur faptul că nimeni nu a descoperit până acum acele
condiții în care un grup de persoane egoiste, ar putea să se bucure de
binele colectiv. Nici chiar condiția economiștilor neoclasici –
existența unei piețe perfect concurențiale – nu ar fi capabilă să
160
Keltner, Dacher; Gruenfeld, Deborah H.; Anderson, Cameron, ,,Power,
Approach, and Inhibition”, Psychological Rewiew, nr. 110, 2003, pp. 265-
284 și Anderson, Cameron; Galinsky, Adam D., ,,Power, Optimism, and
Risk-Taking”, European Journal of Social Psychology, nr. 36, 2006, pp.
511-536, apud Jeffrey Pfeffer - ,,Puterea. De ce unii reușesc să o obțină,
iar alții nu”, Editura Polirom, Iași, 2011, pag. 16, 176
161
Lat. ,,Omul e lup pentru om” – cuvinte aparținând poetului latin Plaut, în
versul 405 din comedia sa Asinaria, act. II, sc. 4, ce semnifică lăcomia
sălbatică, nepotolită, ce transformă pe unii oameni în fiare față de semenii
lor. Latinii i-au asemuit cu lupii, indienii îi compară cu panterele, iar
românii spun despre asemenea semeni că se mănâncă între ei precum câinii.
Versul întreg era ,,Lupus est homo homini, non homo” (n.a.)
126
asigure realizarea binelui colectiv, nici măcar din punct de vedere
economic.162
Mai mult decât atât, ceea ce unei persoane îi poate apărea ca
lipsit de etică, pentru alta poate fi o practică firească. Din perspectiva
firmei, aspectele legate de etică pot fi creionate în mai multe moduri.
Cu toții suntem cu siguranță afectați de problemele etice,
însă, lucrul cel mai dificil pentru cei mai mulți dintre noi este că,
indiferent dacă firma pentru care lucrăm are un cod oficial sau nu,
problemele etice rămân niște dileme ale căror soluții depind nu
numai de poziția noastră morală, ci și de condițiile și circumstanțele
specifice situației în cauză.163
Figura 2.1 Ierarhia standardelor etice
Nivelul proactiv
Nivelul conștiinței sociale
Nivelul definirii codului de conduită
Nivelul regulamentelor interne
Nivelul legalității
Sursa: Bill Donaldson - ,,Managementul vânzărilor”, Editura Codecs,

Este important să recunoaștem că nu dorința unor comerciali

de a obține profit, ne trezește ostilitatea; în fond, toți împărtășim
într-o anumită măsură o asemenea dorință. Adevărata perfidie și
lucrul pe care nu trebuie să îl tolerăm este orice încercare de a obține
162
Iași, 2006, pag. 227, 233-234
163
Bill Donaldson - ,,Managementul vânzărilor”, Editura Codecs,
127
profit într-un mod care amenință valabilitatea ,,scurtăturilor” sau
,,brașoavelor”164 care sunt folosite. Ritmul rapid al vieții moderne
zilnice cere să avem la dispoziție ,,scurtături” demne de încredere,
reguli practice și sigure pe baza cărora să facem față acestui ritm. De
aceea, ar trebui să fim dispuși să trecem la represalii ori de câte ori
vedem că cineva trădează una dintre regulile noastre practice în
scopul de a obține profit.165
Nevoile consumatorilor, investitorilor, salariaților și la nivel
global, ale cetățenilor, au făcut să apară o nevoie socială crescândă în
favoarea unei mai mari integrări ale eticii în activitatea
întreprinderilor. Ultimele, au fost fără echivoc confruntate cu alegeri
dificile, unde consecințele economice, sociale și de mediu au fost
privite și judecate de opinia publică.
Literatura străină referitoare la etică și antreprenoriat este
destul de abundentă. Iată cele mai frecvente abodări:
 Principalele provocări etice ale IMM –urilor sunt legate de
raporturile cu clienții și salariații, alegerea sistemelor de
distribuție, introducerea unor produse noi;
 Etica deciziilor la nivelul IMM –urilor este influențată de
valorile și raționamentele morale ale întreprinzătorului,
mediul intern al organizației (cultură și climat
organizațional, experiențele anterioare ale angajaților),
mediul extern (legislație, nivel de educație al populației,
militantismul diferitelor categorii de stakeholderi);
 În țările cu un nivel etic scăzut al mediului de afaceri (și cu
presiuni scăzute din partea publicului pentru un
comportament etic) valorile personale ale întreprinzătorului
sunt decisive;
164
,,Brașoave” înseamnă palavre, minciuni. Cuvântul vine de la Brașov, iar
expresia ,,A spune brașoave”, de la negustorii brașoveni de odinioară care,
aducându-și marfa la țară, o recomandau cu tot felul de laude exagerate.
(n.a.)
165
Robert B. Cialdini - ,,Psihologia persuasiunii. Totul despre influențare”,
Editura Business Tech International, București, 2008, pag. 347
128
 La rândul lor, întreprinzătorii au o moralitate influențată de
nivelul familial, nivelul de educație, dimensiunea firmei.166
Jacqueline Russ (1994) utilizează conceptul punerii în
evidență a unei etici pentru a defetiza nevoia actuală de etică în mai
multe etici aplicate: bioetica, etica mediului, etica și media, etica și
politica și etica întreprinderii. Înainte de toate trebuiesc trasate
anumite repere pentru a evolua etica în întreprindere.167
Optimiștii ar spune: ,,Pământul are loc pentru toți”!168
Există și multe voci care afirmă faptul că lumea de astăzi nu mai
reprezintă un spațiu prietenos pentru derularea tranzacțiilor
comerciale. Spre exemplu, John Perkins reflectă faptul că
,,mercenarii sau asasinii economici sunt profesioniști extrem de bine
plătiți care escrochează țări din întreaga lume pentru sume ajungând
la trilioane de dolari. Ei direcționează bani de la BM, de la Agenția
SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), precum și de la alte
organizații de ,,ajutorare” străine, către seifurile corporațiilor –
gigant și către buzunarele acelor câtorva familii de bogătași care
controlează resursele naturale ale planetei. Mijloacele de care se
uzează în acest scop variază de la rapoarte financiare frauduloase,
alegeri trucate, mită, șantaj, sex, ajungându-se până la crimă. Jocul
lor datează de când datează și imperiul, căpătând însă noi și terifiante
dimensiuni în această perioadă de globalizare. (...) În strădania lor de
a duce pe culmi imperiul global, corporațiile, băncile și guvernele
(reunite sub denumirea colectivă de corporatocrație) își folosesc
puterea financiară și politică pentru a avea garanția că școlile,
166
Radu Ogarcă - ,,Studiu privind identificarea și influențarea
determinanților eticii deciziilor în cadrul întreprinderilor mici și mijlocii
din Regiunea Oltenia”, Editura Universitaria, Craiova, 2013, pag. 14-15
167
Samuel Mercier - ,,Lʼéthique dans les entreprises”, Troisième Edition,
Collection Repères, Éditions La Découverte, Paris, 2014, pag. 3
168
Germ. ,,Raum für alle hat die Erde”, versul 47 al poeziei ,,Vânătorul din
Alpi” de Schiller. O căprioară, urmărită în munți se simte fără scăpare: jos,
prăpastia – alături, omul cu arc și săgeată. Atunci se aude duhul munților
care-l oprește pe vânător: ,,De ce aduci moarte și jale până aici la mine? Pe
Pământ este loc pentru toți!” (n.a.)
129
afacerile și mass-media noastră le susțin atât viziunea găunoasă, cât
și corolarul acesteia.”169
Profesorul Ha-Joon Chang de la University of Cambridge,
Marea Britanie afirmă că ,,Mulți samariteni răi recomandă politicile
liberului schimb, ale pieței libere, țărilor sărace având credința
cinstită, dar greșită, că acestea sunt căile pe care le-au urmat țările lor
în trecut pentru a se îmbogăți. Dar în realitate fac și mai dificile
viețile celor pe care doresc să-i ajute.”170
Codul de etică reprezintă un ghid al practicilor de afaceri
care direcționează comportamentele umane și de grup, stabilindu-se
astfel semnificații practice utile pentru toți membrii organizației.
Codul de etică identifică comportamentele așteptate în cadrul
relațiilor de afaceri.
Responsabilitatea morală reprezintă un raport ce presupune
asistența sau protejarea intereselor, sau de reprezentanță sau de
angajament fiduciar. Acest tip de relație ridică următoarea problemă:
în ce măsură deciziile mele îi afectează pe ceilalți, mai ales în acele
situații în care aceștia nu au puterea de a mă recompensa ori de a mă
sancționa pentru deciziile luate?171
Responsabilitățile etice presupun obligativitatea oamenilor
de afaceri de a se comporta corect, respectând normele morale, chiar
dacă acestea nu se regăsesc precizate în legi și nu servesc direct
intereselor economice ale firmei.172
Potrivit lui Jean–Jacques Wunenburger, există două definiții
tradiționale în diferențierea celor doi termeni, după cum urmează în
tabelul de mai jos.
169
John Perkins - ,,Confesiunile unui asasin economic”, Editura Litera,
2010, pag. 9, 14. Pentru mai multe detalii, vizitați site-ul
www.JohnPerkins.org
170
Ha – Joon Chang - ,,Samaritenii cei răi. Mitul liberului schimb și istoria
secretă a capitalismului”, Editura Polirom, Iași, 2012, pag. 24
171
172
POSDRU/92/3.1/S/62002, ,,Stimularea spiritului antreprenorial și a
mediului de afaceri prin îmbunătățirea performanțelor întreprinderilor și
dezvoltarea competențelor manageriale și antreprenoriale”, Curs ,,Etica în
Afacerile Internaționale”, material realizat de IFI, iunie 2013, pag. 3
130
Tabelul 2.4 Distincția între etică și morală – două definiții tradiționale
Etica ca reflecție asupra Morala universală și etica
fundamentelor morale particulară
Etica: știința de comportament, de Etica: ansamblul de reguli și conduite
moravuri; studiu teoretic al principiilor împărtășite, tipice unei anumite
privind alegerile practice (punct de societăți; aceste reguli sunt fondate pe
vedere metamoral) distincția între bine și rău.
Morala: ansamblul de mijloace puse în Morala: ansamblul de principii de
aplicare pentru motiv uman; ansamblul dimensiuni universale, normative și
de prescripții concret adoptate de către dogmatice, fondate pe discriminarea
agenți individuali sau colectivi. între bine și rău.
Principiile capitalismului moral sunt valabile pentru orice tip

de companie, mică sau multinațională, și pentru orice tip de
economie, tradițională sau post-industrială. Capitalismul moral se
bazează pe acea teorie conform căreia companiile generează cinci
forme distincte de capital: reputațional, social, uman, financiar și
fix. Atât capitalismul, cât și democrația au în comun o anumită
relativitate a moralei. Ambele sisteme conferă putere indivizilor.
Nici capitalismul, nici democrația nu încearcă să impună vreo
credință, ideologie sau proiect social, permițând oricui, la orice nivel
al societății, să își clădească viața în funcție de propriile valori.173
Apreciem că între profitabilitatea unei firme și valorile sale
morale există o relație directă și reciprocă – o firmă care promovează
valorile morale și se ghidează după norme etice de comportament va
fi bine percepută de public și se va bucura de profituri însemnate, la
fel cum o firmă solidă din punct de vedere financiar își permite să
promoveze și să investească într-un comportament etic, se va bucura,
în viitor, de o și mai mare prosperitate. De altfel, a căuta câștigul prin
afaceri și profesie este un lucru onorabil și demn de prețuire.
173
Maximizarea impactului fiecărui tip de capital necesită abilități speciale,
morale și interpersonale sau de relaționare. Standardele etice sporesc
valoarea tuturor acestor capitaluri. Stephen B. Young - ,,Capitalism moral.
O reconciliere a interesului privat cu binele public”, Editura Curtea Veche
Publishing, 2008, pag. 10, 171
131
Pentru ca o tranzacție comercială internațională oarecare să
fie apreciată morală sau imorală, trebuie avut în vedere și cadrul
general în care își desfășoară activitatea (cum ar fi de pildă, sistemul
economic al țării gazdă și cel al țării de origine). Așadar, valorile și
principiile morale variază fundamental de la o cultură la alta, iar
ceea ce este etic într-un anumit spațiu geografic poate fi considerat
complet imoral într-o altă regiune a lumii. De exemplu, oferirea de
cadouri superiorilor (practică apreciată ca tradițională și obligatorie
în Japonia) este intens acuzată în țările occidentale.174
Etica afacerilor (etica economică), formă particulară a eticii
aplicate, reprezintă ansamblul de reguli și norme morale care vizează
conduita agenților economici în activitatea economică (în afaceri),
atât la nivel individual, cât și la nivel colectiv.175 În general, etica în
afaceri se manifestă la cinci nivele interdependente:
1. Nivelul etic individual;
2. Nivelul etic corporațional (organizațional);
3. Nivelul etic național;
4. Nivelul etic cultural;
5. Nivelul etic internațional.
Comportamentul etic al agenților economici este marcat de
respectarea riguroasă, benevolă, a unor principii, cum sunt:
încrederea și sinceritatea deplină între agenți; corectitudine în
negocieri și în îndeplinirea obligațiilor contractuale; respectarea
întocmai a tuturor angajamentelor asumate; mutualitatea avantajelor
oferite și a riscurilor. Încălcarea lor creează o imagine nefavorabilă
asupra agenților economici.176
174
175
2008, pag. 28, 29
176
Dobrotă, N., 1999, p. 205, apud Irina-Eugenia Iamandi, Radu Filip -
,,Etică și responsabilitate socială corporativă în afacerile internaționale”,
Editura Economică, București, 2008, pag. 29
132
Spre deosebire de mediul academic, de cel politic și de
birocrație, afacerile presupun în permanență decizii și acțiuni.
Fiecare decizie, fiecare acțiune este însoțită de riscul de a pierde sau
chiar de a eșua. Pentru a minimiza acest risc, trebuie analizate
alternativele fiecărei situații, potrivit postulatului: ,,Moralitatea
afacerilor – interesul propriu considerat din perspectiva întregului.”
Deși capitalul uman poate fi achiziționat, întregul său
potențial este valorificat doar prin grija și respectul față de angajați.
Dimpotrivă, angajații desconsiderați vor avea o performanță scăzută
în muncă. De altfel, ,,Teoria managementului calității totale”
enunțată de W. Edward Deming, ilustrează modul în care valoarea
financiară a unei firme crește dacă aceasta dispune de o forță de
muncă motivată și loială. Conceptul de funcție socială are avantajul
moral de a oferi protecție împotriva abuzului de putere, o protecție
pe care piața singură nu o poate asigura. Spre exemplu, ca mandant,
cumpărăm priceperea și abilitățile profesionale ale altcuiva, delegând
acelei persoane exercițiul de a acționa pentru propriul nostru interes.
Nu noi înșine, ci chiar acea persoană deține controlul asupra unei
importante cote din viitorul nostru.
Angajații nu pot fi cumpărați, exploatați până la epuizare și
apoi dați afară precum cărbunele pe care îl aruncăm într-un furnal
pentru a-l îndepărta, după ce arde, sub formă de cenușă. Profitul nu
trebuie maximizat pe termen scurt cu prețul sacrificării angajaților.
Michael Porter, la rândul său, sfătuiește firmele să nu caute
avantaje competitive obținute pe termen scurt, prin costuri
subevaluate ale forței de muncă sau prin folosirea de materiale
ieftine și de proastă calitate, ci să investească pentru a obține
avantaje pe termen lung, ce le diferențiază produsele și serviciile de
cele ale candidaților la piață.177
Mai mult, apreciem faptul că, pentru a fi corecte față de
angajații care, la urma urmei, depind de ele, firmele trebuie să le
asigure o remunerație superioară salariului minim pe economie. În
177
Michael Porter, The Competitive Advantage of Nations, New York: Free
Press, 1990, 41, 45-46 apud Stephen B. Young - ,,Capitalism moral. O
reconciliere a interesului privat cu binele public”, Editura Curtea Veche
Publishing, 2008, pag. 255-256
133
consecință, ceea ce îl leagă pe angajat de succesul firmei pentru care
lucrează este mai degrabă de natură morală decât economică. Din
perspectiva dreptății sociale, angajații reprezintă vârful unui aisberg:
salariile pe care le primesc și nivelul de trai de care se bucură
generează un impact asupra multor altor vieți și stabilesc standarde
de viață pentru comunități întregi.
Din punctul de vedere al Principiilor CRT, dacă salariile
umilitoare sunt singura soluție pentru a menține sau a iniția o
afacere, înseamnă că acea afacere nu poate fi justificată din punct de
vedere social.178
Se poate argumenta că derulăm afaceri pentru noi înșine și
pentru propriile noastre nevoi. Însă, dat fiind contextul în care se
desfășoară afacerile, realizăm că nu suntem autonomi. Prosperăm în
urma interacțiunii cu ceilalți, adică prosperitatea noastră e asigurată
atunci când și alții doresc și ne ajută să devenim prosperi.
Fizica cuantică și teoria haosului sugerează că ordinea și
structura universului nu sunt rezultatul unor reglementări și decizii
complexe. Principiile fizicii cuantice ne indică să nu mai privim
realitatea ca fiind alcătuită din ,,lucruri” separate, delimitate unele de
celelalte. Activitatea la nivel subatomic este generată de
interacțiunea dintre potențialele particulelor, nu dintre particulele
propriu-zise. Lumea este deopotrivă materie și energie. Felul în care
o percepem este dat de conceptele pe care le folosim. Realitatea ia
înfățișarea materiei, însă poate acționa ca o energie. Realitatea
umană este rezultatul acțiunii câtorva principii și reguli pe care, ca
indivizi autonomi, le aplicăm continuu prin exercițiul libertății
individuale.
Virtutea și interesul propriu sunt în egală măsură inerente
acțiunilor noastre. Indivizii și determinările lor contextuale fac, la un
moment dat, să prevaleze una dintre ele – fie virtutea, ca o formă de
control asupra interesului propriu, fie propriul interes, ca o abatere de
la virtute.
178
31-32, 34, 185-189, 195 (Margaret J. Wheatley, Leadership and the New
Physics, San Francisco, Berrett-Koehler, 1999, 13)
134
Cu toate acestea, se apreciază faptul că individualitatea
reprezintă elementul central al demnității umane. A respecta o
persoană înseamnă a face loc acelui ceva special care o face aparte.
Este susținută și ideea, conform căreia, cultura suburbană
americană are în centru principiul autonomiei personale. Fiecare
familie își deapănă propria ei viață, trăind independent pe mica ei
proprietate; fiecare familie deține unul sau mai multe automobile
proprii, refuzând transportul în comun. În forma sa contemporană,
acest individualism brut este, estetic cel puțin, atrăgător. Similar,
viața actuală a adolescenților este, în anumite aspecte, foarte
darwiniană, o luptă psihologică a fiecăruia pentru supraviețuire – în
competiția cu semenii, în căutarea plăcerilor sexuale și, poate, a
dragostei, ori împotriva constrângerilor normelor sociale. La masa
individualismului, învingătorul ia totul.179
Consecințele în timp ale acțiunilor noastre conferă o altă
perspectivă asupra zonei de întrepătrundere dintre interesul propriu și
virtute. Adesea, decizii luate pentru avantaje pe termen scurt
generează consecințe negative pe termen lung, anulând beneficiile
câștigate inițial. De pildă, în afaceri, frauda se poate dovedi
profitabilă pe termen scurt, dar, odată devoalată, afectează pe termen
lung sau chiar compromite ireversibil relațiile cu ceilalți.
În consecință, se poate afirma că etica afacerilor studiază
moralitatea sistemelor economice, a corporațiilor și a indivizilor care
interacționează cu aceste corporații.180
Experiența mondială evidențiază două abordări ale eticii
afacerilor: (1) abordarea moralistă, de origine creștină, care susține
ideea conform căreia principiile de bază ale eticii creștine și ale
filosofiei morale trebuie extinse și în sfera afacerilor; (2) abordarea
pragmatică, cea care presupune ca afacerile trebuie să fie etice nu
pentru a urma normele morale și creștine, ci pentru că dovedirea unei
responsabilități sociale sporite contribuie la conferirea durabilității
179
97
180
DeGeorge, R.T., 1990, pp. 16-17, apud Irina-Eugenia Iamandi, Radu
internaționale”, Editura Economică, București, 2008, pag. 29,30
135
afacerii și la obținerea de profituri suplimentare, evitând o serie de
riscuri și tensiuni. În realitate, nu există o frontieră netă între cele
două abordări, ele împletindu-se, strâns legate, în timp ce prima
abordare se sprijină pe credință, cea de-a doua abordare operează pe
baza reglementărilor normative.181
De notat faptul că standardele morale de comportament ale
indivizilor diferă între grupuri în cadrul aceleiași culturi, diferă între
culturi (în special, pe axa Orient-Occident) sau de-a lungul timpului,
iar necesitatea evaluării și comparării lor a dus la apariția mai multor
sisteme majore de analiză etică, denumite teorii normative. În acest
cadru, putem enumera șapte teorii etice utile în mediul de afaceri:182
1. Abordarea religioasă a eticii (moralitatea religioasă sau
,,Legea Eternă”);
2. Abordarea eticii în termenii teoriei virtuții (etica
teleologică aristotelică);
3. Abordarea utilitaristă a eticii (etica consecvențialistă –
etica bunăstării);
4. Abordarea universalistă a eticii (etica deontologică
kantiană);
5. Abordarea eticii bazată pe drepturile fundamentale ale
omului (,,Legea Naturală”);
6. Abordarea justițiară/obiectivă a eticii (dreptatea socială);
7. Abordarea confucianistă a eticii.
Din punct de vedere teoretic, putem vorbi de trei perspective
în ceea ce privește relația dintre etică și afaceri:183
a. Incompatibilitatea dintre afaceri și etică, adică, afacerile
nu au nimic în comun cu etica;
181
Puiu, A., 1997, p.71, apud Irina-Eugenia Iamandi, Radu Filip - ,,Etică și
responsabilitate socială corporativă în afacerile internaționale”, Editura
Economică, București, 2008, pag. 30
182
Enumerate și prezentate în lucrarea - Irina-Eugenia Iamandi, Radu Filip
- ,,Etică și responsabilitate socială corporativă în afacerile internaționale”,
Editura Economică, București, 2008, pag. 34-50, potrivit literaturii de
specialitate
183
Bowie, N. E. , Duska, R. F. , 1990, pp. 17-44, apud Irina-Eugenia
136
b. Compatibilitatea dintre afaceri și etică – afacerile
îndeplinesc un rol special în cadrul comunității, aducând
un beneficiu maxim comunității doar atunci când
interesele de afaceri sunt prioritare altor interese
divergente;
c. Preeminența, primatul eticii asupra afacerilor – în
anumite spețe, interesele de afaceri ale firmelor trebuie
să se supună considerentelor etice, uneori, etica fiind mai
importantă decât afacerile.
Cele trei perspective ale relației dintre etică și afaceri,
enunțate mai sus, se concretizează în patru teorii distincte:184
1. Teoria incompatibilității dintre afaceri și etică (Albert
Carr). Putem remarca o similitudine între această teorie și
responsabilitatea economică a firmelor – firmele trebuie să respecte
doar ,,regulile jocului” și să câștige avantaje de ordin economic în
fața concurenților; în rest, totul este permis. Teoria corespunde
primei perspective.
2. Teoria responsabilității unice a afacerilor de a face
profit (Milton Friedman). Se remarcă corespondența acestei teorii cu
responsabilitatea legală a afacerilor de a aduce profit și de a
maximiza valoarea acționarilor lor, în limitele stabilite de lege.
Aceasta reflectă cea de-a doua perspectivă.
3. Teoria ,,stakeholders”185 (Amitai Etzioni). Firma are o
responsabilitate morală față de toți cei care contribuie la consolidarea
profiturilor și activităților sale – teoria drepturilor stakeholder-ilor și
datoriilor firmei. Elaine Sternberg, unul dintre cei mai înverșunați
critici ai teoriei ,,stakeholders” și susținătoare a teoriei
,,reprezentării” pe linia de gândire inițiată de Milton Friedman,
consideră că managerii au responsabilități doar față de acționari,
deoarece ei sunt angajați și agenți ai acestora, aducând argumente în
184
2008, pag. 51
185
Termenul ,,stakeholders” nu are o traducere exactă în limba română; în
lucrările de specialitate, acesta semnifică ,,investitori”, ,,interesați”,
,,implicați”, ,,participanți la întreprindere” sau ,,grupuri constituente”
137
favoarea egoismului ,,luminat” în afaceri, respingând teoria
,,stakeholders” ca fiind inconsistentă și total neadecvată afacerilor.186
4. Teoria responsabilității sociale corporative (pragmatică
vs. deontologică și minimalistă vs. maximalistă). Face trimitere la
totalitatea responsabilităților sociale (economice, legale, morale,
discreționare) pe care și le asumă o corporație, față de societate în
ansamblul său, din motive pragmatice sau deontologice. Teoriile 3 și
4 pot fi încadrate, împreună, în cea de-a treia perspectivă,
preeminența eticii asupra afacerilor.
De remarcat faptul că, depășirea limitelor fixate de normele
economice și juridice conflictualizează comportamentul și pune în
discuție responsabilitatea omului de afaceri.187 De pildă, constrângeri
precum excesul de fiscalitate, controlul excesiv din partea statului,
diminuarea puterii de cumpărare, voluntarismul, corupția etc., pot
conduce la degenerarea responsabilității. Puterea politicii de până
acum a eșuat în asumarea eficientă a responsabilității, abandonând
dubla obligație: obligația cetățenilor de a se supune și obligația
guvernanților de a satisface cerințele cetățenilor.188 ,,Quis custodiet
custodes?” (lat. ,,Și cine îi va păzi pe paznici?”) Birocrația, corupția,
fiscalitatea excesivă, penuria de politici sectoriale stimultative etc.,
sunt inamici ai economiei libere. Drept rezultat, în efortul de
supraviețuire, actanții businessului sunt determinați să abandoneze
codurile de conduită ale deontologiei specifice.
Aducem și argumentul că etica afacerilor definește un
sistem de principii, valori, norme și coduri de percepție și conduită,
186
Sternberg, Elaine, Just Business. Business Ethics in Action, Little,
Brown&Co., London, 1994, apud Crăciun, D., 2003, pp. 72-79 și Irina-
Eugenia Iamandi, Radu Filip - ,,Etică și responsabilitate socială
2008, pag. 60
187
,,Concordia parvae res crescunt, discordia maximae dilabuntur”, citat
extras din ,,Viața lui Iugurtha” (10,6), lucrare a istoricului latin Sallustius
(lat. ,,Concordia mărește valoarea lucrurilor mici, discordia năruie și
valoarea celor mari”) - n.a.
188
,,Salus populi suprema lex esto” (lat. ,,Salvarea poporului să fie legea
supremă”) - maximă de drept public la Roma, devenită expresie în sensul că
interesele poporului trebuie să aibă întâietate față de cele particulare (n.a.)
138
în baza unei filosofii a firmei, care se impun ca imperative morale
inducând obligativitatea exprimării lor.189
Tabelul 2.5 Decizii de marketing care pun probleme de ordin legal sau etic
Decizii privitoare la canalele de distribuție: Mituire? Furt de
secrete comerciale? Discreditarea clienților? Reprezentare
Principalele domenii ale deciziilor de marketing care
defectuoasă? Dezvăluirea drepturilor clienților? Diferențiere

neloială?
pun probleme de ordin legal sau etic
Decizii privitoare la relațiile cu concurența: Achiziții cu scop

anticoncurențial? Bariere la accesul pe piață? Concurență
nemiloasă?
Decizii privitoare la produs: Adăugiri sau retrageri de produse?
Protejarea patentelor? Calitatea și siguranța produsului? Garanția
produsului? Produse nocive?
Decizii privitoare la ambalare: Ambalare și etichetare
caracterizate prin onestitate? Cost excesiv? Resurse limitate?
Poluare?
Decizii privitoare la preț: Fixarea prețului? Menținerea prețului
de revânzare? Diferențierea prețurilor? Prețuri înșelătoare?
Decizii privitoare la desfacere: Comercializare în exclusivitate?
Distribuție teritorială exclusivă? Contracte de livrare
condiționată? Drepturile intermediarilor?
Decizii privitoare la publicitate: Reclamă falsă? Reclamă
înșelătoare? Reclamă de tipul ,,momește-l și fă-l să-și schimbe
preferințele”? Facilități și servicii promoționale?
Sursa: adaptare după Philip Kotler - ,,Managementul marketingului”,
Editura Teora, București, 1997, pag. 975
Etica marketingului reunește problematica normelor ce se

cer îndeplinite și a valorilor ce se cer realizate în cadrul prestațiilor
tuturor partenerilor actelor de piață, pentru ca acestea să se
desfășoare într-un cadru moral. Ea are în vedere și pretențiile
grupurilor sociale ce sunt atinse de consecințele fluxurilor ofertei de
bunuri, servicii și idei, pe termen scurt, mediu și lung. Etica
189
Revista ,,Marketing – Management. Studii – cercetări – consulting”,
Asociația Română de Marketing AROMAR, anul XIX, vol. 1-2/2009 (109-
110), articolul ,,Valori și norme morale în afaceri – instrumente
manageriale în economia viitorului (I)”, autor lect. univ. drd. Laurenția
Georgeta Avram, pag. 92-96
139
marketingului s-a cristalizat în perioada postbelică, pe fondul
dezbaterilor privitoare la responsabilitatea socială a întreprinderii în
raporturile sale cu furnizorii și clienții. Etica marketingului este
încorporată în domeniul mai larg al eticii afacerilor. Acest mod de
abordare derivă din finalitatea concepției de marketing – satisfacerea
superioară a nevoilor clientului – și se concentrează asupra
problemelor de conducere ce rezultă din orientarea spre piață a
întreprinderii, mergând până la suprapunerea problematică a eticii
marketingului cu etica afacerilor.
Figura 2.2 Responsabilitatea globală a întreprinderii
Responsabilitățile discreționare – societatea nu posedă un mesaj

clar, comportamentul este lăsat la aprecierea fiecăruia.
Responsabilitățile etice – este vorba de responsabilitățile suplimentare

(nereglementate de lege). Aceste responsabilități sunt așteptate de societate și
vizează respectarea drepturilor celorlate părți.
Responsabilitățile juridice – societatea fixează cadrul legal în care o întreprindere

operează. Este de responsabilitatea sa de a respecta aceste legi (etică impusă și
reglementată).
Responsabilitățile economice – întreprinderea este o instituție unde obiectivul este de a

produce bunuri și servicii solicitate de societate și de a le tranzacționa profitabil (nevoia
de a își asigura existența și de a-și recompensa investitorii)

A doua jumătate a secolului al-XX–lea a marcat, printre

altele, trecerea de la modelul economic, în care elementul dominant
140
era afacerea, la modelul socioeconomic, orientat spre calitatea
generală a vieții. Acest proces a determinat și dezvoltarea
responsabilității sociale a firmelor, o abordare altruistă și imperativ
morală în derularea afacerilor. Orientarea marketingului spre
aspectele extraeconomice are drept consecință și lărgirea
problematicii eticii marketingului în domenii precum
macromarketingul, marketingul organizațiilor non-profit,
marketingul ecologic etc.190
Se poate formula chestiunea: ,,Este necesară etica în
afaceri?” Numeroasele scandaluri de pe scena internațională a
afacerilor, în special în ultimele două-trei decenii, demonstrează net
dezirabilitatea adoptării unui comportament etic de către CMN.
Astfel, la modul absolut, putem opina că etica în afaceri este
necesară din cel puțin patru motive distincte:191
1. Argumentul umanist, care susține că etica în afaceri
contribuie la bunăstarea și la bunul mers al societății în general.
2. Argumentul deontologic, care confirmă că afacerile au o
datorie față de societate în ansamblul său, deoarece activitățile
economice și comerciale apar ca urmare a existenței ex-ante a unei
nevoi sociale, ce trebuie satisfăcută în mod coerent și rațional, dând
dovadă de o mare probitate morală, altfel spus, a face afaceri în mod
etic înseamnă a proceda corect.
3. Al treilea argument este cel al presiunii sociale, în sensul
în care societatea nu mai este dispusă să tolereze un comportament
imoral din partea firmelor. În special, mass-media atrage atenția
asupra activităților lipsite de etică ale CMN.
4. Al patrulea, foarte apreciat de către CMN îl reprezintă
argumentul pragmatic sau rațional, expresie a ,,egoismului luminat”,
conform căruia un comportament etic și responsabil social duce la
sporirea profiturilor companiei, pe termen lung, și la atragerea unei
imagini pozitive asupra acesteia.
190
Constantin Florescu, Petre Mâlcomete, Nicolae Al. Pop (coordonatori) -
,,Marketing. Dicționar Explicativ”, Editura Economică, București, 2003,
pag. 238-240
191
2008, pag. 105-106
141
Într-o perspectivă libertariană, tranzacțiile voluntare și
informate realizate de persoane cu discernământ și care nu afectează
negativ pe nimeni, sunt acceptate nu numai din punct de vedere
legal, ci și moral. Pot fi identificate patru condiții pe care trebuie să
le respecte o tranzacție, pentru a fi acceptabilă din punct de vedere
moral.
Tabelul 2.6 Patru condiții pentru ca o tranzacție să fie morală

Condiția Conținut
Pentru ca o tranzacție să fie acceptabilă, părțile trebuie
să accepte în mod liber termenii acesteia. Totuși, în
anumite situații, când nu se face apel la forță,
Caracterul consimțământul voluntar este pus sub semnul îndoielii
– prin intermediul reclamelor, firmele încearcă
voluntar
manipularea voinței umane și obținerea controlului
asupra comportamentului consumatorului; caracterul
voluntar poate fi înlăturat atunci când într-o tranzacție
există o semnificativă diferență de putere, de care una
din părți nu poate profita.
O tranzacție este inacceptabilă din punct de vedere
Consimțământul moral dacă una dintre părți nu dezvăluie informații
informat semnificative pe care le deține, care pot influența net
decizia celeilalte părți – vânzarea unui produs care
prezintă un defect ascuns, neidentificabil în momentul
încheierii tranzacției.
Persoanele lipsite de discernământ nu pot lua decizii
Discernământul responsabile, iar tranzacțiile la care participă sunt nule
și inacceptabile din punct de vedere moral – cazul
persoanelor suferinde de boli sau deficiențe mintale,
precum și copiii minori.
Atunci când o tranzacție este liber consimțită și
Externalități acceptată, faptul că aduce efecte indezirabile pentru
negative alte părți, poate fi inacceptabilă din punct de vedere
moral și legal – poluarea apei, a aerului face ca
locuitorii să sufere, cu toate că nu sunt părți
contractante în activitatea economică respectivă.
Sursa: sinteză după Dragoș Bîru - ,,Etica în afaceri. Structuri conceptuale și
aplicații”, Editura ASE, București, 2014, Colecția Cogito, pag.112-115
142
,,Dezvoltarea” înseamnă transformarea vieții oamenilor, nu
doar a economiilor. Creșterea economică este și continuă să fie
importantă, chiar necesară din punct de vedere moral, dacă indivizii
și societatea au în vedere îmbunătățirea standardelor de viață a
popoarelor lumii.192 Activitatea de comerț necesită respectarea
valorilor și a normelor morale193. Morala reprezintă ansamblul
convingerilor, atitudinilor, deprinderilor, sentimentelor reflectate în
principii, norme, reguli determinate istoric și social, care
reglementează comportamentul și raporturile indivizilor între ei,
precum și dintre aceștia și societate (familie, grup, națiune,
societate), în funcție de categoriile: bine, rău, datorie, dreptate,
nedreptate, și a căror respectare se întemeiază pe conștiință și opinie
publică.
Viața este cel mai viguros lucru de pe planetă. În pofida
impactului meteoriților, al erupțiilor vulcanice, al schimbărilor bruște
de temperatură și al deplasării plăcilor tectonice, viața nu numai că s-
a extins, chiar a înflorit. De-a lungul timpului, a devenit tot mai
complexă și mai abilă. Viața nu poate prezice, nu poate anticipa și nu
se poate pregăti pentru viitor, dar se poate adapta, și continuă să se
adapteze. Viața produce în permanență varietate genetică prin
mutații și reproducere. Spre exemplu, sub amenințarea braconajului,
un procent din ce în ce mai mare de masculi de elefant din Asia se
nasc fără colți.194
Afacerile au o dublă responsabilitate: economică şi socială.
Din punct de vedere economic, scopul principal poate fi obţinerea
profitului, a unei cote de piaţă ş.a. Responsabilitatea socială implică
192
IEFS - International Scientific and Practical Conference ,,Economic
Growth in Conditions of Internalization”, V – th edition, volume II,
Chișinău, 2010, articolul ,,Consumatorii lumii exclamă: ,,Vrem
responsabilitate socială, politici publice și etică corporativă!”, autori
Flaviu Meghișan, Luigi Popescu, Alina Din, pag. 37–50
193
Etimologic, ,,morală” provine din adjectivul latin ,,mos-moris” care
înseamnă ,,moravuri”, sau din grecescul ,,moralis”, adică ,,ethos”. Așadar,
morala reprezintă obiectul de studiu al eticii.
194
Wang Zhuoqiong, ,,Tuskless Elephants Evolving Thanks to Poaching”,
China Daily, 16 iulie 2005, apud Gary Hamel, Bill Breen - ,,Viitorul
managementului”, Editura Publica, București, 2010, pag. 206-207
143
producere de bunuri şi servicii de calitate, căutarea eficienţei
economice pe căi legale şi juste, implicarea salariaţilor şi dezvoltarea
resurselor umane, respectarea mediului înconjurător, plata
obligaţiilor fiscale către stat şi comităţi locale ş.a.195
După o logică implacabilă, acestor trei universuri: viață –
economie – societate, le corespund trei contraputeri ale momentului:
mass-mediile, care vând desfătarea, întreprinzătorii, care vând
acțiunea, sindicatele, care vând speranța.196 Profitul și
responsabilitatea socială nu se exclud reciproc. Conștiința socială
reprezintă conștientizarea problemelor sociale, dorința și hotărârea
de a face bine societății. Conștiința socială reprezintă o opțiune fără
efecte negative când vine vorba despre conceptul afacerii.
Construirea unei culturi bazate pe cauze bune creează o echipă
puternică și motivată. În plus, creează o reputație pozitivă în rândul
clienților, lucru care poate duce la vânzări și profituri mai mari.197
Puţine forţe ne domină mai mult decât dorinţa de a ne găsi
un loc în această lume. Avem nevoie de respectul, recunoştinţa şi
stima celorlalţi. Vrem să contăm. Oamenii au nevoie de oameni, şi se
simt loiali faţă de oameni: dorim produse şi servicii de la oameni, nu
de la maşini. Loialitatea nu vine din marketing, ci din sinele nostru şi
din sacrificii personale.
Valorile ne guvernează acţiunile şi personalitatea. Ele ne
acoperă şi ne direcţionează deciziile importante pe care le luăm.
Similar, cunoaşterea şi înţelegerea valorilor de afaceri conferă
firmei capacitatea de a controla şi manageria într-o manieră
durabilă viitorul său. Noi, fiinţele umane, dispunem de puteri
autonome prin care adăugăm valoare lumii şi de asemenea, extragem
valoare din această lume. În acest context, misiunea noastră morală,
individuală şi colectivă este de a cultiva înţelegerea, de a presta o
muncă prin care, luând în considerare limitele creativităţii şi
195
196
Jacques Séguéla - ,,Un fiu al publicității”, Editura Publica, București,
2008, pag. 22
197
Michael E. Gordon - ,,Antreprenoriatul”, Colecția Capital, Editura
Curtea Veche Publishing, București, 2012, pag. 171, 175
144
capacităţii noastre, vom face lumea noastră mai bună decât am găsit-
o atunci când am ajuns în ea. ,,Carpent tua poma nepotes”, spunea
Vergiliu.198 Sunt multe mijloace prin care putem îndeplini această
misiune – construirea şi întreţinerea durabilităţii lumii în care trăim,
respectiv prin: înălţarea şi glorificarea familiei, preocupări şi
străduinţe în artă, ştiinţă sau guvernare şi desigur, nu în ultimul rând,
prin mijloacele cu care se realizează tranzacţiile de business. De aici
considerăm că iniţiativa morală prin business reclamă un echilibru
între consideraţiile practice şi morale.199
Așa cum am arătat, activitățile comerciale prezintă probleme
de etică ce nu se regăsesc în alte profesii. Problemele de etică din
domeniul vânzărilor sunt însă mai mici, se pare, decât cele cu care se
confruntă contabilii și juriștii și mai puțin critice decât cele ale
medicilor. De pildă, Kuhlman a alcătuit o listă formată din șase
îndatoriri fundamentale ce derivă din drepturile consumatorului,
după cum urmează:200
1. Bunurile produse și oferite spre vânzare trebuie să asigure un
nivel minim de securitate în exploatare.
2. Mesajul furnizorului trebuie să nu conțină nici o informare
eronată sau deformată în mod intenționat, ci trebuie să aducă
la cunoștința consumatorului toate calitățile importante ale
produsului respectiv.
3. Contractele nu trebuie concepute astfel încât să fie în
dezavantajul consumatorilor, ci să permită ambelor părți să-
și satisfacă în mod egal interesele. Mai mult, ele trebuie să
permită consumatorilor să beneficieze de dreptul lor de a
primi o compensație pentru orice pagubă pricinuită de
utilizarea produsului în discuție.
198
Lat. ,,Nepoții îți vor culege roadele”, versul 50 din Egloge (IX) de
Vergiliu. Omul nu trebuie să se gândească numai la dânsul, ci și la urmași;
nu numai la clipa de față, ci și la ziua de mâine (n.a.)
199
Revista ,,Management & Marketing, anul I, nr.2, vara 2006, articolul
,,Misiunea şi responsabilitatea socială”, autor prof. univ. dr. Gh. Gh.
Ionescu, pag. 53, 61 şi 69
200
Kuhlman (1994), apud Bill Donaldson - ,,Managementul vânzărilor”,
Editura Codecs, București, 2001, pag. 336, 343
145
4. Furnizorii trebuie să fie receptivi la reclamațiile clienților și
să încerce să rezolve toate problemele semnalate,
preocupându-se totodată și de cauzele satisfacției sau
insatisfacției acestora față de produsele sau serviciile oferite.
5. Poluarea mediului pricinuită de producerea, distribuirea,
utilizarea și dezafectarea bunurilor trebuie menținută la un
nivel minim.
6. Furnizorii de bunuri au un rol important în educarea
consumatorilor. Companiile care oferă produse și servicii de
înaltă calitate, la prețuri acceptabile, nu au de ce să se
ferească să-și informeze temeinic clienții cu privire la
bunurile lor.
Publicitatea transmite informaţii şi despre semnificaţia
socială a consumării unui produs, şi cum poate el servi nevoilor
psihologice ale consumatorului, precum şi nevoilor sale fizice.
Majoritatea entităţilor de marketing promit o oarecare satisfacţie
tipică de ordin psihologic, precum şi performanţă fizică. De pildă, un
automobil cu un portbagaj spaţios şi cu un acoperiş înalt, poate fi
mai valoros decât unul care nu posedă astfel de caracteristici. Totuşi,
tipul de pastă de dinţi utilizat de un individ, nu va afecta prea mult
modul cum acesta este acceptat în societate. ,,Teoria convingerilor”
propusă de George A. Akerlof ne indică faptul că ,,(...) oamenii au
nevoi şi preferinţe şi cumpără bunuri, pentru a şi le satisface. Unele
dintre aceste nevoi şi preferinţe sunt destul de subtile şi obscure; este
destul de dificil de precizat când sunt ele îndeplinite.” (...) Reclamele
oferă oamenilor o oarecare justificare exterioară pentru a crede exact
acest lucru. Oamenilor le place să creadă că sunt atractivi, pricepuţi
din punct de vedere social şi inteligenţi.”201
Persuasiunea reprezintă un instrument puternic care poate fi
folosit cu cele mai nobile sau cele mai josnice motive, după cum
capacitatea naturii umane de a convinge este atât o binecuvântare, cât
și un blestem. Moralitatea unui act persuasiv se bazează în principal
pe motivele celui care trebuie să convingă și doar apoi pe strategiile
201
George A. Akerlof - ,,Cartea de poveşti a unui economist. Eseuri despre
consecinţele noilor ipoteze în teoria economică”, Editura Publica,
Bucureşti, 2009, pag. 188-189
146
și tacticile utilizate. În opinia profesorilor Robert Gass (California
State University) și John Seiter (Utah State University), persusiunea
presupune una sau mai multe persoane implicate în activitatea de
creare, intensificare, modificare sau suprimare a părerilor,
atitudinilor, intențiilor, motivațiilor și/sau comportamentelor în
cadrul restricțiilor unui anumit context de comunicare. Autorii insistă
asupra importanței eticii în procesul de persuasiune: ,,Dacă învățați
să fiți mai convingători, ar trebui să vă străduiți să aveți și un
comportament etic”. Unii oameni asociază persuasiunea cu
manipularea și o consideră o abordare unilaterală a comunicării, cea
care ar trebui să accentueze cooperarea, încrederea și înțelegerea
reciprocă. Nu poate fi negat faptul că persuasiunea poate fi utilizată
pentru a manipula; persuasiunea este un instrument, iar instrumentele
pot fi folosite frecvent în mod greșit.202
202
Robert H. Gass, John S. Seiter - ,,Manual de persuasiune”, Editura
Polirom, Iași, 2009, pag. 36, 53, 358-359, 376
147
2.5 Etică în afacerile internaționale
,,Coelum, non animum mutant, qui trans mare currunt”. ,,Cei care
călătoresc dincolo de mare schimbă clima, dar nu propriul caracter”.
Horatius, Quintus Flaccus (65 î.d.Hr. – 8 î.d.Hr.), Epistolae, 1, 11, 27
,,Non sum uni angulo natus, patria mea totus hic mundus”. ,,Nu sunt născut
pentru un singur ungher, patria mea este întreagă această lume”. Seneca,
Lucius Annaeus (4 î.d.Hr. – 65 d.Hr.), filosof şi dramaturg roman,
Epistolae, 28, 4
,,Necessaria sunt decreta, quae dant animis inflexibile iudicium”. ,,Sunt
necesare acele principii care dau spiritelor o judecată inflexibilă”. Seneca,
Lucius Annaeus (4 î.d.Hr. – 65 d.Hr.), filosof şi dramaturg roman,
Epistolae, 95, 62
,,Nam cum opulenti loquuntur pariter atque ignobiles,/Eadem dicta
eademque oratio aeque non aequa valet”. ,,Căci atunci când vorbesc
laolaltă cei bogaţi şi sărăntocii,/Aceleaşi spuse şi aceeaşi cuvântare nu au
aceeaşi valoare”. Ennius (239 î.d.Hr. – 169 î.d.Hr.), poet latin preclasic
Domeniul ,,Etică în afacerile internaționale” se preocupă de

provocările morale cu care se confruntă managerii firmelor în medii
culturale, sociale și economice diverse. Spre exemplu, acest domeniu
examinează aspecte precum: activitatea CMN în țări în curs de
dezvoltare sau caracterizate de o cultură mult diferită de cea
specifică țărilor occidentale, din care, astfel de companii provin;
problema exporturilor către țările în curs de dezvoltare, care pot
conduce la dileme de natură etică; probleme etice privind fenomenul
globalizării ș.a. În acest cadru, prezintă un mare interes trei chestiuni:
(1) activitatea CMN în țări în care drepturile omului sunt în mod
constant încălcate; (2) activitatea CMN în țări unde corupția este
endemică; (3) activitatea CMN în țările sărace, în care munca
copiilor este larg răspândită.203
Guvernarea corporatistă este ansamblul proceselor,
reglementărilor, legilor şi directivelor care influenţează maniera de
203
Editura ASE, București, 2014, Colecția Cogito, pag. 221
148
conducere a organizaţiei, administrarea şi controlul acesteia.
Problema guvernării se referă, în principiu, la regularizarea
comportamentelor celor care dirijează, la ,,regulile jocului
managerial.” În registrul organizaţional, principiile de guvernare
corporativă se referă la:
 Tratarea corectă şi echitabilă a acţionarilor;
 Recunoaşterea intereselor grupurilor afectate de
funcţionarea afacerii;
 Recunoaşterea rolului şi responsabilităţilor echipei
de conducere;
 Integritate şi comportamente etice, reglementate prin
coduri de conduită;
 Dezvăluire şi transparenţă prin publicarea
materialelor de interes public, precum şi admiterea
unor verificări din partea unor terţe părţi.
Analiza proceselor de guvernare corporativă rămâne una
dintre ,,aspectele deschise” actuale, deoarece:
 Guvernarea semnifică gestionare ,,just in time” a
unor fluxuri complexe de resurse şi de variabile;
 Deşi nu toţi factorii sunt necuantificabili, majoritatea
conţin însă dimensiuni social-politice şi criterii de referinţă diferite,
în funcţie de actori;
 Relevanţa redusă a metodelor calitative tradiţionale,
a utilizării modelării cauzelor şi simulările;
 Procesul de extrapolare a soluţiilor este redus din
cauza inerentelor incertitudini legate de decelarea precisă a cauzelor
şi de controlul cert al efectelor (insuficienta transparenţă a
trasabilităţii variabilelor limitează reproductibilitatea, replicarea).204
Similar problemelor generale ale eticii în afaceri, aspectele
eticii în afacerile internaționale se referă la relația dintre firmă şi
stackholderi – angajați, consumatori, acționari și societate. În context
internațional, aceste probleme au un specific, determinat de o serie
de factori.
204
corporativă”, Editura Institutul European, Iaşi, 2012, pag. 131, 135, 136-
137
149
Tabelul 2.7 Factori relevanți pentru etica afacerilor internaționale
Denumire factor Explicitare
Această realitate poate conduce la concepția care îndeamnă
În țările în curs de CMN să nu mai adopte obligația unui cod moral strict.
dezvoltare, Managerii nu pot fi absolviți de responsabilitate atunci când se
legislația este de scuză că ,,toată lumea face la fel”, pentru că normele morale și
multe ori legale trebuie respectate, chiar și atunci când ele nu sunt
permisivă și doar respectate de către ceilalți componenți ai societății. La nivelul
rareori aplicată OCDE a fost ratificată ,,Convenția asupra combaterii mituirii
oficialilor publici străini în tranzacțiile de afaceri
internaționale”.
Diferențele de ordin economic dintre state, conduc la adoptarea
Țările în care unor practici și standarde diferite în privința salarizării
activează CMN personalului, protecției mediului, siguranței produselor etc.
sunt deseori Această realitate poate avea consecințe precum furnizarea unor
caracterizate de produse nesigure, poluarea mediului sau exploatarea
un nivel scăzut de angajaților (program istovitor, utilizarea muncii copiilor205). Se
dezvoltare impune asigurarea unui nivel satisfăcător, corespunzător
economică nivelului de dezvoltare al țării. Respectarea drepturilor tuturor
celor implicați nu ar trebui să fie negociabilă.
Multe dintre țările Frecvent, valorile și normele morale la care aderă membrii
în care operează acestor societăți sunt considerate inacceptabile de cei care sunt
CMN sunt adezanții culturii occidentale. Apare chestiunea: ,,Ce valori ar
caracterizate de trebui acceptate de către CMN – cele de acasă, considerate
medii culturale adesea universale, sau cele specifice țării gazdă?” Cert este că
foarte diferite de o serie de principii etice, cele stipulate de Declarația
cele de acasă Universală a Drepturilor Omului sunt universal valabile.
Sursa: adaptare și sinteză după Dragoș Bîru - ,,Etica în afaceri. Structuri
conceptuale și aplicații”, Editura ASE, București, 2014, Colecția Cogito,
pag. 222-226, 242-243
205
Potrivit Convenției privind vârsta minimă de angajare, adoptată în 1973
de către Organizația Mondială a Muncii, pentru cele mai multe tipuri de
muncă, limita legală poate fi de 15 ani (14 ani, ca excepție, în țările sărace).
De asemenea, copiii de peste 13 ani (12 ani, ca excepție, în țările sărace) pot
presta munci ușoare. În muncile grele, limita este de 18 ani, indiferent de
țară. Cu toate acestea, munca copiilor este o practică în țările sărace, în
sectoare precum producția de încălțăminte, covoare și ciocolată, majoritatea
CMN folosesc exploatarea copiilor, mai ales indirect – nu angajează ele
însele copii, dar lucrează cu furnizori care angajează copii. Aceşti copii care
lucrează vor fi lipsiți de educație, fiind ,,prizonierii sărăciei pe viață”.
150
Activitatea de afaceri pe plan internațional implică o suită
de norme necesare pentru ca întreprinderile să funcționeze în mod
corespunzător. Astfel, respectul pentru viață este o obligație de bază
pentru funcționarea unei societăți, fiind primordial pentru
desfășurarea în siguranță a afacerilor. Încrederea elementară în
partenerul de afaceri (,,creditul de încredere”) reflectă, de
asemenea, o trăsătură esențială pentru realizarea optimă a
transferului de produse, servicii și bani. Nu în ultimul rând,
respectarea contractelor și a înțelegerilor încheiate reprezintă o
condiție indispensabilă pentru o relație durabilă de afaceri.206
Valoarea socială a unei firme este dată de bunăstarea și
locurile de muncă generate, de produsele și serviciile oferite
consumatorilor la un preț corect în raport cu calitatea. Aceste
beneficii nu pot fi create decât de o firmă profitabilă și sănătoasă din
punct de vedere economic. Dar, deși este necesară, supraviețuirea pe
piață nu este un obiectiv suficient pentru o firmă.
Firmele au rolul de a îmbunătăți condițiile de viață ale
clienților, angajaților și acționarilor lor, împărțind cu aceștia
bunăstarea creată. Furnizorii și competitorii așteaptă, de asemenea,
de la firme să își onoreze obligațiile în mod onest și inechitabil. Ca
membri responsabili ai comunităților locale, naționale, regionale și
globale în care activează, firmele trebuie să își asume propriul rol în
dezvoltarea viitoare a acestora.
De asemenea, firmele stabilite în alte țări pentru a dezvolta, a
produce sau vinde produse trebuie să sprijine progresul social al
acestora, creând o forță de muncă productivă și contribuind la
creșterea puterii de cumpărare a cetățenilor lor. Firmele au datoria de
a susține drepturile omului, educația, bunăstarea și dezvoltarea țărilor
în care operează. Firmele au responsabilitatea de a contribui la
dezvoltarea economică și socială nu doar a țărilor gazdă, ci și a
comunității globale, prin utilizarea eficientă și chibzuită a resurselor,
respectând principiile unei concurențe libere și corecte, și investind
206
2008, pag. 78-79
151
în inovație în tehnologie, metode de producție, marketing și
comunicare.
Dincolo de obligația legală de a respecta secretul comercial,
firmele trebuie să conștientizeze faptul că sinceritatea, transparența,
onestitatea și respectarea angajamentelor contribuie nu doar la
propria credibilitate și stabilitate, ci și la eficiența și la îndepărtarea
dificultăților din tranzacțiile comerciale, în special la nivel
internațional.
Pentru a evita conflictele comerciale și pentru a promova
libertatea comerțului, condițiile simetrice de competiție, precum și
relațiile corecte și echitabile cu toți partenerii, firmele trebuie să
respecte normele locale și internaționale. Ele trebuie să aibă în
vedere faptul că, deși legale, unele acțiuni pot avea consecințe
nedorite.
La rândul său, mediul de afaceri trebuie să sprijine sistemele
de comerț multilateral realizate prin GATT și OMC și prin celelalte
acorduri internaționale similare. Firmele trebuie să coopereze pentru
a promova liberalizarea comerțului și relaxarea acestor prevederi
locale ce îngreunează comerțul global, respectând însă obiectivele
politicilor naționale.
Firmele nu trebuie să accepte sau să ia parte la acte de
corupție ori la practici ilegale precum mita și spălarea de bani.
Firmele trebuie să coopereze pentru a elimina astfel de practici. Ele
nu trebuie să se implice în comerțul cu armament sau cu alte
materiale specifice folosite în activitățile teroriste, nu trebuie să se
implice în traficul de droguri ori în alte acțiuni ce țin de crima
organizată.207
Realitatea este oarecum diferită. Atunci când CMN sunt puse
în fața unor dezvăluiri, ele fac trimiteri la codurile lor deontologice
care sunt, în principiu, împotriva muncii copiilor și pentru bunăstarea
în lume. Vehiculează cu emfază sumele alocate pe proiecte sociale;
comparativ cu ceea ce obțin prin exploatare, toate acestea sunt
207
Aceste deziderate sunt în acord cu ,,Cele șapte principi generale de
acțiune în afaceri”, elaborate de Caux Round Table. Stephen B. Young -
Editura Curtea Veche Publishing, 2008, pag. 147-153
152
contribuții infime, iar despre salarii care să permită un trai decent,
despre libertatea sindicatelor și despre controlul (inspecția)
independent nici nu vor să audă.208
În fine, putem sintetiza principalele obligații morale pe care
trebuie să le respecte CMN, indiferent de mediul cultural sau
economic în care activează, contribuind astfel în mod real la
dezvoltarea țării gazdă:209
1. CMN trebuie să contribuie la îmbunătățirea legilor și
instituțiilor țării gazdă. Sunt interzise activități precum
lobby netransparent și actele de corupție pentru a
menține legi și instituții în această stare.
2. CMN trebuie să respecte drepturile angajaților și să
încerce să își determine partenerii de afaceri locali să
procedeze la fel.
3. CMN trebuie să își plătească în mod corect impozitele
către țara gazdă. Strategia managerilor CMN pentru
scăderea sumelor plătite o reprezintă tranzacțiile
intrafirmă. Țările dezvoltate au elaborat reglementări
care impun ca transferurile intrafirmă trebuie realizate la
prețuri similare cu cele utilizate în relație cu entitățile
independente. Implementarea legislației nu se poate
realiza în absența unor instituții puternice cu un personal
calificat și de bună credință.
4. CMN trebuie să respecte cultura țării gazdă, câtă vreme
aceasta nu încalcă în niciun fel normele morale. Multe
CMN impun, prin publicitate și practici curente, așa-
numitul ,,imperialism cultural”.
5. CMN trebuie ca, prin modul în care exploatează
resursele, să nu afecteze comunitățile locale și să nu
pună în pericol dezvoltarea pe termen lung a țării.
208
Intrigile concernelor internaționale”, Editura Aquila, Oradea, 2004, pag. 13
209
153
2.6 Procese decizionale etice. Deontologia
contemporană
,,Ad mercem pii sumus, ad mercem impii, et honesta, quamdiu aliqua illis
spes inest, sequimur, contrarium transituri, si plus scelera promittent”.
,,Suntem evlavioşi de dragul unei răsplăţi, nelegiuiţi suntem tot de dragul
unei răsplăţi, iar căile cinstite le urmărim atâta timp cât vedem în ele vreo
speranţă, pregătiţi să trecem de partea opusă dacă ticăloşiile promit mai
mult”. Seneca, Lucius Annaeus (4 î.d.Hr. – 65 d.Hr.), filosof şi dramaturg
roman, Epistolae, 115, 10
Potrivit unor autori, etica în afaceri reprezintă o disciplină

situată la graniţa dintre filosofia moralei şi management. Ea propune
un set de instrumente de decizie utile în stabilirea strategiilor
companiei, în rezolvarea conflictelor dintre grupurile care
interacţionează într-o afacere.
În orice afacere, decizia reprezintă elementul esenţial al
activităţii manageriale, fiind cel mai important instrument specific de
exprimare al acesteia. În consecinţă, decizia managerială reprezintă
hotărârea care are urmări nemijlocite asupra acţiunilor a cel puţin o
persoană şi de aceea este esenţial ca demersul de adoptare a unei
decizii să fie dublat de un demers de gândire etică.210
O modalitate practică de a verifica dacă decizia adoptată se
poate încadra în tipare etice o reprezintă opisul etic propus de Doug
Wallace şi John Pekel.
Tabelul 2.8 Opisul etic, după Wallace şi Pekel

Încercuiţi răspunsul
adecvat pe scala
Opisul etic
1=Deloc; 5=întru totul
Da
1 Testul informaţiei relevante. Am obţinut toată informaţia
posibilă pentru a lua o decizie informată şi a face un plan
de acţiune pentru această situaţie?
2 Testul implicării. Am implicat pe toţi aceia care au
drepul să aibă o influenţă sau să se implice în luarea
210
afaceri”, Editura Sitech, Craiova, 2010, pag. 29, 69-70
154
acestei decizii şi în facerea acestui plan de acţiune?
3 Testul consecinţelor. Am anticipat şi am încercat să
compar consecinţele acestei decizii şi ale acestui plan de
acţiune asupra tuturor celor afectaţi de ele?
4 Testul nepărtinirii. Dacă ar fi să iau locul oricăreia dintre
părţile implicate în această situaţie, aş percepe oare
această decizie şi acest plan de acţiune ca fiind
esenţialmente nepărtinitoare, luând în considerare toate
circumstanţele?
5 Testul valorilor durabile. Oare valorile mele durabile
prioritare, care sunt relevante în această situaţie, sunt
întărite de decizia mea şi de planul meu de acţiune?
6 Testul universalităţii. Aş vrea eu oare ca această decizie
şi acest plan de acţiune să devină o lege universală
aplicabilă în toate situaţiile similare, chiar şi mie însumi?
7 Testul ,,lumina zilei”. Cum m-aş simţi ca şi cum aş fi
privit de alţii –colegi, familie sau prieteni, dacă detaliile
acestei decizii şi ale acestui plan de acţiune ar fi
dezvăluite tuturor?
8 Scor total pentru gradul de încredere rezultat în urma
analizei etice. Faceţi suma tuturor cifrelor încercuite mai
sus.
Cât de încrezător poţi fi că ai făcut o analiză etică bună (decizia adoptată se
încadrează în parametrii etici acceptaţi)?
7-14 Nu foarte încrezător
15-21 Oarecum încrezător
22-28 Destul de încrezător
29-35 Foarte încrezător
Sursa: Narcis Eduard Mitu, Roxana Maria Nanu - ,,Etică şi negociere în
Managementul responsabilităţii sociale corporative este din

ce în ce mai des admis ca dimensiune integrată a managementului
strategic. Managementul strategic vizează realizarea valorii adăugate
a organizaţiei, în general, ca structură formală integrată, iar
managementul responsabilităţii sociale, valoarea impactului
funcţionării acesteia asupra oamenilor şi asupra mediului lor natural
şi socio-cultural.
Managementul responsabilităţii sociale corporative, ca parte
integrantă a managementului strategic, vizează proiectarea,
monitorizarea şi evaluarea performanţelor social-culturale şi de
mediu ale organizaţiei, având ca indicatori măsurabili valoarea
155
adăugată la bunăstarea societăţii, la păstrarea şi dezvoltarea
tezaurului cultural al omenirii şi la prezervarea mediului şi a
biodiversităţii.
Misiunea este legată de bugetarea resurselor pentru atingerea
unor obiective clare; misiunea este proiectată pe dimensiuni
temporale precise. Viziunea este legată mai mult de visare, de ideal,
de bine şi frumos, de categorii morale; viziunea face trimitere la
orizonturi, fără orare. Viziunea afacerii este cea de a face moral
afacerile, adică de a contribui la binele şi frumosul tuturor celor de
care depinde şi pe care-i transformă. Activarea voluntară a
standardelor de conduită responsabilă social a firmelor este atât de
voluntară pe cât le permite societatea în care acestea funcţionează.
RSC nu dispune de un cadru precis trasat (prin corp de legi), nici
măsurători universal agreate, ci reprezintă un sistem de reprezentări
colective referitor la filosofia morală a afacerii care trebuie să se
regăsească în toate dimensiunile şi aspectele funcţionale ale acesteia.
Se remarcă faptul că activismul moral al unei firme depinde
net de particularităţile locaţiei în care-şi derulează afacerea – în
funcţie de stadiul de dezvoltare a economiei şi a valorilor
democratice, exigenţele sociale ale grupurilor interesate de afaceri
diferă de la ţară la ţară.
Indicatorii pentru conferirea legitimităţii sociale ale unei
organizaţii profit sunt: (1) valoarea adăugată societăţii în general şi
stakeholders proprii; (2) evitarea prejudiciilor aduse societăţii în
general şi stakeholders proprii.
Cetăţenia corporativă se obţine printr-o poziţionare
echilibrată a afacerii de către managementul acesteia, între interesele
dinamice ale grupurilor afectate, sistemul economic şi cel societal
din comunitatea în care este localizată.
Credibilitatea a fost dintotdeauna considerată una din
investiţiile sociale majore. Deşi intangibilă, ,,a avea pe cineva/ceva
la inimă” –unul din sensurile latinescului ,,creditum”- este considerat
de cei mai mulţi ca fiind mai important decât banii. Pentru
organizaţia de afaceri, credibilitatea are semnificaţia de reputaţie.
Reputaţia conduce la asocierea pozitivă şi favorabilă cu produsele
firmei, în relaţie cu comportamentele de achiziţie ale consumatorilor.
Preocuparea şi grija sistematică pentru binele public, oriunde în lume
156
îşi desfăşoară activitatea o companie, se corelează pozitiv cu
consolidarea reputaţiei acesteia. Reputaţia este un construct bazat pe
răspândirea spontană a controlului social.211
Cu toate că literatura privind deciziile etice este amplă, nu
este totuși foarte generoasă în ceae ce privește definirea acestora – în
general, făcându-se referire la așa-numitele modele de adoptare a
deciziei etice. Adoptarea deciziilor etice, ca domeniu de studiu
academic, face obiectul mai multor discipline, dar în principal pentru
filosofie și psihologie. Abordările filosofice se concentrează pe
modul cum se determină normativ ceea ce este bine și ceea ce este
rău, etic sau neetic, în timp ce psihologia vizează răspunsul la
chestiunile de ce și cum adoptă oamenii deciziile în situații cu
dimensiuni etice.212
Ford și Richardson au realizat un studiu amplu al literaturii
abordând problematica eticii în afaceri, în care au detaliat cele două
categorii de factori.
Tabelul 2.9 Factori de influență asupra proceselor decizionale etice

Factori individuali
Categorie Variabile
Atribute personale Religie; Naționalitate; Vârstă ;Sex
Educație Tipul educației; Durata studiilor; Experiența
Background profesional profesională
Machiavelism; Locusul controlului; Conflict
Personalitate, credințe, de roluri și toleranța la ambiguitate;
valori Acceptarea autorității
Factori situaționali
Categorie Variabile
Influența colegilor; Influența top-
Grupuri de referință managementului; Recompense și sancțiuni
Cod de conduită
Tipul conflictelor etice
211
corporativă”, Editura Institutul European, Iaşi, 2012, pag. 144, 146-147,
148, 149, 160, 164-165, 172, 181, 193
212
din Regiunea Oltenia”, Editura Universitaria, Craiova, 2013, pag. 51
157
Climatul etic, cultura etică; Dimensiunea
Factori organizaționali organizației; Nivelele organizaționale
Factori privind industria Tipul industriei; Competitivitatea în industrie
Sursa: Ford, Richardson, 1994, citați de Radu Ogarcă - ,,Studiu privind
identificarea și influențarea determinanților eticii deciziilor în cadrul
întreprinderilor mici și mijlocii din Regiunea Oltenia”, Editura
Figura 2.3 Relația valori personale – valori organizaționale – judecată etică
Conflict potențial
Valori
Valori personale organizaționale
Influență
Alți factori individuali

și situționali
Judecată etică
Sursa: Hull, 1998, citată de Radu Ogarcă - ,,Studiu privind identificarea și

influențarea determinanților eticii deciziilor în cadrul întreprinderilor mici
și mijlocii din Regiunea Oltenia”, Editura Universitaria, Craiova, 2013,
pag. 59-60
158
Hull A. K. efectuează o analiză a literaturii privind raportul
între valorile individuale și cele organizaționale și efectele acestui
raport asupra proceselor decizionale etice.
La nivel intuitiv, valorile organizaționale pot influența
valorile individuale, însă teoretic și la nivel empiric, literatura
privind socializarea se focalizează pe procesul individual de
asimilare a valorilor organizaționale.
Figura 2.4 Rolul emoțiilor în adoptarea deciziilor etice

Putere morală
Intenție
Judecată etică comportamentală Acțiune
Auto-control
Emoții
Vitell et al. consideră că emoțiile au un rol semnificativ în procesele

decizionale etice, care nu sunt strict raționale și cognitive.Sursa: Vitell,
2013, citat de Radu Ogarcă - ,,Studiu privind identificarea și influențarea
din Regiunea Oltenia”, Editura Universitaria, Craiova, 2013, pag. 68
159
Tabelul 2.10 Definirea principalelor variabile ale modelului Vitell, 2013
Variabila Definiție
Judecată etică Evaluare a decidentului privind etica unui curs de
acțiune dat.
Curs de acțiune pe care decidentul îl preferă într-o
Intenție situație dată. Acesta oferă un indiciu cu privire la
comportamentală dorința decidentului de a efectua un anumit
comportament.
Acțiune Curs de acțiune ales de către decident.
Auto-control Abilitate a decidentului de a-și controla și modera
impulsurile, emoțiile, dorințele și alte comportamente.
Stare afectivă pe care decidentul o experimentează în
Emoție timpul deciziei și poate varia ca intensitate (de la
ușoară până la intensă) și ca durată (de la scurtă până la
persistentă).
Capacitate a decidentului de a genera responsabilitate și
Putere morală motivație pentru o acțiune morală. Are trei
componente: responsabilitate morală, eficiență morală,
curaj moral.
Sursa: Vitell, 2013, citat de Radu Ogarcă - ,,Studiu privind identificarea și
influențarea determinanților eticii deciziilor în cadrul întreprinderilor mici
și mijlocii din Regiunea Oltenia”, Editura Universitaria, Craiova, 2013,
pag. 69
Putem fi de acord cu principiul, conform căruia, un

comportament moral presupune acceptarea conștientă a unor
constrângeri sau reguli specifice, care limitează atât urmarea
propriilor interese, cât și căutarea binelui colectiv. Deși semenii nu
privesc interesul personal și pe cel colectiv ca fiind niște finalități
dezonorante sau care ar trebui evitate în virtutea moralei, susțin că
acestea nu constituie un temei suficient pentru a acționa. Se susține
că, există acțiuni greșite prin ele însele și care, drept consecință, nu
pot fi acceptate ca mijloace de realizare a niciunui scop, fie el
admirabil sau obligatoriu din punct de vedere moral. Filosofii
numesc această perspectivă ,,deontologică” (,,deon” în greacă
însemnând ,,datorie”), opusă celei ,,teleologice” (,,telos” în greacă
înseamnă ,,scop”).
Doctrina deontologică este definită prin contrast cu cea
teologică, astfel: ,,O teorie care fie nu definește binele independent
160
de corectitudine, fie nu interpretează corectitudinea ca pe un factor
de maximizare a binelui.” Deontologii resping ideea definirii
corectitudinii prin bine, precum și aceea că binele ar fi premergător
corectitudinii. Spre exemplu, din punct de vedere deontologic,
minciuna nu este un fapt greșit în baza consecințelor negative
aferente unei situații particulare sau generale, ci prin însăși natura ei,
așa încât ea rămâne un fapt greșit chiar și atunci când consecințele
produse sunt pozitive. În general, constrângerile deontologice sunt
formulări negative sau interdicții. Pentru ca o normă deontologică să
fie încălcată, este necesar ca cineva să comită o greșelă, însă, dacă
aceasta nu a fost făcută cu intenție (dacă nu a constituit modalitatea
sau scopul acțiunii), individul nu este vinovat cu nimic
(semnificativ). Așadar, atâta timp cât cineva nu a săvârșit o faptă rea
în mod intenționat, nu se poate afirma că a greșit.
Ideea că preceptele morale sunt lucruri care pot fi sau ar
trebui omise din viața cotidiană, pentru ca fiecare să trăiască viața pe
care o dorește, se dovedește a fi necorespunzătoare, atât normativ,
cât și psihologic, prin argumentul că suntem membrii unei
comunități etice, și nu doar liberi arbitri sau paznici ai propriilor
noastre virtuți, fiind preocupați atât de soarta celorlalți, cât și de
soarta comunității. Se cuvine să respingem orice perspectivă care
identifică morala numai cu sau în primul rând cu o povară impusă
asupra vieții.213
Siguranța în utilizare reprezintă una dintre multiplele
caracteristici ale unui produs destinat tranzacționării pe piață. Totuși,
la fel ca toate celelalte atribute, siguranța este valorizată în mod
diferit de la un cumpărător la altul – pentru unii cumpărători,
siguranța are o importanță uriașă, în timp ce pentru alții nu este la fel
de importantă; unii cumpărători acceptă în cunoștință de cauză
produse care nu se află la un nivel maxim de siguranță. La fel cum o
firmă nu realizează ceva neetic prin aceea că lansează pe piață un
reper lipsit de o anume trăsătură dezirabilă, tot astfel faptul că un
oarecare produs se situează sub un anumit prag de siguranță nu poate
fi considerat neetic. A fost emisă ipoteza contradictorie că nu putem
213
Iași, 2006, pag. 235-246
161
vorbi despre o obligație a producătorilor de a furniza produse sigure,
ci mai curând despre o obligație de a informa cumpărătorii despre
riscurile presupuse de utilizarea produselor. Cert este că, o obligație
morală generală este aceea de a nu face rău, iar obligațiile morale
referitoare la siguranța produselor sunt parte a acestei obligații
generale.214
,,Responsabilitatea” este un concept rezultat din
intersectarea eticii cu teoria dreptului, a teoriei acţiunii cu cea a
conducerii, a teoriei normelor cu logica deontologică, a praxiologiei
cu sociologia. Civismul mediului de afaceri nu mai este definit de
naţionalitate sau de locaţie, ci a devenit deteritorializat, cu conţinut şi
discurs propriu.215
De remarcat faptul că responsabilitatea morală se poate
extinde și dincolo de responsabilitățile legale. O distincție importantă
în ceea ce privește siguranța produselor este aceea dintre trei tipuri
de situații în care produsele pot deveni periculoase pentru utilizatori
sau alte persoane:
1. Situații în care un produs devine periculos în pofida faptului
că este utilizat corect. Un automobil cu un sistem de frânare
defectuos devine un pericol real în trafic.
2. Situații în care produsele devin periculoase sau nocive
pentru că sunt folosite cu neglijență sau în mod incorect,
cazul unui medicament care devine nociv, fiind administrat
abuziv, sau cazul unui aparat electrocasnic care curentează
un utilizator cu mâinile ude.
3. Situații în care produsele devin periculoase deoarece sunt
utilizate voluntar în mod greșit sau contrar intenției
producătorului. O lopată ar trebui folosită pentru a
înfrumuseța grădina casei, și nicidecum ca armă de atac.216
214
Hasnas, 2009, 691 apud Dragoș Bîru - ,,Etica în afaceri. Structuri
pag. 183
215
corporativă”, Editura Institutul European, Iaşi, 2012, pag. 139
216
162
Tema 3. Individul în cadrul corporației –
responsabilități și așteptări
,,Quaere quid est virtus et posce exemplar honesti”. ,,Întreabă-te ce este
virtutea şi caută-ţi un model de (om) cinstit”. Lucanus, Marcus Annaeus (39
d.Hr. – 65 dHr.), poet roman, Pharsalia, 9, 563
,,Quimcumque turpi fraude semel innotuit, etiamsi verum dicit, amittit
fidem”. ,,Cine s-a făcut cunoscut o dată printr-o înşelătorie dezonorantă, şi-a
pierdut credibilitatea chiar şi atunci când spune adevărul”. Phaedrus, Caius
Iulius (sec. I d.Hr.), fabulist roman, 1, 10
Istoricește, oamenii au trăit întotdeauna în cete. Astăzi

considerăm că războiul se bazează cel puțin în parte pe ideologie,
însă nevoia de hrană și apă reprezimtă ,,cea mai tare” ideologie. Cu
mult înaintea comunismului, democrația sau teoriile despre
superioritatea rasială, grupurile învecinate de oameni s-au luptat
unele cu altele și s-au masacrat reciproc, inspirate de goana după
resurse.
În acest cadru, sentimentul ,,noi versus ei” era crucial pentru
supraviețuire. Deasemenea, a existat un sentiment ,,noi versus ei” și
în interiorul cetelor, deoarece, ca și alte specii de hominide, oamenii
preistorici au construit alianțe în cadrul propriilor grupuri. Dacă
talentul în arta guvernării la locul de muncă este util astăzi, în urmă
cu 20 000 de ani dinamica grupului putea să determine cine primește
hrană, iar ,,departamentul de resurse umane” putea să disciplineze
,,trântorii” cu o săgeată înfiptă în spate.
Cercetători numesc orice grup din care oamenii simt că sunt
componenți ,,in-group”, și orice grup care-i exclude ,,out-group”,
fiind astfel netă distincția noi/ei. Cu toate acestea, aparținem cu toții
multor in-group-uri și autoidentificarea noastră se modifică în funcție
de situație. O femeie, spre exemplu, se poate gândi la ea însăși ca
femeie, ca director de resurse umane, ca practicantă de fitness, ca
mamă a trei copii sau ca soție ori ,,femeie-fatală” în momentele
intime, în funcție de ceea ce este relevant, sau de ceea ce o face să se
simtă bine în acel moment.
163
Din momentul în care ne gândim la noi-înșine ca făcând
parte dintr-un grup exclusivist, din categoria directorilor,
parlamentarilor sau cea a halterofililor, părerile altora din grup se
infiltrează în gândirea noastră și nuanțează modul în care percepem
lumea, fapt denumit de către psihologi ,,norme de grup”.
Văzându-ne pe noi înșine ca membri ai unui grup, suntem
etichetați fiecare automat fie ca ,,noi”, fie ca ,,ei”. Această identitate
comună ne face să socotim că soarta noastră este legată de soarta
grupului, fiind normal să avem un loc special în ,,inimă” pentru
membrii in-group-ului nostru.
O mare parte a cercetărilor confirmă faptul că identitatea
noastră socială bazată pe grup este atât de puternică, încât îi vom
discrimina pe ei și ne vom favoriza pe noi, chiar dacă regula care-i
distinge pe ei de noi e pur aleatorie. Cercetările sugerează că
ostilitatea apare mai degrabă între grupuri decât între indivizi. Pe de
altă parte, atunci când s-au oferit grupurilor scopuri comune ce au
necesitat colaborare între grupuri, a fost redus substanțial conflictul
intergrupuri. Concluzia? Cu cât oamenii din in-group-uri diferite,
definite în mod tradițional, pe bază de rasă, etnie, clasă, gen, sau
religie, consideră avantajos să colaboreze, cu atât mai puțin se
discriminează unii pe alții.217
Cel mai abuzat stakeholder în modelul responsabilităților
corporației este probabil angajatul. În teoria clasică a economiei de
piață, munca angajatului este o simplă marfă, supusă legilor cererii și
ofertei. Dar, pe când mărfurile pot fi vândute la reduceri sau pur și
simplu aruncate dacă nu mai sunt folositoare, la modă sau se situează
în preajma expirării termenului de valabilitate, angajatul este o ființă
umană, cu nevoi reale și drepturi diferite față de rolul său în procesul
de producție sau de piață.
Angajații posedă o suită de drepturi, cele mai relevante fiind
stipulate și în Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 23 și
24: dreptul la muncă, dreptul la salarizare pentru munca depusă,
dreptul la un salariu corect, dreptul la concediu anual, dreptul la
217
Leonard Mlodinow - ,,Subliminal. Cum ne determină inconștientul
comportamentul”, Editura Humanitas, București, 2013, pag. 211-230
164
securitate în muncă, dreptul de a constitui și de a adera la sindicate,
dreptul la grevă și dreptul la nediscriminare la locul de muncă.
Tabelul 3.1 Managementul uman: responsabilitățile întreprinderii

Atragerea și păstrarea de talente. Recrutarea membrilor firmei în
Recrutarea funcție de calitățile proprii. A lua poziție pentru recrutarea
internă atunci când este posibilă (pentru a conserva talentele).
Promovarea diversității.
Gestiunea Integrarea resurselor umane în proiecte.
prevăzută
Fidelizarea noilor angajați și crearea condițiilor pentru ca ei să
Integrarea adere la valorile întreprinderii. Întâmpinarea lor cu ajutorul
seminariilor de integrare și a unei comunicări specifice.
A-i face pe angajați să progreseze. Încurajarea salariaților de a
Formarea participa la organizarea și orientarea muncii lor. Promovarea
dezvoltării și cea mai bună utilizare de talente umane. Formarea
managementului, a unor noi tehnologii, dezvoltarea polivalenței
etc. Încurajarea mobilității interne.
Evaluarea competențelor într-o manieră onestă și fiabilă.
Gestiunea Favorizarea promovărilor interne. Profitarea de o dezvoltare
carierelor și internațională a întreprinderii pentru a oferi oportunități de
evaluării carieră. Întemeierea unei rețele în timp real care să permită
compararea resurselor umane disponibile pentru posturile oferite.
Utilizarea unei maniere anuale pentru a cunoaște aspirațiile
personalului.
Politica de Promovarea echității și recunoașterea contribuției fiecăruia.
remunerare
Stimularea pentru participarea promovării, pentru dezvoltarea
Satisfacția creativității și a inovației. Favorizarea luării de inițiative și a
salariaților responsabilității. Asocierea salariaților la rezultatele întreprinderii
datorită interesului și participării.
Favorizarea unei comunicări directe cu scopul de a se stabili un
Comunicare, mediu de încredere reciprocă. Informarea colaboratorilor de
ascultare și orientările viitoare ale firmei. Conducerea de anchete în mediul
dialogare intern pentru a da fiecăruia ocazia de a se exprima. Conducerea
de dialoguri individuale anuale.
Sănătatea și Supravegherea permanentă a securității salariaților și
securitatea îmbunătățirea condițiilor de muncă. Prevenirea riscurilor
muncii psihosociale.
Licențierea și Reglarea reducerilor de efective cu scopul de a reclasa
dimensiunea colaboratorii. Contribuirea la regenerarea țesutului economic și
civică social în regiunile afectate sau vizate de restructurări. Participarea
la viața comunității care înconjoară întreprinderea.
165
Edition, Collection Repères, Éditions La Découverte, Paris, 2014,
pag. 75-76
Dreptul la un tratament nediscriminatoriu este protejat atât

de o serie de documente internaționale, cât și de legislațiile celor mai
multe state. Din acest unghi, aspectul discriminării comportă și o
dimensiune juridică.
Tabelul 3.2 Normele raporturilor externe

Conflictele Evitarea de a se afla într-o situație în care este posibil să
de interese apară un conflict între interesul personal și cel al
întreprinderii
Neutilizarea informațiilor personale privilegiate care
Tranzacțiile privesc întreprinderea sau terții. A nu se efectua operații
entităților speculative privind terții firmei. A nu se efectua operațiuni
pentru obținerea de informații privilegiate în cazul în care
acestea nu sunt făcute publice.
A nu se utiliza resursele întreprinderii pentru a susține un
Activățile candidat sau un partid politic. A nu lua poziție în numele
salariaților întreprinderii asupra aspectelor de politică publică.
Consacrarea integrală a activității profesionale către
angajator.
În pofida faptului că dreptul la un tratament

nediscriminatoriu este reglementat, normele juridice sunt insuficiente
pentru a asigura o conduită corectă din partea firmelor angajatoare,
acest lucru fiind determinat de faptul că discriminarea este frecvent
dificil de probat de o manieră care să o facă sancționabilă.
Astfel, cele mai multe legislații ale țărilor dezvoltate
sancționează anunțurile discriminatorii de angajare, astfel că firmele
evită impunerea unor condiții care ar putea fi considerate
discriminatorii în instanță și chiar în absența unor condiții explicite,
firmele pot refuza cu ușurință candidații din categoriile
dezavantajate, iar probarea discriminării devine extrem de dificilă. În
aceste condiții, dimensiunea etică devine primordială.
166
Tabelul 3.3 Normele pentru raporturile interne în întreprindere
Hărțuirea și respectul Respectarea drepturilor persoanei și favorizarea unei
față de persoane (norme comunicări directe. Necomiterea vreunei discriminări
legate direct cu relațiile în relațiile de muncă. Dovada de toleranță și a oricărei
între indivizii din forme de manifestare a echității. Interzicerea
atitudinilor de dispreț, de excludere, a rasismului,
întreprindere) antisindicale și antifeministe.
Tratarea Supravegherea tuturor informațiilor confidențiale, ce
confidențialității nu trebuie difuzate în exterior și nici comunicarea lor
informațiilor către persoanele din întreprindere care nu trebuie să le
salariatului folosească în funcțiile lor. Furnizarea de informații
fiabile și sincere. Transmiterea, în ordine ierarhică a
informațiilor importante care au fost comunicate.
Acceptarea sau oferirea de cadouri este însoțită de
Oferirea și primirea de principii de limitare și transparență (cadourile trebuie
cadouri să fie de uzaj curent și de o valoare rezonabilă, dacă
nu, trebuie reclamate ierarhic).
Echitatea în materie de Asigurarea egalității șanselor la nivelul
lucru la serviciu angajaților.
Utilizarea bunurilor Protejarea bunurilor care aparțin patrimoniului
pentru nevoi personale întreprinderii.
Sursa: Sursa: Samuel Mercier - ,,Lʼéthique dans les entreprises”, Troisième
În nici o branșă nu sunt încălcate drepturile omului atât de

mult ca în afacerile cu petrol. Pentru a-și recolta profiturile din
exploatarea aurului negru, petrolierii finanțează războaie, plătesc
trupe de mercenari și transformă regiuni întregi în locuri de nelocuit.
Spre exemplu, Shell este cel mai mare exploatator de petrol din
Nigeria, cu jumătate din producția acestei țări – peste 2 milioane de
barili de petrol pe zi. Shell cooperează în acest sens cu corporația
nigeriană Petroleum, cu societatea franceză Elf și cea italiană Agip.
Pe data de 10.11.1995, dictatorul nigerian Sani Abacha a dispus
sacrificarea scriitorului și militantului pentru drepturile omului, Ken
Saro Wiwa, cel care protestase ani buni împotriva Shell. O dată cu
moartea sa, întreaga regiune și concernul au intrat sub o masivă
presiune internațională. De corupție și exploatarea țării profită CMN
petroliere internaționale, cărora li se impută favorizarea dictaturilor
militare. Curtea Supremă de Justiție din New York a anunțat la
26.03.2001 admiterea procesului intentat de familia lui Ken Saro
167
Wiwa împotriva Shell. Pentru Shell este vorba de mult mai mult
decât de câteva milioane de dolari despăgubire pentru favorizarea
executării lui Wiwa, Shell și-a pierdut mai ales faima. O altă acuză:
concernul doar exploatează în Africa, dar nu și investește – multe
conducte datează de la finele anilor 1950, astfel că acest continent se
confruntă cu distrugeri masive ale mediului ambiant. De pildă, 20 de
miliarde de metri cubi de gaze naturale sunt arse anual în Nigeria și
reprezintă cele mai mari surse de emisie de gaz din lumea întreagă,
cu o contribuție majoră la încălzirea planetei. Dimpotrivă, Shell,
declarativ, reprezintă o reală binecuvântare pentru regiune, pentru că
alocă 60 de milioane de euro pentru proiecte sociale. Mișcarea pentru
supraviețuire a populației Ogoni, Mosop, a solicitat în 1992 firmei
Shell, 11 miliarde de euro daune pentru distrugerile provocate
regiunii lor, începând cu 1958, dintre acestea 7 miliarde cotă parte
din exploatarea petrolului și 4 miliarde pentru poluarea mediului
ambiant. Se estimează că Shell, de când a început să exploateze, a
scos din țară petrol în valoare de 35 de miliarde de euro.
Exploatarea petrolului servește comerțul cu armament.
Conflictul dintre Franța și SUA este de fapt un conflict între Elf și
Chevron, pentru miliarde drept miză. Numai că acest război se poartă
pe spatele populației angoleze. Pe lângă aceste două corporații, sunt
și altele atrase de mirajul banului – BP, Texaco, Shell, Agip și
ExxonMobil. Din sutele de milioane de dolari pe care CMN
petroliere le achită pentru dreptul de forare, mai mult de jumătate
sunt orientate pentru ofensiva militară împotriva Unita. CMN
petroliere li se solicită astfel să facă transparente toate datele de
producție și plățile făcute către autorități, precum și toate legăturile
de afaceri cu grupările suspectate pentru trafic de armament.
Un alt contraexemplu îl reprezintă Sudan – cu rezerve de
petrol de peste 3 miliarde de barili, este purtat un război împotriva
populației civile, și în locul bogăției domnește foametea și moartea.
Veniturile obținute din exportul petrolului sunt direcționate pentru
stabilitatea regimului militar. Așadar, CMN petroliere sunt complice
la depopularea sistematică a unei majore cote a țării, la fel și la actele
de cruzime împotriva populației civile, potrivit opiniei organizației
britanice de ajutorare ,,Christian Aid.” Un raport al Amnesty
International amintește despre complicitatea CMN petroliere vestice
168
la actele de cruzime din Sudan, precum și despre firmele implicate în
afacerile cu petrol – TotalFinaElf, Agip și OMV. Privind Rusia, cea
mai mare țară din lume, dispune în Siberia de uriașe rezerve de petrol
și gaze naturale. Drept consecință, terenurile și apele sunt
contaminate. O treime din conducte sunt vechi de 30 de ani și nu
sunt reparate. Germania exploatează 30% din petrolul neprelucrat în
Rusia. În Afganistan, CMN American Unocal a finanțat ani buni
regimul fundamentalist taliban. Fostul preşedinte irakian Saddam
Hussein a fost curtat de guvernul SUA și CMN vestice. ExxonMobil
și BP neagă în schimb orice implicare atașată intereselor lor
petroliere în războiul din Irak. Totuși, după victoria SUA și a Marii
Britanii, cele două firme ,,erau pe cai mari”, comparativ cu firma
franceză Total, care încheiase cu Sadddam un precontract pentru
exploatarea câmpului petrolifer Madschun și care, datorită poziției
Franței de respingere a războiului din Irak, nu se situa pe poziții
favorabile.218
În general, discriminarea reprezintă un tratament care
dezavantajează în mod incorect un individ sau un grup de indivizi pe
baza apartenenței acestora la o anumită categorie. Totuși, simpla
impunere la angajare a unei condiții justificate nu reprezintă un caz
de discriminare.
În relația angajator-angajat, discriminarea privește acele
practici, politici și proceduri privind selecția, promovarea,
concedierea, premierea, sancționarea, pensionarea ș.a.
Din perspectiva utilitaristă, discriminarea este incorectă
pentru că generează subutilizarea resurselor societății. Spre exemplu,
o societate în care femeile sunt discriminate, nu poate profita
complet de abilitățile și competențele acestora. Din perspectiva
deontologistă, discriminarea reprezintă un tratament incorect,
deoarece dezavantajează în mod nedrept membrii unor categorii. Din
perspectiva kantiană, discriminarea nu trece testul universabilității.
Este cât se poate de real și faptul că membrii categoriilor
avantajate pot face parte la rândul lor și din categorii discriminate –
218
124-151
169
un bărbat poate susține discriminarea femeilor, și tot el poate fi
subiect al discriminării în calitate de imigrant într-o altă țară.
Impunerea unor condiții de angajare nediscrimnatorii este o
primă condiție pentru o conduită etică din partea firmelor. Totuși,
există condiții și condiții... Spre exemplu, impunerea unei condiții de
studii superioare unui candidat pentru un post de manager este
acceptabilă, fiind justificată prin cerințele postului. Condiția privind
vârsta maximă poate fi justificată în cazul unui pilot, dacă raționăm
că abilitățile pentru pilotarea avioanelor scad peste o anumită vârstă.
Dacă un șef de restaurant impune condiția pentru un post de
chelneriță să fie angajată o femeie cu aspect fizic plăcut,
necăsătorită, această condiție nu are legătură cu sarcinile postului.
Practica recentă a firmelor de a solicita un CV cu fotografie este
discutabilă din punct de vedere etic, putând conduce la decizia de
angajare bazată pe criterii irelevante.
Discriminarea reprezintă o problemă socială întrucât, o
categorie nu este discriminată în mod ocazional la locul de muncă, ci
în mod constant. De pildă, persoanele trecute de 45 de ani, în special
femei, aflate în căutarea unei slujbe își găsesc foarte greu un post,
întrucât foarte mulți angajatori impun, explicit sau nu, condiția de
vârstă maximă.
Teoretic, discriminarea nu aduce rezultate pozitive firmelor
care o practică, și totuși, de ce există astfel de angajatori? O cauză
frecventă este aceea că, în procesul de angajare, firmele se bazează
pe judecăți generale privind anumite categorii și nu evaluează în mod
individual fiecare candidat. Economistul Kenneth Arow denumește
acest tip de discriminare, discriminare statistică.
Un alt tip de discriminare, probabil cel mai dificil de
abordat, îl reprezintă acela bazat pe preferințele clienților.
Angajatorii impun câteva condiții (,,aşa-numite”) exprimate de
clienți, cum ar fi vârsta sau aspectul fizic.
În forma sa cea mai simplă – discriminarea directă - constă
în impunerea unor reguli prin care sunt excluse în mod explicit
anumite categorii, spre deosebire de discriminarea indirectă, ce
impune, spre exemplu, condiția cunoașterii foarte bine a limbii locale
(chiar dacă nu este de circulație internațională), care dezavantajează
imigranții.
170
Discriminarea de gen aduce în prim-plan rata de ocupare a
femeilor. Nu demult, doar un mic procent al acestora se bucurau de o
slujbă, ca astăzi, să existe o discrepanță netă de salarizare între
bărbați și femei, cu toate că procentul femeilor care absolvă studii
superioare este superior bărbaților. Totuși, această diferență este
rezultanta unor cauze ce nu țin de discriminare: femeile sunt într-o
măsură mai mică pretendente ale funcțiilor de conducere, ceea ce
înseamnă salarii mai mici; ele optează mai puțin pentru ocupații
riscante. Studiile indică și faptul că, încă din timpul formării, ele se
orientează spre domenii mai slab remunerate. Pe de altă parte,
discriminarea este evidentă în prejudecăți în privința capacității
femeilor de a ocupa anumite posturi sau în aprecierea că femeile
tinere, căsătorite, se dedică mai curând asupra copiilor și familiei,
decât asupra carierei.
Discriminarea etnică și rasială reprezintă o realitate în
multe țări. Spre exemplu, în România, nivelul de școlarizare în
rândul populației rome este inferior mediei, iar rata abandonului
școlar, de multe ori în în ciclul primar și gimnazial, este
semnificativă. Drept consecință, apare o rată mai mare a șomajului
precum și o salarizare mai scăzută.
Două aspecte deosebesc discriminarea religioasă de formele
anterior abordate: (1) în vreme ce genul și etnia sunt trăsături
naturale și nu țin de opțiunea liberă a persoanei, adeziunea la o
anumită confesiune religioasă ține de opțiunea personală; (2) în
vreme ce genul și etnia sunt evidente, orientarea la o religie sau alta
nu este remarcabilă la fel de facil. Firmele impun frecvent coduri
vestimentare și, câtă vreme sunt îndreptățite, sunt acceptabile. De
remarcat faptul că apartenența la o religie reprezintă un drept
fundamental al ființelor umane, fiind protejată prin legi împotriva
discriminării. Concret, în ce măsură este permis angajaților să poarte
la serviciu simboluri religioase precum crucea sau jihabul și să fie
respectate obiceiurile religioase, cum ar fi rugăciunea de vineri
pentru musulmani? Ideal este ca managerii firmelor să acomodeze
obiceiurile religioase ale angajaților, în măsura în care nu sunt
afectate activitățile și obiectivele firmei.
Frecvent, firmele impun politici prin care sunt oferite
oportunități speciale unor grupuri-țintă dezavantajate în a fi prada
171
discriminării. Aceste măsuri se pot referi la: (1) creșterea numărului
de candidați dintre membrii categoriilor defavorizate; (2) acordarea
de prioritate acestora în privința deciziei de angajare; (3) măsuri
privind creșterea ponderii unor categorii defavorizate (femei) în
funcții superioare. Totuși, aceste măsuri pot fi criticate tocmai că
defavorizează pe cei care nu fac parte din această categorie.
În ceea ce privește dreptul la un salariu corect, putem
disocia două aspecte: (1) o abordare procedurală, potrivit căreia
procesul de negociere, și nu rezultatul final (salariul), este evaluat ca
fiind drept sau incorect; (2) rezultatele negocierii pot fi evaluate din
punct de vedere moral. Un concept central al eticii, se referă la merit
– meritul este legat de ceea ce stă în puterea angajatului, ce a realizat
și poate modifica prin propriul său efort. Este real că, frecvent,
abilitățile și talentele ,,naturale” ale lucrătorilor sunt recompensate
prin salarii mai mari, chiar dacă aceste atribute nu țin de merit. Sunt
interzise principial și moral, utilizarea în salarizare a unor criterii
irelevante pentru performanța firmei: genul, amiciția cu șeful sau
legenda ,,celor 90-60-90 de cm”. Sistemul de salarizare al firmei se
cuvine să fie unul corect, adică transparent, echitabil și imparțial.
În privința dreptului la securitate și sănătate în muncă,
precizăm faptul că acesta ridică cele mai importante probleme etice
în cuplul firmă-angajat. Dreptul angajatului la condiții de muncă
adecvate face referire la trei aspecte: (1) dreptul la un nivel
satisfăcător de securitate în muncă; cu toate că în țările în curs de
dezvoltare legislație este deseori permisivă, CMN au sarcina morală
de a asigura un nivel optim de securitate în muncă salariaților; (2)
dreptul de a fi informat, un rol însemnat avându-l principiul
consimțirii conștiente – nimeni nu poate fi expus factorilor de risc
fără să fi fost informat în prealabil asupra pericolelor la care se
expune; un rol important îl are principiul precauției – situația când
efectele nocive ale unor produse sau tehnologii nu sunt îndeajuns
cunoscute; (3) dreptul de a refuza anumite sarcini, chiar dacă nu sunt
stipulate în mod expres în contractul de muncă. Un pilot poate refuza
zborul spre o destinație măcinată de acte de terorism și conflicte
militare, situație neechivalentă uneia în care un pompier refuză
stingerea unui simplu incendiu casnic. Cu certitudine, angajatorii au
datoria de a minimiza riscurile la care sunt expuși angajații.
172
Angajatorii au obligația de a asigura lucrătorilor condiții de muncă
adecvate, care să respecte demnitatea umană și de a nu-i supune unui
tratament umilitor ori restricții exagerate.
Dreptul la viață privată face referire la patru categorii: (1)
inviolabilitatea fizică, dreptul angajatului de a dispune de un spațiu
privat din punct de vedere fizic, unul dintre aspectele sensibile fiind
percheziția corporală la locul de muncă; (2) inviolabilitatea socială,
libertatea individului de a se comporta și de a interacționa cu oricine
dorește în viața sa privată; un aspect discutabil îl reprezintă, spre
exemplu, interzicerea relațiilor sentimentale, amoroase, dintre
angajați, în special celor situați în poziții de subordonare; (3)
inviolabilitatea informațională, dreptul individului de a nu dezvălui
anumite informații, cum ar fi cele medicale; (4) inviolabilitatea
psihologică presupune dreptul unei persoane de a nu-și dezvălui
emoțiile, gândurile și sentimentele. În general, aspectele care privesc
viața privată a angajatului sunt distincte în problemele referitoare la
viața angajatului la locul de muncă și a celor referitoare la
momentele acestuia în afara serviciului, demarcație uneori
contradictorie.
Dreptul angajatorului de a monitoriza lucrătorul în timpul
serviciului este, în general, recunoscut, prin prisma a câtorva
argumente: angajatul folosește resursele firmei; firma are dreptul de
a verifica cum angajatul își îndeplinește sarcinile de serviciu în
scopul evaluării performanței acestuia. Se pare că, în cazul unei
operatoare de call-center, aceasta presupune și monitorizarea
convorbirilor, aspect delicat, însă, cu certitudine, firma este
responsabilă din punct de vedere legal pentru activitatea angajaților
la locul de muncă.
În ultima perioadă, controlul antidrog diferă în funcție de
sectoarele de activitate, dar și reglementar – în SUA sunt legale în
toate sectoarele, cu respectarea unor proceduri relativ ușor de realizat
și larg utilizate, pe când în Franța testele antidrog nu pot fi efectuate
direct de către firme, ci de către profesioniști independenți, la cerere
și doar în anumite sectoare.219
219
173
Spațiile de muncă înguste, lipsite de ergonomie și confort,
orele extenuante pot reduce costurile fixe și crește productivitatea,
salariile de subzistență plătite unor angajați care nu pot, nu
îndrăznesc sau nu știu să se plângă pot crește profiturile, dar astfel de
condiții și tratamente sunt văzute ca fiind lipsite de etică și ilegale.
În asemenea context, etica afacerilor s-a concentrat în ultima
perioadă pe noțiuni precum drepturile angajaților și, dintr-o
perspectivă diferită, asupra noțiunii de loialitate față de firmă. De
altfel, dacă o firmă își tratează angajații ca pe niște mărfuri
dispensabile, nu ar trebui să fim surprinși dacă lucrătorii firmei în
cauză vor vedea în acea firmă doar o sursă temporară de salariu.
Este real faptul că angajații au datoria de a-și îndeplini
sarcinile asumate contractual, cele stipulate în fișa postului. Din alt
unghi, loialitatea angajatului față de firmă se traduce prin două
asumpții: angajatul poate avea, prin natura meseriei sale, obligații
speciale față de firmă, dar și firma are, la rândul ei, obligații față de
angajat. Deasemenea, nu este vorba numai de ,,a-și face treaba”, ci,
problemă de etică, dar și de economie – de ,,a o face cât mai bine.”
În domeniul tranzacțiilor comerciale, loialitatea reflectă dorința
angajaților de a activa spre propășirea firmei, mai departe de
cerințele contractuale sau de intersul propriu al angajatului.
Deasemenea, loialitatea se referă și la obligația de a nu atinge în rău
interesele firmei, cum ar fi: (1) de a nu afecta imaginea firmei prin
niciun fel de acțiuni, inclusiv în afara programului; (2) de a păstra
confidențialitatea informațiilor considerate ,,secrete de serviciu” și de
nu le folosi în uz propriu; (3) de a nu ,,trăda” în favoarea firmelor
competitoare.
Loialitatea angajatului față de firmă este pusă însă la îndoială
în speța în care aceasta este anunțată de anumite practici din
interiorul firmei eronate din punct de vedere moral sau legal, care
pun în pericol viața sau sănătatea consumatorilor sau deteriorează
mediul ambiental. Angajatul are datoria morală de a împiedica aceste
pagube, practică denumită ,,avertizare etică”. De remarcat faptul că,
avertizarea etică întră în contradicție cu așa-zisa datorie a angajatului
de a manifesta loialitate. Relevant pentru evaluarea avertizării etice îl
reprezintă modul în care se petrece aceasta: avertizarea internă (către
nivelele ierarhic superioare) trebuie să o preceadă pe cea externă
174
(mass-media sau autorități ale domeniului), excepția putând fi
invocată într-o situație urgentă și imediată sau dacă avertizarea
internă ar putea conduce la distrugerea acestor probe.220
Norman Bowie afirma că ,,o slujbă nu e niciodată numai o
slujbă”; ea are și o dimensiune morală – mândrie față de produsul
muncii proprii, cooperare cu colegii și grijă față de bunăstarea firmei.
Auzim frecvent angajați care se plâng de faptul că ,,valorile
companiei sunt în conflict cu valorile lor personale”; acest lucru
poate să denote că anumite cerințe exprimate de firmele lor sunt
lipsite de etică și profund imorale. De pildă, putem contura tragica
figură, familiară, a ,,turnătorului”: acesta nu este doar vreun
excentric cu probleme de adaptare în organizația pe care o amenință
cu dezvăluiri compromițătoare; turnătorul recunoaște că nu poate
tolera violarea moralei sau a încrederii public, fiind obligat să facă
ceva în acest sens. Cu certitudine însă, obligațiile corporației, ale
individului și ale societății sunt strâns legate unele de altele, iar
atunci când interesele de afaceri sunt în conflict cu morala sau
bunăstarea societății, afacerile sunt cele care trebuie să cedeze –
acesta este poate, principiul cel mai important al eticii afacerilor.221
O firmă care încalcă drepturile angajaților, profitând de
legislația slab dezvoltată dintr-o țară, este responsabilă de practicile
sale neetice, dar și instituțiile în cauză sunt deopotrivă responsabile
pe motiv că nu au elaborat reglementări adecvate. Produsele și
220
Unii dintre lucrătorii români își urează ,,Spor la treabă!”, iar alții
,,Serviciu ușor!”… (n.a.)
Unii autori (Ronald Duska, 1985) respinge principiul loialității față de
angajator – loialitatea nu își găsește locul în relația angajator-angajat, ci
mai degrabă, în relațiile de familie. Loialitatea este bazată pe sacrificiul de
sine, fără așteptarea unei recompense – angajații își îndeplinesc sarcinile
pentru a primi salariul, în timp ce firma îi remunerează pentru munca
prestată. Totuși, acest argument nu conduce la concluzia că datoriile morale
ale angajaților se reduc la îndeplinirea sarcinilor de serviciu. Dragoș Bîru -
,,Etica în afaceri. Structuri conceptuale și aplicații”, Editura ASE,
București, 2014, Colecția Cogito, pag. 168-172
221
393-394
175
brandurile comercializate de multe CMN sunt în realitate
manufacturate de alte firme independente. Unii dintre acești furnizori
provin din țări în curs de dezvoltare, încălcând în mod flagrant
drepturile angajaților. Alături de aceste firme, CMN sunt acuzate că
nu fac nimic pentru pentru a stopa aceste abuzuri. Chestiunea este
următoarea: ,,Sunt aceste CMN moralmente responsabile pentru
practicile neetice ale furnizorilor?” Din punct de vedere moral, sunt
relevante două elemente privind atribuirea responsabilității: (1)
modul în care CMN pot influența comportamentul furnizorilor; (2)
dacă respectivele CMN pot lua cunoștință de practicile neetice ale
furnizorilor.
Putem menționa o suită de condiții care ne pot indica gradul
de responsabilitate al unei persoane, în tabelul următor.
Tabelul 3.4 Condiții privind gradul de responsabilitate al unei persoane

Denumire Conținut
Responsabilitățile oamenilor țin de rolurile în societate și firmă.
Directorul unei firme posedă, prin funcția sa, o responsabilitate
superioară unui angajat oarecare în ceea ce privește siguranța
Rolul produselor vândute. Însă, un angajat poate avea o
persoanei în responsabilitate, deși mai mică, cunoscând faptul că produsele
firmă sau respective pot aduce daune consumatorilor. În concluzie,
organizație responsabilitatea poate fi parțială, iar doi indivizi pot fi
responsabili în măsuri diferite.
Generic, cu cât actele cuiva contribuie mai puțin la producerea
Contribuția anumitor rezultate, cu atât responsabilitatea morală a persoanei
este mai diminuată. De pildă, un angajat care are cunoștință că
efectivă a unul dintre colegii săi este victima hărțuirii șefului direct și nu
persoanei face o sesizare în interiorul firmei, este mai puțin responsabil
decât cel care comite efectiv actul.
Această condiție afectează libertatea de voință a celui implicat,
Presiunea la fără a o anula însă complet. De pildă, un funcționar de bancă, sub
presiunea obiectivelor impuse, este posibil să nu-și îndeplinească
care cei obligația morală de a informa potențialii clienți despre situația
implicați comisioanelor; deși presiunea resimțită atenuează
sunt supuși responsabilitatea angajatului, acesta nu este absolvit complet,
deoarece are obligația de a-și informa clienții.
Aceste trei condiții pot fi interpretate privind responsabilitatea și evaluarea
gradului de responabilitate ca justificări legitime, care elimină sau
diminuează responsabilitatea individuală. Astfel, un transportator se poate
justifica pentru faptul că a trimis în cursă un șofer care ulterior a comis un
176
accident, exonerându-se prin justificarea că nu avea cum să prevadă acel
accident. Sursa: sinteză după Dragoș Bîru - ,,Etica în afaceri. Structuri
pag. 43-46
În fine, iată o suită de CMN - firme de marcă care, recent, au

fost ținta unor acuzații.
Tabelul 3.5 Intrigile CMN de marcă

Firma Acuzații
Adidas Salomon Exploatarea copiilor, molestare sexuală și alte
AG nereguli în fabricile furnizoare
Agip (grupul Eni) Finanțarea războaielor civile și a traficului de
armament, distrugerea bazei materiale a existenței în
zonele de exploatare, cooperarea cu dictaturile
militare
Aldi/Hofer Exploatare în obținerea de materii prime, încălcarea
dreptului de aderare la sindicate, distrugerea
mediului înconjurător
Aventis Finanțarea testărilor lipsite de etică de medicamente,
suspiciuni de mituire a medicilor și sustragere de la
plata impozitelor, împiedicarea unei țări în curs de
dezvoltare de a produce și desface pe piață
medicamente vitale
Bayer Importul de materii prime din zonde de conflict,
finanțarea testărilor lipsite de etică de medicamente,
împiedicarea unei țări în curs de dezvoltare de a
produce și desface pe piață medicamente vitale,
desfacerea pe piață de substanțe periculoase pentru
plante, acceptarea exploatării copiilor din partea
furnizorilor de materii prime
Boehringer Desfacerea pe piață a medicamentelor ineficace,
Ingelheim GmbH împiedicarea unei țări în curs de dezvoltare de a
produce și desface pe piață medicamente vitale
BP p.l.c. Finanțarea războiului civil și a traficului de
armament, distrugerea bazei materiale a vieții din
zonele de exploatare a perolului, cooperarea cu
dictaturi militare
Bristol-Myers Finanțări ale testărilor imorale de medicamente,
Squibb Company împiedicarea unei țări în curs de dezvoltare de a
177
practici imorale pentru excluderea concurenței
C&A Exploatare, molestare sexuală și alte nereguli în
fabricile furnizoare
Chicco (Artsana Nereguli care afectează viața și refuzul de plată a
S.p.A.) despăgubirilor pentru victimele incendiilor din
firmele furnizoare, încălcări grave ale regulilor de
desfacere pe piață a hranei pentru sugari
Chiquita Brands Exploatarea muncitorilor și a copiilor pe plantațiile
International Inc. de banane, molestare sexuală, folosirea substanțelor
chimice toxice pentru plante
Coca-Cola Persecutarea sindicatelor din firmele de îmbuteliere
Company cu ajutorul ,,escadroanelor morții”, exploatarea
copiilor la recoltarea portocalelor, discriminarea
rasială
DaimlerChrysler Comerțul cu armament nuclear și mine antipersonal,
AG cooperarea cu regimuri militare, distrugerea mediului
înconjurător
Heinrich Condiții de muncă periculoase și distrugerea
Deichmann-Schuhe mediului înconjurător din jurul fabricilor furnizoare
GmbH&Co. KG
Fresh Del Monte Exploatarea muncitorilor pe plantații, folosirea de
Produce Inc. insecticide extrem de toxice
Deutsche Bank AG Acordarea de credite pentru proiecte lipsite de
scrupule, afaceri speculative pe cheltuiala țărilor cu
datorii mari
The Walt Disney Exploatarea copiilor, nereguli în firmele furnizoare
Company
Dole Food Exploatarea muncitorilor de pe plantații, folosirea de
Company Inc. substanțe chimice împotriva dăunătorilor, extrem de
toxice, exploatarea copiilor
Donna Karan Exploatarea din fabricile producătoare
International Inc.
Dresdner Bank Finanțarea de proiecte cu urmări grave pentru
(Allianz Gruppe) oameni, mediu și țările cu datorii
ExxonMobil Finanțarea războiului civil și a comerțului cu
Corporation armament, distrugerea bazei materiale a vieții din
zonele de exploatare a petrolului, lobby împotriva
adoptării măsurilor de protecție a mediului
înconjurător
178
Ford Motor Implicarea în războiul murdar din anii 1970 și 1980
Company din Argentina, abuzurile sexuale și rasiale din
fabricile producătoare
Gap Inc. Exploatarea și alte nereguli, precum și represaliile
împotriva membrilor sindicali din fabricile furnizoare
General Motors Poluarea mediului înconjurător prin valori ridicate
Corp. ale emisiilor de gaze toxice, exploatarea și standarde
scăzute de siguranță la firmele furnizoare
GlaxoSmithKline Împiedicarea unei țări în curs de dezvoltare de a
finanțarea testărilor lipsite de etică de medicamente,
mituirea medicilor, înșelăciune în defalcarea
fondurilor pentru programele sociale, desfacerea pe
piață a unor medicamente cu efect îndoielnic
Hennes & Mauritz Exploatare și nereguli la fabricile furnizoare
AB
HVB Group Finanțarea unor proiecte cu urmări grave pentru
oameni, mediul înconjurător și țările cu datorii
KarstadtQuelle AG Exploatarea și neregulile din fabricile furnizoare
Knoll GmbH Împiedicarea unei țări în curs de dezvoltare de a
(Abbott produce și desface pe piață medicamente foarte
Laboratories) importante pentru viață, procedee interzise la
desfacerea pe piață a unui medicament
Kraft Foods Exploatarea copiilor în firmele furnizoare de materii
International Inc. prime
(Altria Group)
Levi Strauss & Co. Exploatarea, molestarea sexuală și alte nereguli din
firmele furnizoare
Maisto (May Exploatare și condiții de muncă catastrofale
Cheong Toy
Products Factory
Ltd.)
Mattel Exploatarea extremă din fabricile furnizoare chineze
McDonaldʼs Munca prestată de copii în Anglia și în fabricile
Corporation furnizoare din China, exploatarea și condițiile de
muncă catastrofale din fabricile furnizoare, utilizarea
excesivă a cărnii de vită, cu consecințe ecologice și
sociale negative
Mitsubishi Distrugerea pădurilor, stabiliri ilegale ale prețurilor,
Corporation prin convenție
179
Monsanto ,,Furtul patentului”, utilizarea ilegală a semințelor
uleioase de canola modificate genetic, poluarea
sortimentelor naturale de plante prin cele modificate
genetic, bagatelizarea riscurilor în cazul hormonilor
de creștere pentru vite
Nestlé S.A. Metode controversate pe plan internațional de
desfacere pe piață a hranei pentru sugari, exploatarea
și maltratarea copiilor în firmele furnizoare de
materie primă
Nike Inc. Exploatarea copiilor, molestarea sexuală și alte
nereguli la firmele furnizoare
Novartis Finanțarea testărilor lipsite de etică ale
medicamentelor, reclamă nesinceră, împiedicarea
unei țări în curs de dezvoltare să producă și să
desfacă pe piață medicamente vitale
OMV Cooperarea cu regimuri militare represive,
distrugerea mediului înconjurător
Grupul comercial Exploatarea, molestarea sexuală și alte nereguli la
Otto firmele furnizoare
Pfizer Inc. Testări de medicamente lipsite de etică, cu urmări
mortale, manipularea de date și inducerea în eroare în
cazul studiilor farmaceutice, participarea la
,,prezentarea într-o lumină favorabilă” a rezultatelor
testelor
Procter & Gamble Exploatarea copiilor în obținerea materiilor prime,
Company comerțul făcut cu dictaturile militare, poluarea
mediului înconjurător, testările pe animale
Reebok Exploatare și nereguli în fabricile producătoare
International Ltd.
Samsung Group Practici ilegale în fabricile furnizoare din Mexic,
lipsă de scrupule în finanțarea războaielor civile
Schering AG Împiedicarea unei țări în curs de dezvoltare de a
produce și comercializa medicamente vitale,
comercializarea de pastile anticoncepționale foarte
riscante
Royal Dutch/Shell Finanțarea războiului civil și a comerțului cu
Group armament, distrugerea bazei materiale a existenței în
zonele de exploatare petrolieră, cooperarea cu
regimuri militare
Siemens Mutarea în masă și distrugerea bazei materiale a
180
existenței prin proiectele unor baraje, implicarea în
construcția de reactori atomici periculoși
Tommy Hilfiger Nereguli în fabricile furnizoare
Corporation
Total S.A. Cooperarea cu dictaturile militare din Africa și Asia,
finanțarea războiului civil și a traficului cu
armament, distrugerea bazei materiale a existenței
populației din zonele de exploatare a petrolului
Triumph Exploatarea și alte nereguli din fabricile furnizoare
International
Unilever Group Distrugerea structurilor comerciale locale din Africa
și Asia, exploatarea prin intermediul furnizorilor de
materii prime
Wal-Mart Stores Refuzul sistematic de a plăti angajaților orele
Inc. suplimentare în valoare de sute de milioane de dolari
anual, condiții de muncă din fabricile furnizoare din
China asemănătoare cu cele din închisori
Sursa: adaptare și sinteză după Klaus Werner, Hans Weiss - ,,Noua carte
neagră a firmelor de marcă. Intrigile concernelor internaționale”, Editura
Aquila, Oradea, 2004, pag. 254-408
181
Tema 4. Etica și comunicarea comercială
4.1 Principii ale comunicării comerciale
,,Quid leges sine moribus/Vanae proficiunt?”. ,,La ce folosesc legile
deşarte/Fără bune moravuri?”. Horatius, Quintus Flaccus (65 î.d.Hr. – 8
î.d.Hr.), poet roman, Odae, 3, 24
În ciuda faptului că există o bogată legislație privind

practicile de marketing, se pare că aceasta nu este suficientă pentru a
impune un comportament corect firmelor. În general, o suită de
practici incorecte de vânzări și publicitate sunt interzise prin lege
abia după ce au fost uzitate în mod constant de către firme. În
tandem, firmele pot elabora în mod constant alte strategii înșelătoare,
care sunt însă la limita legii.
Unii critici ne indică faptul că promovarea comercială
vizează caracteristici superficiale ale produsului (,,Cumpărați berea
A, acum într-un nou ambalaj!”), în loc să se concentreze pe atribute
care contează în mod real (naturalețe, ingrediente de calitate, gust).
Totuși, se aduce argumentul că aspectul exterior al unui costum
contează, la fel și cum un automobil este privit admirativ din
exterior.
Practica comercială evidențează o mare diversitate de situații
înșelătoare, precum: falsele reduceri, după ce anterior cu câteva zile
prețurile în cauză au fost mărite cu același procent sau chiar mai
mult; mascarea prețurilor reale, prin ascunderea unor comisioane;
promovarea unui punct de vânzare prin intermediul unei reduceri la
un produs care nu se mai comercializează sau este disponibil/solicitat
în cantități foarte mici; ambalarea, etichetarea unui produs de o
manieră înșelătoare (imaginea unei lămâi pe o sticlă de răcoritoare ce
nu conține lămâie, ci exclusiv înlocuitori sintetici) sau ambalarea de
o dimensiune înșelătoare.222
Putem formula întrebarea: ,,De ce critica din perspectiva
eticii focusează cu precădere mărcile de top?” Mărcile își întemeiază
222
182
forța pe imaginea cultivată cu reclame de miliarde. Multe mărci se
prezintă publicului ca moderne, sociale, sănătoase, fair-play,
iubitoare de copii, multiculturale sau favorabile femeilor, familiei și
mediului înconjurător. De pildă, CMN italiană de modă Benetton s-a
declarat angajată social folosind afișe provocatoare cu bolnavi de
SIDA, victime ale războiului și nou-născuți. Cu toate acestea, în
1998, concernul implica în fabricarea produselor sale în Turcia copii
de 12 ani. Calitatea și condițiile de fabricație ale diferitelor mărci nu
se deosebesc net, însă stă în puterea brandurilor de renume să
hotărască în ce condiții se desfășoară producția. Frecvent, cei care
domină piața mondială (mărcile de prestigiu) dictează și prețurile
mondiale, în timp ce, cota-parte din prețurile de vânzare responsabilă
cu costurile de producție este adesea infimă.
Păpuși Barbie, monștri Pokémon, mașinuțe, Micky Mouse –
de dimineața până seara, copiii noștri sunt înconjurați de jucării.
Unele dintre acestea sunt fabricate de oameni care sunt și ei niște
copii, în țările cu forță de muncă ieftină din Asia, cu sânge, sudoare
și lacrimi.223
Mișcările sociale nu revendică decât o participare echitabilă
a tuturor oamenilor la avuțiile planetei; această revendicare nu va fi
stopată doar prin investiții de miliarde în industria publicitară. Așa
cum puterea politicienilor este conferită de electorii din popor, la fel
puterea CMN este conferită de consumatori.224
Reglementările privind drepturile consumatorilor s-au
concentrat pe câteva paliere:
 Dreptul de a beneficia de produse și servicii care să
nu afecteze sănătatea;
 Dreptul de a beneficia de toate informațiile relevante
pentru deciziile sale de cumpărare;
 Dreptul de a depune sesizări la instituțiile de
protecția consumatorului, în condițiile în care
223
178
224
44-45, 47
183
problemele reclamate nu pot fi rezolvate în mod
amiabil;
 Dreptul de a beneficia de o piață concurențială, care
să asigure o diversitate de produse.225
Inteligența și responsabilitatea consumatorului sunt implicate
atunci când este vorba despre publicitate, împotriva căreia sunt țintite
multe critici. Argumentul clasic în favoarea pieței libere este că acest
sistem satisface cererea existentă, însă, dacă producătorii creează
cererea pentru produsele lor, atunci acest argument este subminat. S-
a susținut că publicitatea este ea însăși coercitivă deoarece
interferează cu libera opțiune a consumatorului, care nu mai poate
decide de unul singur de ce are nevoie, ci este supus unui baraj de
influențe care pot fi irelevante sau chiar contrare nevoilor sale. Chiar
și atunci când nu este pusă la îndoială dezirabilitatea unui produs,
există dileme legate de publicitatea pentru o anumită marcă și de
crearea artificială a ,,diferențierii între produse”.
Mai există aspecte legate de gusturi, aflate la granița (uneori,
dicolo de ea) dintre etică și estetică. Conotațiile sexuale, seducătoare
și frecvent fățișe, sunt folosite pentru a vinde orice fel de produse, de
la gumă de mestecat la automobile, fiind induse false promisiuni de
succes și acceptabilitate socială dacă se cumpără un anumit săpun
sau pastă de dinți; se folosesc imagini jignitoare la adresa femeilor și
a minorităților doar pentru a comercializa produse fără de care ne-am
descurca perfect.
O altă limită o reprezintă minciuna crasă utilizată în
publicitate, însă este greu de demarcat ce este minciună și ce nu în
lumea seducției, a kitsch-ului și a hiperbolei. Cu siguranță, mulți nu
cred că o pastă de dinți, un parfum, o șampanie sau o marcă de
vestimentație garantează succesul unei relații amoroase, dar situația
se schimbă când un produs are efecte ce pot fi fatale și acuratețea în
publicitate se cuvine examinată mult mai atent. De pildă, un sfert din
spoturile publicitare promovează remedii, ustensile și aparate sau
medicamente; neajunsul și principii ale eticii apar atunci atunci când
sunt vândute cu ajutorul promisiunilor, dar nu fac dovada solidă de
225
184
eliminare a simptomelor și de prevenire a complicațiilor și când
efectele secundare cunoscute și periculoase sunt mascate sub sfatul
,,Consultați medicul sau farmacistul!”
Este adevărat, în multe cazuri, consumatorii nu își asumă
responsabilitatea pentru propriile decizii, iar reclamele nu pot fi
învinuite pentru iresponsabilitatea și iraționalitatea proprie;
corporațiile au obligații față de consumatori, dar și ultimii au
responsabilități la rândul lor.
Așadar, etica afacerilor nu se referă numai la
responsabilitatea corporațiilor, ci la un set de responsabilități
reciproce aflate în interacțiune.226
,,Oh, just the usual here, occupying Wall Street.”
Sursa: http://www.newyorker.com/magazine/2011/11/14
226
392-393
185
Se pare că marile ,,prăbuşiri economice” au devenit un mod
de viaţă, în ultimele trei decenii înregistrându-se peste o sută de
crize. Cu toate acestea, singura surpriză legată de criza economică
din 2008 a fost faptul că i-a surprins pe atât de mulţi. Criza
economică globală care a început să se manifeste începând cu anul
2008 a contribuit semnificativ la scăderea capitalului social al
firmelor. Amplele mişcări de stradă din octombrie şi noiembrie 2011
care au pornit din New York sub numele de ,,Occupy Wall Street”,
care au cuprins toate capitalele din America de Nord şi din Europa,
au demonstrat că publicul larg nu mai are încredere că firmele
acţionează corect din punct de vedere moral şi legal.
Comportamentul iresponsabil, prin cupiditatea unor bancheri a fost
asociat cu lipsa de moralitate din sectorul economic. În fiecare zi, în
toată lumea, oamenii obişnuiţi suportă costurile lipsei de etică, drept
povară.
În general, comunicarea comercială are ca obiect produsul
sau marca. Sectorul publicităţii şi comunicării se confruntă cu o
mutaţie economică şi o internaţionalizare a pieţelor fără precedent.
De asemenea, mondializarea schimburilor şi a pieţelor accentuează
tensiunile economice.
,,Două treimi din ce vedem se află în spatele ochiului”,
spune un proverb chinezesc. Maniera de a sensibiliza inima cuiva nu
s-a schimbat de pe vremea Războiului Troian, a terorii instituite de
Gingis Han sau a poveştilor cu Tristan şi Isolda ori Romeo şi Julieta.
Dacă brandul nu-i face pe oameni să se simtă mai bine în legătură cu
vieţile, relaţiile sau visurile lor, nu prea mai contează altceva.
Mesajul nu costă în împrejurări sau în conţinutul lui, nici măcar în
sensul pe care îl poartă; mesajul constă în ,,feeling”.227
Brandul înseamnă emoţionalitate.228 S-a estimat că peste o
treime din averea lumii este situată în minţile oamenilor, sub formă
de branduri. Proprietăţile unui brand îi asigură acestuia o prezenţă
227
Michael Newman - ,,Salturi creative. 10 lecţii de advertising eficient
inspirate de Saatchi&Saatchi”, Editura Brandbuilders Grup, 2006, pag. 22,
29, 48, 203, 267
228
Dan Hill - ,,Emotionomics. Cum să câştigi inimile şi minţile oamenilor”,
Editura Publica, Bucureşti, 2010, pag. 159, 200
186
fizică în lumea reală deasupra şi dincolo de produsul însuşi, creând
un beneficiu tangibil, care îi adaugă valoare. Peste 80% din deciziile
de cumpărare sunt influenţate de mesajul transmis pe cale orală. Cei
ce conduc afacerile trebuie să regândească modul în care cultura
companiei lor valorifică lucrurile non-raţionale.229
Produsele şi brandurile de astăzi fac parte dintr-o economie
mondială cu totul nouă, numită ,,economie bazată pe atenţie”.
Obiectivul publicităţii este de a pune în lumină o ofertă care nu a fost
vizualizată sau care a fost ignorată. Formula este: consumatorii
trebuie să vadă, să dorească, să simtă că au nevoie. Cea mai bună
publicitate se adresează dorinţei umane universale de a deţine lucruri
noi şi de bună calitate. Clară şi simplă, reclama se bazează pe
speranţa consumatorului.230
Dacă facem o incursiune într-un supermarket, vom identifica
o suită de mii sau zeci de mii de mărci care se străduiesc din
răsputeri să se facă observate şi ,,culese” de către consumatori. Nu
este de mirare că atâtea mărci nu reuşesc să supravieţuiască şi, cu
timpul, devin amintire. Fidelizarea clienţilor constituie o sursă de
profit pentru firmă: 20% din clienţi generează 80% din cifra de
afaceri a firmei. Pierderea celor mai buni clienţi este catastrofală
pentru firmă, de unde ideea de a diversifica utilizarea produselor
propuse (vânzări încrucişate sau complementare), precum şi
dezvoltarea unei relaţii personalizate, sau ,,one to one”231 cu clienţii.
În prezent, este necesar să găsim produse pentru clienţi, şi nu
clienţi pentru produse, ca până acum. Firmele actuale nu mai sunt
229
Specialistul în neurologie A. R. Damasio a demonstrat, la mijlocul anilor
ʼ90, că nici o decizie pe care o iau oamenii nu este bazată în întregime pe
gândirea raţională. Oricât de mult ne-am gândi la o decizie, nu putem să
luăm acea decizie până nu ne conectăm la simţurile, emoţiile, instinctul şi
intuiţia noastră. Fiinţele umane gândesc cu ajutorul sentimentelor şi al
emoţiilor.
230
Dan Hill - ,,Emotionomics. Cum să câştigi inimile şi minţile oamenilor”,
Editura Publica, Bucureşti, 2010, pag. 243, 245
231
Marketingul ,,one to one” se defineşte printr-o mai bună cunoaştere a
clientului şi prin mai multă supleţe în interactivitate, în vederea stabilirii
unei relaţii. Concept lansat de Don Peppers, Martha Rogers, Bob Dorf în
lucrarea ,,Le one to one en pratique”, Organisation Editions, 1999
187
interesate exclusiv de cota de piaţă, ci de cota de client. Firmele
trebuie să cunoască valoarea clienţilor pe termen lung, în baza a trei
elemente: (1) cota de piaţă pe client; (2) durata de viaţă a clientului şi
măsura în care este echipat; (3) costul acţiunilor comerciale de
realizat.
Clienţii se lovesc de un puternic aflux informaţional venit
din toate direcţiile – o persoană primeşte, în medie, aproximativ 300
de mesaje în fiecare zi.232 În medie, petrecem circa un an şi jumătate
din viaţă, doar privind reclame la televizor. Publicitatea are efecte
asupra majorităţii oamenilor, şi nu doar asupra celor ,,mai creduli”.
Lumea tipică a publicităţii pe care se poate să ne-o fi imaginat noi şi
în care cei care fac publicitate ştiu întotdeauna exact ce efecte au
reclamele lor s-a dovedit a fi foarte departe de realitate. Adevărul
este că, sunt mai multe reclame care nu au succes deloc, decât
reclame care au un succes remarcabil; majoritatea covârşitoare a
reclamelor are, în cel mai bun caz, efecte mediocre.
În demersul conceperii unei acţiuni de publicitate, se cuvin
respectate următoarele principii:
1. Principiul selecţiei argumentelor, în virtutea căruia
efectul unei acţiuni de publicitate este condiţionat de alegerea acelei
caracteristici a produsului sau serviciului care se estimează ca fiind
cea mai frapantă, cea mai convingătoare, cea mai memorabilă şi, în
acelaşi timp, susceptibilă de a declanşa actul de achiziţie. De pildă,
un zâmbet creează un sentiment de intimitate, care nu poate fi atins
cu ajutorul altor instrumente de vânzare. Umorul creşte
probabilitatea ca o reclamă să fie repetată prin viu grai. Umorul
înseamnă interactivitate, iar interactivitatea duce la creşterea
capacităţii de memorare. Umorul ivită la participare. Îi invită pe
oameni să se împrietenească. Să fii ,,cool” poate fi mai bine dect să
fii OK. Răsturnarea stereotipurilor şi spargerea tabuurilor te
conectează cu publicul mai tânăr şi mai preocupat de mass-media.233
232
Peter Fisk - ,,Geniu în marketing”, Editura Meteor Press, Bucureşti,
2008, pag. 19
233
inspirate de Saatchi&Saatchi”, Editura Brandbuilders Grup, 2006, pag.
247-248
188
În general, publicitatea subliminală este interzisă. Unele agenţii de
publicitate nu ascund faptul că utilizează publicitatea subliminală. O
reclamă subliminală, cea care determină consumatorii să aleagă în
mod inconştient anumite bunuri sau servicii sau să îşi schimbe
comportamentul obişnuit, ar putea constitui o practică înşelătoare sau
ilicită. De pildă, mesaje ascunse există într-adevăr, mai ales în piesa
lui Led Zeppelin - ,,Stairway to Heaven”, care conţine fraza: ,,thereʼs
still time to change”. Cântată în mod invers, ea devine ,,Ah, mă
închin ţie, dulcele meu Satan” (,,So hereʼs to my sweet Satan”). Sau
Queen - ,,Another One Bites the Dust”, întoarsă de la coadă la cap ar
transmite ,,E distractiv să fumezi marijuana”. Unele filme Disney
sunt acuzate că ar conţine imagini erotice ascunse în fundal. KFC
foloseşte subliminalul?234 Mirosul joacă un rol important în procesul
de persuasiune. Aromaterapia reprezintă noul segment al industriei
parfumurilor. Diferite arome sunt pulverizate în cazinouri, cabine de
avion, camere de hotel, articole vestimentare şi în interiorul
automobilelor care părăsesc linia de asamblare. British Airways
odorizează aerul închis din sălile sale de aşteptare cu parfumul
,,Meadow Grass” (,,iarbă de pajişte”). Restaurantele fast-food
emană un miros dintr-o doză de spray ce poartă o denumire de genul
RTX938PJS, aromă ce stimulează mirosul seducător de cheeseburger
– proaspăt – prăjit – cu – bacon. Brandingul senzorial devine din ce
în ce mai cunoscut. Din cauza interzicerii publicităţii la ţigări, Philip
Morris oferă proprietarilor de baruri stimulente financiare în
schimbul cărora aceştia utilizează în decorarea locaţiilor scheme
coloristice, mobiler special conceput, scrumiere, gresie sugestivă
ş.a., care redau spiritul Marlboro.235
Expunerea are loc atunci când un stimul este perceptibil
pentru receptorii senzoriali ai unui individ. Consumatorii se
concentrează asupra anumitor stimuli, însă pe alţii nu-i percep şi
234
http://www.zug.com/live/81260/Big-3-Sexual-Subliminal-Messages-in-
Disney-Films.html, http://www.snopes.com/disney/films/minister.asp,
http://www.snopes.com/disney/films/mermaid.asp,
http://www.slideshare.net/rcragun/collective-behavior,
http://kenlevine.blogspot.ro/2008/10/subliminal-messages.html.
235
Martin Lindstrom - ,,Buyology”, Editura Publica, Bucureşti, 2011, pag.
91-92, 94-95, 101, 176-177, 179
189
chiar îşi propun să ignore anumite mesaje. Unii dintre noi percep mai
uşor informaţia senzorială decât alţii, ale căror canale senzoriale sunt
deteriorate din cauza vârstei sau a invalidităţii. Vom denumi
psihofizică, ştiinţa care se ocupă cu studiul modului de integrare a
mediului natural în universul nostru personal şi subiectiv. Pragul
defineşte intensitatea cea mai joasă a unui stimul, ce poate fi
recepţionată de către un canal senzorial. Pragul absolut este indicele
de stimulare minimal pe care îl poate percepe un canal senzorial dat.
Pragul absolut este o apreciere fundamentală în elaborarea stimulilor
utilizaţi în marketing. Un afiş implementat în mediul extra-urban
poate transmite mesajul cel mai percutant scris vreodată, dar dacă
caracterele sunt prea mici pentru a fi citite de către automobilişti,
efortul de acroşare este zadarnic. Este la fel de real şi faptul că un
afiș ,,prea percutant” poate stârni dificultăți în trafic.
Mihaela Rădulescu a fost imaginea campaniei ,,Stop Fumat!”, desfăşurată

sub sigla Ministerului Sănătăţii. ,,Am mers pe o temă mai puţin abordată,
aceea că fumatul distruge feminitatea şi provoacă impotenţa. Şi în Europa,
campaniile merg pe ideea de sex”, a declarat Mihaela la conferinţa de presă
190
care a anunţat demararea campaniei, justificând astfel ipostazele sexy în
care s-a lăsat fotografiată. Ziua Mondială fără Tutun este celebrată în toată
lumea pe 31 mai. Responsabilitatea socială a corporaţiilor după definiţia
CE, reprezintă ,,un concept prin care companiile integrează preocupări
sociale şi de mediu în activităţile lor comerciale, şi interacţiunile cu alţi
factori implicaţi, pe o bază voluntară”. Publicitatea în domeniul social îşi
propune să influenţeze comportamentele sociale nu în avantajul unei
companii, ci în avantajul personal al consumatorului.
Sursa: foto din arhiva personală, Paris, zona Tour Eiffel, noiembrie 2012
Pragul diferenţial se referă la capacitatea sistemului

senzorial de a percepe schimbările sau diferenţele dintre doi stimuli.
Diferenţa minimală care poate fi detectată între doi stimuli se
numeşte diferenţă liminală. Percepţia subliminală intervine atunci
când stimulul este sub nivelul de conştienţă al consumatorului. În
marketing, deseori este esenţial să se ştie dacă diferenţa între doi
stimuli va fi percepută de către consumatori. Cei mai comuni stimuli
subliminali sunt: incluziunea (ascunderea de cuvinte sau de imagini
în fundal); încărcarea subliminală (cuvinte sau imagini care apar atât
de rapid, încât nu sunt recunoscute conştient); cercetătorii au
demonstrat că stimulii subliminali pot influenţa atitudinile, emoţiile
191
şi comportamentul – de pildă, repetarea pe ecranul unui computer a
unor spoturi extrem de scurte, de o şaisprezecime de secundă);
mesajele subaudibile care sunt atât de joase sau atât de înalte încât nu
pot fi auzite conştient; înregistrarea mesajelor în sens invers.236
Majoritatea profesioniştilor în marketing încearcă să creeze mesaje
care să depăşească pragurile de conştiinţă ale consumatorilor.
2. Principiul convergenţei mijloacelor, care impune
combinarea armonioasă a tuturor mijloacelor posibile pentru a
asigura cea mai bună punere în valoare a argumentului publicitar în
prealabil selectat, fiind necesar ca modalităţile de expunere a
argumentului publicitar ales să fie adaptate atât fiecărui mijloc în
parte, cât şi publicului vizat de acţiunea publicitară.
Brandurile ar trebui să stabilească legături între oameni
prin intermediul sensului, nu al calităţii produsului. Cu cât mai
fragmentată devine mass-media, cu atât mai umană trebuie să devină
comunicarea. Previziunile actuale ale segmentării mass-mediei arată
că impunerea unui brand global sau chiar a unuia naţional poate dura
mai puţin de 10-15 ani. Companii întregi sunt construite în jurul
experienţei consumatorilor cu brandurile bazate pe emoţie.
Brandurile pot fi analizate rapid în termeni umani: ele au un nume,
au rude (extensii de linie), au haine (felul în care arată), vorbesc (prin
reclamele lor), se vorbeşte despre ele (în editoriale şi pe stradă),
acţionează (responsabilitatea/comportamentul public) şi au o
reputaţie.237
Oamenii prelucrează informaţia în două moduri
fundamentale: prin intermediul limbajului verbal, folosind gândirea
şi logica, şi prin intermediul intuiţiei şi imaginii. Deşi cercetările
sugerează că adesea folosim ambele procese simultan, totuşi procesul
primordial şi mai puternic este imaginea. Imaginea sfidează logica şi
nu poate fi contestată. Nu poate fi respinsă sau contrazisă cu
argumente. Cuvintele au antonime, imaginile nu. Imaginile
236
Robert H. Gass, John S. Seiter - ,,Manual de persuasiune”, Editura
Polirom, Iaşi, 2009, pag. 335-336, 345
237
inspirate de Saatchi&Saatchi”, Editura Brandbuilders Grup, 2006, pag.
139, 141, 147, 187
192
frumuseţii, puterii, poziţiei sociale înalte sau bogăţiei provoacă
reacţii automate. Spre exemplu, imaginile de trupuri atrăgătoare sunt
folosite de mult pentru a vinde diverse produse, iar acum servesc
pentru a promova un stil de viaţă mai sănătos.
Reclamele de pe panourile Nolita ne prezintă o franţuzoaică de 27 de ani,

amaciată şi semănând cu un cadavru, denumită Isabelle Caro, care nu
câtăreşte mai mult de 31 de kilograme la 1,65 m. Sloganul este: ,,Nu,
anorexie”.238 Campania este destinată tinerelor femei care țin pasul cu moda
și este chemată să atragă atenția publicului la astfel de boli îngrozitoare
precum anorexia. Anunțurile, care vizează creșterea gradului de
238
http://www.nolita.it/it/catalogsearch/result/index/?p=2&q=no+anorexia
193
conștientizare cu privire la tulburări de alimentație, o prezintă pe Isabelle
Caro, care a luptat cu boala pentru mai mult de 15 ani, expunându-și sânii și
corpul fragil, gol. Ea a argumentat că a decis să-și arate trupul pentru ca
oamenii să vadă care este impactul bolii asupra corpului. Campania de
publicitate este considerată a fi controversată, deoarece există oameni care
cred că fotografia este prea brutală. Din păcate, Caro a murit la 17
noiembrie 2010, în Franța. 239 Campania de publicitate a venit pe fondul unei
dezbateri între cercurile de modă cu privire la utilizarea de modele ,,ultra-
subțiri” pe podium. Drept consecință la, Madrid evenimentele de modă
interzic modelele ultra-subțiri, în timp ce la Milano au fost solicitate
certificate medicale pentru modelele cu sub-greutate.240
De mii de ani, un limbaj al trupului incitant i-a stimulat pe

oameni să acţioneze. Imaginile de chipuri sau de trupuri arătoase, i-
au atras întotdeauna pe oameni şi au capacitatea să-i excite, ceea ce
face apel la instinctul de reproducere. Cercetările din domeniul
sănătăţii publice au arătat că imaginea triumfă asupra logicii.241
Un dezavantaj în utilizarea imaginilor şi a apelurilor sexuale
este faptul că ar putea conduce la consecinţe sociale nedorite, după
cum am exemplificat. Tipul idealului feminin propus în mass-media
este extrem de slab, cu o formă a corpului imposibil de obţinut
pentru majoritatea femeilor. Nu este de mirare că, potrivit studiilor,
din ce în ce mai multe femei sunt nemulţumite de propriul lor trup.
Reprezentările mediatice ale trupului bărbătesc ideal sunt la fel de
nerealiste, ceea ce-i face pe bărbaţi să se simtă inferiori. Unii
apelează la substanţe interzise, inclusiv steroizi, pentru a-şi schimba
ţinuta. Profesioniştii din publicitate au dreptul să nu publice o
reclamă dacă o consideră ofensatoare, aşa cum a procedat revista
239
http://www.oddee.com/item_97738.aspx
240
http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/7053725.stm
241
Peter A. Andersen - ,,Limbajul trupului”, Editura Teora, Bucureşti, 2009,
pag. 304-306. Autorul afirmă: ,,Dacă vreţi să aflaţi care sunt reacţiile
psihologice primare şi automate ale oamenilor, uitaţi-vă la televizor. Şi în
special uitaţi-vă la reclame. Industria publicitară în care se investesc
miliarde de dolari încearcă să nu risipească banii. Reclamele de la
televizor şi din reviste vizează semnalele fundamentale la care oamenii
răspund: sexul, puterea, interesul şi afecţiunea. Acestea sunt forţe
fundamentale care fac ca lumea să se-nvârtă.”
194
Elle atunci când a lăsat o pagină goală în loc să publice reclama la
Benetton cu un om care moare de SIDA.242
Aşa cum am relatat, marketerii şi consumatorii coexistă într-
o relaţie reciprocă complexă. Din alt punt de vedere, este dificil să
determinăm unde se opresc creaţiile de marketing şi unde începe
,,lumea reală”, sau altfel spus, nu putem prea siguri şi aceasta ne este
poate indiferent, în a şti unde începe şi unde se termină această linie
de demarcaţie. Deseori, noi oamenii, intrăm în regatul iluziei,
jubilând. Până la ce punct cultura populară şi percepţia pe care o
posedă consumatorul asupra realităţii sunt create prin eforturi de
marketing? – Mult mai mult decât apreciază majoritatea dintre noi,
această influenţă continuă să crească pe măsură ce firmele
experimentează metode noi de a ne capta interesul. În deceniile
trecute, plasarea produselor şi a melodiilor în filme a devenit un
instrument de comunicare eficient.
Filme comerciale precum ,,Pour la peau dun flic” ne-au prezentat mărci de
automobile precum Lancia, motociclete Kawasaki, ţigaretele Gitanes, dar şi
şlagărul lui Oscar Benton, ,,Bensonhurst Blues”.243
Sursa: www.cinemovies.fr/fiche_film.php?IDfilm
242
Site-ul nostru își propune să facă lumină asupra valorilor etice și că
publicitatea trebuie să le respecte. http://tabou-pubs.e-
monsite.com/pages/la-mort-dans-la-publicite/publicite-benetton-et-mtv.html
243
Flaviu Meghișan - ,,Consumatorul. De la teorie la practică”, Editura
195
3. Principiul uniformităţii publicităţii, care porneşte, pe de
o parte, de la ideea că publicitatea, în oricare din formele ei, nu poate
fi adaptată la specificul şi personalitatea fiecărui consumator
potenţial, iar pe de altă parte, de la faptul că piaţa unui produs, a unui
serviciu sau a unei firme, este alcătuită atât din consumatori tipici,
cât şi dintr-un număr de consumatori atipici.
Aşadar, publicitatea trebuie concepută în aşa fel încât să
acţioneze asupra categoriilor de consumatori tipici. Numeroase
branduri se desfăşoară la scară globală; dispariţia barierelor
comerciale, adăugată la dezvoltarea tehnologiilor de comunicaţii
planetare, aşa cum este Internetul, a ajutat firmele să se extindă mai
repede ca oricând pe pieţe noi. Totuşi, multe firme au confundat era
globalizării cu o eră a omogenizării. Diferenţele culturale între ţări,
adesea chiar în interiorul aceleiaşi ţări, pot afecta major şansele de
succes ale unui brand. De pildă, atunci când Whirlpool şi-a lansat
frigiderele pe piaţa indiană, a constatat că nu se doreau dimensiuni
mai mari decât cele standard, de 165 de litri. În Taiwan, sloganul
publicitar (unic) al Pepsi ,,Revino la viaţă cu generaţia Pepsi” a fost
tradus ,,Pepsi îţi va aduce strămoşii din mormânt”. În Italia, o
campanie promoţională pentru apa tonică Schweppes a eşuat la
traducere: ,,Apa de toaletă Schweppes”. Cumpărătorii din America
Latină au râs pe seama automobilului Chevy Nova de la General
Motors, pentru că ,,no va” înseamnă în spaniolă ,,nu merge”.
Automobilul sport Mitsubishi Pajero a creat stânjeneală în Spania,
unde ,,pajero” este termenul argotic pentru ,,masturbator”.
Automobilul Fiero de la Toyota a stârnit controverse în Puerto Rico,
unde ,,fiera” se traduce ca ,,babă urâtă”. Ford a eşuat în Brazilia cu
modelul Pinto, descoperind prea târziu că în argoul braziliano-
portughez ,,pinto” înseamnă ,,penis mic”. Compania suedeză
Electrolux a stârnit neplăcere în SUA când a propus pentru
aspiratoarele sale sloganul standard, în traducere locală ,,Electrolux
suge cel mai bine!”. Berea Coors a avut ghinion în Spania cu
sloganul ,,Las-o să curgă!”, care a fost tradus ,,Vei suferi de
diaree!”. Când Clairol a lansat în Germania dispozitivul pentru
ondulat părul Mist Stick, a aflat ulterior că ,,Mist” era termenul
argotic pentru ,,bălegar”. Pixurile Parker au alarmat piaţa mexicană
deoarece reclamele care în limba engleză erau ,,Nu vă curg în
196
buzunar şi nu vă fac de râs!” au fost traduse în spaniolă prin ,,Nu vă
curg în buzunar şi nu vă lasă gravide!” (eng. ,,embarrass” – ,,a face
de râs” a semănat cu termenul spaniol ,,embrazar”, adică ,,a
fecunda”). Compania American Airlines a dorit să promoveze clasa
business pentru Mexic, punând accentul pe fotoliile din piele, foarte
confortabile, utilizând sloganul ,,Zburaţi în piele!”, care în spaniolă
se traduce ,,Vuelo en Cuero!”. Din păcate, expresia ,,en cuero” este
folosită în argou pentru ,,gol-puşcă”. S-a dovedit ulterior că
mexicanii nu erau mari amatori de nudism la mare altitudine.
Sloganul KFC ,,De-ţi lingi degetele!” a fost tradus în limba chineză
pentru piaţa din Hong Kong ,,Îţi mănânci degetele!”, aşa că
majoritatea clienţilor s-au mulţumit cu cartofii prăjiţi.244
4. Principiul respectării fiinţei umane. În acest cadru,
amintim următoarele cerinţe: decenţa, care impune ca mesajele
publicitare să nu conţină nici un fel de afirmaţii scrise, orale, sau
reprezentări vizuale, implicite sau explicite, care sunt de natură a
încălca principiile morale ale societăţii; loialitatea, respectiv
conceperea acţiunilor de publicitate în aşa fel încât să nu se profite
de încrederea sau de lipsa de cunoaştere a publicului (niciodată nu
trebuie să se speculeze superstiţiile sau sentimentele de teamă, ci se
va urmări consolidarea încrederii publicului); veridicitatea, prin care
sunt evitate orice exagerări cu privire la calităţile, caracteristicile
funcţionale şi de utilizare, sau la avantajele pe care le-ar avea
cumpărătorul în urma folosirii bunurilor sau serviciilor pentru care se
face publicitate). Mesajele publicitare adresate copiilor sau
adolescenţilor, nu trebuie să conţină afirmaţii sau reprezentări care ar
dăuna acestora sub aspect fizic, psihic sau moral. De asemenea, nu
trebuie să se exploateze naivitatea şi credulitatea firească a copiilor
sau lipsa de experienţă a adolescenţilor. În cazul persoanelor
suferinde, publicitatea nu trebuie să nască speranţe false. În plus faţă
de acestea, legile nescrise ale publicităţii impun următoarele: nu se
poate folosi, cu caracter publicitar, atestarea sau declaraţia unor
oficialităţi sau persoane nominalizate, fără consimţământul acestora;
244
Matt Haig - ,,Mari eşecuri ale unor branduri renumite. Adevărul despre
cele mai faimoase 100 greşeli de branding din toate timpurile”, Editura
Meteor Press, Bucureşti, 2008, pag. 165-179
197
atestările sau afirmaţiile celor în cauză trebuie redate întocmai cum
au fost făcute, respectându-se conţinutul şi sensul lor; orice
fotografie, reprezentând o persoană identificabilă, nu poate fi folosită
în publicitate fără consimţământul persoanei respective.
Frecvent, neuromarketingul și publicitatea agresivă au o
contribuție determinantă în alterarea comportamentelor normale de
alegere și consum a alimentelor. În acest mod, publicitatea și chimia
din farfurie păcălesc creierul. Neuromarketingul creează spoturi
publicitare cu un impact cât mai puternic asupra creierului, stimulând
emoțiile și fixarea acestora pentru a crea dependența de alimente.
Reacția la spoturile cu reclame alimentare este una irațională,
asociind tinerii frumoși sau locurile paradisiace prezentate cu
alimentele expuse în acest context. Așa cum am arătat anterior, copiii
sunt și mai expuși la influențele publicității ademenitoare,
mincinoase, care se face alimentelor, modificându-le și cristalizându-
le obiceiuri alimentare nesănătoase în tot restul vieții. În prezent,
supermarketurile abundă de așa-zisele produse tradiționale, care
practic sunt falsuri grosolane, păcălind și încălcând drepturile
consumatorilor. De pildă, putem găsi ,,cozonac tradițional”,
,,produse din carne tradiționale”, ,,feluri de mâncare pregătită
tradițional” ș.a., care la simpla citire a etichetelor ne dezvăluie
minciuna, deoarece conțin o serie întreagă de aditivi alimentari de
sinteză, E-uri, grăsimi artificiale, edulcoloranți de sinteză, arome
artificiale, iar tehnologiile de producție și rețetele nu au nimic în
comun cu cele specific adevăratelor alimente tradiționale.
Cei de la Haineken România riscă, nefiind inspirați, cu
denumirea ,,Ciuc Natur Radler” (2013) propunând pieței românești
o bere care conține bere 37% (apă, malț din orz, hamei), limonadă
63% (fructoză, apă, concentrat de suc de lămâie, concentrat de suc de
portocale, extract de portocale, aromă naturală de lămâie, antioxidant
– acid ascorbic, stabilizatori – gumă de acacia, gumă de ester, gumă
de carruba).245
245
Care este motivul pentru care bei bere? La Institutul de Bere desființăm
împreună toate miturile și falsele motive pentru care se spune că se bea o
bere. Urmează cursurile Institutului și dacă le absolvi, te premiem cu bere
198
Mezelurile și sănătatea nu au nimic în comun. Copiii n-ar
trebui să consume nici un gram din mezeluri sau margarine. În spotul
publicitar pentru Fox (mai 2014) sunt prezentați copii și se afirmă că
salamul este pentru ,,cei talentați”. Chiar dacă legea obligă
producătorii să treacă pe etichetă toate componentele rețetei,
producătorii din România se feresc să dezvăluie cantitățile adevărate
de carne dintr-un produs. Urmărind eticheta, vom observa că dintr-o
listă de aproximativ 20 de ingrediente, la unele produse, doar unul
singur este carne. Restul sunt fosfați, nitriți, nitrați, arome sintetice și
coloranți, multă sare și apă. Cumpărăm apă la preț de carne. Există
aditivi care n-au fost testați îndeajuns toxicologic, dar pe care
producătorii au început să-i folosească intens. Dintre aceștia fosfații,
în exces, împiedică fixarea calciului în oase. Ce însemnă asta pentru
copii? Potențiatorii de aromă, provoacă un apetit ridicat sau
dependent. Glutamatul monosodic (E621) dă un gust foarte bun,
stimulează pofta și te face să mănânci încontinuu. Coloranții sunt
,,bombe” pentru organism. Spre exemplu, ,,roșul carmin” se extrage
dintr-o insectă. În procesul chimic de extracție se folosește
aluminiul. Consumul cronic poate distruge celulele nervoase și riscul
cel mai mare îl reprezintă Alzheimerul. Consumul zilnic de mezeluri
în cantitate mai mare de 50 de grame crește riscul de cancer
colorectal cu 21%.246 Sigla ,,natural” nu trebuie atașată unui iaurt ce
conține printre altele, lapte praf (Iaurt Covalact de Țară - ,,Prea bun.
Prea ca la țară”.)247
Ciuc Premium, pe care să o bei aşa cum îți place: doar pentru gustul ei.
http://www.ciucpremium.ro/, 2012
246
Gheorghe Mencinicopschi - ,,Noua ordine alimentară. Și noi ce mai
mâncăm?”, volumul I, Editura Coreus Publishing, București, 2010, pag. 15,
31, 51-52
247
Autoritățile spun că mare parte din laptele din comerț este făcut din lapte
praf. Specialiștii în nutriție atrag atenția că laptele praf este sărac în nutrienți
și greu digerabil. În timpul uscării laptelui, la peste 100 de grade C, se
degradează proteinele. „Laptele praf nu mai are aceeași valoare biologică
ca și cel fluid, degradându-se aminoacizi esențiali, în special Lizina și
Cazeina. Lizina de exemplu, se distruge până în proporție de 40 %. Astfel
laptele devine mai indigest și nesănătos și, ce e mai grav, e nehrănitor.
Laptele praf are grăsimi oxidate care devin toxice”, a explicat prof. dr.
199
Ritualurile şi superstiţiile sunt definite ca acţiuni nu pe
deplin raţionale, fiind caracterizate de credinţa că viitorul poate fi
influenţat cu ajutorul adoptării anumitor comportamente, în ciuda
faptului că nu există o relaţie cauzală între comportamentul respectiv
şi rezultatul acestuia. De milenii, oamenii au fost fascinaţi de visele
lor, iar pe parcursul ultimului secol, mulţi psihologi au întreprins un
studiu asupra subiectului, pionierul acestui domeniu fiind Sigismund
Freud.248
Cu cât lumea devine mai imprevizibilă (stress, dezastre
naturale, războaie, foamete, tortură şi încălzire globală), cu atât mai
mult bâjbâim, încercând să dobândim control asupra vieţilor noastre.
Cu cât resimţim mai multă anxietate şi nesiguranţă, cu atât adoptăm
într-o mai mare măsură un comportament superstiţios şi ritualuri care
să ne călăuzească în viaţă. S-a dovedit ştiinţific faptul că anumite
ritualuri sunt benefice bunăstării noastre mentale şi fizice. Într-o
lume neliniştită, care se mişcă rapid, cu toţii căutăm sensibilitatea şi
familiaritatea, iar ritualurile legate de produse ne creează iluzia
confortului şi a apartenenţei la ceva.
Se pare că, adesea, cumpărarea unui produs este mai degrabă
un comportament ritualizat decât o decizie conştientă. Cei mai mulţi
dintre noi suntem produse ale unor obiceiuri, însă superstiţiile şi
ritualurile pot lua forme care nu se rezumă la modul în care în
Gheorghe Mencinicopschi. http://www.evz.ro/detalii/stiri/romanii-pacaliti-

cu-lapte-praf-seful-anpc-e-o-practica-frecventa-in-europa-mai-ales-
i.html#ixzz1wBMtjLt8, Marţi, 24 Aprilie 2012. Aproape 50% din laptele
de pe piaţă este contrafăcut pentru a se obţine profituri consistente, iar 80%
nu respectă normele legale, susţine ANPC. Sare, untură de porc, seu, uleiuri
vegetale, aditivi, făină, lapte praf , toate se găsesc din plin în laptele din
comerţ. Conform datelor puse la dispoziţie de ANPC, în cadrul unui control
naţional privind laptele de consum s-a depistat că 80% dintre produsele
controlate nu respectă normele legale - au conţinut greşit, eticheta este
eronată, depozitarea improprie etc. http://www.evz.ro/detalii/stiri/laptele-e-
falsificat-cu-apa-faina-ulei-si-untura-956792.html#ixzz1wBNQPfgw,
Miercuri, 07 Decembrie 2011
248
Ruth Berry - ,,Întâlnirea cu visele. Cum să-ţi înţelegi visele şi să le
foloseşti pentru dezvoltarea personală”, Editura Trei, Bucureşti, 2011, pag.
17, 66
200
consumăm un produs. De pildă, ritualurile legate de mâncare sunt
prezente peste tot. Actul colecţionării, similar unui ritual, are darul
de a ne face să ne simţim protejaţi şi în siguranţă. Dacă oamenii sunt
dispuşi să plătească sume mai mari sau mai mici bani pentru lucruri
precum pământul şi apa, în a căror semnificaţie religioasă sau
spirituală cred, atunci cu siguranţă spiritualitatea şi brandingul sunt
legate în mod inextricabil. Produsele şi brandurile declanşează
anumite sentimente şi asociaţii, în funcţie de felul în care arată, de
textură sau miros. Coca-Cola cultivă misterul legat de formula sa
secretă – o reţetă enigmatică, distinctă, ce conţine fructe, uleiuri şi
condimente, pe care compania o păstrează într-o cutie de valori a
unei bănci din Atlanta.
În ultimii ani, a apărut tendinţa în industria globală a
cosmeticelor, de a cultiva misterul în jurul unui brand care pretinde
că parfumul se va potrivi cu ADN-ul purtătorului. Majoritatea dintre
noi performează o serie comună şi predictibilă de ritualuri, de când
ne trezim şi până când stingem lumina. Drept exemple, ritualul
bărbieritului, servirea mesei în compania altor oameni, rugăciunea de
seară ş.a., toate acestea ne induc o stare de relaxare. La Air France,
Iberia sau Continental, nu găsim rândul numărul treisprezece.
Cumpărătorii din Orientul Îndepărtat, pot introduce o rugăciune pe
site-ul Nestlé care, cred ei, va fi trimisă către ,,instanţele superioare”.
În timpul spectacolului Super Bowl din 2004, Janet Jackson
a suferit un accident vestimentar care a permis spectatorilor să-i
admire pieptul gol pentru câteva secunde. Spectatorii au fost ,,atât de
ofensaţi”, încât incidentul a devenit unul dintre momentele cele mai
căutate pe Google şi TIVO din istoria televiziunii. Televiziunea şi
reclamele tipărite sunt pline de apeluri la sex. ,,Sexul vinde!”, se
spune în publicitate. Ideea nerostită din mesajele care recurg la
apeluri sexuale este (1) dacă utilizaţi produsul X, veţi arăta, vă veţi
comporta sau vă veţi simţi mai sexy, sau (2) dacă utilizaţi produsul
X, alte persoane sexy vor fi atrase de dumneavoastră.249
249
Gunter, 2002; Reichert şi Lambiase, 2003; Axelton, 1998 şi Beato, 1999,
apud Robert H. Gass, John S. Seiter - ,,Manual de persuasiune”, Editura
Polirom, Iaşi, 2009, pag. 298, 300, 324
201
Reclamele provocatoare nu reprezintă ceva nou, deşi de-a
lungul anilor au devenit în mod constant tot mai ostentative. Potrivit
lucrării din 2005, ,,Sex in Advertising: Perspectives on the Erotic
Appeal”, circa o cincime din publicitate utilizează un conţinut sexual
explicit pentru a vinde produsele. În anul 1990, Pepsi a fost nevoită
să retragă de pe piaţă designul ,,Cool Can”, special conceput, în
urma plângerii unui consumator, care susţinea că, atunci când cutiile
puse în ambalaje de câte şase erau etalate pe raft, formau un tipar cu
literele s-e-x. Într-o revistă din 1971, o însoţitoare de zbor a
companiei National Airlines le face cu ochiul cititorilor: ,,Eu sunt
Cheryl. Fă-mă să zbor”. Un an mai târziu, s-a remarcat o creştere cu
23% a numărului pasagerilor companiei, fapt ce a prilejuit o altă
serie de reclame în care însoţitoarele promit: ,,Vei zbura cum n-ai
mai zburat vreodată”. Din 2007, compania germană Vivaeros susţine
că a îmbuteliat mirosul de sex sub forma unui ,,parfum vaginal
năucitor”, destinat bărbaţilor sub denumirea Vulva250.
Aceste exemple ne aduc la principalele acuzații împotriva
publicității: folosind corpul ca un obiect sexual și atractiv. Din acest
punct de vedere, este incontestabil faptul că abuzurile flagrante au
existat și încă mai există. În secolul al-XXI-lea, nuditatea este
ominiprezentă. Este o strategie bună din partea companiilor de a
atrage mulțimea și să-și vândă produsul? Mărci care au început să
folosească corpul în publicitatea lor în cunoștință de cauză și-au
asumat, de asemenea, consecințele.
Utilizarea corpului în publicitate a fost evidențiată din anii ʼ60. În 1968, se

remarcă un fenomen numit eliberare sexuală. Acest fenomen, care
marchează emanciparea sexuală a femeilor, a permis astfel de anunțuri.
Fustele mini sunt la modă. Primul topless apare în film și pilula
contraceptivă este introdusă pe piață. Deci, vorbim despre liberalism sexual.
După utilizarea pe scară largă a modelelor de sex feminin în reclame,
mișcarea contestatară acestei utilizări este și ea în curs de dezvoltare. Dar,
publicității îi place astăzi să șocheze; la sfârșitul anilor ʼ90 anunțurile au
250
http://www.vulva-original.com/vulva-perfume.htm
202
luat oficial un viraj cu multe subiecte sensibile - rasismul, violența, sau
decesul.251
Mariah Carey, în reclamele de 30 de secunde pentru

parfumul M, apare goală, fredonând şi mângâindu-se, sub roua unei
păduri tropicale, ce se prăvăleşte în cascadă asupra ei. Potrivit
estimărilor, peste trei sferturi din lenjeria intimă bărbătească este
cumpărată de către femei pentru bărbaţi; 90% din toate aparatele de
ras Gillette sunt cumpărate de către femei pentru bărbaţii din viaţa
lor. Femeile sunt fericite să îşi imagineze că bărbatul lor e la fel de în
formă, de viril şi de musculos ca manechinele din reclame. 252 Cei de
la Bergenbier argumentează: ,,Prietenii ştiu de ce!”. Calvin Klein
vinde de zeci de ani blugi, având drept imagine adolescenţi lascivi.
Oficial, casa de modă Calvin Klein susţine că toate modelele pe care
le foloseşte au peste 18 ani. Reclamele la produsele respective au
stârnit mânia şi protestele opiniei publice. În ciuda controversei,
251
http://tabou-pubs.e-monsite.com/pages/le-corps-dans-la-
publicite/comment-est-utilise-le-corps-dans-la-publicite.html, 07.03.2015
252
Martin Lindstrom - ,,Buyology”, Editura Publica, Bucureşti, 2011, pag.
93, 113-120, 122-130, 135, 138, 143-145, 207-209, 212, 216, 222
203
reclamele la produsele Calvin Klein au avut un succes răsunător, mai
ales când au fost susţinute de imaginea puternică a unor vedete
precum Brooke Shields, Marky Mark, Kate Moss şi Tyrese Gibson.
Sexul are succes, iar sexul şi celebritatea au şi mai mult
succes. Reclamele decoltate au devenit aproape o banalitate în
ultimul deceniu. Reclamele firmei Christian Dior la crema
anticelulitică Svelte prezintă foarte multe şolduri şi funduri nude.
Reclamele la parfumul Glow al lui J. Lopez lasă foarte puţine detalii
imaginaţiei, iar Sophie Dawh face reclamă, goală, unui parfum
Opium.
Reclamele la băuturi alcoolice nu sunt departe de reclamele
la cosmetice în ceea ce priveşte folosirea sexului pentru promovarea
produselor. Asemenea reclame sugerează adesea că băutura reduce
inhibiţiile şi măreşte plăcerea sexuală.253 Sylvester Stallone este
promotor în reclama la ,,Russian Ice vodka”254, iar marca Krescova
este propusă de către publicitari în spot drept ,,My secret? – Vodka
Krescova! My Russian comrade.”255
În afară de sex, imaginile puterii sunt probabil cel mai
frecvent folosite în publicitate. Publicul acestor anunţuri se împarte
în două categorii: bărbaţii care îi idolitrează pe aceşti eroi ai sportului
şi văd în ei nişte modele fizice, şi femeile, care cred că aceste vedete
sunt întruchiparea forţei, a farmecului fizic şi a poziţiei sociale.
253
Peter A. Andersen - ,,Limbajul trupului”, Editura Teora, Bucureşti, 2009,
pag. 307-313. Imagineaanorexică a vedetelor de la Hollywood şi a
topmodelelor a contribuit la la dereglările de nutriţie ale multor femei.
254
Tranzacția a fost evaluată la 1 milion de dolari. Stallone face publicitate
produsului sub sloganul ,,Există un pic de rus în noi toți.” Într-o declarație
referitoare la străbunica actorului, producătorul vodkăi, Sinergia, a afirmat:
,,Conceptul campaniei de publicitate s-a bazat pe faptul că actorul are
rădăcini rusești.” Rosa Rabinovich, străbunica lui Stallone a trăit în orașul
ucrainean Odesa. http://thecelebritycafe.com/feature/stallone-advertise-
russian-ice-vodka
255
Se susține: ,,PREMIUM VODKA. O vodkă pe care o numim Premium pe
bună dreptate, dedicată celor care știu exact ce vor. Am investit în ea
pasiunea pentru calitate și toata experiența noastră. Cu Kreskova, orice
drum ai alege, ești sigur că este unul al calității.”
http://www.kreskova.ro/premium-vodka/, 07.03.2015
204
Imaginile vedetelor filmului şi ale rockului sunt cele mai vandabile
dintre toate. J. Lopez, Madonna, Britney Spears, Mick Jagger, Mel
Gibson şi Ben Afleck depăşesc limitele propriului trup şi devin
imagini şi idoli cu o existenţă proprie. Imaginile acestor vedete
transcend existenţa lor umană şi par să capete o autentiticitate
proprie.
Imaginile incitante ne merg la suflet. Ele trezesc emoţii pe
care telespectatorii nu le pot controla: frică, bucurie, dorinţă şi
putere. Se pare că aceste reclame încărcate de acţiune sunt foarte
eficiente pentru a atrage atenţia populaţiei mai tinere şi a promova
diverse produse în rândul acesteia.
De altfel, vânzările de produse consumatorilor mai tineri au
susţinut literalmente economia americană în ultimul deceniu.
Limbajul rapid al trupului din sporturile extreme, faptele eroice ale
supervedetelor sportului şi acţiunile radicale atrag mai ales un alt
grup, cel al amatorilor de senzaţii tari. Circa 20% din întreaga
populaţie este constituită din dependenţi de adrenalină, pe care
sociologii îi etichetează drept ,,amatori de senzaţii extreme”, grup ce
reuneşte oameni de toate vârstele şi de ambele sexe, însă este
reprezentat cu precădere de bărbaţii tineri. Vânătorii de senzaţii
manifestă tot felul de comportamente riscante, de la a practica sexul
neprotejat până la a consuma droguri, de la a bea peste măsură până
la a folosi mai puţină loţiune pentru plajă. James Bond face paradă în
spotul publicitar pentru Heineken.256
În general, comercialii trebuie să respecte drepturile omului.
256
Pentru mai mult de o jumătate de secol, Bond James a comandat la bar
pe un ton afabil ,,Martini şi Vodka – cocktail agitat, nu amestecat!”. Noul
Bond (Daniel Craig) şi-a schimbat băutura sa tradiţională pentru Heineken.
http://www.dailymail.co.uk/news/article-2206593/James-Bond-swaps-
Vodka-Martini-pint-Heineken-controversial-product-placement-deal-new-
film.html
205
Sursa: http://blogs.indiewire.com/theplaylist/daniel-craig-on-the-heineken-
skyfall-relationship-its-unfortunate-but-thats-how-it-is-20120418
5. Publicitatea loială. Consecinţă a dezvoltării

spectaculoase a publicităţii, alături de formele loiale de desfăşurare a
acesteia au apărut şi cele neloiale. Ca forme neloiale şi destul de
controversate avem în vedere: publicitatea comparativă, publicitatea
mincinoasă, publicitatea care atentează la demnitatea umană şi
morala publică, cea care include discriminări bazate pe rasă, sex,
naţionalitate sau atentează la convingerile religioase sau politice şi
publicitatea subliminală.
Publicitatea comparativă presupune prezentarea prin
comparaţie a două produse, unul al întreprinderii ce apelează la
publicitate şi celălalt al unei întreprinderi concurente, evidenţiindu-se
caracteristicile favorabile primului produs. Publicitatea comparativă
este admisă în SUA, Irlanda, Canada, Danemarca, Norvegia, Suedia,
Finlanda şi interzisă în Germania, Austria, Belgia, Spania, Italia şi
Luxemburg.
Publicitatea mincinoasă, înşelătoare, îşi propune să reliefeze
unele caracteristici ale produsului, dar care nu se regăsesc cu
adevărat, un dezavantaj net pentru consumator. Deşi este destul de
206
dificil de a dovedi ca fiind ,,mincinoasă”, publicitatea pentru anumite
produse poate fi catalogată mai degrabă ,,amăgitoare”, deoarece sunt
exagerate unele caracteristici sau performanţe ale produsului.257
Antireclamele sau antipublicitatea, cum este numită adesea, se
adresează consumatorilor care nu au încredere în mass-media.
Antireclamele vând bunuri şi servicii bătându-şi joc de publicitate.
Sloganul pentru Sprite este ,,Imaginea nu contează, setea este totul,
urmează-ţi setea.”
Apetența pentru consum a născut o cultură globală a
,,adolescentismului” ce stimulează lăcomia. Creșterea capacităților
de producție ale lumii face ca omul contemporan să gonească după
dorința de a poseda, nu după idealuri.258
Adolescentismul reprezintă un fenomen modern ce
caracterizează o categorie aparte a clasei mijlocii. Focusează vârsta
intermediară, între copilărie și maturitate, fiind caracterizat de
tentația de a cheltui exagerat, în scopul satisfacerii nevoii de
identitate, cumpărând haine, încălțăminte, muzică, produse IT ș.a.
Adolescenții evită responsabilitățile, căutând să amâne cât mai mult
posibil starea de adult. Dacă, într-adevăr, dorința de posesie este cea
care ne definește în primul rând în zilele noastre, atunci nu vom
considera niciodată că avem la dispoziție suficienți bani sau linii de
credit.
Odată cu globalizarea, cultura americană ,,adolescentistă” a
indiferenței, a consumului nestăvilit, a risipei și a lipsei de
responsabilități atinge întreaga lume. Pretutindeni, autoritatea
parentală își slăbește influența. Spre disperarea naționaliștilor și
tradiționaliștilor de pretutindeni, adolescenții lumii preferă blugii,
pantofi sport, produse de tip fast-food ș.a. Peste tot în lume cultura
257
Anca Francisca Cruceru - ,,Marketing. Strategii concurenţiale”, Editura
Universitară, Bucureşti, 2006, pag. 80-82
258
Dalai Lama, Ethics for the New Millenium, New York, Riverhead Books,
Penguin Putnam, 1999 și Daniel Bell, The Cultural Contradictions of
Capitalism, New York, Basic Bokks, 1978, Joseph Lash, The Culture of
Narcisism, New York, W. W. Norton, 1978, Robert Bork, Slouching
Towards Gomorrah, New York, Regan Books, 1996, apud Stephen B.
Young - ,,Capitalism moral. O reconciliere a interesului privat cu binele
public”, Editura Curtea Veche Publishing, 2008, pag. 44-46
207
gravitează în jurul maniei cumpărăturilor din malluri. Pretutindeni,
tendințele piețelor sunt determinate de modul în care tinerii și
femeile aleg să-și cheltuiască banii pentru a-și croi noi identități cu
ajutorul produselor pe care le cumpără.
CMN investesc sume enorme pentru a cultiva imaginea
mărcilor lor, pe de altă parte, în ceea ce privește condițiile de muncă,
se fac economii. Consecința? Relații de muncă îngrozitoare, sărăcie
și încălcarea drepturilor omului. Angajamentul social nu este altceva
decât publicitate.259
Jumătate din mâncarea lumii, peste două miliarde de tone de
alimente, ajunge sa fie aruncată la gunoi, potrivit unui studiu realizat
de Institutul de Inginerie Mecanică din Marea Britanie. Această
situație este cauzată de condițiile improprii de depozitare, de
expirarea termenului de valabilitate și de dezinteresul manifestat de
consumatori pentru anumite produse. Specialiștii susțin că anual, în
lume, sunt produse patru miliarde de tone de alimente și până la 50%
din această cantitate ajunge să fie catalogată drept ,,deșeu
alimentar”. Aceste alimente ar putea fi folosite, având în vedere că
există foamete în diferite țări ale lumii.260 Deputaţii europeni au cerut
ca anul 2014 să fie desemnat ,,An european împotriva risipei
alimentelor”.
Este imperativ să se recunoască că mesajele de publicitate
încurajează frecvent valorile materialiste cunoscute ca subminând
durabilitatea mediului. În loc să se permită copiilor să fie expuși unor
asemenea mesaje și să încurajeze dezvoltarea unor asemenea valori,
unele națiuni scandinave au interzis publicitatea adresată copiilor. Și,
în loc să se permită corporațiilor să recupereze costurile de
marketing și publicitate, guvernele ar putea să perceapă taxe pe
zecile de miliarde de dolari cheltuite anual pentru inocularea
valorilor materialiste și să folosească aceste încasări pentru a
promova valorile intrinseci. De altfel, un studiu evidențiază faptul că
oamenii care muncesc mai puține ore săptămânal par a fi mai
interesați în urmărirea obiectivelor intrinseci, sunt mai fericiți și duc
259
260
http://www.ziare.com/articole/mancare+gunoi+risipa, 10.01.2013
208
un mod de viață mai durabil. Așadar, spre deosebire de filosofia
actuală, obsedată de acaparare, propria persoană și profit, aceasta va
trebui să promoveze evoluția ființei umane, iubirea aproapelui și
ridicarea deasupra interesului propriu, în favoarea sinistraților din
țările afectate, a speciilor pe cale de dispariție și a generațiilor
viitoare.261
Frecvent, pasiunile și interesele sunt mai puternice decât
valorile morale care ne animă. Mulți comerciali, dacă ar fi să
rostească adevărul, din inimă, ar recunoaște că nu clienții sunt
importanți pentru ei, ci mirajul profiturilor. ,,Paradoxul etic” se
referă la interogațiunea comercialului – să-și asume responsabilitatea
și riscurile inerente acțiunii sale economice, sau să rămână la
judecata morală, abstractă, lipsită de angajare responsabilă?
4.2 Subliminalul în comunicarea comercială

Comportamentul uman este rezultatul unui șir nesfârșit de
percepții, sentimente și gânduri, atât la nivel conștient, cât și
inconștient. Ideea că nu cunoaștem cauza unei bune părți din
comportamentul nostru poate fi greu de acceptat.
Inconștientul joacă un rol mult mai important decât acela de
a ne proteja de anumite dorințe sexuale sau de amintiri dureroase. El
reprezintă un dar al evoluției, crucial pentru supraviețuirea noastră ca
specie. Gândirea conștientă este de mare ajutor în proiectarea unui
automobil sau în calculul pragului de rentabilitate pentru produsul A,
dar pentru a evita mușcăturile de viperă sau oamenii care vor să ne
facă rău, doar viteza și eficiența inconștientului ne pot salva.
Rădăcina latină a cuvântului ,,subliminal” înseamnă ,,prag”.
Psihologii folosesc termenul pentru a desemna ceea ce se află sub
pragul conștientului. Pentru a descifra experiența umană, trebuie să
ne înțelegem atât eul conștient, cât și pe cel inconștient și modul în
261
The Worldwatch Institute - ,,Starea Lumii despre încălzirea globală
2009”, Editura Tehnică, București, 2009, Tim Kasser - ,,Schimbarea
valorilor ca răspuns la schimbarea climatică”, pag. 173-174
209
care interacționează.262 Creierul nostru subliminal este invizibil
pentru noi, însă ne influențează experiența conștientă a lumii: cum ne
privim noi înșine și cum îi privim pe ceilalți; sensurile pe care le
atribuim evenimentelor cotidiene ale existenței noastre; capacitatea
de a judeca rapid și de a lua decizii în situații extreme; acțiunile în
care ne angajăm în urma tuturor acestor experiențe instinctuale.
Atunci când suntem atenți asupra comportamentelor nostre simple
(culoarea roșu a semaforului - ,,Stai!”), admitem cu ușurință că multe
dintre ele sunt automate. Reala problemă este însă măsura în care
comportamentele mai complexe și mai importante, cu un impact
potențial mult mai mare asupra vieților noastre, sunt tot automate,
chiar atunci când suntem siguri că sunt atent gândite și complet
262
Cauza eficienţei tacticii de amorsare o reprezintă ataşamentul. Atunci
când un cumpărător de automobile acceptă oferta iniţială (cea vizionată în
spotul TV), devine ataşat psihologic de ideea de a deţine automobilul.
Atunci când motivele sau condiţiile de a-l cumpăra se schimbă, clientului îi
este dificil să-şi modifice decizia şi ataşamentul. Exemplu de tactică de
amorsare lipsită de etică: să presupunem că un vânzător vă propune o ofertă,
prea bună ca să o refuzaţi. Produsul este livrat cu câteva mii de euro mai
ieftin decât în altă parte. Încântat, acceptaţi oferta. Vânzătorul reacţionează
şi vă anunţă că, de fapt acest preţ nu include o opţiune scumpă, pe care o
credeam inclusă. Vânzătorul ,,se face” că-şi sună şeful, apoi vă anunţă că
afacerea a căzut. În concluzie, oferta iniţială este retrasă şi în cele din urmă
achitaţi un preţ mai mare. În mod nefericit, tehnicile de amorsare lipsite de
etică sunt des utilizate. De pildă, la televizor vizionăm zeci de spoturi
despre automobile, care amorsează cu tehnica ,,la numai ... euro”. Detaliile
inserate sunt atât de mici încât nu pot fi parcurse în câteva fracţiuni de
secundă. În realitate, mergând la ,,cel mai apropiat” show-room, dealerul ne
informează că ,,maşina din imagine era cu titlu de prezentare” şi că nu
includea câteva opţiuni considerate de bază. Unii emitenţi de carduri de
credit tentează clienţii cu rate iniţiale scăzute, numai că aceste rate se pot
dubla sau chiar tripla în câteva luni. O pereche elegantă de cizme este
anunţată la reducere cu 40% în vitrina unui magazin. O cumpărătoare
ademenită de ofertă, intră în magazin, însă vânzătoarea o anunţă cu părere
de rău că nu are pe stoc mărimea solicitată. Totuşi, ,,suntem fericiţi să vă
oferim un model asemănător, dar la preţ întreg!”, continuă vânzătoarea. În
faţa unor magazine de îmbrăcăminte second-hand din Piteşti tronează zilnic
pancarda: ,,Astăzi am primit marfă din Anglia”.
210
raționale. De pildă, cum ne afectează inconștientul atitudinea în
privința unor întrebări precum: ,,Ce acțiuni să vând?”; ,,Ce casă să
cumpăr?”; ,,Oare să angajez acest candidat pentru postul de
director adjunct?”; ,,Oare ochii aceștia verzi și strălucitori, pe care
nu mă pot abține să-i admir, sunt o garanție pentru o relație de
durată?”
Un studiu efectuat în trei state din estul SUA indică ,,cine cu
cine s-a căsătorit”. Cu toții admitem că aceștia s-au căsătorit din
dragoste, și fără îndoială că așa a fost bine. Dar care e izvorul iubirii?
Poate fi zâmbetul persoanei iubite, altruismul, generozitatea,
farmecul, sensibilitatea, mărimea contului din bancă sau mărimea
bicepsului. Izvorul iubirii a fost analizat intens de către îndrăgostiți,
poeți și filosofi, dar se poate afirma că nimeni nu a vorbit despre un
factor aparte: numele persoanei. Numele cuiva ne poate influența în
mod subtil sentimentele, dacă se potrivește cu al nostru.
Să luăm un alt exemplu. Într-un studiu despre detergenți,
subiecții au primit trei cutii diferite de detergent și li s-a solicitat ca,
după ce-i folosesc câteva săptămâni, să declare, cu argumente, care
le-a plăcut mai mult. O cutie era predominant galbenă, alta albastră,
cea de-a treia fiind albastră cu pete galbene. Răspunsul a fost net –
detergentul din ambalajul cu combinația de culori. Din punct de
vedere rațional, o cutie frumoasă nu face detergentul mai performant,
attunci când detergenții din interior au fost identici. Putem trage
concluzia că apreciem produsele în funcție de ambalajele lor, cărțile
în funcție de copertele lor și rapoartele anuale ale CMN în funcție de
hârtia pe care sunt redactate. Similar, doctorii sunt vestimentați cu
cămăși în culori calde, avocații cu nuanțe sobre și cravată, nefiind
recomandabil unui profesor universitar să-și susțină prelegerile într-
un tricou inscripționat ,,Theacherʼs”.
Economiștii își construiesc teoriile pe asumpția că oamenii
iau decizii în interesul lor, cântărind în mod conștient factorii
relevanți; recent, o minoritate tot mai largă de economiști
nonconformiști, au contestat cu succes teoriile colegilor lor
tradiționaliști. Economiști comportamentali precum spaniolul
Antonio Rangel de la Caltech modifică maniera în care gândesc
economiștii, prezentând dovezi solide că teoriile din manuale
prezintă limite. Rangel susține: ,,Omenii cred că aprecierea unui
211
produs se bazează pe calitățile lui, dar ea se bazează foarte mult și
pe marketingul produsului”. Atunci când degustăm un vin rece, nu-i
gustăm doar compoziția chimică, ci și prețul. Acest efect a fost
demonstrat și în disputele dintre Coca-Cola și Pepsi-Cola, dar cu
privire la marcă – efectul, denumit ,,Paradoxul Pepsi” se referă la
faptul că Pepsi a câștigat la mare distanță față de Coca-Cola în
degustările după metoda oarbă, deși oamenii par să prefere Coca-
Cola atunci când știu ce beau.
Cercetătorii au descoperit alți factori irelevanți pentru
finanțe, dar relevanți pentru psihicul uman, care afectează
performanța acțiunilor, de pildă, soarele (generează meteo-
dependența). Au fost selectate șase chelnerițe de la un restaurant
dintr-un centru comercial din Chicago, pentru a le urmări bacșișurile
în funcție de vreme timp de treisprezece zile de primăvară aleatorii.
Atunci când era soare afară, clienții erau semnificativ mai generoși.
Atât aspectele directe, explicite ale vieții (timpul, mâncarea
sau băutura), cât și cele indirecte, implicite (prețul sau marca),
contribuie la crearea experienței noastre mentale. Creierul nostru, nu
înregistrează fidel un gust sau o altă experiență, ci o creează. Credem
că, atunci când achiziționăm un telefon mobil, un vin, planificăm o
vacanță, optăm pentru o slujbă, apreciem o vedetă de muzică,
judecăm un necunoscut și chiar când ne îndrăgostim, înțelegem
principalii factori care ne-au influențat. Cel mai adesea suntem foarte
departe de adevăr și multe dintre presupozițiile noastre de bază
despre noi înșine și despre societate sunt false. Imaginea noastră
despre noi înșine și motivațiile noastre, ca și despre societate, este ca
un puzzle cu majoritatea pieselor lipsă; completăm spațiile libere și
emitem supoziții, dar adevărul despre noi este mult mai complex și
mai subtil decât simplul calcul al unei minți conștiente și raționale.
De-a lungul secolelor, filosofii au discutat despre natura
,,realității” și despre întrebarea dacă lumea în care trăim e reală sau e
o iluzie. Neuroștiința modernă ne relevă că, într-un anumit fel, toate
percepțiile noastre trebuie considerate iluzii, deoarece percepem
lumea doar indirect, procesând și înterpretând datele brute ale
simțurilor noastre.
Lumea pe care o percepem este un mediu construit artificial,
al cărui caracter și ale cărei proprietăți sunt un rezultat al prelucrării
212
mentale inconștiente în aceeași măsură în care sunt un produs al
datelor reale. Natura ne ajută să depășim golurile de informații,
furnizându-ne un creier care diminuează imperfecțiunile, la nivelul
inconștientului, înainte chiar ca noi să ne dăm seama de percepție.
Memoria și percepția conștientă își realizează miracolele
bazându-se masiv pe inconștient. Să presupunem că vă gândiți la
propria viață. Ce vă amintiți? Este posibil să spuneți că nu vă
amintiți destul despre părinți, despre colegi sau vecini. Când vă
alintați copiii cu acel exces de îmbrățișări și sărutări, cu siguranță că
majoritatea acestor mii de episoade nu le vor rămâne în minte. Dar
aceste manifestări de dragoste nu dispar fără urmă. Momentele în
timp pot fi uitate pentru totdeauna sau pot fi privite printr-o lentilă
neclară și deformantă, totuși, ceva din ele supraviețuiește în noi,
infiltrându-se în inconștientul nostru. De acolo, ele ne trimit un
număr impresionant de sentimente care ies la iveală când ne gândim
la cei pe care i-am îndrăgit cel mai mult, sau ne gândim la colegi sau
la locuri exotice ori satul natal și la evenimentele care ne-au format.
Deși imperfect, creierul nostru ne comunică o imagine coerentă a
experienței noastre de viață.263
Sistemul senzorial uman transmite creierului informații de
11 milioane de biți pe secundă, în timp ce cantitatea reală de
informație căreia îi putem face față a fost estimată între 16 și 50 de
biți pe secundă. Evoluția ne-a asigurat un nivel conștient al minții
deoarece tocmai inconștientul ne permite să supraviețuim într-o lume
care are nevoie de o asemenea preluare și procesare masivă de
informație. Percepția noastră senzorială, readucerea în memorie,
deciziile obișnuite, judecățile și activitățile noastre par toate lipsite
de efort, dar asta numai pentru că efortul pe care-l cer este depus mai
ales în părți ale creierului ce funcționează în afara conștiinței.
Cercetătorii estimează că suntem conștienți de numai 5% din funcția
noastră cognitivă, iar restul de 95% se află dincolo de conștiință și
exercită o enormă influență asupra vieții noastre, începând prin a o
face posibilă.
263
comportamentul”, Editura Humanitas, București, 2013, pag. 9-10, 20, 24-
27, 31-36, 39-40, 61, 68, 102-103
213
Una dintre cele mai importante funcții ale inconștientului
este procesarea datelor furnizate prin văz. Fie că vânează sau pasc,
animalele care văd mai bine se hrănesc mai bine și evită pericolul
mai eficient, deci trăiesc mai mult. Circa o treime din creierul nostru
este responsabilă procesării impulsurilor vizuale – interpretarea
culorilor, detectarea imaginilor și mișcării, perceperea adâncimii și
distanței, stabilirea identității obiectelor, recunoașterea chipurilor
ș.a.264
În societatea omenească modernă, există două feluri de
dominanță: (1) dominanța fizică, bazată pe agresiune sau pe
amenințarea cu agresiunea, similară cu dominanța la primatele
nonumane, semnalată în mod diferit – nu prea există cimpanzei care
să-și impună dominanța, așa cum o fac unii oameni cu un topor, cu
un Magnum 357 sau purtând tricouri mulate; (2) oamenii pot însă
realiza și un alt tip de dominanță – cea socială. Aceasta se bazează
pe admirație și nu pe teamă și se dobândește prin realizări sociale
mai curând decât prin forță fizică. Expresia dominanței sociale poate
fi deținerea unui ceas Atlantic sau a unei Lamborghini sau un titlu
câștigat la emisiunea ,,Românii au talent!”, şi poate fi la fel de
evidentă și directă ca și bătaia în piept a unui babuin. Dar ea poate fi
și discretă, cum ar fi refuzul etalării bunăstării – haine de blană și
multe bijuterii.265
Cu toții petrecem mult timp vorbind și gândind cum arată
membrii sexului opus, însă prea puțin timp acordăm atenție felului
cum se aud. Pentru inconștient, vocea este foarte importantă. Genul
nostru, Homo, a evoluat două milioane de ani, cu toate că societatea
civilizată datează de mai puțin de 1% din această perioadă. Rezultă
că, deși acumulează informații din secolul al-XXI-lea, organul din
craniul nostru este similar celui din epoca de piatră. Ne considerăm o
specie civilizată, dar creierele noastre sunt concepute pentru a
răspunde provocărilor unei epoci anterioare. Spre exemplu, la păsări,
animale și chiar oameni, vocea pare a juca un rol important în
264
265
214
satisfacerea unei cerințe – reproducerea - în sensul în care, femeile
sunt atrase de bărbați prin anumite aspecte ale ,,chemării” acestora.
De pildă, bărbații cu voci baritonale sunt cotați ca fiind mai
atrăgători – femeile tind să asocieze vocile grave cu bărbați înalți,
musculoși și cu păr pe piept, trăsături considerate în mod obișnuit
sexy. Interesant este faptul că atracția unei femei față de bărbații cu
voci grave este mai pronunțată atunci când femeia se află în faza
fertilă a ciclului ovulatoriu. Concluzia relevantă este că vocile
noastre acționează ca anunțuri subliminale ale sexualității noastre;
studiile indică faptul că ceea ce are legătură cu o voce gravă este
nivelul testosteronului și bărbații cu voci mai profunde tind să aibă
niveluri mai ridicate ale acestui hormon masculin. Atunci când
decodificăm înțelesul enunțurilor denumite limbaj, în paralel, mintea
noastră analizează, judecă și este afectată de calitățile vocii, care nu
au nimic de-a face cu cuvintele. Vorbirea expresivă, cu modulații de
tonalitate și volum, și cu cât mai puține pauze sesisabile, sporește
credibilitatea și impresia de inteligență.
Cu certitudine, există un bărbat sau o femeie în spatele
perdelei fiecărui personaj, și prin relațiile noatre sociale, ajungem să
cunoaștem un număr mic de ființe, încât să ne permitem să tragem la
o parte perdeaua – prietenii noștri, vecini apropiați, membrii familiei
și câinele familiei (nu pisica!). Dar nu o tragem foarte mult la
majoritatea oamenilor pe care-i cunoaștem și aceasta este complet
închisă atunci când întâlnim pe cineva în premieră. Anumite calități
aparent superficiale – vocea, chipul și expresia, ținuta și celelalte
caracteristici nonverbale - influențează multe dintre aprecierile pe
care le adresăm la adresa oamenilor – colegi drăguți sau dezagreabili
cu care lucrăm, vecinii, medicii, profesorii copiilor, politicienii.
Noi, oameni, suntem superiori mierlelor în înțelegerea
conștientă, însă dispunem și de un nivel al minții profund, interior,
de mierlă, care reacționează la semnalele nonverbale, necenzurat de
judecățile logice ale conștiinței. Expresia ,,a fi o ființă umană reală”
semnifică a acționa cu compasiune, și prin natura ei, ființa umană nu
poate să nu fie sensibilă la emoțiile și intențiile celorlalți.266
266
Comparația cu o mierlă nu reprezintă un compliment. Mierloiul este un
chiulangiu – nu-și delimitează teritoriul, n-are grijă de pui și nu aduce acasă
215
Domeniul marketingului perceptiv permite realizarea
satisfacerii globale a clientului. Din ce în ce mai multe firme adoptă
activitatea de human engineering în relaţia lor cu consumatorii-ţintă.
Senzaţia-ţintă reprezintă senzaţia optimă pe care produsul o poate
genera, prin integrarea tuturor posibilităţilor perceptive pe care le
oferă.
Marketingul senzorial se poate defini ca ,,utilizarea factorilor
de ambianţă ai magazinului (muzică, mirosuri, culori, senzaţii tactile
şi gustative) cu scopul de a suscita consumatorului reacţii favorabile
actului de cumpărare”.267
Tabelul 4.1 Model de Marketing Perceptiv-Senzorial, cu şapte variabile

(TPM – Total Perception Marketing)
Marketing al Percepţiei Totale
1. Marketing vizual (marketing al formelor şi al culorilor)
2. Marketing olfactiv (marketing al mirosurilor)
3. Marketing kinestezic (marketing al mişcării)
4. Marketing afectiv (marketing al emoţiilor şi al senzaţiilor interne)
5. Marketing auditiv (marketing al sunetelor şi al zgomotelor)
6. Marketing tactil (marketing al senzaţiilor tactile în contact cu produsul)
7. Marketing gustativ (marketing al senzaţiilor gustative)
Sursa: Adaptare după Daniele Trevisani - ,,Psihologia marketingului şi a
comunicării”, Editura Irecson, Bucureşti, 2007, pag. 80-81
Sistemele noastre senzoriale ne determină şi ne umplu viaţa,

zi de zi: toate călătoriile consumatorilor au un numitor comun –
contactul senzorial. Brandingul senzorial are drept scop central
stimularea relaţiei consumatorului cu brandul.
,,salariul” (resursele). Noi am spune că ,,femelele au puține avantaje directe

din partea masculilor”. Se pare că mierloiul este ,,bun” decât pentru un
singur lucru, foarte dezirabil, așa că mierlele îi caută pe mierloi cel puțin în
sezonul de împerechere. Când aude un cântec pe care-l consideră atrăgător,
mierla își semnalează interesul prin propriile-i sunete atrăgătoare.
267
Dominique Mouton, Gaudérique Paris - ,,Practica merchandisingului”,
216
Să ne gândim la un film; dacă cenzurăm pe rând sau aleator
dialogul, efectele sonore, muzica sau chiar imaginea, nu mai rămâne
nimic din magia cinematografică. Un copil căruia i se citeşte o
poveste, nu îşi foloseşte în mod exclusiv doar canalul lingvistic: nu
numai cuvintele şi pronunţia lor, ci informaţii despre întregul corp al
părintelui povestitor – mirosuri, imagini şi sunete, care îl conving că
părintele trăieşte povestea, aşadar, o comunicare nonverbală foarte
amplă. Odinioară, lustragiii de pantofi ne dăruiau o experienţă
interesantă, prin mirosul cremei de pantofi, cu ajutorul mişcărilor
cârpei de lustruit, adică prin parfum şi sunet. Plasticul este un
material substitut, atât pentru haine ,,de piele” cât şi pentru boluri de
bucătărie, ghivece, jucării şi ţevi pentru diferite utilizări. Aşa că
expresia ,,pare de plastic” semnifică ceva fals. Însăşi oamenii
nesinceri şi versatili sunt catalogaţi ,,de plastic”. Un miliardar
japonez cere argaţilor săi ca uriaşa alee din faţa casei să fie măturată
zilnic. Apoi, sunt presărate într-un mod estetic, câteva frunze, astfel
ca totul să pară real. Concluzia: lucrurile prea perfecte sunt
percepute ca falsuri.
Mirosul este parte integrantă din aerul pe care îl inspirăm:
mirosul este activ de circa 20.000 de ori pe zi, atunci când respirăm.
În lume există circa 100.000 de mirosuri, o mie dintre acestea
reprezentând mirosuri primare, restul fiind combinaţii de mirosuri
multiple. Conform ,,Dicovery Communications Inc, 2000”, mirosul
adolescenţilor este de 200 de ori mai dezvoltat decât cel al adulţilor,
care au trecut de vârsta a doua. Unele estimări ne indică faptul că
adolescenţii influenţează în proporţie de 80% din achiziţiile
părinţilor. În cadrul studiului Brand Sense, 37% dintre cei
intervievaţi au menţionat văzul ca fiind cel mai important simţ în
evaluarea mediului înconjurător; pe locul al doilea s-a clasat mirosul,
cu 23% dintre subiecţi, iar simţul tactil a ocupat ultimul loc în
clasament.268
Vă aduceţi aminte de creioane? – De mirosul lemnului, de
capătul plin de urme ale dinţilor, de plăcerea de a scrie pe hârtia albă
268
Martin Lindstrom - ,,Branduri senzoriale”, Editura Publica, Bucureşti,
2009, pag. 100-101 şi 131-132
217
cu vârful proaspăt ascuţit, de mirosul ,,de şters” al radierei?269 Dacă
rolul mirosurilor în memorare şi stimularea simţurilor este cunoscut
(în pugilatul profesionist şi în alte discipline combative) începând cu
secolul al-XX-lea, de către Madeleine de Proust şi efectele sale
nostalgice, utilizarea mirosului este recentă în marketing.270
Marketingul ştiinţific l-a abordat acum 15-20 de ani, iar
ştiinţele comportamentului chiar şi de mai puţin timp. Actualmente,
mirosul face obiectul a multor cercetări, intreprinse de specialişti
din ştiinţele cogniţiei, comportamentului şi neuroştiinţe.
Aromacologia presupune studiul ştiinţific al proceselor olfactive
umane, rolul acestora asupra comportamentului, prin experimente de
laborator ce pot fi verificate. Mirosul este simţul uman cel mai
creditabil, cel mai direct şi cel mai esenţial simţ.
Gustul derivă în mare parte din miros, care reprezintă cel
mai puternic dintre simţurile noastre. Putem fi de acord cu faptul că
nu ne putem opri din respirat şi nici nu ne putem bloca nasul cu
mâna prea mult timp. Oamenii se bucură de o excelentă capacitate
de a distinge mirosuri; memoria olfactivă reprezintă poate cea mai
puternică dintre toate tipurile de memorie de care dispunem.
Mirosul este aproape imposibil de descris – suntem expuşi la mii de
mirosuri diferite şi totuşi avem un vocabular limitat în a le numi. De
regulă, nu descriem mirosurile prin definirea caracteristicilor
proprii ale acestora, ci prin asocierea lor cu alte lucruri pe care ni
le evocă mirosul respectiv. De pildă, un miros floral este descris
drept ,,ameţitor”, iar mirosul de brad – răşină îl descriem ca fiind
specific lui ,,Moş Crăciun”.
Mirosul se bazează pe un număr mic de componente, dar
care pot produce mii de senzaţii; mirosurile sunt deseori împărţite în
şapte mari categorii: mentolate; florale; eterice; moscate; rezinice;
urâte şi acre.
269
Este posibil să fi uitat de curând, unii dintre noi, datorită … unei
supradoze de calculator!
270
Michael Solomon, Elisabeth Tissier – Desbordes, Benoît Heilbrunn -
,,Comportement du consommateur”, 6e édition, Pearson Education
Inc./Prentice Hall, 200, pag. 50–51
218
Anumite cercetări întreprinse ne arată că femeile
reacţionează la anumite mirosuri în mod diferit bărbaţilor. Mirosul
este important pentru multe produse, pe primul loc situându-se
parfumurile, şampoanele, precum şi majoritatea cosmeticelor sau
produselor alimentare. Vânzarea de parfumuri271 reprezintă o afacere
profitabilă: în SUA, este responsabilă pentru peste 17 miliarde de
dolari anual. Jennifer Lopez a colaborat cu Coty în producerea
parfumului ,,J-Lo”, iar Beyonce Knowles a colaborat cu Tommy
Hilfiger pentru parfumul ,,True Star”. Distribuitorii au realizat şi ei,
importanţa mirosurilor. Multe brutării răspândesc un miros de ,,copt
proaspăt” de pâine şi cozonac în vecinătatea lor, pentru a-l face pe
consumator să le calce pragul. La fel şi în cazul mirosului intens de
cafea proaspăt prăjită şi măcinată. În faţa carmangeriei se degajă
miros de pui la rotisor. Mirosurile de bucătărie au darul de a ne
deschide apetitul. Alimentele pentru bebeluşi şi copii au aromă de
vanilie. O pleiadă de mirosuri au forţa de a ne evoca perioada
copilăriei: mirosul caietului nou-nouţ pentru clasa I, cel de naftalină,
cel de ,,cal” (transpirație), mirosul cinei de Crăciun, cel de fân
proaspăt cosit, cel de bomboană mentolată, cel de gutuie, pin sau
muşcată (Pelargonium) aşezate în geam, cel de ,,ud” atunci când ne-
a surprins o ploaie de vară fără umbrelă, sau cel de pământ de
primăvară.
Anumite mirosuri la care am fost expuşi de timpuriu ne
pilotează preferinţele şi după multe decenii, pentru că simţul olfactiv
este recepţionat încă de la o vârstă fragedă. De timpuriu, expuşi la
anumite mirosuri, vom fi înclinaţi ca adulţi să privilegiem un produs
care ne aminteşte de copilărie. Fiind copil, o zi de primăvară are un
miros aparte. Ca adulţi vom fi înclinaţi să folosim acest miros de
primăvară ,,îmbuteliat”, când cumpărăm detergent pentru rufe şi
271
Mirosul nu este singurul care vinde parfumul, ci şi promisiunea unei
idile. În acest context, temele de marketing asociate parfumurilor ne
ilustrează imagini de romantism, aventură, senzualitate, forţă ş.a.
,,Obsession” de la Calvin Klein posedă mesajul ,,Între nebunie şi orgoliu”.
O cercetare sugerează că parfumurile pot distrage gândurile interlocutorului,
predispunându-l la un răspuns mai emoţional şi mai puţin raţional într-un
context dat. Sursa: Robert H. Gass, John S. Seiter - ,,Manual de
persuasiune”, Editura Polirom, Iaşi, 2009, pag. 346–347
219
vase, balsam pentru rufe, produsele de curăţat toaleta sau ferestrele,
şampoane ş.a.
Frumuseţea vinde: produsele şi serviciile propuse de persoane atrăgătoare

se epuizează mai repede. Arnold Schwarzenegger şi Vladimir Putin sunt
deosebit de credibili în a câştiga încrederea şi simpatia electorilor. Vladimir
Putin a fost desemnat ,,Persoana Anului 2007” de către revista americană
Time pentru că a adus stabilitate şi a acordat un nou statut ţării sale.
Sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/Arnold_Schwarzenegger,
http://www.cinemagia.ro/actori/arnold-schwarzenegger-459/poze/186968/
şi http://en.wikipedia.org/wiki/Vladimir_Putin
220
Un studiu efectuat în anul 1991 a conchis: există o relaţie
pozitivă şi direct proporţională între atractivitatea fizică şi salariu,
astfel că sunt plătiţi mai bine cei mai frumoşi. Evaluarea a fost
realizată cu ajutorul a peste 700 de foşti studenţi din anii superiori ai
unei facultăţi cu specializare comercială. Studenţii care absolviseră
de zece ani au fost chestionaţi în legătură cu serviciul lor, salariul,
familia lor, ş.a. Comparativ cu persoanele mai puţin atrăgătoare,
oamenii frumoşi sunt consideraţi mai fericiţi, mai inteligenţi, mai
prietenoşi, mai puternici şi mai buni. Femeile atrăgătoare obţin mai
multe întâlniri, calificative şi note mai bune şi sentinţe jedecătoreşti
mai blânde. Persoanele atractive au mai multă încredere în sine decât
celelalte. De mici, învăţăm că frumuseţea este adesea asociată cu
binele (prinţesa cea frumoasă, Făt-Frumos, Cenuşăreasa), iar urâţenia
cu răul (Baba-Cloanța, vrăjitoarea cea urâtă, surorile vitrege şi urâte).
O senzaţie asupra pielii stimulează sau calmează, fie că este
vorba despre un masaj senzual (tantric) sau de trecerea unui curent
de aer rece. Atingerea a fost apreciată ca un factor care influenţează
vânzările. În magazine, prezentatoarele de produse alimentare în
timpul demonstraţiei atingând uşor interlocutorii, au şanse mai mari
de a-i face să guste un nou produs şi să-i determine să accepte
cupoanele pentru o marcă. Textura ţesăturilor şi alte materiale este
asociată cu calitatea produsului. Unii profesionişti în marketing
urmăresc o manieră de utilizare a atingerii pentru a suscita interesul
consumatorului, încă de la ambalaj.272
272
221
Tema 5. Imperativul responsabilității sociale
corporative
,,Nec facile invenias multis in milibus unum,/Virtutem pretium qui putet
eese sui”. ,,Nu uşor vei găsi între mii de oameni pe vreunul/Care să creadă
că virtutea îşi este sieşi răsplată”. Ovidius, Publius Naso (43 î.d.Hr. – 17 d.
Hr.), poet roman, Ex Ponto, 2, 3, 11
,,Nemo dignitati perditae parcit”. ,,Nimeni nu tratează cu respect o
demnitate pierdută”. (Ţi-ai pierdut onoarea, ţi-ai pierdut totul). Seneca,
Lucius Annaueus (4 î.d.Hr. – 65 d.Hr.), filosof şi dramaturg roman, De
clementia, 1, 22, 1
Este susţinută ideea că responsabilitatea socială, ca datorie

etică, este o necesitate naturală ce decurge din sensul pământean al
vieţii omului.
La nivel de organizaţie profit, dezvoltarea durabilă este
sinonimă cu responsabilitatea social corporativă – afacerea este
evaluată ca proces desfăşurat tridimensional: profit, planetă,
persoane.
Funcţia transformativă are drept obiectiv crearea unei culturi
colaborative. O cultură colaborativă urmăreşte sistematic
maximizarea capabilităţilor şi abilităţilor angajaţilor, pe de o parte, şi
dezvoltarea unor parteneriate durabile cu stakeholders externi, pe de
altă parte.273
Responsabilitatea socială a devenit recent conceptul central
în etica afacerilor. Acest concept a generat numeroase argumente
eronate sau de natură să inducă în eroare. Dintre acestea, faimos
rămâne cel rezumat în diatriba viitorului câștigător al Premiului
Nobel, Milton Friedman, publicată în The New York Times,
13.09.1970 sub titlul ,,Responsabilitatea socială a unei afaceri este
să își sporească profitul”. Friedman i-a numit pe oamenii de afaceri
care apărau ideea responsabilității sociale ,,marionete inconștiente a
acelor forțe intelectuale care au subminat și continuă să submineze
273
corporativă”, Editura Institutul European, Iaşi, 2012, pag. 15, 97, 187
222
bazele unei societăți libere” și i-a acuzat că ,,predică un socialism
pur și nediluat”. Friedman opinează că managerii unei corporații
sunt angajații acționarilor și, în această calitate, ei au
,,responsabilitatea fiduciară” de a maximaliza profitul acestora.
Drept consecință, donațiile de bani pentru acte caritabile sau pentru
alte cauze sociale, cu excepția campaniilor de relații publice al căror
scop este consolidarea notorietății, sunt, de fapt, un furt din banii
acționarilor.
Replica la argumentul similar celui susținut de Friedman este
introducerea categoriei de stakeholder, adică toate acele părți care
sunt beneficiare ale responsabilităților sociale ale corporației,
inclusiv acționarii. Astfel stakeholderi sunt toți cei afectați de
acțiunile unei firme, toți cei care au așteptări și drepturi legitime,
incluzând în această categorie angajații, consumatorii și furnizorii,
comunitatea și societatea din care acea firmă este parte.
Figura 5.1 Harta stakeholders
instituţii regionale şi internaţionale, ONG-

comunitate, administraţie publică, guvern,
uri şi asociaţii naţionale şi internaţionale,
Stakeholders economici naţionali şi
clienţi, creditori, distribuitori, furnizori,
Acţionariat Angajaţi
parteneri strategici, concurenţi
globalizat globalizaţi Stakeholders sociali

internaţionali
mediu
Organizaţia
Management Sindicate
globalizat globalizate
Sursa: Aurica Brişcaru - ,,Globalizare etică. Responsabilitate socială

223
Conceptualizată astfel, responsabilitatea socială nu este o
povară în plus pentru firmă, ci o parte a intereselor ei esențiale, de a
răspunde nevoilor și de a fi corectă nu numai față de
investitori/proprietari, ci și față de angajați, clienți, parteneri de
afaceri, vecini sau alte persoane afectate de activitățile cerute și
recompensate de sistemul economiei de piață.274
Conceptul de responsabilitate socială corporativă, în
accepţiunea curentă este generat de evoluţia, într-o manieră inedită
istoric, a relaţiei între guverne, mediul de afaceri şi societate
Urmare a presiunilor din ce în ce mai acute din partea
societăţii civile, responsabilitatea socială corporativă, cu sensul de
proactivism moral al afacerii, a ajuns în stadiul de instituţionalizare
formală.275
Problema responsabilităţii sociale este inerentă în societatea
organizaţiilor. Firma modernă are (şi trebuie să aibă) putere socială
chiar foarte mare, pentru a lua decizii în privinţa oamenilor: pe cine
să angajeze, pe cine să concedieze şi pe cine să promoveze. Are
nevoie de putere pentru a stabili regulile şi disciplina necesare
obţinerii rezultatelor.
Organizaţiile nelucrative au mult mai mare putere decât cea
a firmelor. Puterea organizaţiei poate fi limitată doar de puterea
politică (restricţii constituţionale) şi de instanţele de judecată.
Milton Friedman, afirma că o firmă are o singură
răspundere: eficienţa economică. De acord, judecând faptul că o
firmă care nu are un profit cel puţin egal cu costul capitalului său, nu
este responsabilă din punct de vedere social. Ea risipeşte resursele
societăţii.276
274
391-392
275
corporativă”, Editura Institutul european, Iaşi, 2012, pag. 13, 27
276
Bucureşti, 1998 Harvard Business School Press, pag. 117-118
224
Tabelul 5.1 Opțiuni strategice privind CSR
Strategia Strategia Strategia Strategia bazată
bazată pe bazată pe bazată pe pe civism
interesele altruism avantaje (corporativ)
stakeholderilor reciproce
Scop Profit A da ceva Beneficii Responsabilitate,
înapoi mutuale transparență,
comunității sustenabilitate
Modalități Raționalizare, ,,Cecuri Relații publice, Guvernanță,
(,,vehicule”) urmărirea filantropice” sponsorizări, etică aplicată,
propriului parteneriate, dialog cu
activități
interes stakeholderii
comunitare,
voluntariat,
marketing legat
de o cauză
Măsurare Rezultate Donații Raportare Triple bottom
financiare line, holistic
Beneficiari Acționari, Comunitate, Firma, Firma, partenerii
beneficiari grupuri, comunitatea din toate
indirecți cauze sectoarele, întreaga
societate
Beneficii Financiare Beneficiile Performanță, Tangibile și
nu pot fi obiective de potențial
măsurate piață, resurse intangibile
umane
Orizont de Scurt Intermitent, Mediu și lung Lung
timp periodic
Sursa: Galbreath, 2006, citat de Radu Ogarcă - ,,Studiu privind identificarea
și influențarea determinanților eticii deciziilor în cadrul întreprinderilor
mici și mijlocii din Regiunea Oltenia”, Editura Universitaria, Craiova,
2013, pag. 152
Se consideră că etica în afaceri și responsabilitatea socială

implică un anumit design al companiei, o anumită optică a
managementului, un anumit specific al gestiunii resurselor umane,
un anumit mod de a relaționa cu comunitatea și acestea sunt, într-o
mare măsură independente de dimensiunea și cifra de afaceri a
întreprinderii. Este mai importantă existența unei preocupări, a unui
225
interes, a unui angajament în rândul tuturor actorilor din
întreprindere, evident decisiv fiind rolul întreprinzătorului.277
O firmă există pentru a crea bunăstare, de care se vor
bucura mai mulți. Mișcarea creată în jurul conceptului de
responsabilitate socială corporatistă (CSR) obligă fírmele să țină cont
de problemele sociale și de mediu implicate de activitatea lor și de
interacțiunile cu grupurile cointeresate, adică mai mult decât să
respecte legea. Spre exemplu, ONU a inițiat setul de standarde de
etică și responsabilitate socială denumit ,,Acordul Global”, prin care
corporațiile se pot angaja să respecte standarde internaționale ce
privesc drepturile omului, protejarea mediului și raporturile de
muncă.278 În 2001, Comisia Comunității Europene a emis ,,Carta
277
din Regiunea Oltenia”, Editura Universitaria, Craiova, 2013, pag. 152-153
278
,,Pactul Global” solicită companiilor să îmbrățișeze principii universale
și în parteneriat cu ONU. A devenit o platformă critică pentru ONU de a se
angaja în mod eficient cu mediul de afaceri la nivel mondial - Secretarul
General al ONU, Ban Ki-moon. Cele zece principii se bucură de consens
universal și sunt derivate din: Declarația Universală a Drepturilor Omului;
Declarația OIM privind principiile și drepturile fundamentale la locul de
muncă; Declarația de la Rio privind mediul și dezvoltarea; Convenția ONU
împotriva corupției. Global Compact ONU cere companiilor să îmbrățișeze,
sprijine și să adopte, în sfera lor de influență, un set de valori fundamentale
în domeniul drepturilor omului, standardele de muncă, mediu și anti-
corupție: Principiul 1 - Companiile trebuie să susțină și să respecte protecția
drepturilor omului proclamate la nivel internațional; Principiul 2 - asigurați-
vă că nu sunteți complice la abuzuri ale drepturilor omului; Principiul 3 -
Companiile trebuie să încurajeze libertatea de asociere și recunoașterea
efectivă a dreptului la negociere colectivă; Principiul 4 - eliminarea tuturor
formelor de muncă forțată și obligatorie; Principiul 5 - abolirea efectivă a
muncii copiilor; Principiul 6 - eliminarea discriminării în ceea ce privește
ocuparea forței de muncă și ocupație; Principiul 7 - Companiile trebuie să
susțină o abordare precaută a problemelor de mediu; Principiul 8 -
desfășurarea de acțiuni de promovare a unei mai mari responsabilități de
mediu; Principiul 9 - încurajarea și propagarea dezvoltării; Principiul 10 -
Companiile trebuie să lupte împotriva corupției în toate formele sale,
inclusiv extorcarea și mita. https://www.unglobalcompact.org/, 07.03.2015
226
Verde”, pentru promovarea unei abordări europene a conceptului de
responsabilitate socială a mediului de afaceri.
Comunitatea investitorilor reconsideră indicatorii de
evaluare ai performanței corporatiste. Dow Jones a lansat un
clasament al sustenabilității, fiind astfel evidențiate firmele care au
obținut o bună performanță de mediu.
Un total de 1.215 de companii au participat la sondaj în 2014 pentru

Diversityinc. Nu există nici o taxă de participare și fiecare companie
primește un cartonaș de raport gratuit privind evaluarea performanțelor sale.
Sondajul, acum în anul 15, conduce la un clasament detaliat. Cardul raport
gratuit evalueaza performanța bazată pe patru domenii cheie ale
managementului diversității: (1) Talent: defalcare a forței de muncă,
recrutare, diametru de talente existente, structuri; (2) Equitable Talent
Development: grupuri de resurse salariat, mentorat, filantropie, mișcare,
corectitudine; (3) CEO/Conducere angajament: responsabilitate pentru
rezultate, comunicațiile personale, vizibilitate; (4) Diversitate Furnizor:
responsabilitate, sprijin. http://www.diversityinc.com/the-diversityinc-top-
50-companies-for-diversity-2014/, 07.03.2015
În Marea Britanie este publicat clasamentul firmelor

responsabile social realizat de către FTSE for Good.279 Similar,
279
Seria FTSE4Good Index, lansată în iulie 2001, măsoară performanța
companiilor britanice care recunosc la nivel mondial standardele de
responsabilitate corporativă. Este similar cu indicele FTSE All Share, care
enumeră acțiunile în conformitate cu capitalizarea bursieră (prețul cotei x
numărul de acțiuni în cauză), dar exclude sectoarele tutun, energie nucleară
și industria de armament. Dow Jones Sustainability Indexes sunt indicii
globali de urmărire a performanței financiare a cele mai importante
companii sustenabile la nivel mondial. Indicele responsabilității
corporative este o referință de afaceri responsabile, ajutând companiile să
integreze și să îmbunătățească gestionarea responsabilă peste afacerile lor,
precum și o abordare sistematică pentru gestionarea, măsurarea și raportarea
impactul lor asupra societății și mediului. Se demonstrează astfel că
performanța nu trebuie să fie compromisă de problemele de mediu.
http://www.ethicalinvestment.co.uk/FTSE_4_Good.htm, 07.03.2015
227
Standard & Poorʼs a realizat în premieră un clasament al firmelor în
funcție de calitatea guvernării corporatiste.280
,,Paradoxul etic” se referă la interogațiunea comercialului –
să-și asume responsabilitatea și riscurile inerente acțiunii sale
economice, sau să rămână la judecata morală, abstractă, lipsită de
angajare responsabilă? Putem fi de acord și cu faptul că, în afaceri, o
serie de valori morale – mila, altruismul, dragostea față de aproape
ș.a. pot duce la faliment, iar, pe de altă parte, sintagma lui Niccolo
Machiavelli ,,scopul scuză mijloacele” este specifică afacerilor în
măsura în care nu depășește limitele unui model normativ propus de
societate. De fapt, orice ,,business” este supus unor norme/reguli ce
definesc ,,jocul”. Respectarea regulilor ,,jocului”, atunci când acestea
sunt raționale și stimulative, este suficientă pentru a defini
responsabilitatea în coordonatele afacerii.281 (Contra)Exemplele
următoare sunt elocvente. ,,Fumați, dragă, că fătul se află într-un loc
perfect etanș și nu-i expus la fumatul pasiv! Să știți că unele femei
chiar preferă să-i nască mai mici!”, afirma Joseph Cullman, pe
atunci vicepreședintele Phillip Morris, când i s-au arătat niște studii
din 1971 despre legătura dintre fumatul la gravide și nașterea de
copii subponderali. ,,Ei, haideți, să nu exagerăm. Citatul de mai sus
al lui Cullman e vechi de vreo treizeci de ani! Între timp,
producătorii de țigări au căpătat muuuuult mai multă
responsabilitate socială. La un moment dat învață și ei să se târâie
în patru labe, pe urmă să facă primii pași...” – R. J. R. Nabisco,
președintele Charles Harper, explicând la o adunare a acționarilor din
1996 că sugarii care au probleme din cauza fumatului pasiv ar putea
să plece în altă cameră.282
280
272
281
O avere mai mare de 80 mil. lei sau venituri care depășesc o medie de 12
mil. lei pe an îi transformă pe fericiții deținători în ținte ale ANAF. ANAF a
identificat deja băncile din străinătate la care românii cu averi mari au
conturi. Sursa: Revista ,,Capital”, nr. 14 (1020), 8-14 aprilie 2013, pag. 6-7
282
Adam Horowitz și redactorii publicației Business 2.0 - ,,Gafe epocale
din istoria afacerilor”, Editura Codecs, București, 2005, pag. 68
228
Se apreciază că o afacere de succes maximizează valoarea de
azi a câștigurilor de mâine. Drept consecință, prima condiție a
succesului în afaceri este profitul sustenabil. În afaceri, câștigurile de
ocazie de tipul jocurilor de noroc nu sunt suficiente.
Tabelul 5.2 Provocări etice în optica întreprinzătorilor/proprietarilor

Atitudine etică solidă Toleranță ridicată privind poziția etică
Consultanță defectuoasă privind ,,Umflarea” cheltuielilor contabile
investițiile
Favoritism în promovare Evaziune fiscală
Acceptarea unor defecte de
proiectare periculoase Insider trading
Raportări financiare înșelătoare
Publicitate înșelătoare Discriminarea femeilor
Susținerea efectelor benefice ale
fumatului Piratarea programelor informatice
Sursa: Longenecker J., Mc Kinney J. A., Moore C. W., 1989, citați de Radu
Ogarcă - ,,Studiu privind identificarea și influențarea determinanților eticii
deciziilor în cadrul întreprinderilor mici și mijlocii din Regiunea Oltenia”,
Editura Universitaria, Craiova, 2013, pag. 133
Pentru a susține profitul în timp, este nevoie să revigorăm

continuu capitalul investit. Într-o companie, capitalul are cinci forme
distincte: capitalul social, reputațional sau ,,de bună conduită”,
financiar, de mijloace fixe și capital uman. Acestea reprezintă
factorii de producție esențiali, factori ce trebuie finanțați din
câștigurile obținute. Nesusținut, capitalul devine neoperațional, iar
investiția își pierde rapid profitabilitatea.
Capitalul social este asigurat de către societate. El este dat de
calitatea legislației, de instituțiile culturale și sociale, de elemente de
infrastructură, drumuri, porturi, aeroporturi și telecomunicații, de
performanța sistemului educațional, precum și de măsura în care un
sistem de valori sănătos încurajează sau nu afacerile.
Capitalul reputațional adaugă valoare unei companii
atrăgând și păstrând clienții, angajații, investitorii și furnizorii.
Investind în capitalul social, o companie acționează responsabil și
229
etic. Investind în buna sa reputație, ea satisface cel mai bine nevoile
consumatorilor și răspunde așteptărilor societății.283
Termenul ,,crimă”, potrivit lui Becker, este suficient de
general pentru a acoperi toate contravențiile, nu numai crimele – cum
sunt omorul, jaful, și ultrajul fizic – dar și evaziunea fiscală, așa
numitele crime ale ,,gulerelor albe”, comerțul ilicit și alte
contravenții. Privită în linii mari, ,,crima” este o activitate economică
importantă sau o ,,industrie”, deși este aproape total neglijată de
economiști. Pedepsele nu-i afectează numai pe infractori ci și pe
ceilalți membri ai societății. Astfel, costul social total al pedepselor
este costul cu care sunt afectați infractorii plus costul sau minus
câștigul celorlalți membri ai societății.284
Tabelul 5.3 Diferențe între focusarea practicilor de responsabilitate socială:

IMM versus marile companii
IMM - uri Marile companii
Filantropie, altruism Perspectivă economică, orientare
strategică
Discreționaritate Abordare holistică
Relații mai strânse cu stakeholderii; Relații mai formale/distante cu

importanța comunității locale stakeholderii
Inspirație puternică, integrare slabă, Inspirație slabă, integrare puternică,

inovație moderată inovație slabă
Concepție etică, valorile proprietarului Orientare instrumentală, obiective

economice
Nesistematice, nestructurate, Sistematice, calculate, formalizate,
neformalizate măsurabile
Sursa: Vázquez-Carrasco, López-Pérez, 2012, citați de Radu Ogarcă -
,,Studiu privind identificarea și influențarea determinanților eticii deciziilor
în cadrul întreprinderilor mici și mijlocii din Regiunea Oltenia”, Editura
283
284
Gary S. Becker - ,,Comportamentul uman. O abordare economică”,
Editura ALL, București, 1994, pag. 44, 54
230
Astăzi, graţie exploziei mijloacelor de comunicare în masă şi
a Internetului, orice informaţie despre orice domeniu, poate fi
parcursă într-un timp record. Legislaţia din domeniul comercialului
se extinde într-un ritm unic. Transparenţa actuală presupune faptul că
promisiunile trebuiesc respectate. Consumatorii lumii aleg o marcă
sau alta mai mult în funcţie de responsabilitatea socială demonstrată
şi de atitudinea firmei faţă de personalul propriu, mai mult decât în
funcţie de alte criterii precum preţul, termenul de garanţie
(valabilitate) ş.a., iar puţine firme transnaţionale reuşesc să-şi
clădească o imagine fără cusur...
Angajații unei firme ar trebui să pună în aplicare etica de
afaceri, acel set de principii ce trebuiesc respectate în tranzacțiile
derulate. Prestigiul mărcii devine semnificativ pe piață și atunci când
este vorba de capitalul uman. Firmele cu o proastă reputație nu se pot
aștepta să aibă parte de angajați de primă mână. Orice firmă are o
responsabilitate socială, care reprezintă recunoașterea de către firmă
a felului în care deciziile sale de afaceri pot afecta societatea.
Termenul de responsabilitate socială este folosit uneori pentru a
descrie responsabilitatea firmei în fața comunității (preocupare
pentru problemele comunității – sponsorizarea unor evenimente,
donații ș.a.) și a mediului înconjurător (poluarea atmosferei, a solului
etc.). Totuși, el poate fi folosit și într-un sens mai larg, pentru a
include responsabilitatea firmei în fața clienților, angajaților
(siguranța angajatului, tratament corespunzător din partea celorlalți
angajați, diversitatea – proporția M/F, șanse egale, prevenirea
hărțuirii sexuale) și acționarilor/creditorilor ei (prevenirea
contradicțiilor provocate de salariile excesive ale managerilor).
Responsabilitatea unei firme în fața clienților merge dincolo de
furnizarea bunurilor sau serviciilor. Astfel, putem vorbi despre
responsabilitatea în procesul de producție (produsele trebuie să
garanteze protecția clientului), responsabilitatea în procesul de
vânzare (fără publicitate falsă). În acest sens, firmele își stabilesc un
cod al eticii, își monitorizează reclamațiile și sunt sensibile la
feedbackul clienților.285
285
Sorina Gârboveanu, Daniela Popescu - ,,Negocierea și organizarea
afacerilor”, Editura Universitaria Craiova, 2001, pag. 252-271
231
Afacerile economice internaționale se derulează în economia
reală și au drept motivație valorificarea resurselor (materiale,
financiare și umane) în procese de schimb (comerț) și transformare
(producție). În domeniul afacerilor economice internaționale se
disting tranzacțiile comerciale internaționale, respectiv operațiunile
internaționale în sfera comerțului, și operațiunile internaționale în
sfera producției, în principal investițiile străine directe.286
Etica în afacerile economice internaționale este acea parte a
eticii în afaceri care are ca obiect de activitate problemele de ordin
moral ce apar la nivel internațional. Ca parte a eticii aplicate (și,
implicit, a filosofiei), cuprinde raționamentele morale referitoare la
problemele amintite anterior, precum și diverse aspecte teoretice care
vizează explicarea și justificarea acestor raționamente.
Potrivit unei definiții larg dezbătute, etica în afacerile
internaționale se referă la dimensiunea etică a oricărei relații de
afaceri dintre două sau mai multe țări sau dintre parteneri privați din
state diferite, accentul punându-se, în special, pe îndatoririle morale
ale CMN.287 Etica în afacerile internaționale vizează un cod de
conduită moralmente acceptabil al persoanelor cu atribuții
decizionale și executive, aflate pe diferitele trepte ierarhice ale unei
firme care își desfășoară activitatea nu numai în cadru domestic
(național), ci și în alte țări.288
În plan științific, există numeroase controverse referitoare la
modul în care trebuie tratate aspectele etice internaționale: fie ca o
extrapolare a abordărilor naționale la nivel internațional, fie dintr-o
perspectivă etică neutră la nivel mondial. La fel de veritabil este și
fapul că valorile și principiile morale variază fundamental de la o
286
Popa, I., 2002, p. 12, apud Irina-Eugenia Iamandi, Radu Filip - ,,Etică și
287
Frederick, R. E., 2001, p. 281, definiție elaborată de Richard T.
DeGeorge, apud Irina-Eugenia Iamandi, Radu Filip - ,,Etică și
288
Crăciun, D., 2004, apud Irina-Eugenia Iamandi, Radu Filip - ,,Etică și
Economică, București, 2008, pag. 74-75
232
cultură la alta, ceea ce este etic într-un anumit spațiu geografic
putând fi apreciat drept imoral în alt unghi al lumii.
Unele firme resping ceea ce nu este riguros onest. Fiecare
cultură, având propriile sale valori, credinţe, cutume şi
comportamente etice, îşi defineşte comportamentele etice în mod
diferit, în funcţie de diversele zone gazdă ale globului. Spre exemplu,
unor responsabili de firme le poate părea moral să-şi jubileze
profitabilitatea exploatând munca copiilor, sau tranzacţionând ouă
care nu au nimic în comun cu găina.289
289
Există un număr estimat de 246 milioane de copii care lucrează. Aproape
trei sferturi dintre aceştia muncesc în situaţii periculoase - în mine, cu
substanţe chimice şi pesticide, în agricultură, sau manipulează maşini
periculoase. Ei sunt peste tot, dar invizibili, în spatele zidurilor din atelierele
de lucru şi în plantaţii. Milioane de fete lucrează ca servitoare şi sunt în mod
deosebit vulnerabile la exploatare şi abuz - acestea pot fi traficate (1,2
milioane euro), devenite sclave în contul datoriei sau alte forme de sclavie
(5,7 milioane euro), forţate să se prostitueze şi pentru a lucra în industria
pornografică (1,8 milioane de euro), să participe la conflicte armate (0,3
milioane de euro) sau în alte activităţi ilicite (0,6 milioane de euro). Cei mai
mulţi copii (cel puţin 70%) lucrează în agricultură. Asia-Pacific are cel mai
mare număr de copii care lucrează în grupa de vârstă de 5 şi 14 ani: 127.3
milioane (19% dintre copiii care lucrează în regiune). Africa Sub-Sahariană
avea 48 de milioane de copii ,,de lucru”, adică un copil din trei, sub 15 ani
(29%). America Latină şi Caraibe, cu muncitori copii, aproximativ 17.4
milioane (16% din copiii care lucrează în regiune). Cincisprezece procente
din copiii din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. Aproximativ 2,5
milioane de copii, în ţările industrializate şi ţările în tranziţie. Sursa:
http://www.unicef.org/french/, 2010
Iată și unele date recente: 17.000 de copii mor în fiecare zi, cea mai mare
parte din cauze pot fi prevenite sau tratabile; nașterile de aproape 230 de
milioane de copii sub 5 ani în întreaga lume (aproximativ unul din trei), nu
au fost înregistrate oficial, lipsindu-i de dreptul la un nume și naționalitate;
2,5 miliarde de oameni nu au acces la salubrizare îmbunătățită; din
aproximativ 35 milioane de persoane care trăiesc cu HIV, peste 2 milioane
sunt 10-19 de ani, iar 56 % dintre ei sunt fete; la nivel global, aproximativ o
treime dintre femei cu vârste cuprinse între 20 și 24 au fost mirese pentru
copii; la fiecare 10 minute, undeva în lume, o fată adolescentă moare ca
urmare a violenței; aproape jumătate din totalul deceselor la copii sub vârsta
de 5 sunt imputabile subnutriției, traducându-se în pierderea inutilă de
233
Etica în afacerile internaționale trebuie să identifice în ce
măsură există anumite practici morale care transced toate culturile
(dacă există) și cum trebuie acestea abordate la nivel global. Astfel,
două aspecte strict legate de acest subiect sunt: (1) relativismul etic,
potrivit căruia nicio etică culturală nu este superioară alteia, numai
valorile și practicile locale sunt în măsură să determine ce este drept
sau nedrept, și (2) imperialismul etic, care pornește de la premisa că
anumite adevăruri absolute, proprii unei culturi, se aplică
pretutindeni, iar valorile universale străbat culturile în determinarea a
ceea ce este drept sau nedrept. Punctul de vedere corect și obiectiv
care trebuie să guverneze relațiile de afaceri la nivel internațional
este situat undeva între cele două extreme.290
Dezbaterile cu privire la etică în afacerile economice
internaționale converg către activitatea de piață a CMN. La rândul
lor, CMN ridică câteva probleme etice, precum mita și corupția,
exploatarea forței de muncă a minorilor din țările sărace,
contaminarea mediului, dar și etica folosirii resurselor naturale,
obligațiile țărilor bogate față de națiunile sărace, moralitatea și
aproximativ 3 milioane de vieți tinere pe an.

http://www.unicef.org/statistics/, 08.03.2015
O legendă spune că în China se poate falsifica orice: de la branduri de
haine, automobile, până la biciclete pliabile sau iPhone-uri. În China există
şcoli care predau o varietate de tehnologii de fraudă; chiar şi ouăle pot fi
fabricate din materiale chimice. Ouăle false se fac din carbonat de calciu,
amidon, răşină, gelatină, alumină şi alte produse chimice. De ce se falsifică
ouăle? Costul oului fals e de doar 0.55 Yuan/kg, în timp ce ouăle reale costă
5.6 Yuan/kg.
Sursa: http://think.hotnews.ro/ouale-chinezesti-facute-de-mana-omului-au-
ajuns-si-in-romania.html şi http://www.feminis.ro/divertisment/filozofie-de-
viata/chinezii-falsifica-ouale-6828, 2010
290
Afacerile Internaționale”, material realizat de IFI, iunie 2013, pag. 4 și
2008, pag. 75
234
echitatea sistemului economic internațional, diminuarea păturii de
ozon a atmosferei și supraîncălzirea planetei.
Lumea este plină de oameni ocupați, ale căror vieți sunt
ticsite cu programări și obligații materialiste. Planeta noastră este
bolnavă și, chiar dacă nu este încă în flăcări, ea se încălzește într-un
ritm periculos. Evidența științifică nu lasă nicio îndoială în ceea ce
privește primejdiile pe care continuarea focalizării pe valorile și
obiectivele atât de proeminente ale culturii hiperkinetice, consumiste
și orientate pe profit de astăzi le exercită asupra mediului
înconjurător. Este evident faptul că oamenii, cu cât apreciază mai
mult banii, imaginea, poziția socială și realizările personale, cu atât
sunt mai indiferenți față de celelalte viețuitoare și mai puțini
preocupați să recicleze, să stingă lumina din încăperile nefolosite, să
meargă pe jos ori cu bicicleta.
Oamenii ar trebui astfel să se focalizeze pe valorile și pe
obiectivele ,,intrinseci” – cele centralizate pe acceptarea de sine
(evoluția personală și urmărirea unor interese specifice individului),
afilierea (relații strânse cu familia și prietenii), sănătatatea fizică, și
sentimentul de comuniune (contribuții aduse lumii). Astfel, o
reorientare către valorile intrinseci va putea fi benefică prosperității
omului: în timp ce studiile arată că aspirațiile materialiste,
individualiste sunt asociate atât cu o satisfacție a vieții și un grad de
fericire mai reduse, cât și cu depresie și anxietate mai pronunțate,
valorile și aspirațiile intrinseci promovează un grad al bunăstării mai
ridicat.291
Ca și etica în general, etica în afacerile internaționale
include următoarele trei categorii:292
1. Etica descriptivă, ce constă în descrierea practicilor etice
din diferite părți ale lumii;
291
2009”, Editura Tehnică, București, 2009, Tim Kasser - ,,Schimbarea
valorilor ca răspuns la schimbarea climatică”, pag. 170-174
292
2008, pag. 75
235
2. Etica comparativă, care compară și evidențiază
diferențele dintre teoriile și practicile etice din diverse
țări sau culturi;
3. Etica normativă, cea care se străduiește să formuleze și
să justifice normele, principiile și valorile care ar trebui
țintite de către firme în cadrul negocierilor și al
activităților internaționale.
Infrastuctura etică reprezintă ansamblul de elemente ori
relaţii socio-economice, interconectate şi interdependente, care
condiţionează sau determină, îmbunătăţeşte şi consolidează principii,
standarde şi conduite organizaţionale etice.293
Privind convergența principiilor și valorilor morale ce
trebuie respectate și încurajate de către CMN și de către agenții
economici internaționali, dăm următoarele exemple:294
 OIM a promulgat o ,,Declarație cu privire la
întreprinderile multinaționale și la politica lor socială”, 2006, care
tratează, în special, aspectele sociale legate de angajarea forței de
muncă în cadrul CMN;
 Organizația Națiunilor Unite pentru Cooperare și
Dezvoltare Economică (OECD) a redactat un cod
interguvernamental de conduită pentru CMN, ,,Declarația cu privire
la investițiile internaționale și întreprinderile multinaționale”, 2000,
ce indică anumite linii de conduită pentru CMN care investesc în țări
străine (McHugh, F. P., 1991, p. 67);
 Asociația formată din firme americane, europene și
japoneze, reunită la Caux, în Elveția, stabilindu-se normele
cunoscute sub denumirea ,,Principiile Mesei Rotunde de la Caux”
(CRT), 1994, bazate pe ideea demnității umane și pe conceptul
293
294
236
japonez ,,kyosei”295 – dreptul de trăi și a munci împreună pentru
binele comun;
 Camera Internațională de Comerț de la Paris
consideră că CMN ar trebui să respecte un cod unic de conduită
etică, elaborând în acest sens ,,Codul internațional pentru aplicarea
unui tratament corect investițiilor străine”, 1949, prin care se
stabilesc standarde de corectitudine și imparțialitate pentru
investitorii străini și pentru guvernele țărilor gazdă și ale țărilor de
origine.
În acest context, putem enumera principiile de guvernare
Caux Round Table (CRT), reunită pentru prima dată în anul 1986.
Principiul fundamental de guvernare: ,,Puterea publică aparține
comunității și este oferită de comunitate celor care guvernează, cu
scopul ca aceștia să îi protejeze interesele.”
Principii generale de guvernare:
 Dezbaterea publică a problemelor etice trebuie să
ghideze modul în care este folosită puterea publică;
 Ordinea publică trebuie să servească tuturor celor
care acceptă responsabilitățile civice;
 Funcționarii publici trebuie să nu abuzeze de poziția
pe care o dețin, să se abțină de la acte de corupție și
să dea dovadă de integritate personală;
 Siguranța cetățenilor, libertățile individuale și
dreptul de proprietate reprezintă fundamentul
dreptății individuale;
 Instituțiile statului trebuie să producă dreptate;
 Bunăstarea generală trebuie să aibă drept scop
bunăstarea fiecărui cetățean;
295
Conceptul ,,kyosei” are puternice rădăcini budiste. Pornește de la idea că
vietățile de orice fel sunt interdependente; că nimeni și nimic nu poate
viețui complet separat de ceilalți; că acțiunile noastre au consecințe care, cu
sau fără voia noastră, ne trag după ele în viața celorlalți; că, în mod
asemănător acțiunile celorlalți influențează experiența noastră despre lume.
În consecință, filosofia kyosei respinge tocmai ipoteza pe care se
construiește teoria darwinismului social a lui Herbert Spencer, invocată
pentru justificarea capitalismului sălbatic.
237
 Transparența în guvernare face posibilă răspunderea
guvernanților;
 Cooperarea internațională permite o creștere a
prosperității naționale.
Figura 5.2 Implementarea principiilor de guvernare: cele 12 standarde

fundamentale de bune practici
Companii
Investiții de portofoliu
Prosperitate
Investiții străine directe
Exporturi
Microcredite
Caritate
Sărăcie
Guverne
Drept de Stat de Cele 12 standarde
proprietate drept de bune practici
Cele 12 standarde de bune practici acoperă următoarele

domenii de activități financiare și antreprenoriale:
1. Transparență în politicile monetare și financiare;
2. Transparență în politicile fiscale;
3. Publicarea informațiilor de interes public;
4. Sistemul contabil al agenților economici;
5. Guvernarea corporatistă;
6. Procedurile de insolvabilitate și de reorganizare a
companiilor în scopul minimizării pierderii investitorilor;
238
7.Rambursarea împrumuturilor la bancă;
8.Combaterea practicilor de spălare a banilor;
9.Supravegherea bancară;
Reglementarea piețelor de valori imobiliare;
10.
Supravegherea companiilor de asigurări.
11.
Cele șapte principii generale de acțiune în afaceri CRT sunt:
1. În ceea ce privește responsabilitățile în afaceri: dincolo
de acționari, avem responsabilități față de toate grupurile
cointeresate;
2. În ceea ce privește impactul economic și social al
mediului de afaceri: pentru inovație, dreptate și
comunitate globală;
3. În ceea ce privește comportamentul în afaceri: de la
litera legii către un spirit de încredere;
4. Respectarea legilor și a normelor morale;
5. Susținerea comerțului multilateral;
6. Respect față mediul înconjurător;
7. Respingerea operațiunilor comerciale ilicite.296
 Institutul Internațional de Etică în Afaceri
(International Business Ethics Institute) propune firmelor de talie
mondială trei principii de bază ale eticii în afacerile
internaționale:297
1. Integrarea. Etica în afaceri trebuie să pătrundă în toate
aspectele culturii organizaționale și să se reflecte în sistemele
manageriale. Firmele trebuie să debuteze cu integrarea eticii în
fixarea obiectivelor și în practicile de recrutare, angajare și de
promovare a personalului.
2. Implementarea. Comportamentul etic nu este doar un
296
134, 141, 144-145
297
Fiecare dintre aceste trei principii, sunt desigur, perfectibile (n.a.)
Crăciun, D., 2004, tradus din Mitchell, C., 2003, p. 45, apud Irina-Eugenia
afacerile internaționale”, Editura Economică, București, 2008, pag. 77-78
239
concept, ci reclamă un efort de implementare a unui plan de
schimbare de atitudine în diferitele compartimente de activitate ale
unei corporații.
3. Internaționalizarea. Internaționalizarea mereu mai
accentuată este necesară pentru orice afacere de succes din secolul
al-XXI-lea. Clarificarea propriei definiții a integrității ce transcede
granițele naționale este necesară pentru orice corporație care
operează pe piața globală, având drept rezultat un program de acțiune
și un cod etic fără culoare specific culturală, ce nu solicită modificări
de esență atunci când se aplică în contexte globale.
În general, lucrările de specialitate tratează diferite aspecte
ce țin de etica în afacerile internaționale, referindu-se la câteva
chestiuni, cum ar fi:298
 Mita și corupția.
 Probleme care vizează angajarea forței de muncă și
aspectele legate de personal.
 Practicile de marketing și protecția consumatorilor.
 Impactul asupra economiilor și dezvoltării țărilor -
gazdă.
 Efectele asupra mediului natural.
 Impactul cultural al operațiilor transnaționale.
 Relațiile cu guvernele țărilor-gazdă.
 Relațiile cu țările de origine. Activitățile CMN, fiind
desfășurate pe o piață globală, nu mai pot fi lesne monitorizate și
reglementate de către statele naționale. Se consideră că, actualmente,
cea mai mare parte a guvernelor naționale dețin o putere limitată
asupra actorilor privați ce acționează la scară globală, și nu au
capacitatea de a impune acestor firme respectarea standardelor legale
și etice. Desigur, legile naționale se exercită doar pe teritoriul statului
în cauză, iar în multe situații, CMN acționează libere de orice
constrângeri legale atunci când tranzacționează în multe țări, mai cu
seamă acolo unde legile sunt permisive. Problema moralității unor
298
Afacerile Internaționale”, material realizat de IFI, iunie 2013, pag. 5-6
240
astfel de practici este extrem de controversată la nivel mondial, iar
soluția ar fi înființarea unui organism internațional care să
reglementeze imparțial toate aspectele privind dreptatea
internațională și redistribuirea bunăstării.
Diferite culturi determină de exemplu, dacă practici precum ,,paharul de

vin” (,,pots-de-vin”) sunt acceptabile; niponii numesc ,,kuroi kiri” (,,bruma
groasă”) ,,hanagusuri” sau ,,zoushuuwai”, americanii ,,grease”, britanicii
,,bribery”, coreenii, ,,ne mul”, indienii ,,rishwat”, kenienii ,,kitu kidogo”,
cei din Africa de Vest ,,dash”, nemţii ,,schmiergeld” (,,ban gras”),
mexicanii ,,mordida”, argentinienii ,,diego”, brazilienii ,,jeitinho”, în
Honduras ,,pajada”, italienii ,,bustarella” (,,plic mic”), rușii numesc ,,na
leva”, chinezii ,,hongbao”, şi în toate traducerile acest exemplu se numeşte
,,bakchich” sau ,,arr-aam” - termen arab (Orientul Mijlociu) sau, în limba
română ,,mită” sau ,,bacșis”, care desemnează atenţia bănească cu rol în
gresarea tuturor rotiţelor tranzacţiei.
Definită în sens general, corupția reprezintă abaterea de la

normele morale. Frecvent, în categoria actelor de corupție sunt
incluse: mita, nepotismul, escrocheria, delapidarea, utilizarea pentru
scopuri personale a unor resurse ce nu aparțin mediului respectiv.
Corupția înflorește, adesea, acolo unde există o guvernare de proastă
calitate, conflicte violente sau acolo unde controlul statului și al
reglementărilor sale nu poate fi pus în operă într-un mod eficient.299
Mita și corupția creează un mediu de afaceri nesigur și
reprezintă o problemă cu implicații deosebit de costisitoare pentru
CMN care nu doresc să suporte această ,,cheltuială suplimentară” și
care se confruntă cu alți concurenți multinaționali dispuși să o facă,
pentru a câștiga contracte și a încheia afacerile dorite. De pildă,
potrivit estimărilor BM, corupția generalizată poate diminua ritmul
de creștere al unei țări cu până la 1% în comparație cu alte țări situate
le același nivel de dezvoltare economică și socială, dar cu o corupție
diminuată. În plus, corupția are un preț foarte mare pentru păturile
299
2008, pag. 80-82
241
cele mai sărace. Câteva dintre costurile corupției sunt creionate în
tabelul ce urmează.
Tabelul 5.4 Costurile corupției în lume

Activitatea coruptă Costul economic
Costul taxelor suportate de
Funcționarii guvernamentali acceptă întreprinzători cresc cu un procent
bani pentru a elibera licențe care variază între 3-10% peste
taxele percepute oficial
Organizațiile mafiote, cu încuviințarea Bunurile se vând la prețuri cu
oficialilor locali, controlează și stabilesc 15-20% peste prețurile normale
prețurile pe piață
Colectorii de taxe și impozite permit Veniturile de la bugetul statului
declararea de venituri subevaluate în din impozite și taxe se reduc cu
schimbul mitei până la 50%
Oficialii guvernamentali comandă bunuri de Produsele și serviciile publice
utilizare industrială scumpe sau astfel rezultate au prețuri cu 20-
supraevaluează/suprafacturează lucrări 100% mai mari decât este
publice, în schimbul unor ,,comisioane” necesar
Sursa: Bradley, Frank, International Marketing Strategy, Prentice Hall
(UK) Ltd., London, 1995, p. 171, citat în Danciu, V., 2001, p. 515
Oferirea de ,,cadouri” în schimbul unor comenzi este

frecventă şi accesibilă în numeroase ţări, dar respinsă în altele.
OCDE300, la care au aderat majoritatea ţărilor industrializate,
condamnă ,,paharul de vin”. Recent, peste 800 de specialişti au fost
300
Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) -
organizaţie internaţională a acelor naţiuni dezvoltate care acceptă principiile
democraţiei reprezentative şi a economiei de piaţă libere. Organizaţia îşi are
originile în anul 1948, sub numele de ,,Organisation for European
Economic Co-operation” (OEEC) - Organizaţia pentru Cooperare
Economică Europeană, pentru a ajuta la administrarea planului Marshall
pentru reconstrucţia Europei după cel de-Al Doilea Război Mondial. Mai
târziu, calitatea de membru a fost extinsă pentru statele din afara Europei,
iar în 1961 s-a reformat, luând numele de ,,Organisation for Economic Co-
operation and Development” (OECD). OCDE este un forum unic, unde
guvernele a 30 de democraţii conlucrează pentru a răspunde provocărilor
economice, sociale, a celor ce ţin de globalizare şi de exploatare a
oportunităţilor globalizării.
242
însărcinaţi cu identificarea ţărilor în care această practică este cea
mai răspândită. Cele mai atinse sunt Rusia, China, urmate de Taiwan
şi Coreea de Sud, iar cele mai ,,curate” ţări sunt Australia, Suedia,
Elveţia, Austria şi Canada.
Mulți dintre noi ar trebui să recunoaștem faptul că multe
dintre mărcile preferate își trag seva profitului din exploatare, munca
copiilor, cooperarea cu dictaturile militare, distrugerea mediului
ambiant și maltratarea animalelor. Tot mai mulți semeni vor să ia
atitudine împotriva supremației fictive a CMN, printr-un consum
conștient și mai cu seamă printr-un comerț politic. Misiunea ar fi
decriptarea relațiilor dintre politica economică globalizată și
exploatarea de netăgăduit a CMN, care se apără, spunând că nu este
vina lor că dictatorii corupți încalcă drepturile omului sau că în țările
paupere predomină standarde economice și sociale joase. Totuși,
multe dictaturi corupte își datorează existența prin interesele de
afaceri ale CMN și în spatele unor instituții precum OMC sunt
interese și lobby pentru a împiedica adoptarea unor legi pentru
protecția mediului înconjurător și protecție socială, la capătul cărora
sunt firme de marcă.301
O marcă ce are de recuperat în imaginea sa este Nike. Încă
de la mijlocul anilor 1990, au fost filmați copii pakistanezi ce coseau
logo-ul Nike, ,,Swoosh” pe mingi de fotbal sau indignarea față de
condițiile de muncă din fabricile din Asia și America Latină și a
cazurilor de exploatare și tratamente aplicate minorilor.302 Revolta a
culminat cu boicotul a 200 de adolescenți între 11 și 13 ani, așezați
în fața ,,Nike-Town” din New York. Copiii au golit sacii de gunoi cu
pantofi sport uzați, de față cu mass-media. O fetiță afro-americană
de 13 ani din Bronx a privit camerele de luat vederi și a rostit: ,,Nike,
noi te-am creat, noi te vom distruge!”303
301
Potrivit Institutului pentru Studii Politice din Washington, printre cele
mai mari puteri economice din lume se situează mai multe firme decât state.
302
,,Maxima debetur puero reverentia”. ,,Unui copil trebuie să i se arate cel
mai mare respect”. Iuvenalis Decimus Iunius (aprox. 60 d.Hr. – aprox. 135
d.Hr.), poet satiric roman, Satyrae, 14, 47
303
Intrigile concernelor internaționale”, Editura Aquila, Oradea, 2004, pag. 8-
9, 21-22, 63
243
CMN trebuie să devedească integritate morală în afacerile
internaționale, prin respectarea a șase condiții, astfel:304
 Să acționeze în conformitate cu un set de valori de
bază, pe care și le asumă, acestea fiind considerate norme minime;
 Să respecte alte reguli morale evidente, cum ar fi
evitarea concurenței distructive cu terții și respectarea obiceiurilor,
cutumelor și culturilor țărilor gazdă;
 Să încheie contracte cu bună credință și în beneficiul
tuturor părților;
 Să ofere condiții mai favorabile țărilor în curs de
dezvoltare – responsabilitatea morală a țărilor mai bogate față de
cele mai sărace și responsabilitatea CMN față de țările gazdă;
 Să includă considerente etice, ca o parte integrantă,
în planificarea strategică;
 Să acorde fiecărei părți interesate ceea ce i se
cuvine.
Temele abordate cu predilecție în cadrul eticii europene în
afaceri se referă la:305
 Drepturile și obligațiile angajaților, clienților,
furnizorilor și acționarilor, precum și consecințele
activităților industriale asupra mediului înconjurător;
304
Thomas Donaldson tratează problematica responsabilității sociale a
CMN, în corelație cu cele zece drepturi fundamentale ale omului: (1)
dreptul la libertatea de mișcare; (2) dreptul de proprietate; (3) dreptul de a
nu fi supus torturii; (4) dreptul de a fi judecat corect/imparțial; (5) dreptul la
un tratament corect, nediscriminatoriu; (6) dreptul la siguranță și integritate
fizică; (7) dreptul la libertatea de exprimare și de asociere; (8) dreptul la o
educație minimă; (9) dreptul de a se implica în viața politică; 10) dreptul la
subzistență. POSDRU/92/3.1/S/62002, ,,Stimularea spiritului
antreprenorial și a mediului de afaceri prin îmbunătățirea performanțelor
întreprinderilor și dezvoltarea competențelor manageriale și
antreprenoriale”, Curs ,,Etica în Afacerile Internaționale”, material realizat
de IFI, iunie 2013, pag. 6-7
305
244
 Practicile de marketing și publicitatea;
 Funcțiile statului în cadrul relațiilor economice
internaționale.
Cele mai importante elemente ale climatului etic al unei
organizații se referă la:306
 Comportamentul și sprijinul managementului de vârf;
 Obiectivele realiste ale companiei;
 Comunicarea eficientă în plan vertical și orizontal;
 Programele de etică;
 Pregătirea și instruirea în domeniul eticii;
 Procesele care conduc la luarea unor decizii etice;
 Impunerea unor sancțiuni disciplinare pentru încălcarea
normelor etice;
 Utilizarea anumitor mecanisme pentru a denunța existența
unor practici corupte sau ilegale în cadrul organizației;
 Codurile de conduită etică ale companiilor.
Promovarea comportamentului etic în afaceri asigură:307
 Susținerea libertății, creșterii și dezvoltării fiecărui
angajat;
 Încurajarea unui regim echilibrat de muncă;
 Protejarea sănătății și siguranței angajaților;
 Crearea unui mediu de lucru fără discriminări;
 Comunicarea deschisă;
 Atitudine pozitivă față de semeni și față de
realizările lor.
În acest sens, se cuvine amintită definiția revizuită a teoriei
clasice a afacerilor, elaborată de Norman E. Bowie și Ronald F.
306
Afacerile Internaționale”, material realizat de IFI, iunie 2013, pag. 8-9
307
245
Duska:308 ,,Principala responsabilitate a afacerilor este de a aduce
profit pentru proprietarii lor, dar acest scop nu trebuie urmărit
apelându-se la coerciție sau înșelăciune, iar drepturile tuturor celor
care au o contribuție la respectiva afacere trebuie respectate, printr-
un tratament corect, imparțial și nediscriminatoriu, care să
compenseze daunele produse în trecut, care să nu dăuneze și care,
atunci când este necesar, să prevină (apariția) răul(ui)”.
Necesitatea eticii în afaceri este argumentată de prezența
unui număr mare de instituții, organizații ori centre specializate, ce
au ca principal obiect de activitate propăvăduirea eticii în afaceri.
Iată câteva dintre aceste centre:309
1. International Business Ethics Institute, organizație
particulară, non–profit, educațională și non-politică. A debutat în
1994, ca răspuns la nevoia acută de transnaționalism din domeniul
eticii afacerilor. Dispune de un sediu central la Washington DC și
două birouri, la Londra și în Brazilia.310
2. Institute of Business Ethics, fondat în 1986 de către
308
Bowie, N. E., Duska, R. F., 1990, p. 42, apud Irina-Eugenia Iamandi,
Radu Filip - ,,Etică și responsabilitate socială corporativă în afacerile
309
Enumerate în lucrarea Irina-Eugenia Iamandi, Radu Filip - ,,Etică și
Economică, București, 2008, pag.106-110
310
Institutul ,,Etică în Afaceri Internaționale” (IBEI) este o organizație
educațională non-profit, care a fost înființată în anul 1994 ca răspuns la
nevoia tot mai mare de transnaționalitate în domeniul eticii și integrității
organizaționale. IBEI a fost prima organizație dedicată în a ajuta
organizațiile să dezvolte etică globală și programe de integritate. Astfel,
IBEI: este specializat în programe de integritate și etică la nivel mondial;
ajută organizațiile multinaționale să privească dincolo de granițele naționale
atunci când se analizează probleme de integritate, etică și responsabilitate;
asistă organizații internaționale în a defini integritatea care transcende
granițe geografice și culturale. IBEI a asistat numeroase corporații în
elaborarea, revizuirea și punerea în aplicare a unor coduri globale eficiente.
IBEI este furnizorul de formare etică pentru publicul multicultural și
multilingv, prezent în peste 60 de țări de pe aproape fiecare continent.
IBEI are sediul în Washington, DC, și menține un parteneriat cu Institutul
de Etică a Afacerilor din Londra. http://business-ethics.org/, 08.03.2015
246
Neville Cooper, Londra, ca o organizație de caritate, pentru a
promova standarde ridicate cu privire la etica în corporații.311
3. European Business Ethics Network, singura rețea
internațională care se ocupă exclusiv cu promovarea eticii europene
în afaceri. Organizație nonprofit, înființată în Olanda, Nijenrode,
1987, cu 18 centre: Austria, Cipru, Olanda, Finlanda, Belgia, Franța,
Germania, Grecia, Irlanda, Israel, Italia, Polonia, Portugalia,
Scandinavia, Spania, Elveția, Turcia, Ukraina.312
4. Society for Business Ethics, inaugurată în 1980 la
Chicago.
5. International Society of Business, Economics and Ethics,
prima asociație profesională internațională, dedicată exclusiv
studiului afacerilor, economiei și eticii.
6. Council for Ethics in Economics, asociație internațională
a liderilor aparținând diferitelor profesii, înființată la finele anilor
ʼ70, în Ohio.
7. Institute of Business and Professional Ethics, înființat în
1985, la Chicago.
8. Ethics Resource Center, organizație educațională
nonprofit, apolitică, cu sediul la Washington, care militează pentru o
lume în care indivizii și organizațiile acționează cu integritate.
De remarcat în acest context, ființarea Convenția Națiunilor
Unite împotriva Corupției (UNCAC) - convenție multilaterală
negociată de membre ale ONU. Este primul instrument global de
forță juridică anti-corupție internațional. A fost redactată la 31
octombrie 2003, semnată la 09 decembrie 2003, cu sediul la Mérida
și New York. Devine eficace la 14 decembrie 2005. Membrii
semnatari sunt în număr de 140, dintr-un total de 175 de părți. În cele
71 de articole împărțite în 8 capitole, UNCAC prevede că statele-
părți să pună în aplicare o serie de măsuri de combatere a corupției,
care pot afecta legile lor, instituții și practici. Aceste măsuri vizează
311
Pentru detalii, vizitați http://www.ibe.org.uk/
312
Declarativ, misiunea ei este de a promova etica și excelența în afaceri,
pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la provocările etice pe
piața mondială și pentru a permite un dialog privind rolul afacerilor în
societate. http://www.eben-net.org/
247
prevenirea corupției, care incriminează anumite comportamente,
consolidarea aplicării dreptului internațional și cooperarea judiciară,
oferind mecanisme legale eficiente de recuperare a activelor,
asistență tehnică și schimb de informații, precum și mecanismele de
punere în aplicare a Convenției, inclusiv Conferința Statelor-părți la
Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva Corupției (CoSP).
Biroul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate (UNODC)
promovează convenția și punerea sa în aplicare. Ziua Internațională
Anticorupție se sărbătorește anual, la 9 decembrie.
În ultima decadă, nevoia de a avea un cadru comun pe baza
căruia să se construiască sistemele de management al eticii şi
conformităţii s-a manifestat din ce în ce mai acut. Dincolo de tema
profesionalizării şi certificării celor care se ocupă de managementul
eticii şi conformităţii, diferite entităţi au elaborat aşa-numitele
,,standarde” pentru infrastructura etică. Cele mai cunoscute şi
utilizate dintre acestea, care sunt de altfel şi cele mai vechi, au fost
dezvoltate de Open Compliance and Ethics Group (OCEG), o
organizaţie non-profit din Statele Unite care oferă consultanţă celor
mai performante companii la nivel internaţional. Astfel, Red Book
2.0 (GRC Capability Model)313 este o structură care propune o
abordare integrată a guvernării organizaţionale, managementului
riscurilor şi conformităţii. Varianta 2.0, adoptată în 2009, este
construită pe 8 piloni şi este cel mai cuprinzător set de recomandări
care acoperă cele 3 arii amintite anterior. Cei 8 piloni care stau la
baza modelului GRC sunt: Context & Cultură; Organizare &
Conducere; Evaluare & Aliniere; Prevenire & Promovare; Detectare
& Discernere; Răspuns & Soluţionare; Monitorizare & Măsurare;
Informare & Integrare. OCEG a dezvoltat un instrument
complementar, Burgundy Book, care conţine un set de elemente ce
ajută companiile să evalueze forma şi modul de funcţionare a
proceselor de guvernare organizaţională, management al riscurilor şi
conformitate. De asemenea, au fost introduse şi proceduri menite să
ofere o evaluare coerentă şi fişe de lucru pentru a sprijini procesul de
evaluare.
313
Pentru detalii, vizitați http://www.oceg.org/resources/grc-capability-
model-red-book/
248
ISO26000 (International Organization for Standardization
www.iso.org/iso/social_responsibility), în ciuda denumirii, nu este
un standard. Acest lucru înseamnă că nu există un proces de
certificare a companiilor care se conformează prevederilor sale. El
funcţionează mai degrabă sub formă de recomandare: companiile
care vor să se conformeze recomandărilor sale nu trebuie decât să
demareze procesul de implementare. Pe de altă parte, ISO26000 se
referă la responsabilitatea socială şi nu la instituţionalizarea eticii în
organizaţii. ECS2000 este un ,,standard” dezvoltat de un centru de
cercetare din Japonia, Business Ethics&Compliance Research
Centre, cu scopul de a servi companiilor din Sud-Estul Asiei drept
certificare a modului responsabil în care fac afaceri. ECS2000 nu
reprezintă o obligaţie, ci se bazează pe aderarea voluntară a
companiilor. Prin comparaţie cu RedBook 2.0, ECS2000 este mult
mai vag şi nu conţine indicatori la un nivel atât de înalt de
detaliere.314
La rândul său, Coaliția pentru Economii Responsabile față
de Mediu (CERES), organizație ce militează pentru protejarea
mediului, promovează o suită de standarde ce trebuie respectate de
către firme.315 Social Accountabillity International (SAI) a dezvoltat
SA8000, un set de standarde similare ISO, pe care le-a promovat cu
precădere producătorilor din țările în curs de dezvoltare.316
314
Sursa:
http://www.transparency.org.ro/politici_si_studii/studii/integritatea_mediu_
afaceri/StudiuCIB.pdf
315
CERES mobilizează o rețea puternică de investitori, companii și grupuri
de interes public pentru a accelera și extinde adoptarea de practici de afaceri
durabile și soluții pentru a construi o economie globală sănătoasă. A fost
fondat de un mic grup de investitori din 1989, ca replică la deversarea de
petrol din vasul Exxon Valdez. Pentru detalii, vizitați http://www.ceres.org/
316
SAI este o organizație non-guvernamentală, internațională, dedicată
îmbunătățirii locurilor de muncă și a comunității prin dezvoltarea și
implementarea standardelor responsabile social. În 1997, SAI a lansat SA
8000 (Social Accountability 8000) - un standard voluntar pentru locurile de
muncă, pe baza convențiilor OIM și ONU, care este în prezent utilizat de
249
Firmele care ţin cont de un cod al onoarei sunt medaliate. De
exemplu, Institutul Reputaţiei şi Organizaţia Harris Interactive317
sondează opinia publică despre firmele care sunt demne de admiraţia
semenilor. Conform acestui institut, cele şase dimensiuni ale forţei
managementului reputaţiei unei firme, constau în:
 creşterea vânzărilor;
 securitatea angajaţilor talentaţi;
 atragerea confianţei învestitorului (-ilor);
 asigurarea premiselor de dezvoltare a afacerii;
 câştigarea posturii de lider de piaţă;
 construirea de parteneriate/relaţii de încredere cu
investitorii.
Toate aceste şase dimensiuni fac referire la relaţiile
emoţionale, la producţie şi la serviciile ataşate, la performanţele
financiare, la responsabilitatea socială şi la atmosfera la locul de
muncă, precum şi la viziunea de lider al pieţei.
În iarna anului 2011, ,,The New Yorker” a publicat o
caricatură cu un senescent, întâlnindu-se cu bancherul său: ,,Vreau să
iau un credit ipotecar pe viitorul nepoţilor mei!”. Se pare că marile
,,prăbuşiri economice” au devenit un mod de viaţă, în ultimele trei
decenii înregistrându-se peste o sută de crize. Cu toate acestea,
singura surpriză legată de criza economică din 2008 a fost faptul că
i-a surprins pe atât de mulţi. Multe dintre eşecurile sistemului
financiar global se datorează eşecurilor din sistemul de rezerve
global.
Begnügt euch doch ein Mensch zu sein!318 Magicienii
financiari de pe Wall Street au inventat produse extrem de riscante şi
complexe, care o vreme au adus câştiguri fabuloase. Chiar şi după
căderea Lehman Brothers, directorilor de asemenea bănci li s-a
permis să plece acasă cu bonusuri imense, plata dividendelor a
întreprinderi și guverne din întreaga lume și este recunoscut ca unul dintre

cele mai bune standarde în muncă. Pentru detalii, vizitați http://sa-intl.org/
317
Vizitează http://www.harrisinteractive.com/
318
Germ. ,,Mulțumește-te să fii om!” Replică din Nathan Înțeleptul de
Lessing, act. III, sc. 9, adresată de către templier lui Nathan. Această piesă
este considerată ca o chemare la înfrățire între oameni, dincolo de barierele
naționaliste sau religioase, pledează pentru calitățile morale, umane (n.a.)
250
continuat nesăbuit în ciuda pierderilor-record, iar deţinătorii de
acţiuni şi obligaţiuni au fost protejaţi. Băncile au impus nişte costuri
imense asupra oamenilor din toată lumea. Bancherii nu sunt genetic
cu nimic mai lacomi decât alţi oameni, ci, pur şi simplu, au avut mai
multe ocazii şi motivaţii mai puternice pentru a comite fapte
reprobabile pe socoteala noastră. Gordon Gekko, interpretat de
Michael Douglas în pelicula Wall Street (1987) spune: ,,Ideea este,
doamnelor și domnilor, că lăcomia este bună. Lăcomia e ceva
corect; lăcomia funcționează. Lăcomia clarifică, poate capta esența
spiritului dornic de evoluție. Lăcomia, în toate formele ei, lăcomia
față de viață, pentru bani, dragoste, cunoaștere - a purtat lumea
înainte.” Sloganul filmului este ,,Fiecare vis are un preț” (,,Every
dream has a price”). Valorile după care alegem să ne călăuzim viața
ne determină în mare măsură soarta. Versiunea libertariană citată mai
sus nu își propune să ofere afacerii o dimensiune morală, lăsând
deschisă posibilitatea ca aceia care dețin putere să abuzeze de forțele
pieței, instaurându-se astfel un mediu de afaceri sălbatic, care va
provoca suferință celor mai slabi, celor naivi și celor nevoiași.319
Atunci când firmele îşi maximizează profiturile, la modul
ideal, ele maximizează şi bunăstarea societăţii, prin diferenţa dintre
valoarea pentru societate a ceea ce se produce şi valoarea imputurilor
sau a resurselor folosite în cursul producţiei; în schimb, băncile au
distorsionat această paradigmă. Mai mult, în sectorul financiar,
bancherii au participat la câştiguri, dar nu şi la suportarea pierderilor.
Bancherii s-au arătat lacomi pentru că au avut stimulentele şi ocaziile
care să le-o îngăduie. Într-adevăr, ,,egalitate, dar nu pentru
căței!”.320
319
privat cu binele public”, Editura Curtea Veche Publishing, 2008, pag. 69-70
320
În fabula ,,Câinele și cățelul” semnată de Grigore Alexandrescu, dulăul
de curte Samson, combătând mândria unor animale care se consideră
,,nobile”, pledează pentru egalitate între dobitoace: câinii să fie deopotrivă
cu leii, urșii, lupii etc. Cățelul Samurache, auzind acest lucru, aprobă
bucuros: ,,Simțământul vostru îl cinstesc, frații mei”. ,,Noi, frații tăi?” –
răspunde dulăul plin de mânie… - ,,Adevărat vorbeam/Că nu iubesc
mândria, și că urăsc pe lei,/Că voi egalitate, dar nu pentru căței.” (n.a.)
251
Ni se induce adesea ideea conform căreia, măsurile
dureroase de tăieri de salarii, reducerea locurilor de muncă ş.a. vor fi
spre binele nostru. Suntem sfătuiţi să avem răbdare, că nu sunt bani
de creşteri salariale (cu toate că guvernele adoptă în continuare
cultura risipei banului public!), deoarece pe termen lung totul va
merge mai bine, deoarece vom vedea cu toţii ,,luminiţa de la capătul
tunelului”.321 John Maynard Keynes, le-a răspuns celor care
îndemnau la răbdare, la mijlocul Marii Depresii şi care susţineau că
pe termen lung pieţele vor restabili economia şi vor determina
dispariţia şomajului, că acest lucru se va întîmpla, însă ,,Pe termen
lung vom fi morţi cu toţii!”.
Veniturile și bogăția depind de libertatea comercială a
țărilor, de abilitățile cetățenilor, de aspectele geografice, de istoricul
militar trecut și prezent, de instituțiile politice și legislative. Există
diferențe considerabile la nivelul avuției națiunilor. În termeni per
capita, există o diferență de peste 200 de procente între venitul per
capita din cele mai bogate și cele mai sărace țări. Dacă includem
Luxemburg și Burundi, diferența se apropie de 1.000 de ori.322
Politicieni şi economiştii care promit că liberalizarea
comerţului va fi în avantajul tuturor, sunt lipsiţi de sinceritate.
Valoarea furturilor și a fraudelor comise de angajați la locul de
muncă se ridică la circa 600 de miliarde de dolari anual în SUA, ceea
ce înseamnă mult mai mult decât costul financiar al ,,furturilor
calificate” - jafuri și tâlhării, spargeri de locuințe, furturi din
321
,,Ah! la belle statue! Oh! le beau piédestal! Les vertus sont à pied et le
vice à cheval!” (fr. ,,Ah! Frumoasa statuie! Oh! Frumosul piedestal!
Virtuțile-s pe jos, iar viciul e pe cal!”). Epigramă scrisă de un anonim pe
soclul statuii regelui Ludovic al-XV-lea al Franței, dezvelită la 2 iunie 1765
la Paris, în piața devenită Piața Revoluției și mai târziu Piața Concordiei.
Citatul indică faptul că în lumea regilor și a aristocrației, viciul domină
virtuțile (n.a.)
322
Fără ajustarea cu paritatea puterii de cumpărare, PIB/locuitor în
Luxemburg este de 897 de ori mai mare decât cel din Burundi. Central
Intelligence Agency, 2008, apud George A. Akerlof, Robert J. Shiller -
,,Spirite animale. Despre felul în care psihologia umană influențează
economia și ce înseamnă asta pentru capitalismul global”, Editura Publica,
252
buzunare și furturi de automobile. La acesta putem atașa un cost
legat de volumul de resurse polițienești, judiciare și penitenciare,
plus mediatizarea în presa scrisă și la televiziune, de care beneficiază
genul acesta de infracțiuni. (...) Așa se învârte roata lumii. Este
aproape imposibil să deschizi un ziar și să nu vezi ceva despre un act
de necinste sau de înșelăciune. De ce sunt permise automatele de
băuturi răcoritoare în incinta instituțiilor de învățământ și a
campusurilor, cu toate că se se știe faptul că băuturile cu conținut de
zahăr și cofeină îi împing pe copii spre hiperactivitate și obezitate?
Împotriva tuturor acestor lucruri, societatea, prin intermediul statului
de drept, se luptă să riposteze, cel puțin într-o oarecare măsură. (...)
Adam Smith ne-a adus aminte că cinstea este cu adevărat cea mai
bună politică, mai ales în afaceri. Ce putem face ca țara noastră să
rămână cinstită? Eventual, putem citi Biblia, Coranul și orice altceva
ne reflectă valorile. Putem revigora standardele profesionale sau ne
putem semna în josul unor angajamente, că vom acționa onorabil.323
Într-un studiu privitor la aspectele etice din domeniul
comercialului, sunt evidențiate următoarele probleme, în ordinea
frecvenței:324 mita (cadouri din partea furnizorilor - de afară, bani
dați pe sub mână, comisioane și rabaturi dubioase); lipsa de
onestitate (manipularea celor din jur, conflictul dintre interesele
323
Una dintre deosebirile principale dintre economia standard și cea
comportamentală se referă la noțiunea de ,,prânzuri pe gratis”. Potrivit
ipotezelor din economia standard, toate deciziile umane sunt raționale și în
cunoștință de cauză, motivate de o concepție conformă cu realitatea asupra
valorii tuturor bunurilor și serviciilor, precum și de gradul de satisfacție
(utilitate) pe care toate deciziile este probabil să-l producă. Astfel, actorii
pieței caută să-și maximizeze profitul și se străduiesc să-și optimizeze
experiențele trăite. În consecință, teoria economică afirmă că nu există
,,prânzuri gratuite”. Economia comportamentală susține că oamenii sunt
supuși unor influențe irelevante din partea mediului lor imediat. Suntem
pioni într-un joc disputat de niște forțe pe care nu reușim aproape deloc să
le înțelegem. Dan Ariely - ,,Irațional în mod previzibil: forțele ascunse care
ne influențează deciziile”, Editura Publica, București, 2010, pag. 247, 256-
257, 268-269, 296-297, 299
324
Chonko și Hunt (1985), apud Bill Donaldson - ,,Managementul
vânzărilor”, Editura Codecs, București, 2001, pag. 337
253
companiei și cele personale, convingerea clienților în legătură cu un
produs sau serviciu de care nu au nevoie); necinstea (ascunderea
adevărului despre calitățile unui produs sau serviciu sau chiar
minciuni spuse clienților); prețuri nejustificate; produse
necorespunzătoare; probleme de personal (privind angajarea,
disponibilizarea și evaluarea angajaților); probleme de
confidențialitate; probleme de reclamă; manipularea datelor;
probleme legate de achiziții (condiționarea unei achiziții prin diverși
termeni pe care furnizorul este silit să le accepte).
Barometrul Global al Corupției325 examinează modul în care corupția este

prezentă în vieţile oamenilor în toată lumea. Bazându-se pe rezultatele unui
sondaj al Transparency International asupra a 114.000 de respondenţi în
107 ţări, el se adresează experienţelor directe ale oamenilor față de corupţie
şi detaliază opiniile acestora asupra corupţiei din principalele instituţii ale
ţării lor. În mod semnificativ, Barometrul Global al Corupţiei al
Transparency International furnizează şi date despre cât de dispuşi şi
pregătiţi sunt oamenii să acţioneze pentru a opri corupţia. Rezultatele sunt
clare: corupţia este o povară foarte reală, cu mai mult de unul din patru
respondenţi raportând că au dat mită în ultimul an. Când oamenii nu se află
în poziţia de a-şi permite să plătească mita, ei pot să fie împiedicaţi să-şi
cumpere o casă, să înceapă o afacere sau să acceseze servicii de bază.
Corupţia poate, şi de multe ori chiar şi face aceasta, să ducă la încălcarea
unor drepturi fundamentale. Pentru cei ce supravieţuiesc cu mai puţin de 2
dolari americani pe zi, şi pentru femeile care sunt îngrijitorii primari ai
copiilor globului, corupţia şi mita au efecte devastatoare. Pentru aceştia,
costul suplimentar al mitei poate să însemne că se fac alegeri între sănătate
şi hrană, între taxele şcolare şi pantofii ce trebuie purtaţi la şcoală. Oamenii
plătesc nu doar direct costurile corupţiei, ci le este afectată şi calitatea vieţii
de către forme mai puţin vizibile de corupţie. Când grupuri puternice
cumpără influenţă asupra deciziilor guvernului sau când fondurile publice
sunt redirecţionate în cuferele elitei politice, oamenii obişnuiţi suferă.
Atunci când există o convingere larg răspândită potrivit căreia corupţia este
prevalentă şi că cei puternici în special pot să scape ,,basma curată”,
oamenii îşi pierd încrederea în cei cărora le-a fost încredinţată puterea.
325
Barometrul Global al Corupției 2013 reprezintă cel mai amplu studiu la
nivel mondial de urmărire a opiniei publice privind corupția întreprins
vreodată, potrivit http://www.transparency.org/gcb2013, 19.04.2015
254
După cum arată Barometrul Global al Corupţiei 2013, corupţia este
considerată a circula în fundaţiile proceselor democratice şi legale în multe
ţări, afectând încrederea publică în partidele politice, sectorul judiciar şi
poliţie, printre alte instituţii cheie. În mod important însă, oamenii
chestionaţi nu se văd ca victime ale corupţiei lipsite de putere. Ei cred că
pot să fie o parte a soluţiei. În India, în 2011, milioane de oameni au
mărșăluit să ceară stabilirea unei comisii independente anti-corupţie; în
Brazilia, o petiţie a cetăţenilor a dus la instituirea unei legi ce interzice
politicienilor corupţi să candideze pentru alegeri. Acţiunea cetăţenilor poate
duce la dezvăluirea actelor de corupţie, sancţionarea oficialilor corupţi şi
presiune asupra guvernelor reticente să facă mai mult în lupta împotriva
corupţiei. Barometrul Global al Corupţiei subliniază dorinţa presantă a
cetăţenilor de a fi implicaţi în stoparea corupţiei. Eforturile de a opri
corupția au început serios la începutul anilor 1990, într-un timp când
corupţia era un secret rar discutat. Douăzeci de ani mai târziu, Barometrul
Global al Corupţiei 2013 arată că oamenii recunosc foarte bine extinderea
problemei şi sunt gata să se confrunte ei înşişi cu problema. 326
Eurobarometrul din 2014 indică faptul că la nivelul UE 70% dintre cetățeni
consideră că există corupție în cadrul instituțiilor.327 În medie, companiile
de top obțin cele mai bune rezultate la capitolul dezvăluirii informațiilor
legate de programe anticorupție. Prea multe companii refuză să își raporteze
în întregime participațiile - 90 de companii nu dezvăluie informaţii
referitoare la plata taxelor în ţările străine. Media pentru această dimensiune
este de 39%, iar compania italiană Eni, a fost singura care a atins scorul de
100%. Din punct de vedere sectorial, media cea mai bună o regăsim în
domeniul utilităților, 61%, iar cea mai slabă în domeniul tehnologiei, 24%.
Geografic, raportul arată că firmele din Germania s-au clasat cel mai bine,
cu 75%, la polul opus aflându-se companiile din SUA, cu numai 24%.
326
În România, veniturile din TVA au scăzut în 2014 cu 1,8%, în condițiile
în care consumul a crescut cu 7,4%. În consecință, la bugetul de stat au fost
colectate 50,8 miliarde lei din TVA, cu 3,8 miliarde lei mai puțin decât
suma estimată. Consiliul Fiscal estima că în 2013 evaziunea fiscală a fost de
16% din PIB, din care peste 12% provine doar din TVA. Sursa:
http://www.transparency.org.ro/stiri/comunicate_de_presa/2015/2aprilie/ind
ex.html, 19.04.2015
327
Sursa:
http://www.transparency.org.ro/stiri/comunicate_de_presa/2015/25martie/R
O_EU_Integrity_System_Summary.pdf, 19.04.2015
255
Raportul ne indică și faptul că 65 de companii nu fac publice donaţiile către
sfera politică străină.328
Potrivit Raportului Transparency International pentru 2015,
clasamentul comparativ (2012-2015) este următorul:329
Poziția Țara Scor 2015 Scor 2014 Scor2013 Scor 2012

1 Denmark 91 92 91 90
2 Finland 90 89 89 90
3 Sweden 89 87 89 88
4 New Zealand 88 91 91 90
5 Netherlands 87 83 83 84
5 Norway 87 86 86 85
7 Switzerland 86 86 85 86
8 Singapore 85 84 86 87
9 Canada 83 81 81 84
10 Germany 81 79 78 79
10 Luxembourg 81 82 80 80
10 United Kingdom 81 78 76 74
13 Australia 79 80 81 85
13 Iceland 79 79 78 82
15 Belgium 77 76 75 75
16 Austria 76 72 69 69
328
Transparency International lansează raportul ,,Transparency in
Corporate Reporting (TRAC)”, care analizează 124 de companii din lista
Forbes a celor mai mari firme din lume cotate la bursă. Acestea sunt clasate
în funcție de raportarea măsurilor pe care le iau pentru prevenirea corupției,
a informațiilor privind filiale și participații, și a informațiilor financiare
cheie despre operațiunile de peste hotare. Raportul arată că cele mai mari
companii ale lumii nu dezvăluie aproape deloc detalii financiare privind
activitățile lor în afara țărilor de origine. 90 din 124 de companii nu
dezvăluie taxele pe care le plătesc în țări străine, iar 54 nu pun la dispoziție
informații despre câștigurile lor peste hotare. Raportul este disponibil la
adresa
afaceri/TRAC/1_EN_raport.pdf
Raportul Național asupra Corupției 2011 poate fi parcurs pe adresa
http://www.transparency.org.ro/politici_si_studii/studii/national_coruptie/2
011/RNC2011.pdf
329
Sursa: https://www.transparency.org/cpi2015/
256
16 United States 76 74 73 73
18 Hong Kong 75 74 75 77
18 Ireland 75 74 72 69
18 Japan 75 76 74 74
21 Uruguay 74 73 73 72
22 Qatar 71 69 68 68
23 Chile 70 73 71 72
23 Estonia 70 69 68 64
23 France 70 69 71 71
23 United Arab Emirates 70 70 69 68
27 Bhutan 65 65 63 63
28 Botswana 63 63 64 65
28 Portugal 63 63 62 63
30 Poland 62 61 60 58
30 Taiwan 62 61 61 61
32 Cyprus 61 63 63 66
32 Israel 61 60 61 60
32 Lithuania 61 58 57 54
35 Slovenia 60 58 57 61
36 Spain 58 60 59 65
37 Czech Republic 56 51 48 49
37 Korea (South) 56 55 55 56
37 Malta 56 55 56 57
40 Cape Verde 55 57 58 60
40 Costa Rica 55 54 53 54
40 Latvia 55 55 53 49
40 Seychelles 55 55 54 52
44 Rwanda 54 49 53 53
45 Jordan 53 49 45 48
45 Mauritius 53 54 52 57
45 Namibia 53 49 48 48
48 Georgia 52 52 49 52
48 Saudi Arabia 52 49 46 44
50 Bahrain 51 49 48 51
50 Croatia 51 48 48 46
50 Hungary 51 54 54 55
50 Slovakia 51 50 47 46
54 Malaysia 50 52 50 49
55 Kuwait 49 44 43 44
56 Cuba 47 46 46 48
56 Ghana 47 48 46 45
257
58 Greece 46 43 40 36
58 Romania 46 43 43 44
60 Oman 45 45 47 47
61 Italy 44 43 43 42
61 Lesotho 44 49 49 45
61 Montenegro 44 42 44 41
61 Senegal 44 43 41 36
61 South Africa 44 44 42 43
66 Sao Tome and Principe 42 42 42 42
66 The FYR of Macedonia 42 45 44 43
66 Turkey 42 45 50 49
69 Bulgaria 41 43 41 41
69 Jamaica 41 38 38 38
71 Serbia 40 41 42 39
72 El Salvador 39 39 38 38
72 Mongolia 39 39 38 36
72 Panama 39 37 35 38
72 Trinidad and Tobago 39 38 38 39
76 Bosnia and Herzegovina 38 39 42 42
76 Brazil 38 43 42 43
76 Burkina Faso 38 38 38 38
76 India 38 38 36 36
76 Thailand 38 38 35 37
76 Tunisia 38 40 41 41
76 Zambia 38 38 38 37
83 Benin 37 39 36 36
83 China 37 36 40 39
83 Colombia 37 37 36 36
83 Liberia 37 37 38 41
83 Sri Lanka 37 38 37 40
88 Albania 36 33 31 33
88 Algeria 36 36 36 34
88 Egypt 36 37 32 32
88 Indonesia 36 34 32 32
88 Morocco 36 39 37 37
88 Peru 36 38 38 38
88 Suriname 36 36 36 37
95 Armenia 35 37 36 34
95 Mali 35 32 28 34
95 Mexico 35 35 34 34
95 Philippines 35 38 36 34
258
99 Bolivia 34 35 34 34
99 Djibouti 34 34 36 36
99 Gabon 34 37 34 35
99 Niger 34 35 34 33
103 Dominican Republic 33 32 29 32
103 Ethiopia 33 33 33 33
103 Kosovo 33 33 33 34
103 Moldova 33 35 35 36
107 Argentina 32 34 34 35
107 Belarus 32 31 29 31
107 Cote d'Ivoire 32 32 27 29
107 Ecuador 32 33 35 32
107 Togo 32 29 29 30
112 Honduras 31 29 26 28
112 Malawi 31 33 37 37
112 Mauritania 31 30 30 31
112 Mozambique 31 31 30 31
112 Vietnam 31 31 31 31
117 Pakistan 30 29 28 27
117 Tanzania 30 31 33 35
119 Azerbaijan 29 29 28 27
119 Guyana 29 30 27 28
119 Russia 29 27 28 28
119 Sierra Leone 29 31 30 31
123 Gambia 28 29 28 34
123 Guatemala 28 32 29 33
123 Kazakhstan 28 29 26 28
123 Kyrgyzstan 28 27 24 24
123 Lebanon 28 27 28 30
123 Madagascar 28 28 28 32
123 Timor-Leste 28 28 30 33
130 Cameroon 27 27 25 26
130 Iran 27 27 25 28
130 Nepal 27 29 31 27
130 Nicaragua 27 28 28 29
130 Paraguay 27 24 24 25
130 Ukraine 27 26 25 26
136 Comoros 26 26 28 28
136 Nigeria 26 27 25 27
136 Tajikistan 26 23 22 22
139 Bangladesh 25 25 27 26
259
139 Guinea 25 25 24 24
139 Kenya 25 25 27 27
139 Laos 25 25 26 21
139 Papua New Guinea 25 25 25 25
139 Uganda 25 26 26 29
145 Central African Republic 24 24 25 26
146 Congo Republic 23 23 22 26
147 Chad 22 22 19 19
147 Democratic Republic
of the Congo 22 22 22 21
147 Myanmar 22 21 21 15
150 Burundi 21 20 21 19
150 Cambodia 21 21 20 22
150 Zimbabwe 21 21 21 20
153 Uzbekistan 19 18 17 17
154 Eritrea 18 18 20 25
154 Syria 18 20 17 26
154 Turkmenistan 18 17 17 17
154 Yemen 18 19 18 23
158 Haiti 17 19 19 19
158 Guinea-Bissau 17 19 19 25
158 Venezuela 17 19 20 19
161 Iraq 16 16 16 18
161 Libya 16 18 15 21
163 Angola 15 19 23 22
163 South Sudan 15 15 14 N/A
165 Sudan 12 11 11 13
166 Afghanistan 11 12 8 8
167 Korea (North) 8 8 8 8
167 Somalia 8 8 8 8
Iată și alte câteva exemple, în acest sens:

 Mita este larg răspândită. În general, mai mult de unul din
patru oameni (27%) raportează că au plătit mită în ultimele
12 luni atunci când au interacţionat cu instituţii şi servicii
publice cheie.
 Instituţiile publice încredinţate să protejeze oamenii sunt
afectate de cele mai mari niveluri de mită. Între cele opt
sectoare evaluate, poliţia şi sectorul judiciar sunt văzute ca
fiind cele mai predispuse la mită. Aproximativ 31% din
260
oamenii care au avut contact cu poliţia raportează că au dat
mită. Pentru cei ce au interacţionat cu sectorul judiciar –
24%.
 Guvernele nu sunt considerate a face suficient pentru a-i
trage la răspundere pe cei corupţi. Majoritatea oamenilor
din lume cred că guvernul lor este ineficient în combaterea
corupţiei şi că flagelul corupţiei din ţara lor se înrăutăţeşte.
 Pilonii democratici ai societăţilor sunt văzuţi precum cei
mai corupţi. În jurul lumii, partidele politice, forţa
motivatoare a democraţiilor, sunt percepute a fi cea mai
coruptă instituţie.
 Legăturile personale sunt văzute ca și corupând
administraţia publică. Oamenii chestionaţi asupra corupţiei
din ţara lor fac mai mult decât să plătească doar mită:
aproape doi din trei oameni cred că legăturile şi relaţiile
personale ajută lucrurile să se realizeze în administraţia
publică.
 Grupările puternice sunt considerate a conduce acţiunile
guvernului în locul binelui public. Mai mult de unul din doi
oameni (55%) cred că guvernul lor este în mare parte sau în
totalitate condus de grupuri ce acţionează în propriile lor
interese în locul beneficiului cetăţenilor.
 Oamenii declară că sunt pregătiţi să schimbe status quo-ul.
Aproape 9 din 10 respondenţi afirmă că ar acţiona împotriva
corupţiei. Majoritatea oamenilor au spus că ar fi dispuşi să
vorbească şi să raporteze un incident de corupţie. Două
treimi din cei cărora li s-a cerut să dea mită spun că au
refuzat.330
Transparency International România a lansat pe 16 martie
2015, campania de mobilizare civică ,,Implică-te! Raportează
corupția!” Depunerea sesizărilor este simplu de realizat, prin
330
Sursa:
http://www.transparency.org.ro/politici_si_studii/indici/bgc/2013/GCB2013
KeyfindingsRo.pdf
261
completarea formularului on-line disponibil la adresa:
https://www.alacromania.ro/raporteaza-coruptia.331
Societatea Academică din România și Romaniacurata.ro
pun la dispoziția celor interesați de activitatea DNA și de fenomentul
corupției manifestat la nivel local o hartă online interactivă ce
permite vizualizarea unei serii de informații referitoare la cazurile
instrumentate de către procurorii DNA.332
Corupția din administrația locală a crescut de la an la an, în
condițiile în care, în 2006 aveam un singur primar condamnat, până
în 2015 numărul aleșilor locali care au primit pedepse definitive
pentru acte de corupție a urcat la 131.333 Dacă luăm în calcul doar
ultimul mandat, două treimi dintre preşedinţii de Consilii Judeţene şi
aproape jumătate dintre primari sunt anchetaţi pentru diverse fapte.
Doar în Capitală sunt anchetați patru primari de sector, dar și
primarul general.
Este susținută idea că există două modalități de a vorbi
despre evaziunea fiscală, potrivit ,,Le Nouvel Observateur”. Prima, o
reprezintă frauda fiscală comisă de persoanele private. Scandalul
Offshore Leaks nu a făcut decât să citeze numele mai multor
politicieni ruși, din Asia Centrală, Franța și alte state UE, care alături
de câteva mii de medici stomatologi și avocați din Statele Unite,
Germania sau Grecia s-ar fi făcut vinovați de întreaga evaziune
fiscală de pe mapamond. Cea de-a doua latură a evaziunii fiscale,
mult mai complexă, aparține CMN care încearcă să eludeze taxele.
Documentarul ,,Evaziunea fiscală, tâlhăria secolului”,
prezentat de canalul franco-german Arte, încearcă să pătrundă în
lumea evaziunii în stil mare. Tehnicile de evaziune sunt, de cele mai
multe ori legale, puse la cale de avocați bine specializați și de
331
https://www.alacromania.ro/. Apreciem ca fiind utilă parcurgerea
materialului ,,Confiscarea bunurilor ilegale și ilicite: perspective europene
în lupta împotriva formelor grave de criminalitate” – Transparency
International. Bulgaria/România/Italia disponibil la adresa
http://www.transparency.org.ro/stiri/comunicate_de_presa/2015/24martie/P
olicy_PaperRomania.pdf , 19.04.2015
332
Vizitați http://www.romaniacurata.ro/harta-coruptiei/, 25.05.2016
333
Sursa: http://www.realitatea.net/harta-corup-iei-in-romania-ca-i-ale-i-
locali-au-ajuns-in-arest-in-ultimii-10-ani_1938797.html, 25.05.2016
262
contabili. Miza este de 21.000-31.000 de miliarde de dolari, adică
două treimi din datoria publică a tuturor statelor lumii la un loc,
afirmă James Henry, fost economist-șef la McKinsey. Cu atât mai
greu este ca acest tip de evaziune să fie combătut, cu cât el este
perfecționat de-a lungul deceniilor, opinează Xavier Harel,
realizatorul documentarului, fost jurnalist la publicația La Tribune.
Primele tehnici de evaziune au fost puse la cale de companii încă din
secolul al-XIX-lea. Rezidențele fictive, adică înregistrarea firmelor
în paradisuri fiscale, au apărut la începutul secolului al-XX-lea,
profitându-se de o decizie a justiției britanice. Secretul bancar a
început să devină o practică comună în Elveția în 1934, ca urmare a
acțiunii justiției franceze împotriva unui evazionist francez. În anii
marii crize economice, președintele SUA Franklin D. Roosevelt își
exprima deja îngrijorarea față de evaziunea fiscală în insulele din
Caraibe.
Ulterior, odată cu liberalizarea masivă a fluxurilor financiare
mondiale, în anii 1970, apare marea evaziune a CMN. Principiul
este același: beneficiile trebuie să apară în teritorii în care nu se
percep taxe, sau se percep foarte puține, în timp ce în teritoriile
fiscalizate mai puternic, unde compania activează în realitate, trebuie
să apară doar pierderi sau profit zero. Evaziunea a devenit o metodă
de creștere a rentabilității, prin trecerea întregii poveri a fiscalității pe
umerii micilor întreprinzători și ai persoanelor fizice. Documentarul
critică companiile de consultanță precum Ernst&Young, KPMG sau
PriceWaterHouse Cooper care orchestrează furtul CMN din
buzunarele statelor. Sunt date exemplele unor companii precum
Starbucks și Amazon, criticate recent foarte dur în parlamentul
britanic, precum și cazul Colgate Palmolive, care și-a mutat sediul
european din Franța. Se vorbește și despre de cele peste 100 de
fonduri pe care banca BNP Paribas le are în paradisuri fiscal. Este
prezentat cazul Insulelor Cayman sau al Ugland House, pe care
Barack Obama l-a numit ,,cel mai mare imobil din lume”, deoarece
pe un singur etaj găzduiește nu mai puțin de 18.000 de firme
americane. Urmeaza apoi statul american Delaware, ,,mica Elveție
din SUA”, unde există un milion de companii - una pe cap de locuitor
al statului. Nu mai puțin intersant este cazul Insulei Jersey, din
Marea Mânecii, unde zeci de birouri goale sunt în scripte, sediile a
263
sute de companii. Insula a devenit astfel unul dintre cei mai mari
exportatori mondiali de banane, în condițiile acolo nu se află vreun
bananier.
Evaziunea fiscală de proporții are loc și într-un mod mult
mai puțin rafinat. Estre cazul evaziunii acceptate tacit de stat, pe
principii cvasifeudale, precum în Grecia. Aici, armatorii, cei care
dețin circa un sfert din flota mondială de petroliere, bancherii și
Biserica nu plătesc, în mod tradițional, impozite. Evaziunea fiscală
este estimată la 45 de miliarde de euro, adica 20% din PIB-ul țării.
Austria și Luxemburg aplică cu strictețe principiul contestat
al secretului bancar. Altfel spus, Luxemburg culege roadele evaziunii
fiscale din alte state UE și refuză să coopereze cu guvernele acestora.
Irlanda refuză să se alăture acordurilor din cadrul UE. Având un
impozit de doar 12,5%, Irlanda este locul preferat pentru
înregistrarea sediilor sociale ale marilor companii din UE, care se
feresc astfel de fiscul statelor unde operează.
UE nu este un interlocutor suficient de ferm pentru
paradisurile fiscale. Spre exemplu, SUA au reușit să încheie un acord
cu Elveția pentru ridicarea secretului bancar în cazul americanilor ce
au conturi în această țară. Reticențele Elveției au dispărut în
momentul în care Washington a amenințat că băncile elvețiene nu
vor mai putea opera în SUA, în lipsa unui asemenea acord.334
În multe economii naționale guvernează așa numitul
,,capitalism de cumetrie”, bazat pe nepotism, în care relațiile
economice sunt favorizate de raporturile de rudenie. Într-un astfel de
sistem economic, idealul urmărit este mai curând politic decât
economic. Astfel, mecanisme ale sistemului de piață sunt folosite în
slujba ambițiilor personale, în pofida binelui comun. În schimbul
influenței pe care o dețin în lumea politică, întreprinzătorii își
dobândesc privilegiile prin intermediul monopolurilor create.
,,Capitalismul de cumetrie” se bazează pe obținerea de favoruri în
mod abuziv, cumpărarea unor decizii ale guvernanților și controlul
economiei și al guvernării prin intermediul poliției și ale alegerilor.
Nu se poate vorbi de standarde privitoare la răspunderea publică
334
http://www.cotidianul.ro/multinationalele-si-talharia-secolului-222346/,
11 ianuarie 2014
264
necesare pentru ca o persoană să fie judecată. Datorită numărului
mare de firme care dețin poziții pe piață excesiv de puternice, nu este
necesară satisfacerea clienților cu o calitate bună a produselor și
serviciilor ori cu prețuri mai mici. Angajații au puține alternative în
găsirea unui loc de muncă. Băncile oferă credite nu în acord cu
principiile sănătoase ale creditării, ci ca recompensă în schimbul
influenței politice căpătate. Toate costurile sociale generate de
mediul de afaceri, cum ar fi poluarea, riscurile determinate de
tratamentul inadecvat al angajaților și siguranța socială sunt
transferate, pe cât posibil, asupra comunității. Așadar, acest sistem
prosperă prin coruperea mecanismelor politice de decizie.
Un tertip prin care firmele încearcă să facă față competiției
constă în fuziunea și încercarea de a monopoliza, evitând astfel
vânzarea produselor la prețuri scăzute, cheia obținerii banilor în
sisteme ale capitalismului de cumetrie.335
În țări precum România, regimul comunist a avut o
contribuție minimă la sistemul de valori. Acele valori propuse de
comunism au fost respinse ori și-au pierdut cu timpul interesul,
nemaigăsindu-și adezanți. În țările aflate în tranziție, una din
consecințele acestei realități a fost faptul că, pe fondul căderii
regimului communist, prăbușirea sistemului de valori nu a fost
urmată de adoptarea unui set nou de valori solide. Oamenii au fost
lipsiți de valori la care să se raporteze, comportamentul și deciziile
lor fiind ghidate de cele mai multe ori de propriile interese. În astfel
de situații, se recurge la religie pentru a găsi echilibrul și sprijinul.
De pildă, revenirea la catolicism în Polonia și la ortodoxism în Rusia
și Serbia; în China, conducerea Partidului Comunist a propus un nou
cod moral – Societatea Armonioasă, o variantă adaptată a
confucianismului, pentru a îndepărta poporul chinez de la lăcomie și
egoism.336
335
67, 260
336
265
Acapararea terenurilor agricole de către marii latifundiari
se petrece şi în Europa, se arată de către institutul European
Coordination Via Campesina şi de alianţa ,,Hands-Off The Land”,
prin raportul denumit ,,Comasarea şi acapararea terenurilor, şi
lupta popoarelor din Europa” realizat de 25 de cercetători din 11
state. Se evidenţiază astfel modul în care câteva mari companii iau
sub control tot mai multe pământuri fertile din Europa, sprijinite de
un influx masiv de fonduri publice, într-un moment când toate
celelalte domenii se confruntă cu reducerea finanţării. Deşi procesul
de comasare a terenurilor nu este nou, el s-a accelerat în ultimele
decenii, mai ales în Europa de Est. Mai grav este că entităţile private
care fac aceste achiziţii masive de terenuri nu au ca scop exploatarea
lor în scop agricol, ci folosirea lor în scop speculativ, pentru
revânzare mai târziu şi pentru a primi subvenţiile acordate de
Uniunea Europeană, prin Politica Agricolă Comună (PAC). În
România, resursele naturale au devenit obiectul lăcomiei şi al unor
investiţii masive, afirmă Judith Bouniol, unul dintre autorii
raportului.337
Privind România, Conform Barometrului Global al
Corupției - Transparency International, românii consideră că
măsurile anticorupție ale Guvernului Ponta sunt cu 5% mai eficiente
decât cele ale Guvernului Boc-Ungureanu. Cu toate acestea,
sănătatea, justiția, poliția și educația rămân cele mai mari
consumatoare de mită din partea populației. Astfel, 1 din 7 români
declară ca în ultimele 12 luni a plătit mită în sistemul medical și 1
din 50 români a plătit mită în sistemul de învățământ, în condițiile în
care tinerii școlarizați reprezintă 20% populația țării. Același studiu
arată că cel puțin unuia din patru români i s-a cerut mită în ultimul
an, în timp ce 71% dintre aceștia au refuzat să o plătească.338
337
http://www.financiarul.ro/2013/04/29/marii-latifundiari-preiau-controlul-
asupra-terenurilor-din-europa/, 29 aprilie 2013
338
Transparency International, București, 9 iulie 2013,
http://www.transparency.org.ro/politici_si_studii/indici/bgc/2013/Comunica
tTI-RoGCB2013.pdf
266
Studiu. Din eşantionul de 631 de companii, doar 117 dintre acestea
(reprezentând 18,5% din eşantion) au un cod publicat pe pagina proprie de
Internet, fie că este vorba de un cod de etică, un cod de conduită sau o
declaraţie asupra valorilor companiei. Diferenţa de 514 companii, adică
81,5%, ne determină să concluzionăm că mediul de afaceri românesc încă
nu şi-a însuşit această practică. Este posibil ca dintre cele 514 companii
unele să aibă un astfel de cod, dar să nu fie public. Această situaţie ar putea
fi interpretată ca lipsă de transparenţă sau ca o neînţelegere a rolului unui
astfel de document. Judecând după structura capitalului companiilor care au
codul de etică public pe website, companiile private sunt cele care îşi
dezvoltă cu o mai mare rapiditate un cod de etică. Acest lucru semnalează şi
un interes mai mare din partea companiilor private pentru mecanismele de
protejare a investiţiilor. Comparând existenţa codurilor cu originea
capitalului firmelor în cauză, putem trage concluzia că dezvoltarea unei
astfel de politici este mai degrabă o practică proprie companiilor cu capital
străin (86%). Firmele cu capital exclusiv românesc formează doar 5% din
totalul firmelor care au un cod de etică. Concluzia nu poate fi decât aceea că
firmele cu capital străin stau la baza apariţiei acestui fenomen în mediul de
afaceri românesc.339 Spre deosebire de managementul eticii, care presupune
doar existenţa unor instrumente cu valenţe morale, managementul eticii şi
conformităţii presupune o abordare mai largă şi coerentă a aspectelor
morale şi a celor de conformitate (conformitate cu legea, cu standarde
profesionale, cu reglementări şi recomandări la nivel de sector de activitate
etc.) dintr-o organizaţie. În cazul instituţiilor din sectorul public, aceste
sisteme de management al eticii şi conformităţii reprezintă soluţia cea mai
avansată în materie de luptă anticorupţie deoarece presupun dezvoltarea
unei culturi a integrităţii şi îşi bazează toate elementele constitutive pe ideea
de educaţie morală, nu doar pe măsuri reactive, pe sancţiuni. În SUA există
din 1992, Asociaţia Profesională a Ofiţerilor de Etică şi Conformitate
(Ethics and Compliance Officer Association), adesea asociată cu apariţia
managementului de etică şi conformitate. În Europa, la ora actuală nu există
o asemenea organizaţie profesională deşi înfiinţarea ei a fost anunţată încă
din 2008 (European Ethics and Compliance Officer Association). De altfel,
numărul companiilor din Europa care au un astfel de sistem este mult mai
mic în comparaţie cu numărul companiilor din America de Nord (SUA şi
Canada). Raportul IPC al Transparency International (TI), dat publicităţii
339
Sursa:
267
la începutul lui decembrie 2011, menţiona că nivelul corupţiei din România
se menţine în continuare la cote foarte înalte. După cum spun cifrele din
studiul TI menţionat anterior, măsurile adoptate an de an în România, nu au
reuşit să diminueze fenomenul corupţiei. Accentul pus până acum pe
combatere mai mult decât pe prevenire, pe măsurile legale decât pe
formarea unei culturi care să respingă din start şpaga, mita, ciubucul sau
comportamentele imorale în genere, nu a reuşit să genereze efecte în plan
juridic. Numărul persoanelor condamnate în România pentru fapte de
corupţie este foarte mic.340 Un lucru deosebit de alarmant este acela că
există situaţii în care oameni de afaceri străini care au dat mită în România
au fost condamnaţi în ţara de origine în timp ce, local, nu a fost adoptată
aproape nici o măsură de pedepsire a faptei de corupţie. Mai mult decât atât,
investiţiile sunt descurajate de performanţele slabe înregistrate în România
în câteva dintre domeniile care ar trebui să asigure durabilitatea şi succesul
unei companii: durata şi costul asociate cu înfiinţarea unei companii,
protecţia investitorilor, impunerea respectării prevederilor contractuale,
rezolvarea disputelor comerciale, şi mai ales stabilitatea şi coerenţa
legislativă. Mecanismele asociate acestora presupun costuri financiare mari
nu doar din prisma taxelor formale sau ,,informale”, ci şi din perspectiva
lipsei de eficienţă în rezolvarea litigiilor, fapt care a determinat în foarte
multe cazuri evitarea contactului cu instanţele de judecată sau pur şi simplu
retragerea planului de investiţii. În 2011, mediul economic românesc a avut
de suferit şi indirect de pe urma gradului ridicat de corupţie. Aderarea
României la spaţiul Schengen a fost blocată pe fondul unei neîncrederi
manifestate de câteva state membre din UE, care nu au fost convinse de
faptul că România şi-a securizat graniţele şi că există un corp profesional
vamal integru. Arestările preventive ale unor vameşi la începutul anului
2011, urmate de tergiversarea rezolvării acestor cazuri în instanţă, au sporit
neîncrederea, ceea ce a făcut ca transportul de mărfuri dinspre şi înspre
România să se desfăşoare mai lent şi cu costuri mai mari. Discriminarea,
hărţuirea sexuală, utilizarea bunurilor companiei în interesul propriu al
angajatului, nerespectarea confidenţialităţii, abuzurile asupra angajaţilor,
sunt doar câteva exemple din multitudinea de probleme cu care se confruntă
mediul economic românesc.341
340
,,Iudex damnatur ubi nocens absolvitur”. ,,Când este achitat un vinovat,
este condamnat un judecător”. Syrus, Publilius (sec. I d.Hr.), erudit roman,
Sententiae
341
Sursa:
268
Tema 6. Globalizarea etică, între agonie
și extaz
6.1 Proporţii ale globalizării
,,Confragosa in fastigium dignitatis via est; at si conscendere hunc verticem
libet, cui se fortuna submissit, omnia quidem sub te, quae pro excelsissimis
habentur, aspicies; sed tamen venies ad summa per planum”. ,,Drumul
către culmea gloriei este greu de străbătut; dar, dacă îţi va fi îngăduit să te
urci pe piscul acela căruia i se supune soarta, vei privi dedesubtul tău toate
lucrurile care sunt socotite drept cele mai măreţe; şi totuşi, la cele mai mari
înălţimi vei ajunge pe un drum neted”. Seneca, Lucius Annaeus (4 î.d.Hr. –
65 d.Hr.) , Epistolae, 84, 13
,,Des ubi consistam caelum teramque movebo”. ,,Să-mi dai un punct în care
să sprijin cerul şi voi mişca pământul”. Archimedes din Siracuza (287
î.d.Hr. – 212 î.d.Hr.), matematician şi inventator grec
,,Interim fit aliquid”. ,,Între timp se întâmplă altceva. Vom trăi şi vom
vedea”. Terentius, Publius Afer (aprox. 190 î.d.Hr. – 159 î.d.Hr.),
comediograf roman, Andria, 2, 1
,,Istuc est sapere, non quod ante pedes modost/Videre, sed etiam illa quae
future sunt/Prospicere”. ,,A fi înţelept înseamnă nu numai să observi ceea
ce se petrece în momentul de faţă la picioarele tale/Ci şi să prevezi pe
acelea care sunt/Viitoare”, Terentius, Publius Afer (aprox. 190 î.d.Hr. – 159
î.d.Hr.), Adelphoe, 386-388
Globalizarea reprezintă un termen multidimensional;

suntem, mai mult decât oricând, actanţi într-o lume ireversibil
globalizată. Globalizarea s-a instituţionalizat operând la nivel
mondial, printr-o reţea de relaţii de dominaţie şi/sau de colaborare.
CMN, organizaţiile şi organismele internaţionale, comerţul şi
tehnologia comunicaţiilor au fost identificate ca fiind principalii
actori ai globalizării.342
342
corporativă”, Editura Institutul european, Iaşi, 2012, pag. 29
269
Atât țările bogate, cât și cele sărace au temeri cu privire la
procesul de globalizare: primele se tem de o competiție incorectă din
partea celor din urmă, la rândul lor acuzate de irosirea lipsită de
discernământ a resurelor naturale, de lipsa reglementărilor vizând
protejarea mediului ambiant și de menținerea unui nivel inferior al
salarizării, de natură să diminueze costurile de producție în țările
sărace și, în consecință, eliminarea locurilor de muncă în țările avute.
Spre disperarea naționaliștilor și tradiționaliștilor de
pretutindeni, adolescenții lumii preferă blugii, pantofi sport, produse
de tip fast-food ș.a. Peste tot în lume cultura gravitează în jurul
maniei cumpărăturilor din malluri. Pretutindeni, tendințele piețelor
sunt determinate de modul în care tinerii și femeile aleg să-și
cheltuiască banii pentru a-și croi noi identități cu ajutorul produselor
pe care le cumpără.
Capitalismul global este frecvent criticat pentru această
transformare revoluționară a culturii, ce implică:
 distrugerea caracterului indivizilor, care sunt
apreciați în funcție de bunurile ,,cool” deținute;
 tot mai evidentul final al eticii muncii;
 scăderea standardelor pieței consumului de masă;
 rolul tot mai nesemnificativ acordat de comunități
vârstnicilor și educației religioase;
343
 distrugerea structurilor familiale tradiționale.
Ca o consecință a globalizării, comerțul internațional a
crescut cu o viteză care este aproape dublă vitezei de creștere a PIB
mondial. Pentru a preîntîmpina dezechilibrele puternice ale balanței
de plăți, statele sunt nevoite să-și crească proporția rezervelor
prudențiale pentru importuri. De pildă, tipic, rezervele minime
trebuie să fie egale cu valoarea importurilor pe trei luni.
Este susținută ideea că primul susținător al globalizării a fost
venețianul Marco Polo, care a realizat împreună cu fratele său
schimburi comerciale cu lumea de la răsărit. Întors acasă, a publicat
343
Autorul apreciază: ,,În realitate, însă, puterea consumatorilor este cea
care alimentează fenomenul de globalizare.” (!) Stephen B. Young -
Editura Curtea Veche Publishing, 2008, pag. 135-174
270
renumita carte de impresii de călătorie, ,,Călătoriile lui Marco
Polo”.
Într-un sens larg, globalizarea a fost definită ca fiind
procesul dinamic al creşterii interdependenţelor dintre state, entităţi
economice şi indiviyi ca urmare a multiplicării şi replicării relaţiilor
economice, politice, sociale şi culturale.344
În general, există o convergență de opinii în a defini
globalizarea. Esenţa globalizării este mişcarea liberă a oamenilor,
bunurilor, serviciilor şi capitalului dincolo de graniţele naţionale.345
Mişcarea spaţiului aboleşte fluxul timpului. Potrivit lui
Zygmunt Bauman, ,,pentru unii, globalizarea este ceva ce trebuie să
realizăm neapărat dacă vrem să fim fericiţi; după alţii, sursa
nefericirii noastre rezidă tocmai în globalizare. Este sigur însă pentru
toată lumea că globalizarea reprezintă destinul implacabil spre care
se îndreaptă lumea, un proces ireversibil care ne afectează pe toţi în
egală măsură şi în acelaşi mod.” Globalizarea divide şi uneşte în
egală măsură. În paralel cu ridicarea la nivel planetar a afacerilor,
comerţului şi informaţiilor, s-a pus în mişcare un proces de
,,localizare”, de fixare în spaţiu. Viaţa contemporană se perindă după
ierarhia global/local: globalitatea şi localitatea devin valori contrare
şi fundamentale, râvnite sau respinse, însă aflate în centrul viselor,
coşmarurilor şi conflictelor vieţii.346
Se apreciază că globalizarea activităţii economice şi
problemele de guvernare pe care le ridică au debutat după cel de-Al
Doilea Război Mondial, în timpul anilor 1960. Globalizarea
reprezintă un concept rostit deseori, indiferent că este vorba de
manageri, jurnalişti sau, mai ales, politicieni.347
344
345
Thomas L. Friedman, Michael Mandelbaum - ,,Ce am fost. Cum au
pierdut Statele Unite supremaţia în lumea pe care au inventat-o şi cum o
pot redobândi”, Editura Polirom, Iaşi, 2012, pag. 33
346
Zygmunt Bauman - ,,Globalizarea şi efectele ei sociale”, Editura Antet,
Filipeştii de Târg, Prahova, 2003, pag. 5-6, 118
347
Paul Hirst, Grahame Thompson - ,,Globalizarea sub semnul întrebării.
Economia internaţională şi posibilităţi de guvernare”, Editura Trei,
Bucureşti, 2002, pag. 16, 39
271
Alți autori afirmă că procesul de globalizare își află sorgintea
într-o lungă perioadă care a precedat Primul Război Mondial,
caracterizată printr-o mai rapidă evoluție a schimburilor comerciale
și a fluxurilor financiare, precum și prin accentuarea fenomenului
migrației internaționale. Această tendință s-a manifestat cu acuitate
în intervalul 1870-1914, când are loc o puternică expansiune a
colonialismului european în Africa și Asia, când Marea Britanie era
prima putere economică a lumii și numeroase țări se aflau sub
dominația unei singure monede (etalon-aur).348
Dezbaterea privitoare la globalizare a evoluat de la o
recunoaştere generală a faptului că aceasta nu funcţionează prea bine
şi că există fundamente reale pentru cel puţin o parte din
nemulţumiri la o analiză mai aprofundată, care asociază anumite
strategii cu anumite eşecuri.349 Nu globalizarea constituie problema,
ci modul în care ea s-a desfăşurat până în prezent. După cum vom
vedea, o parte a problemei o reprezintă instituţiile economice
internaţionale, FMI, BM şi OMC, care participă la stabilirea regulilor
jocului.
Reforma globalizării reprezintă o chestiune preponderent
politică, făcând referire la: şansele viitoare ale muncitorilor
necalificaţi şi impactul globalizării asupra inechităţii; deficitul de
democraţie din instituţiile economice globale, care subminează chiar
şi democraţia şi tendinţa umană de a gândi dintr-o perspectivă locală,
în vreme ce trăim într-o economie tot mai globalizată.
Potrivit ,,Dicționarului de relații internaționale”, ,,termenul
(globalizare) exprimă faptul că anumite fenomene au un caracter
global, depășesc soluționarea la nivel de stat și implică apelul la o
autoritate internațională sau supranațională. Este vorba, într-un fel,
despre aplicarea conceptului de economie de scară, dar și despre
ideea că, odată Războiul Rece încheiat și lumea bipolară dispărută,
liberalismul economic și democrația triumfă și se răspândesc pe tot
348
Marcel Moldoveanu - ,,Mersul lumii la cumpăna dintre milenii”,
Academia Română și Centrul Român de Economie Comparată și Consens,
349
Joseph E. Stiglitz - ,,Mecanismele globalizării”, Editura Polirom, Iaşi,
2008, pag. 26, 231
272
cuprinsul planetei. Rod al dezvoltării comerțului, al fluxurilor
financiare și al creării de rețele mondiale de informație, globalizarea
sau mondializarea pune problema diviziunii internaționale a muncii,
marcată de apariția unor noi puteri regionale și a delocalizărilor
implicite, de care profită CMN. Totodată, globalizarea implică și alte
tipuri de schimburi decât cele economice, de la cultură la informație,
trecând prin tehnologie, astfel că lumea devine ,,satul global” despre
care vorbea canadianul McLuhan. Prin intermediul instituțiilor
financiare internaționale, al grupului G7 și al avatarurilor sale,
precum și al GATT, globalizarea afectează un număr mare de actori,
de la statele industrializate până la țările cele mai puțin avansate,
care trăiesc din delocalizări și din strategiile multinaționalelor.”350
Putem formula și o altă accepţiune a globalizării, emisă de
către Ritzer: ,,răspândirea mondială a unor practici, extinderea
relaţiilor dincolo de limitele continentelor, organizarea vieţii sociale
la scară globală şi sporirea unei conştiinţe globale comune”.351
Raportul Dezvoltării Mondiale, elaborat de BM, face referire
la două procese ce se petrec simultan în lume: (1) globalizarea, care
constă în transnaţionalizarea, până la supranaţionalizare, a
comerţului, finanţelor şi tehnologiilor de vârf; (2) descentralizarea,
adică transmiterea din ce în ce mai mare a atribuţiilor guvernelor
naţionale către comunităţile locale.
Profesoara Aurica Brişcaru acordă globalizării următoarea
definiţie de lucru: ,,proces care materializează reorganizarea spaţială
a relaţiilor sociale şi a tranzacţiilor, generând un flux de activităţi,
interacţiuni şi exerciţii de putere transcontinental sau
interregional.”352
Potrivit lui Stiglitz, ,,fenomenul globalizării constă în
integrarea mai puternică a țărilor şi a populaţiilor acestora ca urmare
350
Sachwald, Frédérique (ed.), Les défis de la mondialisation, Masson,
1994 apud Maurice Vaïsse - ,,Dicționar de relații internaționale. Secolul
XX”, Editura Polirom, Iași, 2008, pag. 142
351
Lechner, F. - ,,Globalization” apud George Ritzer - ,,Globalizarea
nimicului. Cultura consumului şi paradoxurile abundenţei”, Editura
Humanitas, Bucureşti, 2010, pag. 19
352
273
a reducerii semnificative a costurilor de transport şi comunicare şi a
eliminării barierelor artificiale din calea circulaţiei bunurilor,
serviciilor, capitalului, cunoştinţelor şi (într-o mai mică măsură) a
oamenilor între state.
Profesorul Robert Gilpin de la Princeton, SUA, foloseşte
termenul de globalizare pentru a se referi la ,,legăturile din ce în ce
mai strânse dintre economiile naţionale prin intermediul comerţului,
fluxurilor financiare şi ISD ale firmelor multinaţionale”.353
Soros este un adept înfocat al globalizării, întrucât societatea
deschisă global ,,poate asigura un grad mai mare de libertate decât
oricare alt stat individual.” După Soros, globalizarea ,,reprezintă
mișcarea liberă a capitalului însoțită de dominația crescândă a
piețelor financiare globale și a CMN asupra economiilor naționale.
Caracteristica primordială a globalizării este aceea că permite
capitalului financiar să se deplaseze liber. Dimpotrivă, deplasarea
indivizilor este riguros reglementată. Deoarece capitalul este un
ingredient esențial în producție, țările trebuie să intre în competiție
pentru a-l atrage, ceea ce determină o atenuare a capacității lor de a-l
impozita și reglementa. Globalizarea este de dorit din mai multe
puncte de vedere. Întreprinderea privată este mai aptă să producă
bogăție decât statul. Globalizarea oferă un grad de libertate
individuală pe care nici un stat nu-l poate asigura. (...) Globalizarea a
fost inegală. (...) Cred că sistemul capitalist global sub forma sa
actuală este o distorsionare a ceea ce societatea deschisă globală ar
trebui să fie.”354
Alți autori afirmă că la baza procesului de globalizare și de
integrare regională se află două fenomene: unul de natură
tehnologică (în special, progresul exploziv al infrastructurii de
transport și de telecomunicații), celălalt de esență economică,
reflectat de reducerea sau înlăturarea barierelor.355
353
Robert Gilpin - ,,Economia mondială în secolul XXI. Provocarea
capitalismului global”, Editura Polirom, Iaşi, 2004, pag. 219-225
354
George Soros - ,,Despre globalizare”, Editura Polirom, Iași, 2002, pag.
15 și 23, 24, 26
355
Marcel Moldoveanu - ,,Mersul lumii la cumpăna dintre milenii”,
Academia Română și Centrul Român de Economie Comparată și Consens,
274
Globalizarea a fost însoţită de crearea unor instituţii, care s-
au alăturat celor deja existente pe scena mondială. Globalizarea este
determinată într-o foarte mare măsură de CMN, care nu deplasează
numai capital şi bunuri între state, ci şi tehnologie.”356
Totuşi, afirmă unii, globalizarea se produce numai la
suprafaţă, în vreme ce structurile profunde ale practicilor culturii se
conservă aproape intacte. Culturile naţionale sunt ermetice nu doar în
faţa globalizării, ci şi faţă de influenţele altor culturi. Cei care nu
adoptă această perspectivă, vorbesc despre fenomene precum
,,imperialism cultural”, ,,occidentalizare”, ,,mcdonaldizare”357 ş.a.
Inechitățile produse de globalizare au dat naștere resentimentelor și
protestelor, în care activiștii antiglobalizare caută să submineze sau
să distrugă instituțiile internaționale care susțin comerțul
internațional și piețele financiare globale, la care se adaugă adepții
fundamentalismului de piață (coaliția dintre extrema stângă și cea
dreaptă). Răspândirea la nivel global a cărţii de credit şi gradul tot
356
Joseph E. Stiglitz - ,,Globalizarea. Speranţe şi deziluzii”, Editura
Economică, Bucureşti, 2003, pag. 37-38
357
Se impune făcută precizarea că mcdonaldizarea nu se referă la
globalizarea unor produse alimentare omogene, ci la globalizarea unui set
de principii şi a unui sistem de operare. Realitatea este că, în multe zone ale
globului, restaurantele şi reţelele de restaurante adoptă principiile
mcdonaldizării, operând pe baza aceluiaşi sistem. Spaţiile mcdonaldizate
pun accentul pe calculabilitate (mâncarea – şi implicit experienţa pe care o
au clienţii – să fie ieftină şi rapidă. Aici, persoanele de la tejghea şi clienţii
nu se cunosc bine, interacţiunile lor sunt superficiale, astfel că relaţiile tind
să fie mai puţin umane. Astăzi, experienţa McDonaldʼs este una grobală: la
Beijing, clienţii elimină termenul ,,fast” (repede), citind, stând de vorbă sau
ascultând muzică, după un oarecare eşec cu introducerea în 2005 a
conceptului ,,De Lai Su” (trad. Cumperi repede); la Hong – Kong, clienţii
petrec mult timp în restaurant, nu îşi debarasează mesele singuri; la Taipei,
localul este un spaţiu de socializare, fiind pentru mulţi, ,,o a doua casă”. În
schimb, barmanii dintr-un local oarecare, sunt personaje unice: au
personalităţi distincte, clienţii îi cunosc bine, iar ei, la rândul lor, îşi cunosc
bine clienţii. Relaţia lor cu clienţii şi relaţiile dintre clienţi pot deveni
profunde şi complexe. Un bar îşi poate pierde din clienţi dacă barmanul
preferat se mută în altă localitate.
275
mai mare de îndatorare pe care care îl presupune, au adus cu ele
tendinţa americană de îndatorare şi de refuz al economisirii.
Conceptul corespondent pentru fenomenul ,,hibridării
culturale” este denumit ,,glocalizare”; aceasta poate fi definit drept
întrepătrundere a globalului şi localului, cu rezultate unice în arii
geografice diferite. Ca exemple, putem aminti de studenţii români
care consumă kebab358 în timp ce ascultă piese muzicale precum
Arash Feat. Helena - ,,Broken Angel” sau ,,Sting - Desert Rose”. La
fel, argentinienii care ascultă rap asiatic interpretat de o trupă sud-
americană, într-un club londonez al cărui patron e din Arabia
Saudită.
Un concept înrudit cu glocalizarea este ,,creolizarea”.
Termenul de creol se referă la persoanele de rasă amestecată, dar a
fost extins şi la creolizarea limbajului şi a culturii, în care sunt
implicate limbi şi culturi ininteligibile una pentru cealaltă până în
momentul respectiv. Aducem ca exemplu, pizza.359
358
Kebab reprezintă o varietate largă de preparate din carne (originar din
Persia) şi mai târziu adoptat de către Orientul Mijlociu, Turcia şi Asia Mică,
acum găsit în întreaga lume. În America de Nord, kebab, în general, se
referă în special la shish kebab servit pe băţ. În Orientul Mijlociu, kebab
include preparate la grătar, prăjite, sau un melanj de bucăţi mari sau mici de
carne servite în sandwich, sau în boluri. Carnea tradiţională pentru kebab
este de miel, dar în funcţie de gusturile locale şi tabuuri, poate fi de carne de
vită, de capră, carne de pui, porc, peşte şi fructe de mare, sau înlocuită cu
alimente vegetariene, cum ar fi tofu. Ca şi alte produse alimentare etnice,
aduse de către călători, kebab a devenit parte din bucătăria de zi cu zi, în
multe ţări din întreaga lume.
359
Pizza este un preparat ce își are originea în Italia, formată dintr-un aluat-
pâine plată, de obicei rotundă, acoperită cu sos de roșii și brânză, plus alte
topping-uri opționale, preparată la cuptor. Astăzi se consumă oriunde în
lume, fiind una dintre cele mai populare feluri de mâncare. Istoria pizzei a
început o dată cu aducerea roșiilor în Europa din America, în secolul al-
XVI-lea. În secolul al-XVIII –lea săracii din Napoli obișnuiau să pună sos
de roșii peste pâinea lor plată. Cu timpul a câștigat popularitate și turiștii
veneau special în zonele sărace din Napoli pentru a gusta diverse rețete de
pizza. Astăzi piața mondială este dominată de branduri cum ar fi: Domino's
Pizza, Little Caesar's, Pizza LaPapi, Papa John's Pizza, Giordano's Pizza,
Pizza Ranch, 3+1, Godfather's Pizza, Pizza Hut, Delicios Food ş.a.
276
Profesorul George Ritzer de la Universitatea Maryland ne
propune spre meditaţie conceptual de ,,grobalizare”. Grobalizarea se
referă la ambiţiile imperialiste ale naţiunilor, corporaţiilor,
organizaţiilor ş.a. şi la dorinţa, dacă nu chiar nevoia lor de a se
impune în diverse arii geografice, principalul mobil al entităţilor
implicate fiind sporirea puterii, influenţei şi a profiturilor. Această
perspectivă este susţinută de două teorii moderne – ale lui Karl Marx
şi Max Weber, şi ale adepţilor lor.360
Sociologul münchenez Ulrich Beck afirma despre noua forță
a CMN: ,,Pionul – economia - în condițiile unei mobilități
informatico-tehnologice, devine cal și poate ataca și da șah la rege –
statul.” Internetul a modificat lumea într-un ,,sat global”, în care
semenii situați pe diverse continente stau la o bârfă virtuală. Nici o
încălțăminte de tip sport, nici un televizor și puține automobile se
mai produc acolo unde firmele care le comercializează își au sediul.
În vreme ce firmele își localizează compartimentele în țările cu mână
de lucru ieftină, cele mai mari piețe de desfacere le reprezintă țările
industrializate vestice. Margret Thatcher a creionat conceptul
sindromului TINA (,,There is no alternative”), adică nu există o
alternativă la suferință, cea care prin activitatea sa politică crea o
astfel de suferință. În paralel, adepții economiei neoliberale susțin că
tocmai inegalitatea mondială face necesare investițiile CMN în țările
mai sărace, pentru a le ridica nivelul calității vieții.
Realitatea poate fi aceea că, majoritatea țărilor sunt sărace,
nu datorită faptului că nu produc destul, ci pentru că profiturile
obținute din producția lor ajung în străinătate sau în economia de
export și atunci pretinsa dependență de CMN decurge din faptul că
țările mai sărace trebuie să-și cheltuiască toate veniturile economiei
lor naționale pentru plata creanțelor acumulate în timpul
colonialismului, exploatării neoliberale și a regimurilor corupte. În
vreme ce ajutoarele anuale pentru dezvoltare sunt în jur de 53 de
milioane de dolari, fluxurile de capital dinspre sud spre nord sunt
estimate a fi un multiplu al acestora. Altfel exprimat, țările în curs de
360
George Ritzer - ,,Globalizarea nimicului. Cultura consumului şi
paradoxurile abundenţei”, Editura Humanitas, Bucureşti, 2010, pag. 33
277
dezvoltare produc ajutoare de dezvoltare pentru țările vestice
industrializate.361
Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru economie,
a adus acuze puternice BM, OMC şi FMI pentru că, în loc să
soluţioneze crizele economice globale, le adâncesc. Critica la FMI se
referă pentru atitudinea grobalizantă, neadaptată la context, pe care o
,,recomandă” diferitelor ţări, fără să ţină seama de diferenţele
naţionale (merită amintit şi faptul că SUA are drept de veto în
adoptarea deciziilor FMI).
În literatura de specialitate întâlnim deseori denumirea de
,,oraş global”, ce semnifică o subunitate teritorială angajată în relaţii
globale care depăşesc în totalitate sau în mare măsură statele
naţionale. Aducem exemplul tranzacţiilor financiare implicând trei
oraşe globale – New York, Tokio şi Londra, locul celor mai ample
tranzacţii bursiere din lume.
În continuare, ne propunem reliefăm relaţia dintre
globalizare şi o serie de probleme economico-sociale şi politice.
6.2 Limite ale globalizării actuale

6.2.1 Sărăcia şi inegalitatea economică
,,Pauci adeo ingenio valent, ut non turpe honestumque, prout bene ac secus
cessit, expetant fugiantve”. ,,Puţini se bucură de o gândire atât de bună,
încât să nu dorească sau să nu ocolească ceea ce este onorabil, respectiv
ruşinos, potrivit efectelor bune sau rele ale fiecărui lucru”. Plinius Iunior,
Caius Caecilius Secundus (61 d.Hr. - 113 d.Hr.), om politic şi erudit roman,
Panegyricus Traiani, 44
,,Pecuniae cupiditas arx est omnium malorum”. ,,Pofta de bani este
fortăreaţa tuturor relelor”. Diogenes (413 î.d.Hr. – 327 î.d.Hr.), filosof cinic
grec
361
35-36
278
,,Plebem oportet pro lege non secus ac pro muro pugnare”. ,,Trebuie ca
mulţimea să lupte pentru lege, nu mai puţin ca şi pentru zidul (cetăţii)”.
Heraclitus din Efes, filosof grec
,,Tanta vaecordia innata quiquam ut siet,/Ut malis gaudeant atque ex
incommodis/Alterius sua ut comparent commoda?”. ,,Să existe oare atâta
sminteală înnăscută,/Încât să se bucure unii de nenorocirile/Altuia şi să-şi
ofere sieşi bucurii din suferinţele acestora?”. Terentius, Publius Afer (aprox.
190 î.d.Hr. – 159 î.d.Hr.), comediograf roman, Andria, 626-628
În țările mai puțin dezvoltate, mulți au suferit din cauza

globalizării fără a primi un sprijin în ceea ce privește sistemul de
securitate socială. Mulți alții au fost marginalizați de către piețele
globale. Globalizarea a produs o alocare defectuoasă a resurselor
între bunurile private și cele publice. Piețele sunt capabile să creeze
bogăție, dar nu sunt destinate să răspundă și altor necesități sociale.
(...) Piețele sunt amorale: ele permit indivizilor să acționeze în
conformitate cu propriile interese și impun câteva reguli privind
modul de exprimare a acestora, fără a emite însă vreo judecată
morală despre interesele în sine. (...) Societatea nu poate funcționa
însă fără a face deosebire între bine și rău.”362
Pieţele însele, nu au nimic în ele care să garanteze o
atitudine umană: pe pieţele competitive, salariile sunt determinate de
joncţiunea dintre cerere şi ofertă, neexistând nici o garanţie că
,,salariul de echilibru” va fi cel minim necesar pentru un trai decent.
Lucrătorii disperaţi după o slujbă vor accepta în cele din urmă să
lucreze într-o firmă care nu îndeplineşte standardele de sănătate şi
securitate. Cu toate că Henry Ford (1863-1947) era de părere că
oamenii trebuiau să-şi vadă de munca lor şi să nu privească dincolo
de parapetele funcţionale, a introdus salariul de 5$ pentru muncitorii
lui, ceea ce reprezenta circa dublul mediei pe industrie în acele
timpuri.363 În România, sute de muncitori pier pe şantierele de
362
25-26
363
,,Henry Ford afirma: ,,Nu mi-este de niciun folos o maşină cu mai multe
bujii decât ţâţele unei vaci”. Stuart Crainer, Des Dearlove - ,,Guru în
business. Cei mai importanţi 54 de gânditori în management”, Editura
Meteor Business, Bucureşti, 2008, pag. 88-90
279
construcţii (activitate sezonieră), lucrând ,,la negru”. Regulile
jocului care guvernează globalizarea sunt nedrepte, fiind în avantajul
ţărilor industriale avansate. Circa 80% din populaţia lumii habitează
în ţări în curs de dezvoltare. Vulnerabilitatea oamenilor la riscuri
depinde în mare parte de bunurile pe care le au la îndemână.
Aproximativ 70% dintre oamenii care își duc traiul cu mai puțin de
un dolar pe zi sunt femei. Femeile, mai ales cele din zonele rurale,
sunt responsabile pentru jumătate din producția de alimente a lumii,
realizând 60-80% din hrana majorității țărilor în curs de
dezvoltare.364 Țările dezvoltate utilizează 90% din resursele lumii -
apă, hrană, energie și capital. Inegalitatea veniturilor s-a adâncit în
peste trei sferturi din ţările OECD între 1985 şi 2005, iar în ultimii
cinci ani asistăm la creşterea sărăciei şi a inegalităţii în două treimi
din statele OECD. În acest sens, în septembrie 2000, 150 de şefi de
state sau de guvern au participat la Summitul Mileniului, organizat
de Naţiunile Unite la New York, semnând pentru Obiectivele de
Dezvoltare ale Mileniului, angajamentul de a reduce sărăcia la
jumătate până în 2015. Trebuie menţionat faptul că, deschiderea
pieţelor în sine nu va rezolva problema sărăciei, ci chiar o poate
acutiza. Este nevoie de un sprijin mai susţinut şi de un regim de
comerţ extern mai echitabil. Există voci care afirmă că ONU nu este
un organism independent, cum se pretinde în statutul său, căci
deciziile sale pot fi contracarate de un veto al oricăruia dintre cei
cinci membri permanenţi, ţările cele mai bogate din lume: SUA,
Marea Britanie, Franţa, China, Rusia. Scopurile sale nobile sunt
exprimate în Preambulul Cartei, fiind precedate de expresia ,,Noi
popoarele”. După episodul 11 septembrie, SUA au considerat că
trebuie să acționeze în afara ONU, ori de câte ori au dorit.
La Monterrey, Mexic, în martie 2002, la Conferinţa
Internaţională despre Finanţarea Dezvoltării, la care au participat 50
de şefi de state sau de guvern şi 200 de miniştri, ţările industrializate
avansate s-au angajat să sporească în mod considerabil sprijinul
acordat (până la 0,7% din PIB–ul lor). Cert este că puţine ţări şi-au
ţinut cuvântul dat, inclusiv SUA. America s-a numărat printre cele
364
2009”, Editura Tehnică, București, 2009, pag. 74-75
280
mai zgârcite dintre ţările industrializate avansate, în asistenţa pe care
o acordă altor ţări: ca procent din venitul naţional, oferă mai puţin de
o pătrime din suma oferită de liderii Europei. Multe ţări în curs de
dezvoltare se confruntă cu povara unor datorii imense. În cazul
unora, peste jumătate din cheltuielile guvernamentale ori din
profiturile obţinute din exporturi trebuie să fie utilizate pentru plata
acestor datorii, diminuîndu-se fondurile pentru construirea de şcoli,
drumuri sau spitale. Lupta împotriva bolilor infecțioase nu poate fi
lăsată pe seama unei singure țări. În Pakistan, lipsa acută a locurilor
în şcoli publice i-a determinat pe părinţi să-şi trimită copii în şcolile
religioase madrass, unde aceştia sunt îndoctrinaţi cu
fundamentalismul islamic. În SUA consumul de apă este de circa
1.935 de mc pe persoană anual, în China această valoare este de 490
de mc, iar în India de 640 de mc, neluând în calcul calitatea acesteia.
Accesul la resurse de primă necesitate este asimetric.
O dată pe an, liderii principalelor ţări industrializate (Grupul
celor Opt365) se întâlnesc; la Summitul G8 din 2005, Gleneagles,
Scoţia, liderii au căzut de acord să radieze complet datoriile către
FMI şi BM ale celor mai sărace 18 ţări din lume, dintre care 14 sunt
în Africa. De remarcat faptul că, în 1960, BM i s-a alăturat AID
(Asociația Internațională de Dezvoltare), având drept obiectiv
acordarea unor împrumuturi pe termen lung și cu o dobândă foarte
scăzută pentru cele mai sărace țări membre ale Băncii; ulterior, BM
și-a creat un alt organism subsidiar, Corporația Internațională
365
Grupul celor Opt (G8) reprezintă un forum internațional al guvernelor
unor state dezvoltate din punct de vedere economic, tehnologic și militar:
Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Rusia, Regatul Unit al Marii
Britanii și al Irlandei de Nord și Statele Unite ale Americii. Împreună,
acestea, deși cuprind aproximativ 14% din populația lumii, însumează 60%
din produsul intern brut la nivel mondial. Ele totalizează aproximativ 72%
din cheltuielile militare din lume, iar patru din cele opt, adică Franța, Rusia,
Marea Britanie și Statele Unite ale Americii dețin peste 95% din
armamentul nuclear al lumii. Principalul domeniu de activitate al grupului
G8 este economia mondială. G8 a avut ca precursor Grupul celor Șapte
(G7), format din țările G8 fără Rusia. Fondat în 1975, G8 reprezintă un grup
informal al economiilor dezvoltate, care se reuneşte o dată pe an pentru a
discuta aspecte de interes reciproc sau global.
281
Financiară (International Finance Corporation, IFC), care să
investească în sau să acorde împrumuturi sectorului privat. A urmat
înființarea Agenției Multilaterale de Garantare a Investițiilor
(Multilateral Investment Guarantee Agency - MIGA), și ea destinată
sectorului privat. Cu toate acestea, cele mai multe ţări în curs de
dezvoltare continuă să aibă un exces de datorii enorm. De altfel,
legile bine intenţionate au avut consecinţe nefaste de milenii întregi.
O lege mozaică din Biblie le impunea creditorilor să şteargă toate
datoriile la fiecare Sabat366 sau o dată la şapte ani.
În anul 2009, G20 şi-au dat acordul pentru o emisiune
masivă de drepturi speciale de tragere (DST), care sunt un tip special
de valută internaţional de rezervă, creat de FMI. DST comportă însă
nişte limitări foarte stricte. Alocarea lor către statele membre se
realizează în funcţie de cota deţinerilor efective de acţiuni la FMI,
ceea ce înseamnă că SUA se bucură de partea cea mai mare.
Conform predicţiilor lui Stiglitz, globalizarea va contribui la
intensificarea inegalităţii în ţările industriale avansate, odată cu
diminuarea salariilor, mai ales în rândul muncitorilor necalificaţi.
Şomajul nu este considerat doar o risipire a resurselor, pentru că
acesta diminuează sentimentul preţuirii de sine al individului şi
generează consecinţe sociale nedorite, printre care se numără
violenţa, sinuciderea, prostituţia sau căderea în patima alcoolului367.
366
Sabatul biblic este ziua a șaptea din săptămână de odihnă și închinare.
Este respectat în iudaism și de o minoritate a creștinilor. Sabatul a fost
instituit în Eden înainte de apariția păcatului, onorat de Dumnezeu, pus
deoparte prin hotărâre divină și dat omenirii ca memorial perpetuu al unei
creații finalizate. A fost bazat pe faptul că Dumnezeu Însuși S-a odihnit
după creația Sa, a binecuvântat Sabatul, l-a sfințit și l-a pus deoparte pentru
om (Geneza 2:1-3; Marcu 2:27).
367
Apreciem faptul că rata oficială a şomajului nu reflectă întocmai
realitatea: mulţi dintre cei care ar dori să lucreze cu normă întreagă au doar
o slujbă cu timp parţial, pentru că e singura care li se oferă şi nu sunt printre
evidenţele şomerilor; nu sunt cuprinşi nici persoanele cu dizabilităţi, dar
care ar munci bucuroşi dacă şi-ar putea găsi o slujbă; nu sunt incluşi nici cei
care, complet descurajaţi de faptul că nu şi-au găsit de lucru, renunţă să mai
caute şi nici cei care sunt apţi de muncă şi nu au lucrat ,,cu acte” nici măcar
o zi în viaţa lor, ca apoi să fi fost concediaţi şi să beneficieze de şomaj (o
282
Globalizarea nu va fi acceptată spunându-le muncitorilor să-
şi caute alte slujbe, în compensaţie, întrucât la slujba de bază salariile
se vor diminua. Un loc de muncă decent reprezintă un aspect
important pentru ,,stima de sine” a unui individ, iar pierderea pentru
societate este mult mai mare decât ,,lipsa de producţie realizată”.
Există un anume lucru potențat de economie care contează enorm
pentru starea de bine a ființei umane: să ai un loc de muncă, afirmă
Krugman. (...) Șomajul pe termen lung este profund demoralizator
pentru oamenii de oriunde.” (...) ,,Pierderea serviciului înseamnă
adesea pierderea asigurării medicale. Și, pe măsură ce starea de
șomaj se prelungește, bugetul familiei se prăbușește: economiile se
topesc, facturile neplătite se adună, casa ajunge la mezat.”368 Totuși,
există economiști cum ar fi Casey Mulligan, de la Universitatea
Chicago, care susține că scăderea masivă a gradului de ocupare după
criza financiară din 2008 nu reflectă o absență a ocaziilor de
angajare, ci o diminuare a dorinței de a munci. Programele de
asistenţă pentru cei care-şi schimbă profesia ne ajută să ne asigurăm
că talentul uman, cea mai importantă resursă a noastră, este utilizată
optim. În acest mod, protecţia socială posedă şi o dimensiune
politică: dacă lucrătorii se simt mai în siguranţă, se vor limita cererile
de protecţionism comercial.
Un studiu efectuat de firma de consultanţă
McKinsey&Company în anul 2011 ne indică faptul că, din punct de
vedere istoric, în condiţiile unei crize, când are loc o scădere a
cererii, companiile se restructurează. Astfel, firmele păstrează 60-
70% dintre angajaţi pentru a menţine nucleul celor mai competenţi.
Ulterior, când o economie se redresează, reangajează o parte dintre
parte dintre ,,asistaţii sociali” din România). Bureau of Labor Statistics ne

recomandă ,,Rata ajustată sezonier a şomajului total, plus toţi lucrătorii
marginal ataşaţi, plus totalul celor angajaţi cu timp parţial din raţiuni
economice, ca procentaj din forţa de muncă civilă totală plus toţi lucrătorii
marginal ataşaţi”. Sursa: www.bls.gov/news.release/empsit.t12.htm.
Deasemenea, întâlnim, potrivit lui Kugman, șomajul involuntar – oameni
care nu muncesc pentru că au ales să n-o facă deloc sau cel puțin nu în
cadrul economiei de piață, cum ar fi pensionarii mulțumiți să stea la pensie.
368
Paul Krugman - ,,Opriți această depresiune-acum!”, Editura Publica,
București, 2012, pag. 22, 23, 26, 27
283
muncitorii care au fost concediaţi, însă nu pe toţi, deoarece între timp
şi-au restructurat operaţiunile, astfel încât să funcţioneze cu mai
puţini muncitori. În septembrie 2010, Lawrence Katz de la Harvard
şi David Autor de la MIT, specialişti în economia muncii, în lucrarea
,,Grand Challeges in the Study of Employment”, susţin ideea că
marea transformare generată de contopirea globalizării cu revoluţia
IT, a fost crearea unei ,,pieţe a muncii” care îi recompensează în mod
semnificativ pe muncitorii cu studii superioare, dar care îi
defavorizează mai ales pe bărbaţii mai puţin educaţi”. Andy Kessler
afirmă că în economie există două tipuri de muncitori: creatorii şi
servitorii. Creatorii sunt cei care stimulează productivitatea, scriind
linii de cod, concepând cipuri, creînd medicamente sau rulând
motoare de căutare. Servitorii se află în slujba acestor creatori şi a
altor servitori, construind case, furnizând alimente, oferind
consultanţă geografică şi lucrând pentru eliberarea permiselor de
conducere şi înmatricularea automobilelor. Numeroşi servitori vor fi
înlocuiţi de aparate, computere. Această tendinţă este denumită
,,polarizarea muncii” sau schimbarea tehnologică orientată spre
competenţă.369
Profesorul Paul Krugman susţine: ,,Modul cel mai bun de a
ne gândi la această lâncezeală neîntreruptă e acela de a admite că
suntem într-o depresiune economică. (…) Din nefericire, nu ne
folosim de cunoștințele pe care le avem, din cauză că prea mulți
dintre oamenii care contează – politicieni, oficiali guvernamentali și
clasa mai largă a autorilor și vorbitorilor care definesc teoria general
acceptată – au ales, dintr-o varietate de motive, să uite învățămintele
istoriei și concluziile reieșite din analiza economică a mai multor
generații, înlocuind această știință atât de greu cucerită cu
prejudecăți convenabile ideologic și politic. (…) În tot corul de scuze
pe care le auzim, pentru a justifica de ce nu se pune capăt acestei
369
Lawrence Katz, David Autor - ,,Grand Challeges in the Study of
Employment”, 2010, National Science Foundation; apud Andy Kessler -
,,Eat People: And Other Unapologetic Rules for Game – Changing
Entrepreneurs” şi articolul din ,,The Wall Street Journal”, 17.02.2011 apud
Thomas L. Friedman, Michael Mandelbaum - ,,Ce am fost. Cum au pierdut
Statele Unite supremaţia în lumea pe care au inventat-o şi cum o pot
redobândi”, Editura Polirom, Iaşi, 2012, pag. 90, 92
284
depresiuni, un refren se vede repetat constant de apologeții
inacțiunii: trebuie să ne concentrăm atenția, spun ei, asupra viitorului
îndepărtat, nu asupra celui apropiat.”370 (…) Acum e momentul ca
guvernul să cheltuiască mai mult, nu mai puțin, până ce sectorul
privat se întremează și e gata să împingă iar economia înainte – dar
uită că regula a devenit politica de austeritate care distruge locuri de
muncă. (…) Cetățenii celor mai avansate state ale lumii, țări bogate
în resurse materiale, umane și intelectuale – toate ingredientele
necesare pentru prosperitate și un nivel de trai decent, accesibil
tuturor – rămân într-o stare de suferință intensă.371
În plină recesiune, câtă vreme rata şomajului rămâne
ridicată, suntem în aceeaşi măsură ameninţaţi şi de inflaţie, şi de
deflaţie. Datorită inflaţiei, posesorii de obligaţiuni suferă, pentru că-
şi văd diminuată valoarea titlurilor deţinute. În majoritatea ţărilor,
asigurările sociale se majorează odată cu inflaţia. Până şi contractele
de muncă au clauze de ajustare automată în funcţie de costul vieţii.
Dacă ratele înalte ale dobânzii duc la creşterea şomajului, angajaţii
suferă de două ori: din cauza lipsei unui serviciu şi din cauza
presiunii de scădere a salariilor. Deflaţia372 reprezintă un real pericol,
pentru că, atunci când salariile şi preţurile scad, populaţia şi agenţii
economici nu mai reuşesc să-şi achite datoriile.
370
Exact la așa ceva se referea Keynes: ,,Acest termen lung este o călăuză
înșelătoare pentru treburile curente. Pe termen lung, suntem cu toții morți.
Economiștii își asumă o sarcină prea ușoară și futilă dacă în perioade
vijelioase nu ne pot spune altceva decât că, odată furtuna de mult trecută,
oceanul devine iarăși calm.”
371
Paul Krugman - ,,Opriți această depresiune-acum!”, Editura Publica,
București, 2012, pag. 14, 15, 20, 32
372
Deflaţia creşte ,,rata dobânzii reale”, rata dobânzii ajustată pentru
deflaţie. Economiile nu se ajustează automat. Odată ce rata nominală a
dobânzii ajunge la zero, dacă şomajul persistă, presiunea descendentă
exercitată asupra salariilor şi mai apoi asupra preţurilor duce la o creştere a
ratelor reale ale dobânzii.
285
Lăcomia arogantă a pieţelor financiare au impus
(unanimitatea) Visa şi Mastercard373 drept un instrument financiar
,,modern”, ,,universal” şi încă un mod de exploatare a săracilor,
pentru care se percept taxe consistente, în ciuda performanţelor
informatice actuale, care reduc costurile efective de tranzacţie la
aproape zero. Băncile îşi încurajează clienţii să acceseze şi
,,facilitatea” descoperirii de cont, cu nişte comisioane substanţiale,
ştiind că aceştia nu vor verifica dacă şi-au consumat sau nu soldul
din bancă.
Se afirmă deseori faptul că ,,sistemele fiscale oglindesc
valorile societăţii”374, numai că un aspect straniu îl reprezintă faptul
că sistemul fiscal îi tratează mai bine pe speculatorii care pariază la
noroc, decât pe cei care muncesc din greu ca să-şi câştige existenţa;
câştigurile de capital sunt impozitate cu un procentaj mult mai mic
decât salariile. În SUA, avuţia jumătăţii inferioare a populaţiei este
conferită de valoarea locuinţei personale, iar această avuţie a fost
devastată de prăbuşirea economică din 2008.
Fondul Național de Investiții ne liniștea prin publicitatea
televizată, sloganul fiind: ,,Dormi liniștit, FNI veghează pentru
tine!”375
373
Visa şi Mastercard se deosebesc de alte cărţi de credit prin aceea că se
află efectiv în proprietatea băncilor. Visa şi MasterCard controlează
împreună 95% din piaţa cardurilor bancare din Uniunea Europeană.
374
Românii petrec 220 de ore pe an, adică aproape 10 zile, pentru a-şi plăti
cele aproximativ 280 de taxe parafiscale, potrivit unui studiu al companiei
de consultanţă Golden Mind&Spirit. În România, statul percepe mai mult de
300 de taxe, din care 20 sunt fiscale (impozite generale pe profit, salarii sau
alte tipuri de venituri, precum contribuţiile de asigurări sociale sau TVA),
iar restul sunt parafiscale, adică aplicate punctual pentru autorizarea
diverselor activităţi antreprenoriale. Orele pierdute de întreprinzătorii
români pentru plata taxelor plasează ţara noastră pe primul loc în UE şi
printre fruntaşele lumii în topurile mondiale ale parafiscalităţii.
Sursa: http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_27880/Romanii-isi-
petrec-aproape-10-zile-din-an-platind-taxe-
parafiscale.html#ixzz1nbRLHDHr, 27 Februarie 2012
375
Fondul Național de Investiții (FNI) a fost înființată în 1996 de SOV
Invest. A funcționat ca joc piramidal și în urma prăbușirii lui au rămas
318.000 de ,,investitori” păgubiți. Lista profitorilor care au retras bani de la
286
Un alt aspect important, în contextul eticii în afaceri îl
reprezintă ,,problema prețului corect”. În mod cotidian, oamenii
evaluează prețurile produselor și a serviciilor în funcție de variabile
precum costurile de producție, transport, salarii, comunicare
comercială ș.a., ceea ce deseori îi conduc la concluzia că aceste
prețuri sunt nejustificat de mari. Dintr-o perspectivă bazată pe piața
liberă, prețurile sunt rezultatul joncțiunii dintre cerere și ofertă, astfel
că, un preț poate fi incorect din două puncte de vedere: atunci când
firmele utilizează practici anticoncurențiale, bucurându-se de prețuri
la un nivel înalt; situația în care cumpărătorii nu dețin toate
informațiile necesare privind produsul.
Un aspect controversat îl reprezintă prețurile și profiturile
din industria medicamentelor. Multe medicamente, unele importante
pentru cei suferinzi cu boli terminale, sunt tranzacționate cu prețuri
foarte mari. Există opinia că, o foarte mică parte din acest preț este
justificat prin prețurile ingredientelor. Companiile farmaceutice
justifică aceste prețuri prin aceea că trebuie să acopere costurile
enorme ocazionate de cercetare. Aceste sume sunt contestate,
argumentându-se că, de fapt, ele includ și o serie de cheltuieli de
marketing.376 Profitul estimat în industria farmaceutică este estimat
la 17%, cu mult peste media celor mai multe dintre sectoare; parțial,
profiturile mari sunt justificate de riscurile pe care și le asumă
companiile, în care cercetarea nu conduce mereu la rezultatele
scontate.
FNI în 10.04.2000, cu 45 de zile înainte de căderea Fondului sunt: Traian

Băsescu – 3,3 miliarde lei; Radu Berceanu – 3,3 miliarde lei; Constantin
Dudu Ionescu – 3,3, miliarde lei; Valeriu Stoica – 3,3, miliarde lei; Ioan
Avram Mureşan - 3,4 miliarde lei; Remus Opriş – 3,8 miliarde lei; Ulm
Spineanu – 2,2 miliarde lei; Dragoş Constantinescu – 2,8 miliarde lei;
Nicolae Noica – 4,2 miliarde lei; Emil Boc – 1,5 miliarde lei ş.a. Sursa:
http://ziarulrevolutionarul.ro/articole/investigatii/909-dovada-prieteniei-
dintre-bsescu-i-vantu-sunt-banii-de-la-fni
376
Argument ce poate fi apreciat ca fiind veridic, dacă observăm că mai
bine de un sfert din spoturile publicitare TV din România promovează
medicamente și echipamente medicale. Nu mai vorbim de lobby în
domeniul politic și reglementar, pentru un tratament sau altul, activitate
foarte costisitoare... (n.a.)
287
O altă justificare constă în aceea că medicamentele sunt
produse esențiale, fiind caracterizate de o cerere inelastică.
Deasemenea, statul acordă drepturi de patent pentru medicamentele
create de companii, adică timp ce câțiva ani, acestea se bucură de
drepturi de exclusivitate, ceea ce generează o situație de monopol.
Perioada de exclusivitate are menirea de a ajuta companiile în a-și
recupera sumele investite.377
Totuși, prețurile înalte nu sunt în măsură să aline suferința
celor nevoiași, și, pe de altă parte, medicamentele compensate pun o
presiune uriașă asupra bugetului de stat și asupra taxelor fiscale.
România, 2016. Aşteptata reducere a TVA generală de la 24% la 20%,

începând cu 1 ianuarie 2016, a generat reduceri de preţuri la jumătate faţă
de aşteptări. Scăderea TVA la alimente a fost anulată de magazine. Preţurile
au revenit peste nivelurile din iunie. Cea mai importantă măsură de relaxare
fiscală a acestui an, reducerea cotei generale de TVA, de la 24% la 20%, a
generat, în prima lună de la aplicarea sa, o scădere a indicelui preţurilor de
consum la produsele nealimentare de 1,56%, potrivit ultimelor date puse la
dispoziţie de INS. Aceasta în condiţiile în care, dacă micşorarea TVA s-ar fi
transmis integral în preţul final, în buzunarul românilor s-ar fi resimţit o
reducere de preţ de 3,3% pentru fiecare produs achiziţionat. În mod teoretic,
transmiterea integrală a reducerii TVA în preţul final s-ar putea observa
doar în condiţiile în care toate elementele care alcătuiesc preţul final al unui
produs rămân constante. Altfel spus, producătorul ar trebui să îşi păstreze
costurile de producţie şi marja de profit, iar comerciantul ar trebui să
rămână la aceleaşi adaosuri comerciale. Atunci, reducerea TVA, care este o
taxă pe consumul final şi nu un element de cost pentru desfăşurarea
activităţii, s-ar fi reflectat proporţional în preţul final. În al doilea rând,
preţul este rezultatul întâlnirii dintre cerere şi ofertă, astfel că modificările
de taxe şi impozite au influenţe în preţ, dar nu neapărat în mod proporţional.
Diferenţele apar din cauza faptului că scăderea unei taxe nu produce o
scădere proporţională a preţurilor. Dacă s-ar întâmpla acest lucru,
consumatorii ar rămâne cu bani în plus disponibili pentru alte achiziţii.
Cheltuind mai mult pentru aceleaşi bunuri şi servicii sau pentru bunuri şi
377
288
servicii diferite, creşte cererea şi preţul. Or, în mod practic, nu vedem că se
întâmplă acest lucru.378 După reducerea TVA de la 24% la 9% la alimente,
59% dintre participanții la un studiu realizat de Institutul de Studii Sociale
şi Politice (ISSPOL) consideră ca prețurile produselor au rămas la fel.379
6.2.2 Modul cum este gestionată globalizarea

nu respectă principiile democratice
,,Nihil carius aestimamus quam beneficium, quamdiu petimus; nihil vilius,
cum accepimus”. ,,Nu preţuim nimic mai mult decât o favoare, atâta timp
cât umblăm după ea; şi, deopotrivă, (nu socotim) nimic mai lipsit de valoare
după ce am dobândit-o”. Seneca, Lucius Annaeus (4 î.d.Hr. – 65 d.Hr.),
filosof şi dramaturg roman, Epistolae, 81, 28
,,Nil non mortale tenemus/Pectoris exceptis ingeniique bonis”. ,,Nu avem
nimic (în noi) care să nu fie muritor,/În afară de bunurile inimii şi ale
minţii”. Ovidius, Publius Naso (43 î.d.Hr. – 17 d.Hr.), poet roman, Tristia,
3, 7, 43
,,Omnium istorum, quos incedere altos vides, bracteata felicitas est; inspice
et scies, sub ista tenui membrana dignitatis quantum mali iaceat”.
,,Fericirea tuturor acelora pe care îi vezi păşind cu trufie nu este decât o
poleială; priveşte-i mai cu atenţie şi vei înţelege câtă ticăloşie se ascunde
dedesubtul pojghiţei subţiri a rangului lor”. Seneca, Lucius Annaeus (4
î.d.Hr. – 65 d.Hr.), filosof şi dramaturg roman, Epistolae, 115, 9
,,Tu mihi qui imperitas, aliis servis miser atque/Duceris ut nervis alienis
mobile lignum”. ,,Îmi dai mie porunci tu, nenorocitule, care eşti sluga altora
şi/Eşti purtat de sfori străine ca o păpuşă de lemn”. Horatius, Quintus
Flaccus (65 î.d.Hr. – 8 î.d.Hr.), poet roman, Satyrae, 2, 7, 81-82
Spre exemplu, în cadrul FMI, o singură entitate are drept de

veto – SUA. Voturile nu se acordă în funcţie de numărul de
378
http://www.economica.net/reducerea-tva-nu-s-a-vazut-in-preturi--la-raft-
-care-sunt-explicatiile_114747.html#n , 16 februarie 2016, Alina Stanciu,
ECONOMICA.net
379
http://www.wall-street.ro/articol/Companii/195267/trei-sferturi-dintre-
romani-nu-au-observat-o-scadere-a-preturilor-in-urma-reducerii-tva.html,
26.03.2016
289
reprezentanţi, nu fiecare ţară are dreptul la câte un vot (dolarii
votează!). FMI împinge statele către recesiune, obligându-le să
crească rata dobânzilor și să-și reducă cheltuielile administrative,
solicitări în totală contradicție cu modul cum procedează SUA în
împrejurări similare.
Un alt exemplu este cel al numirii şefului BM – acesta a fost
desemnat dintotdeauna de către preşedintele SUA. În cele din urmă,
SUA au consimţit ca preşedintele FMI să fie desemnat de către
Europa, având ca secund un american, iar Europa a fost de acord ca
preşedintele SUA să numească şeful BM. Însăşi moralitatea unor
directori ai FMI este pusă sub semnul întrebării,380 în timp ce
(octombrie 2009) FMI raporta pierderi globale în sectorul financiar
de 3,6 trilioane de dolari.
În toată lumea au fost înființate forumuri continentale și
regionale, sub egida motoului ,,O altă lume este posibilă!” și emană
concepte aplicabile pentru o organizare echitabilă a globalizării,
împotriva unui singur inamic – CMN și aliații acestora (OMC, FMI
și BM). Acestora li se reproșează că folosesc fără rușine puterea și
controlul politic în defavoarea celor slabi social din lumea întreagă.
În cadrul OMC, statele membre au adoptat reglementări, pe care
OMC nu le poate impune, însă ea poate aproba sancțiuni comerciale
membrilor.
Datorită faptului că țările sărace nu dispun de un potențial
amenințător real, depind de bunăvoința țărilor avute. Pentru
asigurarea pretinsei stabilități monetare, FMI oferă țărilor în nevoie
finanțele necesare, impunând condiții dure – scăderea cheltuielilor
bugetare, cu efect dezastruos asupra învățământului și a sănătății.
BM este controlată de țările bogate (SUA, Germania, Franța, Marea
Britanie și Japonia) și reprezintă cel mai mare creditor al țărilor în
380
Potrivit avocaţilor săi, fostul director al FMI, Dominique Strauss-Kahn
respingea cele trei acuzaţii - tentativă de viol, agresiune sexuală şi
sechestrare de persoană. Strauss-Kahn, în vârstă de 62 de ani, este interogat
în legătură cu petreceri libertine la care ar fi luat parte, mai ales la Paris şi
Washington. Dominique Strauss-Kahn este suspectat de ,,complicitate la
proxenetism” şi ,,tăinuirea unui abuz de bunuri sociale”.
Sursa: http://stirileprotv.ro/stiri/international şi
http://www.romanialibera.ro/actualitate, 22 Februarie 2012
290
curs de dezvoltare. Criticii afirmă că acordarea creditelor este în
relație cu însângerarea sistemelor sociale din țările creditate. Cu
aceste ,,ajutoare de dezvoltare” au fost promovate proiecte mari care
nimicesc spațiul vital al populației din acele zone, în timp ce
investitorii se bucură de venituri substanțiale.
Particularitatea globalizării politice constă în focalizarea
prioritară pe relaţia stat-instituţii, pe ,,procesul prin care actorii
politici din unităţi naţionale distincte au fost convinşi să-şi transfere
loialitatea, aspiraţiile şi activitatea politică spre un centru nou, mai
mare, ale cărui instituţii dispun de sau reclamă suveranitatea asupra
statelor naţionale preexistente.”381
CMN din lumea a treia declară că asigură acolo milioane de
locuri de muncă și asigură fundamentul pentru dezvoltare și
prosperitate. Realitatea este însă opusă; plata lucrătorilor se
orientează după cele mai mici salarii sau sub acestea. Salariul minim
pe economie nu este stabilit ca în vest, după cât este necesar unui om
pentru a trăi, a-și hrăni familia, a-și da copilul spre educație și a avea
o pensie decentă, ci este ancorat în funcție de ceea ce revine acestor
țări drept cheltuieli oficiale din partea BM și a FMI. Chestiunea este
atunci următoarea: ,,De unde au BM și FMI dreptul de hotărî în
numele statelor suverane?”
Profesorul Bakan, în scenariul ,,Corporaţia, obsesia
patologică pentru profit şi putere”, conchide că CMN sunt
personalităţi anti-sociale: ,,sunt interesate doar de ele însele, inerent
amorale, insensibile şi necinstite; îşi sapă breşe în standardele sociale
şi legale pentru a-şi deschide calea; nu suferă de vinovăţie, deşi pot
mima calităţi umane de empatie, grijă şi altruism.”382
381
Eric E. Haass, International Integration; International Political
Communities, Doubleday, New York, 1996, p. 2, apud Aurica Brişcaru -
,,Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă”, Editura Institutul
European, Iaşi, 2012, pag. 39
382
Acest process de manipulare de către corporatocraţie prin îndatorare,
mituire şi obligaţii politice se numeşte globalizare, după ,,Zeitgeist”. Din
primele 100 de economii mondiale, după PIB, 51 sunt CMN, 47 fiind din
SUA. Sunt mai bogate decât continente întregi. Aurica Brişcaru -
,,Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă”, Editura Institutul
European, Iaşi, 2012, pag. 37-38
291
Ușurința cu care CMN își permută spațiile de producție
reprezintă un alt element contradictoriu. În spatele modificărilor,
rămân foarte mulți șomeri. Desigur, nu este vorba ca aceste CMN să
se ferească de responsabilitatea lor și să închidă o capacitate care are
nereguli, ci stă în obligația lor de a asigura un trai corespunzător
celor cărora le datorează profiturile.383
Stăpânii lumii sunt duşmanii democraţiei autentice, pentru că
obţin beneficii mai mari de pe urma regimurilor corupte decât de pe
urma unui sistem complet curat. Acţiunea de manipulare globală este
gestionată din interiorul unei instituţii – Institutul Tavistock de
Relaţii Umane, Londra, Tabernack Street, no. 30 – ce manageriază
filiale precum Rand Corporation, MIT, Centrul de Cercetare
Stanford, Institutul Hudson, Fundaţia Heritage şi Centrul de Studii
Internaţionale şi Strategice din Georgetown, urmărind să controleze
şi să conducă acţiunile şi gândirea prin tehnici de persuasiune,
sugestie, manipulare şi spălarea creierului.384
OIM estimează că, numai în țările în curs de dezvoltare,
circa 250 de milioane de copii între 5 și 14 ani sunt obligați să
muncească (153 de milioane în Asia, 80 de milioane în Africa și 17
milioane în America Latină). Cele mai grave forme ale muncii
copiilor le reprezintă exploatarea sexuală (inclusiv prostituția și
pornografia cu minori) și sclavia (inclusiv trecerea debitelor în
383
28-30, 44
384
Cristina Martίn - ,,Clubul Bilderberg. Stăpânii lumii”, Editura Litera
Internaţional, Bucureşti, 2007, pag. 123-125, 194
Oamenii de ştiinţă de la Tavistock au descoperit că un individ care îşi pierde
rădăcinile este mai uşor de gestionat şi, ca atare, pentru a putea fi manipulat,
trebuie să i se distrugă nucleul familial, principiile religioase, sexuale şi cele
de sorginte, inoculate în copilărie. Introducerea drogurilor în
microcosmosul adolescenţilor este unul dintre mecanismele pentru controlul
şi manipularea indivizilor în faza vitală, când dispun de cea mai mare
energie. CIA, ai cărei agenţi se formează la Tavistock, şi-a folosit proprii
funcţionari, administrându-le LSD pentru a le studia reacţiile, provocând
numeroase decese, experiment folosit în cadrul programului MK Ultra,
iniţiat atunci când Sandoz AG, Elveţia, a dezvoltat Acidul Lisergic (LSD).
292
sclavia creditorului pentru neachitarea datoriilor, caz în care copiii
trebuie să trudească pentru datorii imaginare sau reale ale părinților).
Majoritatea copiilor lucrează fără forme legale. Este vehiculată cifra
de 12 milioane de copii sub 14 ani care lucrează pentru economia
mondială.
În lume, 12 milioane de copii muncesc din greu în
producerea mărfurilor de export ieftine.385 Cei 360 de miliardari în
dolari sunt atât de bogați ca și cele 2,5 miliarde de săraci la un loc și
dacă cei avuți ar dona anual 1% din averea lor, ar putea să asigure
tuturor celor săraci apa potabilă și școlarizarea. 500 dintre cele mai
mari CMN se bucură de un sfert din produsul social brut din lume și
dețin 70% din comerțul global, oferind în schimb locuri de muncă
pentru numai 0,05% din populația globului. Anual se sting zece
milioane de copii ai căror părinți nu dispun de bani pentru
medicamente și zi de zi mor 100.000 de oameni din cauza foametei
și a exploatării. Consecință a repartizării injuste a resurselor, această
realitate reprezintă un genocid.
Globalizarea necontrolată a comerțului și a fluxurilor
financiare este urmată de o globalizare a conflictelor sociale și a
terorii. Dacă dorim să ne păstrăm calitatea vieții, libertatea și
șansele individuale de dezvoltare, trebuie să globalizăm premisele
pentru acestea: reguli cinstite pentru conviețuire.386
385
Din momentul în care Cristofor Columb a adus la curtea regelui Spaniei
în 1 502 un sac cu boabe de cacao, ciocolata a devenit cel mai iubit desert
din Europa – jumătate dintre dulciuri conțin ciocolată. Produsul finit este
prelucrat în SUA, Olanda și Germania. 80% din importul german de cacao
provine din Africa de Vest, unde un producător de cacao de mărime
mijlocie câștigă din recolta anuală în jur de 340 de euro. Cauza? Prețurile
sunt în diminuare pe piața mondială, fapt ce îi obligă pe fermieri să producă
la cel mai mic preț, iar copiii sclavi, care nu costă decât un pumn de
mămăligă, reprezintă soluția potrivită.
386
15, 23-24
293
6.2.3 Globalizarea pune valorile materiale
înaintea altor valori, cum ar fi preocuparea
pentru mediul înconjurător sau pentru
viaţa însăşi
,,Mutat enim mundi naturam totius aetas;/Ex alioque alius status excipere
omnia debet,/Nec manet ulla sui similis res”. ,,Căci timpul preschimbă
esenţa întregii lumi;/În toate lucrurile trebuie ca o stare să iasă din altă
stare,/Şi nimic nu rămâne asemănător cu sine însuşi”. Lucretius, Titus Carus
(aprox. 95 î.d.Hr. – aprox. 55 î.d.Hr.), filosof şi poet roman, De rerum
natura, 5, 825-827
,,Non cani nec rugae repente auctoritatem arripere possunt, sed honeste
acta superior aetas fructus capit auctoritatis extremos”. ,,Nici cărunteţea,
nici ridurile nu îţi pot asigura dintr-o dată respectul, ci o viaţă anterioară
trăită în mod cinstit primeşte până la urmă fructele respectului (cuvenit).”
Cicero, Marcus Tullius (106 î.d.Hr. – 43 î.d.Hr.), om politic, filosof şi
orator roman, De senectute, 62
,,Num tibi, cum fauces urit sitis, aurea quaeris/Pocula?”. ,,Oare atunci când
setea îţi pârjoleşte gâtlejul cauţi pahare/De aur?”. Horatius, Quintus Flaccus
(65 î.d.Hr. – 8 î.d.Hr.), poet roman, Satyrae, 1, 2, 114-115
,,Ut vultus hominum, ita simulacra vultus imbecilla ac mortalia sunt, forma
mentis aeterna; quam tenere et exprimere non per alienam materiam et
artem, sed tuis moribus possis”. ,,Asemenea înfăţişării oamenilor, tot astfel
şi statuile lor sunt plăpânde şi muritoare, pe când forma minţii este eternă;
pe ea nu ai putea să o păstrezi şi să o exprimi cu ajutorul unei materii şi al
unei arte străine, ci numai prin propriile tale moravuri”. Tacitus, Publius
Cornelius (55 d.Hr. - 120 d.Hr.), istoric, filosof şi om politic roman, De vita
et moribus Iulii Agricolae, 46
În 1892, revista Vogue formula chestiunea: ,,Acum, când

masele fac baie în fiecare săptămână, prin ce mai poate fi
recunoscut un gentleman?”
Apetența pentru consum a născut o cultură globală a
,,adolescentismului” ce stimulează lăcomia. Creșterea capacităților
de producție ale lumii face ca omul contemporan să gonească după
294
dorința de a poseda, nu după idealuri.387 Adolescentismul reprezintă
un fenomen modern ce caracterizează o categorie aparte a clasei
mijlocii. Focusează vârsta intermediară, între copilărie și maturitate,
fiind caracterizat de tentația de a cheltui exagerat, în scopul
satisfacerii nevoii de identitate, cumpărând haine, încălțăminte,
muzică, produse IT ș.a. Adolescenții evită responsabilitățile, căutând
să amâne cât mai mult posibil starea de adult. Dacă, într-adevăr,
dorința de posesie este cea care ne definește în primul rând în zilele
noastre, atunci nu vom considera niciodată că avem la dispoziție
suficienți bani sau linii de credit. Odată cu globalizarea, cultura
americană ,,adolescentistă” a indiferenței, a consumului nestăvilit, a
risipei și a lipsei de responsabilități atinge întreaga lume.
Pretutindeni, autoritatea parentală își slăbește influența.
Un organism de cercetare a arătat că oamenii, cu cât
apreciază mai mult banii, imaginea, poziția socială și realizările
personale, cu atât sunt mai indiferenți față de celelalte viețuitoare și
mai puțin preocupați să recicleze, să stingă lumina din încăperile
nefolosite, să meargă pe jos sau cu bicicleta.388 Dacă interesele unei
țări sunt afectate de metodele de producție utilizate de către o altă
țară, așa cum se întâmplă în cazul efectului de seră, primul stat ar
putea recurge la sancțiuni comerciale ca mijloc de a se proteja. (...)
Activiștii în domeniul protecției mediului din țările dezvoltate
solicită standarde universale pentru mediul înconjurător, dar țările
sărace nu vor putea să îndeplinească aceste standarde. (...) Acolo
387
Dalai Lama, Ethics for the New Millenium, New York, Riverhead Books,
Penguin Putnam, 1999 și Daniel Bell, The Cultural Contradictions of
Capitalism, New York, Basic Bokks, 1978, Joseph Lash, The Culture of
Narcisism, New York, W. W. Norton, 1978, Robert Bork, Slouching
Towards Gomorrah, New York, Regan Books, 1996, apud Stephen B.
388
Associations with biophilia from S. Saunders and D. Munro, ,,The
Construction and Validation of a Consumer Orientation Questionnaire
(SCOI) Designed toMeasure Frommʼs, 1995, ,,Marketing Character” in
Australia, Social Behavior and Personality, vol. 28, no. 3, 2000, pp, 219-40
apud The Worldwatch Institute - ,,Starea Lumii despre încălzirea globală
2009”, Editura Tehnică, București, 2009, pag. 171
295
unde se cere o participare globală, cum ar fi în cazul pădurilor
tropicale sau al speciilor aflate în pericol, poate fi justificată o
finanțare publică.389 Primul pas important îl constituie promovarea
unei acțiuni politice internaționale asupra climei și discriminărilor
între sexe. Negocierile purtate în privința punerii la punct a unei
structuri de acțiune climatică pentru perioada de după 2012, sub
egida Convenției Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbarea
Climatică (United Nations Framework Convention on Climate
Change – UNFCCC), vor trebui să includă programele de echitate și
egalitate între sexe, în toate etapele, de la cercetare și analiză până la
proiectarea și implementarea strategiilor de atenuare a schimbărilor
climatice și de adaptare la noile condiții de climă.390
În timp ce China se bucură de o rată naţională de
economisire de peste 40% din PIB, în SUA aceasta se situează la
nivelul aproximativ de 14%. Raportul dintre datoria federală şi PIB,
în SUA, a crescut de la 35% în anul 2000, la circa 60% în anul 2009
şi se estimează că acest raport va atinge 70% în anul 2019. Chiar şi
la o dobândă moderată de 5%, serviciul datoriei va înghiţi 3,5% din
PIB, echivalentul a 20% din încasările fiscale.391
În cadrul teoriei Modigliani–Miller, firmele şi-ar putea
reduce suma impozitelor datorate pe firmă şi individual,
răscumpărându-şi acţiunile, mai degrabă decât să ofere dividende
(,,paradox al dividendului”).
În Singapore, a fost impusă plasarea a 42% din venitul
salarial într-un fond de economii. Celor care militează împotriva
plaselor pentru prinderea creveţilor, plase care capturează însă şi
broaşte ţestoase (specie în pericol), OMC le spune că o asemenea
389
51
390
391
Joseph E. Stiglitz - ,,În cădere liberă. America, piaţa liberă şi
prăbuşirea economiei mondiale”, Editura Publica, Bucureşti, 2010, pag.
303-304, 309, 310, 330-331, 372
296
reglementare ar reprezenta o intervenţie nejustificată în desfăşurarea
liberului schimb.392
Doctorii au raportat faptul că 24% dintre bărbați și 27%
dintre femei sunt obezi. Patru populații de pinguini din Antarctica se
află sub presiunea schimbării climatice deoarece pierderea zonelor
de habitat și pescuitul excesiv afectează tiparele lor de reproducere și
de hrănire. Catastrofa nucleară cauzată de cel mai mare cutremur din
istoria consemnată documentar a Japoniei şi de tsunami de la
centrala nucleară Fukushima Daichii din Japonia, martie 2011, a
cauzat emisii de radiaţii atât în aer cât şi în apă, imposibil de anihilat,
în ciuda sprijinului internaţional. Au fost ucişi atunci peste 22.000 de
oameni şi devastate oraşe întregi din partea nord-estică a ţării. În
decembrie 2007 - ianuarie 2008, oficialii chinezi declară că se
confruntă cu cea mai gravă secetă din ultimii zece ani. China a emis
rapoarte din care reiese că malformațiile congenitale au crescut cu
40% față de 2001, datorită poluării și agravării fenomenelor de
degradare a mediului.393
OMC estimează că anual pier 2 milioane de oameni din
cauza pesticidelor. Uniunea Internațională a Sindicatelor din
Industria Alimentară afirmă că tehnicile actuale de producție obligă
CMN să caute în permanență noi terenuri de plantare și forță de
muncă ieftină, în timp ce acestea lasă în urmă ecosisteme și vieți
distruse. 1,3 miliarde de vite sunt sacrificate în lume pentru carne.
Jumătate din cerealele recoltate de pe glob sunt destinate bovinelor,
circa 600 de milioane de tone. În Brazilia, 1/5 din suprafața agricolă
este folosită la obținerea furajelor pentru UE. În același timp, în
aceste zone domnește foametea – vacile celor bogați consumă hrana
săracilor.394
În pelicula din 1958, cu Orson Wells şi Marlene Dietrich,
,,Stigmatul răului”, care abordează crimele, răpirile, conspiraţia şi
392
Economică, Bucureşti, 2003, pag. 331-332
393
2009”, Editura Tehnică, București, 2009, pag. XXIV
394
157, 159, 163-164
297
corupţia dintr-un orăşel la graniţa cu Mexic, Wells, poliţist corupt,
intră într-un bordel şi o găseşte pe proprietară, ghicitoare (Marlene):
,,-Ghiceşte-mi viitorul!” ,,-Nu ai aşa ceva. Viitorul tău s-a
consumat!”
6.2.4 Globalizarea a subminat democraţia,

diminuând într-o mare măsură
suveranitatea ţărilor în curs de dezvoltare
,,Nemo patriam quia magna est amat, sed quia sua”. ,,Nimeni nu-şi iubeşte
patria fiindcă este mare, ci fiindcă este a sa”. Seneca, Lucius Annaeus (4
î.d.Hr. – 65 d.Hr.), Epistolae, 66, 22
,,Omne solum forti patria est ut piscibus aequor”. ,,Orice pământ este o
patrie pentru cel puternic, precum marea pentru peşti”. Ovidius, Publius
Naso (43 î.d.Hr – 17 d.Hr.), poet roman, Fasti, 1, 493
,,Quod de carcere catenisque interdum quis egrediatur ad regnum, et alius,
natus in regno, inopia consumatur”. ,,Căci uneori cineva iese din puşcărie
şi din lanţuri pentru a se urca la domnie, iar altcineva, născut spre a domni,
se stinge în sărăcie”. Eclesiastul, 4, 14
,,Summum crede nefas animum praeferre pudori,/Et propter vitam vivendi
perdere causas”. ,,Să fii încredinţat că cea mai mare nelegiuire este cea de a
pune sufletul mai presus de onoare,/Şi de dragul vieţii să pierzi însăşi
raţiunea de a trăi”. Iuvenalis, Decimus Iunius (aprox. 60 d.Hr. – aprox. 135
d.Hr.), poet satiric roman, Satyrae, 8, 83-84
Electoratul îşi vede guvernul capitulând în faţa străinilor sau

cedând în faţa unor instituţii internaţionale pe care le consideră
conduse de SUA. Sistemul economic impus ţărilor în curs de
dezvoltare este inadecvat şi adesea foarte dăunător, care reflectă într-
o măsură mai mare interesele corporatiste. Cel mai controversat
aspect strategic al anilor 1990 a fost liberalizarea pieţei de capital,
deschiderea pieţelor către fluxul liber al investiţiilor pe termen scurt,
agresive, speculative.395 Chiar şi FMI a recunoscut (2003) că, pentru
395
Liberalizarea comerţului şi a pieţei de capital au constituit două elemente
cheie ale unui cadru strategic mai larg, cunoscut sub numele de Consensul
298
majoritatea ţărilor în curs de dezvoltare, liberalizarea pieţei de capital
nu a determinat o creştere economică, ci doar o accentuare a
instabilităţii. În elaborarea strategiilor de reacţie la crize, se pare că
FMI s-a axat adesea asupra protejării creditorilor occidentali, decât a
ajutării ţărilor aflate în criză şi a populaţiei lor. Interesul era deci de a
reface rapid rezervele, astfel încât creditorii internaţionali să-şi poată
primi banii. Deschiderea pieţelor fluxului liber de capital a avut drept
consecinţă o criză în regiunea asiatică. Au apărut multe falimente, iar
criza monetară s-a transformat într-una bancară.396 Actualmente,
majoritatea economiştilor din domeniul academic sunt de acord cu
faptul că pieţele însele nu determină eficienţa; întrebarea este dacă
guvernul poate contribui la îmbunătăţirea situaţiei. De pildă, ţările cu
cel mai mare succes sunt localizate în Asia şi în majoritatea ţărilor
asiatice guvernul a jucat un rol activ. Globalizarea, sub forma
dezvoltării determinate de export, a contribuit la scoaterea din
sărăcie a ţărilor din Asia de Est.397
Producătorul elvețian de lenjerie Triumph a renunțat în
ianuarie 2012, după protestele furioase ale clientelor, la cooperarea
cu regimul militar Myanmar. CMN nu numai că exploatează
milioane de lucrători, dar dețin și un control total asupra resurselor
naturale din țări precum Angola, Brazilia, Indonezia, Congo, Nigeria
și majoritatea țărilor în curs de dezvoltare ce dispun de un rezervor
uriaș de bogății naturale, printre care și România – terenuri fertile,
petrol și gaze, lemn, cupru, aur și metale rare etc.
Comerțul internațional cu materii prime nu numai că nu este
echitabil în ceea ce privește valoarea reală a bunurilor obținute pe
de la Washington, asupra unui set de politici care aveau să promoveze cel

mai bine dezvoltarea. În primii ani ai noului mileniu, încrederea în
Consensul de la Washington era în scădere. În practică, Consensul de la
Washington nu a pus mare accent pe echitate.
396
Oamenii de afaceri care îşi pierduseră slujbele rătăceau prin parcurile din
Seul, pentru că le era prea ruşine să le spună soţiilor şi copiilor că nu mai
aveau unde să meargă la serviciu. Coreenii s-au mobilizat şi şi-au donat
bijuteriile pentru ca guvernul să le topească şi să poată folosi aurul pentru
plata parţială a datoriei naţionale.
397
2008, pag. 23, 26, 37-44
299
piața internațională, ci sunt evidențiate și strămutări a milioane de
familii fără despăgubiri reale, folosirea substanțelor toxice sau
periculoase în extragerea metalelor, a gazului de șist sau în
exploatarea petrolului.398
6.2.5 Inegalităţile flagrante din domeniul

asistenţei medicale, criminalitatea şi
corupţia399 globală
,,Fures privatorum furtorum in nervo atque compedibus aetatem agunt;
fures publici in auro atque purpura”. ,,Hoţii care fură de la persoane
particulare îşi fac veacul în închisoare şi în cătuşe; hoţii din averea publică
însă trăiesc în aur şi în purpură”. Cato, Marcus Porcius Censorius (234
î.d.Hr. - 149 î.d.Hr.), scriitor şi om politic roman
,,Non damnatio sed cauza hominem turpem facit”. ,,Nu condamnarea ci
crima îl face pe om nedemn”. Seneca, Lucius Annaeus (4 î.d.Hr. – 65
d.Hr.), filosof şi dramaturg roman, De moribus sive Ad Lucilium
epistularum libri moralium XX, 123
,,Non est in medico semper relevetur ut aeger./Interdum docta plus valet
arte malum”. ,,Nu stă întotdeauna în puterea medicului să înzdrăvenească
pe bolnav./Câteodată răul este mai puternic decât ştiinţa”. Ovidius, Publius
Naso (43 î.d.Hr. – 17 d.Hr.), poet roman, Ex Ponto, 1, 3, 17-18
La mijlocul secolului nouăsprezece, Marea Britanie şi Franţa

au declanşat practic un război pentru a menţine China deschisă
comerţului global, prin Războiul Opiumului, din dorinţa de a nu lăsa
China să-şi închidă porţile în faţa opiului venit din vest, cu efectul
398
Intrigile concernelor internaționale”, Editura Aquila, Oradea, 2004, pag. 7,
39-40
399
Vezi ,,Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei”, adoptată la New
York la 31 octombrie 2003, la adresa
http://www.onuinfo.ro/documente_fundamentale/instrumente_international
e/conventie_impotriva_coruptiei/
300
colateral al răspândirii dependenţei. A fost una dintre primele
tentative ale Occidentului de-a corecta un deficit al balanţei de plăţi.
Compania viitorului, potrivit lui Alvin Toffler (futurolog
american, născut în 1928), va fi o ,,instituţie multifuncţională”,
nevoită să se redefinească datorită acţiunii a cinci forţe: (1)
schimbările din mediul fizic, o responsabilitate mai mare pentru
efectul pe care activităţile lor îl au asupra mediului; (2) schimbările
din ,,organizarea forţelor sociale”, companiile având un efect mai
mare asupra şcolilor, universităţilor, grupărilor civile şi celor de
presiune politică; (3) schimbările care vizează rolul informaţiilor; (4)
schimbările din organizarea administraţiei, în care lumea afacerilor şi
cea politică interacţionează mai intens decât în trecut; (5) schimbările
din planul moralităţii – etica şi valorile organizaţiilor sunt tot mai
strâns legate de cele ale societăţii. Corporaţia este văzută tot mai
mult ca un producător de efecte morale. Organizaţia viitorului,
preconizează Toffler, va avea printre preocupări şi probleme
ecologice, morale, politice, rasiale, sexuale şi sociale, alături de cele
comerciale tradiţionale.400
Toffler afirmă: ,,Nu încape nici o îndoială că standardizarea,
conformismul și depersonalizarea au fost până acum niște forțe
puternice. Industrializarea este o unealtă pe care omul o folosește
pentru a supune natura. Dar complexitatea acestei unelte e atât de
mare, încât omul începe să piardă contactul cu scopul activității sale.
Diviziunea muncii fragmentează sarcina, astfel că omul înțelege, în
cel mai bun caz, doar o parte din ea. Spre deosebire de meșteșugar,
lucrătorul contemporan nu are niciodată ocazia să-și vadă obiectul
muncii evoluând spre forma sa finală și este lipsit de sentimentul
aparte, afectuos chiar, care poate să apară în sufletul meșteșugarului
față de sculele și materialele sale.”401
400
Stuart Crainer, Des Dearlove - ,,Guru în business. Cei mai importanţi 54
de gânditori în management”, Editura Meteor Business, Bucureşti, 2008,
pag. 256-257
401
Alvin Toffler - ,,Consumatorii de cultură”, Editura Antet, București,
1997, pag. 44-46. Potrivit autorului, infernul contemporan se caracterizează
prin: standardizare și stereotipie cenușie; conformism și pieredere a
individualității; îndoieli cu privire la identitate; mare mobilitate; foamea de
noi stimuli (orgoliu satisfăcut prin muncă).
301
Astăzi, 15% dintre americani nu beneficiază de nici o
asigurare medicală. Un celebru analist, este de părere că ,,pe măsură
ce oamenii trăiesc mai mult, iar tehnologii şi medicamente tot mai
scumpe devin disponibile pentru a le prelungi viaţa, această
combinaţie devine o reţetă de falimentare a ţării, doar dacă nu
încetinim creşterea cheltuielilor de sănătate pe toată linia. Pentru asta
va fi nevoie de o raţionalizare implicită a îngrijirii de la sfârşitul
vieţii pe care o va plăti statul. (…) Le-am promis oamenilor un nivel
de îngrijire medicală pe care nu-l putem susţine”.402
La testarea de noi medicamente, unele firme farmaceutice nu
sunt deloc mofturoase: rezultatele sunt falsificate și reacțiile
secundare sunt trecute sub tăcere. Pacienții cu boli incurabile nu
primesc medicamente care să aibă efect. Medicii devin complici.
Regulile etice sunt stabilite de Organizația Mondială a Medicilor,
Helsinki (octombrie 2000). Această declarație interzice tratarea
bolilor grave numai cu placebo, dacă există un tratament testat,
prevedere valabilă și pentru pacienții care iau parte la testările de
medicamente – sunt permise numai testările în cazul cărora un grup
de pacienți primește medicamentul testat, iar alt grup, medicamentul
standard. Totuși, medicii încalcă aceste reguli la comanda unor CMN
farmaceutice. Invariabil, câștigurile obținute de firmele farmaceutice
au crescut sensibil anual. Aceasta reprezintă, pe lângă îmbătrânirea
continuă a societății, una din principalele cauze ale crizei financiare a
caselor de asigurări. Costurile înalte sunt generate de o avalanșă de
medicamente noi și extrem de scumpe, unele dintre acestea fiind mai
puțin eficiente sau compatibile decât cele clasice. În paralel, uzina de
marketing a industriei farmaceutice are grijă, prin presiuni și mici
atenții, ca medicii să prescrie medicamente noi. Sunt extrem de mulți
bani în acest joc. Obținerea unui nou medicament este legată de
costuri ridicate și riscuri apreciabile. Statistic, numai al cincilea
medicament reușește să fie acceptat de autoritățile medicale. Pentru a
nu obține un vot negativ la testarea unui medicament, se recurge la
obținerea controlului total asupra cercetării și cercetătorilor. Atunci
402
pot redobândi”, Editura Polirom, Iaşi, 2012, pag. 197-198
302
când o firmă înregistrează o nouă formulă farmaceutică la oficiul de
brevete, primește o protecție de 20 de ani împotriva emulilor. Dar
această protecție nu aduce imediat bani. Din acel moment, firma
poate debuta testările pentru a descoperi dacă medicamentul este
realmente eficace și nu are efecte secundare însemnate, ceea ce poate
dura ani buni. Cu cât mai repede reușește firma să furnizeze dovezile
de eficacitate și să obțină acceptarea din partea autorităților
medicale, cu atât mai mult timp rămâne până la expirarea termenului
brevetării. Abia din momentul acceptării, timp de 8-10 ani, apar
câștigurile însemnate, deoarece pentru un medicament nou poate fi
pretins orice preț. După expirarea termenului de protecție a
medicamentului brevetat, alte firme pot reproduce medicamentul și
eventual, la prețuri mai mici, să câștige.
Mai mult, la jumătatea anilor ʼ90, în China, medicii au
infectat intenționat bolnavi de SIDA cu virusul malariei, pentru a
studia efectele, experimente finanțate de organizația americană
privată Eleanor Dana Charitable Trust. În SUA și Mexic aceste teste
au fost interzise de comitetele pentru etică. În timp ce în septembrie
1997 Fentluraminul era retras din SUA și din lume pentru că punea
viața în pericol, FDA – autoritatea de sănătate din SUA, a permis
efectuarea la New York a experimentelor cu acest medicament deja
interzis. Experimentele au fost finanțate de stat și drept cobai au fost
folosiți copii din familii sărace de negri și latino-americani, ai căror
aparținători nu ar fi pus întrebări neplăcute. Pfizer a efectuat în 1996
în Nigeria un studiu pe copii bolnavi de meningită, cu un antibiotic,
din cauza căruia aceștia au murit.403
403
,,Pudore et liberalitate liberos/Retinere satius esse credo quam metu”.
,,Prin ruşine şi prin îngăduinţă pe copii/Cred că este mai bine să-i ţinem în
frâu decât prin teamă”. Terentius, Publius Afer (aprox. 190 î.d.Hr. – 159
î.d.Hr.), Adelphoe, 57-58
93-96, 122
303
Sursa: http://www.euractiv.ro/justitie/77-de-medici-oncologi-anchetati-de-
dna.-dosarul-recompenselor-industriei-farmaceutice-pentru-medici-4526,
30.05.2016
304
În România lipsesc zeci de medicamente folosite în
tratamentul cancerului, lipsă care le-ar putea aduce medicilor procese
de malpraxis. România pierde circa 18,6 miliarde de euro, adică 15%
din PIB 2010, din cauza condiţiilor precare de sănătate, iar dacă
starea sănătăţii populaţiei ar ajunge la nivelul mediu din UE,
România ar avea surplus economic de 6,7 miliarde de euro.404
În 2007, proporţia americanilor deţinuţi în penitenciare se
număra printre cele mai mari din lume. Cu toate că SUA se bucură
de cel mai bun sistem universitar din lume, elevii săi (lucrătorii de
mâine) sunt mai slabi decât media majorităţii ţărilor industrializate,
la capitolul matematică şi ştiinţe. James Canton avertizează:
,,Tinerilor americani le va lipsi pregătirea pentru viitor necesară
pentru a fi competitivi în cadrul economiei globale.”405
Aparent, se presupune că, dacă un lucru este legal, atunci
este corect din punct de vedere moral. Poate că cetăţenilor statelor
dezvoltate nu le pasă de ipocrizia liderilor care vorbesc despre un
comerţ liber, eradicarea foamei şi a sărăciei şi despre alte subiecte,
însă, cetăţenii statelor care abia dacă ,,au puls” nu sunt la fel de
indiferenţi.
Cert este faptul că penitenciarele sunt ticsite cu indivizi
aparţinând straturilor inferioare ale societăţii, care au comis
infracţiuni ,,tradiţionale”; inexact definite, infracţiunile la vârf sunt
greu de detectat şi mai cu seamă greu de probat. Acestea vizează
persoane unite printr-o complicitate reciprocă (,,esprit de corps” –
solidaritate), oameni care iau măsuri efective pentru a identifica,
reduce la tăcere sau elimina potenţialii turnători.
Elita globală se bucură de un avantaj: atunci când ,,legile
locale” nu le sunt favorabile, apelează la varianta mutării din
localitate, la ,,legile globale”, mobilitatea însemnând abilitatea de a
404
Sursa: http://www.money.ro/criza-morfinei-expune-medicii-la-
procese_1217016.html, 12 mar 2012 şi
http://www.business24.ro/sanatate/sanatate-publica/daca-romanii-ar-fi-mai-
sanatosi-pib-ul-ar-creste-cu-6-7-miliarde-euro-1509183, 06 Martie 2012
405
James Canton - ,,Provocările viitorului. Principalele tendinţe care vor
reconfigura lumea în următorii 5, 10, 20 de ani”, Editura Polirom, Iaşi,
2010, pag. 20
305
evada.406 Lucrarea lui Michael Palmer - ,,A cincea fiolă”, nu
reprezintă chiar ficţiune.407 Potrivit lui James Canton (op. cit., pag.
284), ,,fiecărui nou-născut i se recoltează sânge, care ajunge apoi la
autoritățile federale americane pentru a fi analizat și stocat, dar puțini
știu care este motivul.”
În România, a fost posibil traficul cu ovule la clinica Sabyc
din Capitală408. Chiar şi criticii optimişti, la întruniri cum ar fi
Forumul Social Mondial de la Mumbai409, afirmă că ,,o altă lume
este posibilă”.
406
Filipeştii de Târg, Prahova, 2003, pag. 120-122
407
Michael Palmer - ,,A cincea fiolă”, Editura Litera Internațional,
Bucureşti, 2008. În Boston, o studentă la medicină, căzută în dizgraţie, este
trimisă să prezinte o lucrare care i-ar putea salva cariera. La 6.000 de
kilometri distanţă, un savant genial, aflat pe moarte din cauza unei boli
incurabile, este pe cale de a descoperi un ser care ar putea salva milioane de
vieţi, aducând profituri uriaşe pentru unii. La Chicago, un detectiv
particular, trebuie să identifice cadavrul unui tânăr găsit pe autostradă, ce
purta nişte urme misterioase pe corp. Trei vieţi, care nu au nimic în comun,
dar care aveau să fie legate pentru totdeauna, de o fiolă de sânge - ,,a cincea
fiolă”. Trei vieţi ameninţate, care se străduiesc să atragă atenţia asupra unei
misterioase grupări de oameni, cu aspiraţii de dumnezei. Te-ai întrebat
vreodată de unde vin (parte dintre) organele donate? Ce ar fi dacă, în
momentul în care îţi faci nişte analize de sânge, laboratorul mai prelevă o
fiolă, fără ştirea ta? Această fiolă este trimisă la un laborator care stochează
informaţia şi, dacă eşti ,,donatorul compatibil” cu cineva bogat şi influent
care are nevoie de un organ, atunci ar fi mai bine să te ascunzi!
408
Cuplurile din străinătate care nu puteau avea copii erau aduse în
România, pentru inseminare in vitro (FIV), intervenţie în valoare de 10-
15.000 de euro. În România, traficul de ovocite este ilegal: organizarea sau
efectuarea prelevării de celule umane pentru transplant, în scopul obţinerii
unui profit material pentru donator sau organizator constituie infracţiune.
Din 1999, când a fost înfiinţată clinica, au fost realizate circa 2.000 de
inseminări artificiale. Sursa: http://www.hotnews.ro/stiri-esential-5978050-
video-trafic-ovule-clinica-sabyc-din-capitala-trei-persoane-fost-arestate-
preventiv.htm
409
Forumul Social Mondial (World Social Forum) se bucură de o Cartă a
Principiilor, aprobată şi adoptată în São Paulo, Brazilia, pe 9 aprilie 2001,
de către organizaţiile care alcătuiesc Comitetul de Organizare - Forumul
306
Corupţia este în general invizibilă în lumea întâi, dar
flagrantă în lumea a treia, iar în lumea a doua este subtilă. Din punct
de vedere diplomatic, statele lumii întâi iau decizii în mod suveran,
în timp ce ţările pasive din Lumea a Treia sunt obiectul
neomercantilismului superputerilor.410
După BP este rândul lui Shell să dorească transparența
fluxurilor financiare în țările aflate în criză, pentru a stopa corupția.
Puma sau OMV și-au anunțat intenția de a ameliora condițiile de
muncă, în fața organizațiilor pentru protecția drepturilor omului. Un
fapt este cert – intențiile bune iau sfârșit de cele mai multe ori acolo
unde CMN realizează că un comerț cinstit costă și tot mai mulți
consumatori nu se mulțumesc cu măsurile de imagine ieftine și cu
declarațiile, de cele mai multe ori lipsite de practică.
CMN producătoare de alimente acceptă tacit, ca pe
plantațiile furnizorilor lor, bărbați, femei și copii să fie exploatați,
intoxicați de îngrășămintele chimice sau chiar transformați în
sclavi.411 Atâta timp cât omul va fi folosit ca materie primă, va fi
Social Mondial şi aprobată cu modificări la 10 iunie 2001. În 2011,

Forumul Social Mondial a avut loc la Dakar, Senegal, cu 75.000 de
participanţi din 132 de ţări. Printre invitaţi enumerăm pe scriitoarea Naomi
Klein şi preşedintele bolivian Evo Morales, care a declarat: ,,Apa este o
necesitate publică de bază, care nu trebuie să fie gestionată de către
interese private”.
Sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/World_Social_Forum
410
Parag Khanna - ,,Lumea a doua. Imperii şi influenţă în noua ordine
globală”, Editura Polirom, Iaşi, 2008, pag. 11
411
Sclavia nu s-a încheiat cu abolirea în secolul al-XIX-lea. Practica
continuă și în prezent într-o formă sau alta în fiecare țară din lume. De la
femei forțate să se prostitueze, copii și adulți forțați să lucreze în
agricultură, munci casnice, sau fabrici și ateliere care produc bunuri pentru
lanțurile de aprovizionare la nivel mondial, familii întregi forțate să
muncească pentru nimic pentru a plăti datoriile generațiilor trecute, sau
fetele forțate să se căsătorească cu bărbați mai în vârstă. Conform OIM, în
jur de 21 de milioane de bărbați, femei și copii din întreaga lume sunt într-o
formă de sclavie. Sclavia contemporană îmbracă diferite forme și afectează
oameni de toate vârstele, de gen și rase. Sursa:
http://www.antislavery.org/english/slavery_today/what_is_modern_slavery.
aspx Anti-Slavery International, fondată în 1839, este cea mai veche
307
disponibilizat când este epuizat și înlocuit cu altul: de pildă, un copil
de 8 ani valorează pe Coasta de Fildeș nu mai mult de 30 de euro,
inițial, apoi după câțiva ani, este ,,clasat.”
CMN producătoare presează prețurile. Prețurile mici se
datorează câtorva concerne alimentare europene și nord-americane,
care produc din cacao ciocolata, firme ce pot să-și impună voința
întregii ramuri economice: Nestlé (Elveția); Mars (SUA); Kraft
(SUA) și Ferrero (Italia).
Plantele de cacao sunt predispuse la împolnăviri datorită
paraziților, astfel că sunt activate insecticide extrem de toxice ce pot
cauza cancer, boli de piele, infertilitate și dereglări ale sistemului
nervos, respirator și imunologic. Firmele în culpă sunt BASF, Bayer,
Hoechst, Shell și Monsanto. Au fost evidențiate 22.000 de victime
din Nicaragua ale substanței americane Nemagon, care a fost stropită
din avion pentru combaterea viermelui care ataca bananele. Această
substanță a fost etichetată de OMS ca fiind extrem de toxică. În 1977
substanța a fost interzisă în SUA, în timp ce în America Latină a fost
pulverizată încontinuu.412
Britanicul John Le Carré dezvăluie în romanul ,,Eternul
grădinar”cum folosesc concernele farmaceutice internaționale
pacienți africani pe post de cobai pentru testări periculoase de
medicamente. CMN farmaceutice pentru a obține cât mai repede
posibil rezultate favorabile la testările noilor lor medicamente,
plătesc mulți bani medicilor din țări cu legislație și controale fără
rigoare. Așadar, sănătatea pacienților este mai puțin importantă, fiind
o miză de profituri de miliarde.413
Desigur, exemplele de corupţie nu vor dispărea complet;
nici o ţară nu este imună faţă de corupţie. Se cuvine desigur făcută
distincţia dintre corupţie şi lobby (instrument al promovării, în
organizație internațională din lume privind apărarea drepturile omului și

militează pentru a elimina toate formele de sclavie din întreaga lume.
412
154-157
413
8, 40-43
308
marketing) şi unele practici locale, cum ar fi cadourile. Apreciem că
zona de demarcaţie, destul de amplă, este trasată de termenul neutru
,,interes”.
Recent, este formulată următorea chestiune: ,,Sarkozy, ajuns
preşedinte cu banii lui Ghadafi?”414 Corupţia şi sărăcia acţionează în
tandem, adăugând povara costurilor suplimentare şi incertitudinea în
afaceri.
Corupţia este frecvent asociată cu contribuţia marilor CMN
la campaniile electorale din ţările industrial avansate. Aceasta este
mult mai dăunătoare pentru procesele democratice, comparativ cu
corupţia meschină, mai pervazivă, care implică mituirea cu sume
mici a funcţionarilor publici. Atunci când aceştia duc o existenţă care
se bazează pe salariul minim, este de înţeles, dar nu pardonabil,
faptul că pretind mită înainte de a se achita de îndatoririle care le
revin.
Capacitatea de guvernare a tranzacţiilor se referă la
comunicarea unei consecvenţe comportamentale a birocraţiei şi a
instituţiilor guvernamentale. Cetăţenii trebuie să se convingă de
faptul că este mai ieftin să fie în cadrul sistemului decât în afara lui;
ei trebuie să aibă încredere că:415
414
Potrivit site-ului Mediapart, Nicolas Sarkozy ar fi beneficiat de finanţare
din partea dictatorului libian Muammar Ghadafi în campania sa electorală
din 2007. Mediapart afirmă că deține documente secrete care arată că
Ghadafi a contribuit cu 50 milioane de euro la campania lui Sarkozy, atunci
Ministru de Interne. Cele 50 milioane de euro menţionate au fost „spălate”
prin conturi bancare din Panama şi Elveţia. Contul elveţian a fost deschis pe
numele surorii lui Jean-François Cope, şeful partidului lui Sarkozy, UMP şi
unul din militanţii cei mai activi pentru realegerea sa. În Panama s-a folosit
o firmă a lui BH, Brice Hortfeux, care îl acompania în Libia pe Ministrul de
Interne Sarkozy. Banii au fost apoi distribuiţi prin intermediul unui traficant
de arme, Ziad Takieddine, care acţiona ca intermediar între arabi şi
politicieni francezi, cunoscut pentru relaţiile strânse cu mai mulţi
colaboratori fideli ai lui Sarkozy. Sursa:
http://www.romanialibera.ro/actualitate/europa/sarkozy-ajuns-presedinte-
cu-banii-lui-ghadafi-257033.html, 14 Martie 2012
415
Coimbatore Krishnarao Prahalad - ,,Comoara de la baza piramidei.
Eradicarea sărăciei prin profit”, Editura Publica, Bucureşti, 2009, pag. 176
309
Costul de a fi în interiorul sistemului
______________________________ ≤1
Costul de a fi în afara sistemului
Deseori, avantajele materiale obţinute în acest mod

descalificant sunt orientate pentru a cumpăra mâncare sau pentru
educaţia copiilor lor. Frecvent, mituitorul provine dintr-o ţară
dezvoltată. Corupţia ar apărea chiar şi dacă nu ar exista refugii sigure
în care să fie depozitaţi banii şi în care cei corupţi să-şi poată
menţine stilul de viaţă chiar şi după ce delictul lor a fost descoperit.
Conturile bancare secrete facilitează acest lucru.
Corupţia din ţările în curs de dezvoltare face posibilă
hemoragia multor miliarde, pentru destinaţii precum bănci din
jurisdicţii offshore sau din marile centre financiare ale lumii
(Londra).
Guvernele ţărilor în care există centre offshore beneficiază
de venituri bugetare suplimentare, sub forma impozitelor pe
veniturile persoanelor fizice angajate datorită acestora, taxelor de
înregistrare a instituţiilor financiare străine, taxelor de timbru şi
taxelor de transfer a valorilor mobiliare tranzacţionate. Secretul
bancar agravează problema corupţiei, oferind un refugiu sigur pentru
câştigurile obţinute în mod necinstit.
Banii (2 trilioane de dolari) se află în conturile din Insulele
Cayman416 nu datorită climatului favorabil activităţii bancare, ci
416
Insulele Cayman sunt un teritoriu al Regatului Unit, aflate în vestul
Mării Caraibelor și cuprinzând insulele Grand Cayman, Cayman Brac și
Little Cayman. Baza economiei o reprezintă industria serviciilor financiare
internaționale și turismul. Ca în cazul Elveției, Insulele Cayman sunt un
adevărat paradis fiscal, ceea ce face ca numeroși străini bogați să se
stabilească aici și să își depună banii în băncile locale. În prezent, străinii
reprezintă aproximativ 40% dintre locuitorii insulelor, iar vilele luxoase
sunt o dovadă grăitoare a bogăției lor. În mod similar, în Liechtenstein sunt
înregistrate mai multe sedii sociale de firme industriale şi comerciale decât
totalul populaţiei sale, respectiv circa 40.000 de firme la 25.000 de locuitori.
În Insulele Cayman, cu o populaţie de numai 20.000 de locuitori sunt
înregistrate în jur de 19.000 de companii, peste 500 de bănci şi peste 300 de
310
datorită oportunităţilor disponibile sub aspectul evitării taxelor, a
legilor şi a reglementărilor. Abia după 11 septembrie 2001, s-a
înţeles că din categoria afacerilor murdare derulate aici, făcea parte şi
finanţarea terorismului. Secretul bancar reprezintă deci o modalitate
prin care CMN îşi sporesc profiturile de după impozitare, de care
beneficiază proprietarii corporaţiilor.417
Iată câteva exemple de fraude financiar-bancare intens
mediatizate:
 Enron: inginerii contabile, operațiuni financiare
neînregistrate în bilanțul companiei; proces penal
deschis directorului financiar; miliarde pierdute prin
devalorizarea acțiunilor;
 Enron și alte companii din industria energetică:
manipularea pieței energiei din California în
perioada crizei energiei din anii 2000-2001 și
păgubirea statului californian cu 3,3 miliarde de
dolari;
 Tyco: director executiv acuzat pentru evaziune
fiscală și pentru risipirea capitalului companiei;
costuri pentru salarii uriașe, de 6 miliarde de dolari,
apărute după renunțarea la CIT Group, divizia
financiară a Tyco;
 WorldCom: fraudă de 3,8 miliarde dolari;
împrumuturi acordate directorului executiv;
faliment;
 Adelphia Communications: finanțare ascunsă,
neînregistrată în bilanțul companiei, a unor
împrumuturi acordate unor funcționari din poziții de
senior management;
firme de asigurări. Insulele Cayman, al cincilea centru financiar din lume,

au ajuns în pragul falimentului din cauza crizei economice internaţionale.
Cerinţele pe care G20 le-au impus acestor paradisuri fiscale au fost atât de
,,subţiri”, încât OECD (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare
Economică) le-a scos pe toate din ,,lista neagră”.
417
2008, pag. 60, 137-138, 143-146, 180-181
311
 Dynegy: tranzacții cu energie derulate prin evitarea
impozitării; demisia directorului executiv;
 Xerox: venituri de 1,4 miliarde dolari obținute prin
supraestimări ale valorii contabile ale unor active;
 Sothebyʼs and Christieʼs: acorduri de fixare a
prețurilor;
 Credit Suisse First Boston: practici de alocare
preferențială de acțiuni la lansarea la bursă a unei
proaspăt înființate societăți pe acțiuni; alocarea
preferențială de acțiuni la o ofertă publică
,,fierbinte” (ofertă pentru care se anticipează că
cererea va fi mai mare decât pachetul de acțiuni pus
în vânzare) unui număr de peste 300 de directori
tehnici, investitori la ,,Friends of Frank Quattrone”
în schimbul implicării în afacerile băncii de investiții
CSFB;
 Merrill Lynch: achitarea unei sume de 100 milioane
de dolari pentru situațiile de conflict de interese în
analiza financiară; din ianuarie 2001 până în
septembrie 2002, reducerea la jumătate a
capitalizării bursiere;
 Global Crossing: declanșarea procedurii de faliment
în urma unor fraude contabile;
 Qwest Communications: demisia directorului
executiv; revizuirea declarației de profit, odată cu
reducerea cu 50% a valorii activelor, reprezentând
34 de miliarde dolari; scăderea cursului acțiunilor;
 Health South: fraudă de 1,4 miliarde dolari;
înregistrări false în declarațiile de venituri și în
bilanțurile contabile;
 ImClone: director executiv pus sub acuzație pentru
vânzarea de acțiuni ale companiei apelând la
informații interne confidențiale;
 Ford: costuri de 3 miliarde dolari pentru rechemarea
auturismelor SUV Explorer în scopul remedierii
unor probleme ale anvelopelor;
312
 Citigroup: sancțiuni de 240 de milioane dolari din
partea Comisiei Federale a Comerțului din SUA,
pentru practici de creditare prădalnică418
 Solomon: amendă în valoare de 5 milioane de dolari;
Jack Grubman, fost analist financiar al băncii de
investiții Solomon Smith Barney, chemat în instanță;
 Bănci de investiții de pe Wall Street, printre care
Merrill Lynch, Citibank și CSFB; sancțiuni
însumând 1,4 miliarde dolari pentru acuzațiile de
manipulare a investitorilor; procese civile pe rol;
 Robertson Stephens: amendă de 28 de milioane
dolari pentru luare de mită în schimbul accesului
preferențial la o ofertă publică de acțiuni ,,fierbinți”;
 JP Morgan Chase: pierderi de 387 de milioane
dolari înregistrate în cel de-al patrulea trimestru al
anului 2002 datorate sumei de 1,3 miliarde dolari
necesare acoperirii prejudiciilor acționarilor Enron,
plății unor sancțiuni și acoperirii costurilor unor
procese;
 110 miliarde dolari necesare fuziunii dintre AOL și
Time Warner, consolidate cu o supradimensionare a
contului de venituri ale AOL; într-un interval de 18
luni, valoarea companiei a scăzut cu 75%, iar
valoarea de inventar a unor active s-a redus masiv;
procese pentru prejudiciile provocate acționarilor;
 Bristol-Myers: revizuirea cu 2,5 miliarde dolari a
nivelului vânzărilor și cu 900 de milioane dolari a
418
Creditarea prădalnică se referă la o suită de practici de promovare și
vânzare a unor produse de creditare considerate imorale, uneori la limita
legalității, inadecvate nevoilor reale și capacității de rambursare a
solicitanților de credit, ca de exemplu, așa-zisele credite cu dobândă zero,
credite cu dobândă introductorie sau promoțională, creditele cu buletinul
acordate de instituțiile financiare nonbancare, cartea de credit și cardul de
debit, creditul ipotecar pentru nevoi personale, altele decât cumpărarea de
locuințe sau terenuri, creditul în monede exotice, creditul pe termen scurt
ș.a. Aceste instrumente de creditare speculează sărăcia, lipsa de educație
financiară și insuficienta reglementare.
313
profitului ca urmare a creșterii nivelului stocurilor la
distribuitori; costuri de 670 de milioane dolari pentru
procese în care au fost acuzați de practici
monopoliste;
 ABB, Suedia: vânzarea de obligațiuni la jumătate de
valoare; scăderea prețului acțiunilor de la 55 la 3
coroane; solvabilitatea atinge un nivel extrem de
coborât; clienții abandonează compania, iar
principalele linii de producție sunt lichidate;
 Vivendi-Universal, Franța: eșecuri de strategie de
dezvoltare; acționarii înregistrează pierderi; acțiune
colectivă introdusă în instanță pentru denaturarea
informațiilor financiare de către companie;
 Ahold, Olanda: directorul executiv este demis, iar
valoarea acțiunilor scade vertiginos din momentul în
care se constată că subsidiara americană a firmei a
realizat declarații de profit false;
 Grupul de asigurări HIH, Australia: a eșuat în urma
unor datorii de 3,1 miliarde dolari în urma
subestimării grosiere a creanțelor și datoriilor;
directorul executiv a cheltuit, printre altele, suma de
340.000 dolari australieni pentru achiziționarea unor
ceasuri de aur; procese pe rol împotriva mai multor
directori ai companiei;
 Grupul intern de control al firmei aeriene SairGroup
a adus compania belgiană Sabena în stare de
faliment; administratorul Sabena pentru procedura
de faliment aduce SAirGroup în fața justiției
elvețiene, pretinzând daune de 8,1 miliarde dolari;
 SK Global, Coreea de Sud: supraestimarea
veniturilor din 2002 cu 1,2 miliarde dolari; criză de
lichidități cauzată băncilor furnizoare de carduri de
credit; 10 miliarde de dolari extrasă de investitori
din fondurile de investiții.419
419
314
Conflictul armat finanţat de resursele minerale şi petrolifere
este chiar mai rău decât corupţia. Ştim cu toţii, dar preferăm tăcerea,
în privinţa faptului că toate armele menite să transforme zonele
îndepărtate în teatre de război, masacre sau războaie civile, sunt
furnizate de uzinele de armament din lume, mândre de
productivitatea şi competitivitatea lor la scară globală.420
Cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al
ONU – SUA, Marea Britanie, Franţa, China şi Rusia, sunt cei mai
mari producători de arme din lume. Dintre aceste ţări, China a
obţinut profituri din vânzarea de tehnologie nucleară şi exportul de
arme şi rachete cu rază lungă de acţiune către Iran, Pakistan, Coreea
de Nord ş.a., în schimbul unor contracte de furnizare de energie pe
termen lung.421
Comunităţii internaţionale îi revine responsabilitatea de a
verifica oferta chiar de la sursă (producătorii de arme) şi provenienţa
banilor cu care se fac plăţile.
Un alt fapt îngrijorător îl constuie multiplele fraude comise
de angaţii băncilor, rezultantă a două forţe: apariţia tranzacţiilor on-
line şi competiţia acerbă dintre bănci. De pildă, Marea Britanie
pierde anual circa 1,5 miliarde de dolari, datorită acestor fraude.
420
Filipeştii de Târg, Prahova, 2003, pag. 75
421
Parag Khanna - ,,Lumea a doua. Imperii şi influenţă în noua ordine
globală”, Editura Polirom, Iaşi, 2008, pag. 303
315
6.2.6 Sexul global şi industria internaţională
a sexului422
,,Omne vitium semper habet patrocinium suum”. ,,Orice viciu îşi are
întotdeauna o scuză”. Syrus, Publilius (sec. I d.Hr.), erudit roman,
Sententiae
,,Nulla fere causa est, in qua non femina litem moverit”. ,,Nu există
aproape nici un proces al cărui litigiu să nu-l fi stârnit o femeie”. Iuvenalis,
Decimus Iunius (aprox. 60 d.Hr. – aprox. 135 d.Hr.), poet satiric roman,
Satyrae, 6, 242
,,Meretrix tantisper blanditur, dum illud quod rapiat videt”. ,,Târfa te
giugiuleşte atâta timp cât vede ceea ce ar putea să-ţi înşface”. Plautus, Titus
Maccius (aprox. 254 î.d.Hr. – aprox. 184 î.d.Hr.), comediograf roman
,,Vincere vult animos, non satiare Venus”. ,,Venus doreşte să înfrângă
inimile, nu să le satisfacă”. Ausonius, Decimus Magnus (aprox. 310 d.Hr. –
aprox. 395 d.Hr.), scriitor roman, Epigrammata, 39, 2
Moravurile sexuale au evoluat considerabil în ultimele

decenii. Spre exemplu, cu un secol în urmă nu exista sintagma
423
422
Altman, D. - ,,Global sex”, University of Chicago Press, Chicago, 2001;
Farr, K. - ,,Sex Trafficking: The Global Market in Women and Children”,
Worth, New York, 2005, apud George Ritzer - ,,Globalizarea nimicului.
Cultura consumului şi paradoxurile abundenţei”, Editura Humanitas,
Bucureşti, 2010, pag. 21
Un studiu realizat de Columbia University arată că aproape 80% din
prostituatele din New York utilizează Facebook pentru a-şi atrage clienții,
își stabilesc întâlnirile cu ajutorul Internetului de pe BlackBerry sau iPhone.
Prostituția este ilegală pe tot cuprinsul Statelor Unite, cu excepția statului
Nevada. Sursa: http://www.capital.ro, Joi, 17 Februarie 2011. Industria
întâlnirilor online a crescut în ultimii ani şi a ajuns să valoreze peste un
miliard de dolari pe an, depăşind în încasări industria pornografică. Mai
mult, industriaşii porno arată cu degetul înspre site-urile de matrimoniale şi
le acuză de faptul că, din cauza lor, câştigă ei acum cu 74 de milioane de
dolari mai puţin. Un fapt îngrijorător, potrivit CNN este acela că România
este considerată centrul european al traficului de carne vie. Sursa:
http://edition.cnn.com, February 17, 2011
316
423
Sexul contribuie cu până la 4,3 miliarde de lire sterline, în fiecare an, la
economia Marii Britanii. Aceasta este prima raportare privind activitățile
ilicite din Marea Britanie, dezvăluind că atât industria sexului cât și
industria drogurilor contribuie mai mult la economie decât alcoolul și
tutunul. Este pentru prima dată când contribuția lucrătorilor sexuali, la
economie, este cuantificată și recunoscută. Sursa: http://lonews.ro/auto-
transport/15768-stiri-industria-sexului-si-a-drogurilor-mai-rentabila-decat-
alcoolul-si-tutunul.html, 03-10-2014
Industria sexului din Londra a înflorit în ultima perioadă, numărul mare de
bordeluri şi concurenţa ducând la scăderea drastică a preţurilor sau la
apariţia unor oferte speciale, relevă un studiu realizat de un ONG britanic
specializat în rezolvarea problemelor victimelor traficului de femei (potrivit
,,The Independent”, în ediţia on-line). Cercetătorii care au realizat studiul s-
au dat drept potenţiali clienţi şi au sunat la 921 de bordeluri care-şi făceau
reclamă în ziarele locale. Oferta de servicii sexuale însuma femei de 77 etnii
sau naţionalităţi. Multe dintre femei provin din ţări-sursă bine cunoscute,
precum cele din Europa de Est sau Asia de Sud-Est. Unele astfel de locuri
ofereau fete ,,foarte tinere”, însă nu au recunoscut explicit că tinerele aveau
sub vârsta minimă permisă de lege. Sursa:
http://monitorul.com.ro/international/industria-sexului-infloreste-in-londra-
11250.html, vizitat la 25.05.2016
Mai multe lucrătoare în industria sexului care provin din ţări est-europene,
preponderent din România, contestă notificările de deportare primite de la
autorităţile britanice pentru practicarea prostituţiei şi abuzurile poliţiei
britanice, susţinând că lucrează de fapt legal ca liber-profesioniste („The
Guardian”). Femeile vor ataca deciziile pe cale legală, susţinând că ele
lucrează în regim de liber profesionist, ca prostituate, fapt permis de
legislaţia britanică. Practicarea prostituţiei este legală în Marea Britanie,
însă multe dintre activităţile asociate cu industria sexului – precum
deţinerea unui bordel sau proxenetismul – sunt interzise. Astfel, unele dintre
femei au fost arestate în urma unor razii ale poliţiei britanice împotriva
reţelelor traficanţilor de carne vie. Acestea sunt sprijinite în demersurile lor
de Colectivul Englez al Prostituatelor (ECP), o organizaţie sindicală a
lucrătoarelor din industria sexului. Sursa: http://actualmm.ro/arestate-
prostituatele-romane-din-marea-britanie-nu-vor-sa-fie-deportate/,
03/05/2016
O statistică ,,neagră” dezvăluie şi o altă faţă a industriei pornografice:
 89% dintre femeile angajate în industria sexului şi-au dorit la un
moment dat să iasă din această muncă, nu au făcut-o pentru că nu
avut nici un alt mijloc de supravieţuire;
317
,,sex întâmplător”; era dificil să poţi face sex în afara căsătoriei, iar
pedepsele erau aspre pentru astfel de fapte. Indezirabilitatea condiţiei
de prostituată este greu de redat la adevăratele sale proporţii, ţinând
cont de degradarea implicită a meseriei, de riscul bolilor şi
ameninţarea aproape constantă a violenţei. Totuşi, se pare că situaţia
lor ar fi şi mai dificilă în absenţa acestei practici. Multe dintre ele, o
practică ocazional, în parel cu serviciul de zi cu zi, din dorinţa de a-şi
întreţine căminul. După cum opinează profesorul Steven D. Levitt de
la Chicago University, există o piaţă a muncii pe care femeile au
dominat-o dintotdeauna: prostituţia. Modelul său de afaceri este
construit pe premisa că, din vremuri imemoriale, în întreaga lume,
bărbaţii au vrut mai mult sex decât pot obţine gratis, astfel că ceea ce
apare inevitabil este oferta femeilor care, pentru un anumit preţ, sunt
dispuse să satisfacă această cerere. Care este cea mai mare
competiţie a unei prostituate? – Orice femeie care este dispusă să
facă sex gratis cu un bărbat.424 Pe de altă parte, în cele mai multe
cazuri, prostituţia este cu mult mai profitabilă decât celelalte slujbe.
 47% dintre familiile oficiale înregistrate în SUA spun că

pornografia a devenit o problemă importantă pentru casa lor;
 41% dintre adulţii intervievaţi au recunoscut că au început să se
simtă mai puţin atrăgători datorită faptului că partenerul lor a
devenit consumator de producţii pornografice;
 Există mai multe cluburi de striptease în SUA decât în oricare altă
ţară din lume;
 În prezent, există mai multe femei angajate în industria sexului
decât în orice alt moment din istoria omenirii;
 Femeile care lucrează în industria sexului se confruntă cu rate mult
mai mari în ceea ce priveşte dependenţa de droguri;
 Titlurile cele mai vândute în industria porno sunt cele care incită la
violenţă sexuală şi agresiune verbală;
 Interesul excesiv pentru pornografia din mediul online a contribuit
la mai mult de jumătate din cazurile de divorţ înregistrate în
secolul 21.
Sursa: http://uriesblog.ro/8-factori-necunoscuti-industria-porno/, 09.08.2015
424
Steven D. Levitt, Stephen J. Dubner - ,,Super Freakonomics. Răcirea
globală, patriotismul prostituatelor şi motivele pentru care teroriştii –
kamikaze ar trebui să-şi facă asigurare de viaţă”, Editura Publica,
Bucureşti, 2010, pag. 39, 42, 47-48, 62
318
Acolo unde prostituţia este incriminată, ca şi în cazul altor pieţe
internaţionale precum traficul de stupefiante sau piaţa neagră a
traficului de armament, majoritatea guvernelor preferă să
pedepsească oamenii care furnizează bunurile şi serviciile, şi nu pe
cei care le consumă.
Amnesty International a adoptat o controversată politică
vizând dezincriminarea penală a industriei sexului, respingând critici
ale unor organizaţii de apărarea drepturilor femeilor care denunţă
politica drept o legalizare a proxenetismului şi bordelurilor
(Mediafax). Politica Amnesty a provocat opoziţia unor organizaţii
pentru apărarea drepturilor femeilor, între care şi Coaliţia împotriva
traficului de femei, cu sediul în Statele Unite - este de acord ca
prostituatele să nu fie acuzate de infracţiuni penale, dar că scoaterea
de sub incidenţa penală a întregii industrii a sexului va transforma
proxeneţii în ,,oameni de afaceri” care pot vinde prostituate
vulnerabile în deplină impunitate.425
Google a decis la un moment dat să renunțe la interzicerea
conținutului sexual explicit pe platforma proprie de blogging
Blogger. Gigantul american a subliniat că a dorit înlăturarea
pornografiei mai ales de teama ca platforma să nu fie folosită în
scopuri de răzbunare față de anumite persoane. Ulterior, Google se
răzgândește și permite postări cu conținut sexual explicit pe Blogger
- ,,Așa că în loc să implementăm schimbarea, am decis să
introducem filtre mai eficiente pentru acele postări cu conținut
sexual.”426
Păpuşile sexuale vor putea fi personalizate în funcţie de

preferinţele utilizatorilor - ,,Dacă utilizatorul nu vrea ca partenera sa să fie
inteligentă, ea nu va fi sau dacă va vrea ca ea să fie timidă, ea va fi timidă”.
Jucăriile sexuale devin din ce în ce mai performante. Tehnologia de
producţie a acestora încorporează elemente tot mai complexe, ce pot oferi
425
http://www.antena3.ro/externe/amnesty-international-recomanda-
dezincriminarea-penala-a-industriei-sexului-307046.html, publicat în
12.08.2015
426
http://www.wall-street.ro/articol/New-Media/180451/google-se-
razgandeste-si-permite-postari-cu-continut-sexual-explicit-pe-blogger.html,
27 Feb. 2015
319
utilizatorilor experienţe cât se poate de realiste. Ultima tendinţă: păpuşile
ale căror personalitate poate fi modificată în funcţie de preferinţele celor
care le folosesc. Conceptul a fost dezvoltat de actorul de filme pentru adulţi
Tyger Drew-Honey şi producătorul de jucării sexuale Matt McMullen. Cei
doi au inventat un robot, care poate fi programat pentru a satisface cele mai
curioase minţi. În fabrica pe care producătorul de jucării pentru adulţi o
deţine, Tyger a vorbit cu o astfel de păpuşă, denumită sugestiv Harmony. În
momentul în care el a întrebat-o dacă vrea să facă sex, ea a răspuns că va
face acest lucru doar din momentul în care va fi achiziţionată de către un
client. Întrebat despre categoriile de clienţi care îi trec pragul companiei,
McMullen a răspuns că produsele sale sunt cumpărate de aproape oricine îşi
doreşte să aibă o păpuşă personalizată. ,,Unii dintre clienţi şi-au pierdut
soţiile şi nu doresc să se implice într-o altă relaţie. Prin urmare, ei îşi
cumpără o astfel de păpuşă”. Tyger susţine că roboţii vor putea înlocui
femeile care practică prostituţia. Astfel, ele nu vor mai fi expuse pericolelor
asociate cu activitatea pe care o practică şi, totodată, riscul transmiterii de
boli venerice va fi mult mai redus. 427
Putem aduce şi exemplul campaniei ,,TU CUI DAI

ACCEPT?” (campanie de prevenire a pornografiei infantile pe
Internet), componentă a Proiectului ,,Dezvoltarea capacităţii de
prevenire şi investigare a cazurilor de pornografie infantilă prin
Internet”, finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic
European.428 70% la sută dintre copiii români au primit mesaje
sexuale prin intermediul internetului, potrivit unui studiu al
organizaţiei ,,Salvaţi Copiii”. Trei sferturi dintre părinţi nu
monitorizează activităţile desfăşurate pe calculator, relevă acelaşi
studiu.429
427
http://www.descopera.ro/dnews/15049693-papusile-sexuale-vor-putea-
fi-personalizate-in-functie-de-preferintele-utilizatorilor-cum-va-fi-posibil-
acest-lucru-video, 02.16.2016
428
www.politiaromana.ro/campanii_prevenire/prezentare_proiect.ppt
429
Potrivit unui studiu în cadrul programului Virtual Stages Against
Violence, desfăşurat în Germania, Austria, Italia şi România, cele mai multe
conturi pe reţelele sociale le au copiii români, 41% din acestea fiind
nesecurizate, în timp ce media europeană este de 58%. Studiul mai relevă că
22,7% din adolescenţii români intervievaţi îşi publică adresa, iar 15,9% îşi
dau chiar numărul de telefon. Sursa: www.realitatea.net/70prc-dintre-copiii-
romani-au-primit-mesaje-sexuale-pe-internet_918127, 28 feb. 2012
320
Exploatarea sexuală și abuzul sexual fac parte dintre cele
mai grave forme de violență împotriva copilului. Conform UNICEF,
aproximativ 2 milioane de copii sunt folosiți în „industria sexului” în
fiecare an. Există mai mult de 1 milion de imagini a 10.000-20.000
de copii abuzați sexual, postate pe Internet. Puțini dintre acești copii
au fost identificați. Cei mai mulți sunt anonimi, abandonați și
probabil încă abuzați.430
6.2.7 Impactul negativ al globalizării asupra

vieţii agrare şi a mediului
,,Nos miseri sumus et fruges consumere nati”. ,,Suntem nişte nefericiţi şi
născuţi să ne hrănim cu roadele pământului”. Horatius, Quintus Flaccus (65
î.d.Hr. – 8 î.d.Hr.), poet roman, Epistolae, 1, 2, 27
Mediul virtual a devenit pentru majoritatea copiilor sursă indispensabilă de

studiu şi de relaxare. Dar informaţiile nepotrivite vârstei, la care copiii pot
avea acces cu un simplu click, sau contactul cu persoane rău intenţionate
pot avea un impact negativ asupra dezvoltării copiilor. Un studiu realizat la
nivel european, „E.U. Kids Online II” a arătat că sunt puţini părinţii care
ştiu la ce pericole sunt expuşi copiii lor atunci când folosesc acest mijloc de
informare. 25,7 % din copiii chestionaţi în cadrul anchetei UE au declarat
că au primit pe Internet mesaje şi imagini sexuale, 12,2% au fost hărţuiţi în
mediul virtual, iar 11,4% s-au întâlnit cu o persoană pe care au cunoscut-o
online. Studiul „EU Kids Online II” s-a desfăşurat în primăvara-vara 2010,
în 25 de ţări europene şi a constat în intervievarea a 23.420 de copii
utilizatori de Internet şi a unora dintre părinţii acestora. Copiii cuprinşi în
studiu au avut vârste cuprinse între 9 şi 16 ani. O soluţie pentru a-i proteja
pe copii de aceste informaţii constă în instalarea unor filtre speciale care să
nu permită accesul la astfel de informaţii.
Sursa: http://www.adevarul.ro/life/sanatate/familie/adevarul_sanatate-
pericol-copii-scolari-internet-calculator-retea-
socializare_0_558544706.html, 19 septembrie 2011
430
Sursa: Convenţia Europeană privind Protecţia Copilului împotriva
Exploatării Sexuale și a Abuzului Sexual,
https://rm.coe.int/CoERMPublicCommonSearchServices/DisplayDCTMCo
ntent?documentId=0900001680471b51, vizualizat la 25.05.2016
321
,,Non est ad astra mollis e terris via”. ,,De la pământ către stele nu există o
cale uşoară”. Seneca, Lucius Annaeus (4 î.d.Hr. – 65 d.Hr.), filosof şi
dramaturg roman, Hercules furens, 2, 437
,,Numquam aliud natura, aliud sapientia dicit”. ,,Niciodată natura nu spune
ceva, iar înţelepciunea altceva”. Iuvenalis, Decimus Iunius (aprox. 60 d.Hr.
– aprox. 135 d.Hr.), poet satiric roman, Satyrae, 14, 323
,,Non omni pretio vita emenda est”. ,,Viaţa nu trebuie cumpărată cu orice
preţ”. Există compromisuri pe care nici chiar păstrarea vieţii nu le justifică.
Seneca, Lucius Annaeus (4 î.d.Hr. – 65 d.Hr.), filosof şi dramaturg roman,
Epistolae, 70, 7
De remarcat afirmaţia lui Mario Puzo (,,Naşul”), 1920-1999:

,,În spatele unei mari averi se află întotdeauna o mare crimă”. În
1979, National Academy of Science din SUA, în ,,Raportul
Charney” a emis primul său avertisment legat de încălzirea globală.
Convenția Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbarea Climatică a
fost adoptată la 9 mai 1992 și semnată la Summitul Pământului de la
Rio de Janeiro, bucurându-se de participare universală, cu peste 190
de țări semnatare.
Dezvoltarea durabilă este capacitatea umanităţii de a se
asigura că-şi satisface nevoile prezentului fără a compromite
capacităţile viitoarelor generaţii de a-şi satisface propriile nevoi.
Dezvoltarea durabilă este, pe de parte, angajamentul oamenilor faţă
de păstrarea capacităţii sistemului de a se reîntoarce la starea iniţială
după imixtiunea lor, iar pe de altă parte, reprezintă preocuparea
sistematică pentru progresul omenirii.431
Deep ecology înflorește în SUA, la fel și tehnicile New Age,
dezvoltarea sensibilității ecologice, care depășește cu mult partidele
politice care se reclamă de la ea, atenția acordată alimentelor
naturale, importanța medicinei naturiste, fără a uita utilizarea
elementelor naturale (lemn, piatră) în arhitectură, toate acestea
accentuează o altă manieră de a locui lumea. Dincolo de dominarea
naturii, de explicarea ei, implicarea specifică tuturor acestor
fenomene traduce o întoarcere la resurse, ca o înrădăcinare
431
corporativă”, Editura Institutul European, Iaşi, 2012, pag. 87,88
322
dinamică, ca o memorie colectivă care recapătă forță și vigoare.
Acest lucru este în joc în moravurile în gestație. Nu mai este o
morală de esență pur rațională, ci o etică în care afectul își are partea
lui. Etos înrădăcinat care, disimulat, subteran, țese o legătură solidă
între indivizi, pornind de la o participare comună la un ansamblu mai
vast ale cărui elemente sunt mai importante, desigur, dar nu
dominante. Lumea ca ,,intimare obiectivă” (G. Durand) pe care
trebuie să o examinăm! Responsabilitate etică, în sensul său forte: a
răspunde cu ceilalți, în ecou cu datul natural, în funcție de ceea ce
sunt lucrurile. A recunoaște că există în acestea o forță specifică. A
recunoaște că acest corp social este corp ce reunește materialul și
spiritualul și că înseamnă mai mult decât elementele individuale care
îl compun. Un fel de ,,corp mistic” cu o ,,aură” originară și care se
exprimă în multiplele comuniuni în care fiecare este ,,prins”, în care
se pierde și astfel, după zicala ,,cine pierde câștigă”, dobândește un
surplus de ființă.432
19 august - ,,Ziua în care Pâmântul și-a epuizat resursele” pentru 2014

În mai puțin de 8 luni, omenirea a consumat întregul buget al naturii pentru
anul 2014 și a intrat în faliment ecologic, potrivit datelor furnizate de
Global Footprint Network – asociație internațională cu birouri în America
de Nord, Europa și Asia. GFN urmărește cerințele omenirii asupra Planetei
(Amprenta Ecologică) împotriva bio-capacitații naturii, dar și capacitatea de
regenerare a resurselor Planetei și absorbția deșeurilor, inclusiv a CO2.
,,Earth Overshoot Day” (,,Ziua Depășirii Pământului”) marchează data la
care amprenta omenirii într-un an depășește capacitatea Pamântului de a
genera resurse în acel an. ,,Suprasolicitarea globală devine o provocare
definitorie pentru secolul 21.” Este atât o problemă ecologică, dar și una
economică, a declarat președintele GFN. ,,Statele cu resurse deficitare și
venituri mici sunt în mod excepțional, vulnerabile. Chiar și țările cu venituri
mari care au avut avantajul financiar de a se proteja de impactul
dependenței de resurse, trebuie să realizeze ca o soluție pe termen lung ce
necesită abordarea acestor dependențe înainte ca ele să se transforme într-un
stres economic semnificativ”. În 1961, umanitatea folosea doar 3 sferturi
din capacitatea Pământului de a genera mâncare, fibre, cherestea, pește și
capacitatea de absorbție a gazelor cu efect de seră. Cele mai multe țări
432
Contemporane, Editura Institutul European, Iași, 2008, pag. 115-116, 119
323
aveau biocapacități mai mari decat propriile amprente. Până la începutul
anilor 1970, creșterea economică și demografică de la nivel global a mărit
amprenta omenirii peste ceea ce planeta putea produce. Am intrat în
suprasolicitare ecologică. Astăzi, 86% din populația lumii trăiește în țări
care au solicitat mai mult de la natură decât propriile lor ecosisteme pot
reproduce. Potrivit estimărilor GFN, ar fi nevoie de 1,5 Planete Pământ
pentru a produce resursele necesare pentru a face față amprentei actuale a
omenirii. Costurile depășirii ecologice devin din ce în ce mai evidente în
fiecare zi. Guvernele care ignoră limitarea resurselor în luarea deciziilor își
riscă performanțele economice pe termen lung.433 Emisiile de CO2
reprezintă nu mai puțin de 54% din ,,amprenta ecologică” a omenirii. În
aceste condiții, datele arată că în 2030 vom avea nevoie de resursele a 2
Planete.434
Schimbarea climatică și securitatea alimentară globală sunt

strâns legate. Mai mult, producția de alimente și fibre naturale sunt
principalele surse de emisii de gaze cu efect de seră435, ele au o
433
Sursa: articolul http://environ.ro/index.php/ro/pagina-media/421-19-
august-ziua-in-care-pamantul-si-a-epuizat-resursele-pentru-2014, vizualizat
la data de 07.05.2016
434
Sursa: articolul http://www.responsabilitatesociala.ro/stiri-csr/omenirea-
a-epuizat-deja-resursele-pamantului-pe-13-august.html, publicat la
19.08.2015
435
Gazele cu efect de seră provin dintr-o mare diversitate de activități
umane, precum: generarea energiei primare, mai ales din combustibili fosili,
producerea combustibililor necesari energiei electrice, transporturilor și
324
,,amprentă climatică” mult mai mare decât sectorul transporturilor.
De asemenea, clădirile sunt răspunzătoare de 40% din consumul
global de energie și tot lor le revine, aproape tot atât din emisiile cu
efect de seră. Marea Britanie a impus ca toate casele care vor fi
construite după 2016 și toate clădirile comerciale construite după
2019 să fie clădiri cu zero-emisii de carbon.436 De remarcat faptul că,
nu există un acord general referitor la problemele mediului; s-a
sugerat chiar înființarea unei Organizații Mondiale a Mediului, însă
fără ecou. Pe 29 martie 2008, 50 de milioane de oameni din toată
lumea au participat la Ora Pământului, stingând luminile în 370 de
orașe din mai mult de 35 de țări, urmărind creșterea gradului de
conștientizare cu privire la schimbarea climatică. La 01 iunie 2008,
China interzice producția și folosirea pungilor din plastic în
supermarketuri și magazine, parte din Campania împotriva ,,poluării
albe”.437 Anul 2010 a însemnat finalul unui deceniu, cel mai cald din
istorie. Resurse naturale greu înlocuibile sunt tratate în continuare ca
şi cum ar fi la discreţie. Însăşi preţurile exprimate pe piață nu reflectă
raritatea acestor resurse naturale. În România, după atâţia ani de
,,eforturi locale şi guvernamentale”, câte blocuri sunt izolate termic,
contribuind astfel la reducerea consumului de gaze naturale? Lumea
încălzirii, inclusiv extracția și rafinarea, producerea metalelor, celulozei și

hârtiei, cimentului și produselor chimice, despăduriri, descompunerea
biomasei care rămâne după tăierea copacilor, producția de cereale și
creșterea animalelor, călătorii cu automobilul, avionul, trenul sau vaporul,
încălzirea, răcirea și energia electrică din clădirile rezidențiale și
comerciale, managementul deșeurilor – halde, incinerare, ape reziduale.
Cele mai obișnuite gaze cu efect de seră sunt dioxidul de carbon, metanul,
oxidul de azot, ozonul și vaporii de apă.
436
2009”, Editura Tehnică, București, 2009, pag. 33-34, 183-184. Uscatul
reprezintă o pătrime din suprafața Pământului și deține de trei ori mai mult
carbon decât atmosfera. Carbonul de la suprafață are un rol crucial. Plantele
folosesc CO2 din atmosferă pentru a crește și a produce alimente, precum și
resurse care susțin restul biotei. Atunci când aceste organisme respiră, cresc,
mor și în cele din urmă se descompun, carbonul este eliberat în atmosferă și
în sol.
437
2009”, Editura Tehnică, București, 2009, pag. XXVIII
325
se confruntă cu un pericol uriaş pe termen lung, cel al stabilităţii din
perspectiva ecologică. Încălzirea globală a devenit o provocare
veritabilă a globalizării. Putem enumera eforturile făcute în acest
sens: ,,Summitul Pământului de la Rio” din 1992, ,,Protocolul
Kyoto” din 1997 şi ,,Summit-ul de la Copenhaga” din 30 noiembrie –
11 decembrie 2009. ,,Implementare Comună” reprezintă o inițiativă
a Protocolului de la Kyoto care permite țărilor industrializate să
obțină credite din reducerea emisiilor prin investiții în proiecte de
reducere a emisiilor în alte țări industrializate; este legată de
Mecanismul de Dezvoltare Curată (stabilit la Kyoto), ceea ce implică
proiecte de reducere în țările în curs de dezvoltare. Protocolul de la
Kyoto, semnat de peste 180 de țări, a avut ca efect impunerea unui
număr de 37 de țări și CE să reducă împreună în perioada 2008-2012
emisiile de gaze cu efect de seră produse de om cu 5% față de nivelul
din anul 1990. Lupta dintre țările dezvoltate și cele slab dezvoltate
evidențiază net un conflict la nivel global, care va conduce
permanent la divergențe, atâta timp cât vom permite proliferarea
amenințărilor la adresa mediului înconjurător.
Produsul naţional net ecologic este o modalitate de măsură
care ia în considerare nu numai deprecierea capitalului, ci şi
diminuarea resurselor naturale şi degradarea mediului. Acesta
focusează asupra venitului celor din interiorul ţării, excluzând
profiturile unei mine care merg spre proprietarii acesteia din afara
ţării. În cazuri extreme, costurile unei remedieri a pagubelor pot
egala sau depăşi profitul provenit din resursele extrase: PIB poate
înregistra o creştere, însă produsul naţional net ecologic poate fi în
scădere.
Conceptul ,,adiționalitate” se referă la reduceri mai mari de
emisii decât cele care ar fi avut loc într-un context în care practicile
economice merg ca de obicei. De pildă, pentru acordarea creditelor
de emisii, proiectele derulate în cadrul Mecanismului de Dezvoltare
Curată sau Implementării Comune trebuie să arate că orice reduceri
de emisii sunt suplimentare celor care ar fi avut loc în absența
proiectului. Adiționalitatea poate fi de asemenea folosită pentru a
326
descrie alte beneficii adăugate care rezultă din proiecte, inclusiv
finanțarea, investițiile și tehnologia.438
Tehnologia ecologică reprezintă acea strategie inteligentă de
relații cu publicul, respectând cerințele consumatorilor, însemnând
profituri mari pentru curățarea mediului înconjurător. Recent, a fost
conturat profilul consumatorului de produse ecologice.439 Mediul de
afaceri va realiza că restabilirea echilibrului mediului înconjurător
reprezintă o oportunitate și o obligație în același timp, pe măsură ce
consumatorii lumii vor opta pentru mărcile propuse de firmele
preocupate de protecția mediului. Spre deosebire de celelalte
probleme asociate cu globalizarea, problemele ecologice globale
afectează atât ţările dezvoltate, cât şi pe cele în curs de dezvoltare.
Am putea afirma că atmosfera este nepărtinitoare: ea preia dioxidul
de carbon și alte gaze cu efect de seră, care captează căldura, produse
de om, și le dispersează în mod egal în toată lumea. Însă, această
caracteristică a atmosferei poate fi interpretată ca semn de inechitate.
Poluarea nu are frontiere şi nu există vreo altă planetă în care să
migrăm; suntem nevoiţi să rămânem aici, pe Planeta Albastră, pe
care o sărbătorim anual pe 22 aprilie (,,Ziua Pământului”). La finele
anilor 1980, lumea a experimentat un test pentru convorbirile
viitoare în domeniul climatic, deoarece națiunile au negociat și
ratificat Convenția de la Viena pentru protecția stratului de ozon și
apoi Protocolul de la Montreal (1989) cu privire la substanțele care
distrug stratul de ozon. Protocolul de la Kyoto a fost adoptat în 1997
și a intrat în vigoare de la 16 februarie 2005. De remarcat refuzul
Senatului american de a ratifica acest protocol.
Planul de acțiune de la Bali a exprimat pentru prima oară
obiectivul conform căruia toate țările trebuie să reducă emisiile.
438
439
Profilul consumatorului de produse ecologice: adulți cu vârste între 24 și
55 de ani, persoane care posedă cel puțin o diplomă de colegiu, cu venituri
între 50.000 și 100.000 de dolari pe an, specialiști sau manageri, căsătoriți,
cu doi copii, persoane care se consideră ecologiste și militează pentru
conservarea mediului. James Canton - ,,Provocările viitorului. Principalele
tendinţe care vor reconfigura lumea în următorii 5, 10, 20 de ani”, Editura
Polirom, Iaşi, 2010, pag. 184-185
327
Negociatorii au accelerat problemele de finanțare și transfer de
tehnologie la conferința asupra problemelor climatice de la Poznan,
Polonia, în decembrie 2008.
A fost introdus conceptul de ,,penalitate pentru umbra de
carbon”. La modul ideal, un acord climatic ar trebui să contribuie la
un preț global uniform de mare și în creștere al dioxidului de carbon,
care să descurajeze eliberarea gazelor cu efect de seră și să mărească
veniturile pentru adaptare și reducere în continuare a emisiilor. În
rezolvarea schimbării climatice generate de oameni, oamenii pot
învăța lecții care să-i ajute să trateze alte probleme care se nasc din
prezența și apetitul lor în creștere pe o planetă cu resurse limitate.
Taxa pe carbon reprezintă o taxă aplicată emisiilor de carbon
având ca obiectiv reducerea cantității totale de emisii de gaze de cu
efect de seră prin stabilirea unui preț al poluării. Aceasta poate fi
folosită independent sau alături de alte mijloace de control al
emisiilor, cum ar fi limita ,,carbon cap”.
Nivelul mărilor și oceanelor a crescut între 10 și 20 de
centimetri în ultima sută de ani. Ghețarii s-au retras în cea mai mare
parte a zonelor lumii, iar cei de tropice s-ar putea să dispară în 12-15
ani. S-a accelerat retragerea pe timp de vară a mării de gheață din
Oceanul Arctic, dată fiind creșterea cantității și a suprafeței de apă
murdară, închisă la culoare, care absoarbe mai multă căldură de la
soare. În România, ridicarea medie a nivelului mării va contribui la
erodarea continuă a celei mai mari părți a arealului sudic al
litoralului românesc.440 O schimbare climatică dintr-un colț al lumii
afectează restul planetei – contribuția pădurii tropicale amazoniene la
purificarea aerului Londrei este semnificativă; seceta severă care
afectează producția agricolă a Vestului Mijlociu determină explozia
prețurilor alimentelor la Hong Kong; bombardamentele NATO în
Serbia au afectat serios culturile din sudul și vestul României;
inundarea câmpurilor de orez din China duce la înfometarea copiilor
din Africa ș.a. Încălzirea globală conduce la secetă și la migrația
440
Potrivit Raportului de cercetare - ,,Influența modificărilor geo-climatice
globale și regionale asupra dezvoltării durabile în Dobrogea”, Direcția
Hidrografică Maritimă Constanța, disponibil la adresa http://www.globe-
cnmp.ro/Raport_6_1.pdf, septembrie 2010
328
populației. De-a lungul ultimului secol, cerințele omenirii legate de
consumul de apă au crescut aproape de două ori mai rapid decât
populația. Deja, în 60% dintre orașele europene cu peste 100.000 de
locuitori, consumul de apă depășește resursele. Conform IPCC
(Comisia Interguvernamentală privind Schimbarea Climatică, organ
științific internațional înființat de Organizația Mondială a
Metereologiei și de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu în
1988, pentru a funcționa ca sursă obiectivă și neutră de informație în
legătură cu schimbarea climatică), 1,3 miliarde de oameni nu dispun
de acces la apă potabilă, iar 2 miliarde nu beneficiază de asistență
medicală. Seceta este frecvent asociată cu epidemia de meningită
bacteriană în Sahel, Africa. Culturile agricole irigate vor da o
producție de două ori mai mică, afectând negativ resursele de hrană
și exacerbând malnutriția.441 Se estimează că penuria de apă din
viitorul apropiat va conduce la ascuțirea conflictelor globale dintre
națiuni, în special în condițiile în care schimbările climatice
generează încălzirea globală. De asemenea, până în 2050, prin
dezvoltarea a peste 20 de metropole care concentrează între 10 și 20
de milioane de locuitori, rata extincției va pune în pericol existența
omenirii în anumite regiuni de pe glob.442
,,Tragedia proprietăţii comune” se referă la resursele
comune care pot fi utilizate după bunul plac de toată lumea şi fiecare
utilizator ignoră modurile în care acţiunile sale ar putea dăuna altora.
Din cauza pescuitului industrial modern, peştii sunt pescuiţi într-un
ritm mai rapid decât se reproduc, în timp ce fiecare ţară are interesul
de a deţine o flotilă de pescuit cât mai mare. Mai bine de 75% dintre
speciile de pește se împuținează din cauza pescuitului excesiv,
punându-se în pericol producția alimentară mondială. În România,
privatizarea şi retrocedarea pădurilor au condus la despăduriri rapide.
Cele mai multe resurse ecologice nu sunt globale. Calitatea apei
subterane, a lacurilor sau a aerului îi afectează cu precădere pe
441
2009”, Editura Tehnică, București, 2009, pag. 81, 85, 103, 260
442
2010, pag. 168-171, 173
329
indigeni. În Danemarca peste 20% din energia electrică produsă
provine din energie eoliană și se estimează că, până în anul 2025,
aceasta va reprezenta peste 50%.
Conform Intergovernmental Panel on Climate Change,
nivelurile de dioxid de carbon și alte gaze cu efect de seră vor
continua să crească, iar planeta se va încălzi cu alte 1,4 grade
Celsius, până la 5,8 grade Celsius până în 2100. Majoritatea
continentelor se vor încălzi mult mai rapid decât media globală. Sunt
puse în pericol ecosisteme esențiale vieții, precum apa, agricultura,
zonele de pescuit și aerul.
SUA sunt cel mai mare consumator de petrol din lume,
utilizând peste 26% din petrolul mondial (consum care se estimează
că se va situa la cota de 50% în 2020), pe când ţările consecutive,
Japonia şi China, însumează 13%. Dacă în Europa, peste 85% dintre
cumpărătorii de automobile noi sunt interesați de consumul mic al
mașinilor, în America doar 15% dintre cumpărători sunt interesați de
acest criteriu.
În contextul obligațiilor schimbării climatice, conceptul
,,Drepturi la dezvoltare durabilă” se referă la principiul conform
căruia toate societățile au dreptul fundamental de a reduce sărăcia, a
obține securitatea alimentară, a mări gradul de educație și de a
urmări și alte obiective de dezvoltare. Societățile sau țările ale căror
venituri se află sub un anumit nivel sunt excluse din scenariile de
reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și este de așteptat că ele
își vor concentra resursele în vederea măririi standardului lor de viață
mai degrabă decât pentru micșorarea emisiilor.
,,Tranzacționarea emisiilor” reprezintă o abordare
comercială în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră.
Tranzacționarea permite participanților care emit mai puțin decât le
este permis să vândă creditele de poluare excedentare altor
participanți care emit mai mult decât le este permis. Schema UE de
Tranzacționare a Certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră
(schema ETS) este o schemă de comercializare obligatorie
actualmente în vigoare. Bursa Climatică de la Chicago (CCX) este
un program de tranzacționare voluntară. Principiul împrumutat din
economia mediului, denumit ,,poluatorul plăteşte” nu este unanim
respectat, în special de către unele CMN.
330
Henry Alfred Kissinger443 (Secretar de Stat al Administrației
Americane în timpul lui Richard Nixon și al lui Gerald Ford, a jucat
un rol cheie în diplomația mondială între 1969 și 1977) considera că
apărarea drepturilor omului e sentimentalism pur şi trebuie anulat, ca
să nu influenţeze şi să nu afecteze acţiunile întreprinse de către
bilderbergeri. I s-a acordat în 1973 Premiul Nobel pentru Pace
(alături de partenerul său, vietnamezul Le Duc Tho, care a refuzat
premiul), cu toate că este autorul unui raport secret în care planifică
reducerea drastică a populaţiei, folosirea resurselor strategice şi
producerea de alimente ca armă de control social. Cu ocazia loviturii
de stat din Argentina, la 24 martie 1976, a încurajat şi sprijinit Junta
militară să ia puterea. S-a implicat direct în bombardamentele secrete
din Laos şi Cambodgia, ordonate în 1969 fără permisiunea
Congresului, soldate cu masacrarea civililor. Kissinger a sprijinit şi
regimul indonezian al generalului Suharto, acuzat pentru genocidul
populaţiei din Timorul Oriental. Au fost inițiative pentru retragerea
premiului Nobel primit (printre care, Catedra UNESCO pentru
problemele păcii, Universitatea Bradford, Marea Britanie). Unii
magistraţi au încercat fără succes să-l aducă pe banca acuzării, pentru
numeroase crime împotriva umanităţii. Profesorul universitar emerit
al Universităţii din Pennsylvania, Edward Herman afirmă: ,,Rolul
jucat de el în genocidurile din Cambodgia, Chile şi Timorul Oriental
face din Kissinger un criminal de război de primă clasă, cel puţin de
categoria ministrului de externe al lui Hitler, Joachim von
Ribbentrop, spânzurat în 1946. Dar Kissinger se bucură de
impunitatea liderilor şi agenţilor puterii dominante”.
În spatele lumii, ascuns de ochii oamenilor de rând, într-o
îngrijorătoare tăcere sepulcrală, un grup de taină se străduieşte să
proiecteze şi să conducă destinele tuturor fiinţelor de pe planetă. (…)
Înaintează în tăcere, fără răgaz, cucerind treptat teritoriul libertăţilor
personale, reducându-l la simpla opţiune între produsele pe care le
oferă piaţa globală. (…) Aceşti bilderbergeri construiesc o lume fără
naţiuni şi frontiere. Modelul ei e în mod hotărât unilateral şi
443
S-a născut în Fürth, Germania, la 27 mai 1923, iar la 15 ani a emigrat cu
familia sa de origine israelită în SUA. Evreii ortodocşi l-au dat afară din
sinagogă, acuzându-l de trădare pentru războiul Yom Kippur.
331
implantat cu forţa. Cu toate că unii nu văd, vieţuim într-un
totalitarism global, pe care nu l-am ales, ale cărui arme, precum cele
ale oricărui guvern dictatorial, sunt minciuna şi manipularea datelor
şi evenimentelor, în vederea controlării populaţiei, care trăieşte într-o
perpetuă stare de frică, nefericire şi nelinişte interioară. (…) În
spatele scenei pe care are loc spectacolul politic internațional, există
organizaţii secrete, care colaborează în vederea instaurării Noii
Ordini Mondiale (Novus Ordo Seclorum). Deşi expresia este veche,
căci apare şi pe bancnota de Un Dolar American, în zilele noastre ea
se referă la noua lume globalizată. (…) Clubul Bilderberg, masonic
prin orientare şi ritual, a jurat să atace şi să distrugă până şi ultima
urmă de libertate şi independenţă a popoarelor, anihilând orice tip de
organizaţie socială, politică şi economică naţională capabilă să-i
afecteze planurile. A instaurat un guvern invizibil, dar adevărat şi
omnipotent, bazat pe structuri solide, care se întinde ca tentaculele
unei caracatiţe în toate colţurile planetei. Stabileşte propria
globalizare, stimulată de condiţiile, optica şi scopurile lor:
instaurarea unui singur guvern, crearea monedei unice, la adăpostul
unei religii unice444. Majoritatea cercetătorilor atribuie acestor
societăţi secrete calitatea de autori ai unui complot conspirativ
mondial, care urmăreşte preluarea puterii şi controlul absolut al
tuturor aspectelor vieţii. Skull&Bones, cunoscută sub numele de
,,The Order” (,,Ordinul”) este o societate masonică, secretă şi
independentă, neaderând la nici o Mare Lojă obişnuită445, avându-l
444
Religia unică este identificată de mulţi cu mişcarea ,,New Age”.
Dumnezeul lor este aşa-numitul Mare Arhitect al Universului, reprezentat
simbolic în litera G de pe stemele şi stindardele lor.
445
Conform Marii Loje Unite, ,,Masoneria este una dintre cele mai vechi
frăţii din lume”. În Evul Mediu, breasla meşterilor de la marile catedrale
creştine a decis să se unească în vederea luptei pentru recunoaşterea şi
profesionalizarea muncii lor, creându-şi propriile organizaţii, în care au
jurat să păstreze secretul tehnicilor de edificare a capodoperelor pe care le
creau. Din punct de vedere al muncii, ţelul lor era să evite amestecul
profesional şi să fixeze onorariile pentru serviciile lor. Secretul
construcţiilor se transmitea din tată în fiu şi se creau diferite loji, care purtau
numele locurilor unde se întâlneau, în care se grupau pe meserii. Ulterior,
unele loji masonice s-au evidenţiat prin ritualuri satanice şi crime
332
ca membru, printre alte câteva sute, pe George W. Bush, care a
aderat în 1968, recunoscându-şi public apartenenţa la aceasta.”446
sângeroase – una din exigenţele pentru a obţine gradul 33 de Suveran Mare

Inspector General al Ritului Scoţian e să comiţi personal un asasinat.
446
Cristina Martίn - ,,Clubul Bilderberg. Stăpânii lumii”, Editura Litera
Internaţional, Bucureşti, 2007, pag. 17-25, 45, 50-52, 63, 72-74, 83-85, 104-
106, 165. Pentru mai multe detalii, inclusiv organigrama şi componenţa
Clubului, vizitaţi http://www.bilderberg.ro/
Clubul Bilderberg este ultrasecret, ultraexclusivist, rezervat celor mai
puternici, iar admiterea în el depinde de existenţa prealabilă a unor
proprietăţi bancare, funcţii de putere, influenţe teritoriale, intelectuale,
economice şi politice. Arcadi Olivares, doctor în ştiinţe economice a
Universităţii Autonome din Brazilia, subliniază că responsabilii financiari ai
Clubului ,,sunt distinşi mecenaţi, între care se evidenţiază familia
Wallenberg, cea mai bogată din Suedia, acţionar majoritar al Electrolux,
Ericsson şi ABB”. Clubul a fost fondat în 1954, urmare a evenimentelor
care care au provocat începerea şi încheierea celui de-Al Doilea Război
Mondial. Clubul se situează deasupra metodelor parlamentare, deasupra
legii; mai mult, membrii lui fac legea, dictează ordinele care, prin reţelele
lor de influenţă, vor fi aprobate ulterior de organismele democratice. Însăşi
Enciclopedia Britanică îl defineşte: ,,Întrunire anuală de trei zile, la care
participă o sută dintre cei mai influenţi bancheri, economişti, oameni
politici şi funcţionari de stat (de curând au început să fie admise şi femei –
n.a.) din Europa şi Statele Unite. Această conferinţă are loc în fiecare an în
altă ţară occidentală şi în cel mai strict secret. Ea oferă un climat de
intimitate neprotocolară, în care cei ce influenţează politicile internaţionale
se simt în largul lor”. Ei răspund de luarea prin consens a deciziilor aparent
democratice pe care ulterior le vor semna şi aplica în parlamente, ONU,
FMI, BM, OMC sau NATO. Invitaţilor nu li se îngăduie să-şi aducă nici
soţia – soţul, nici garda de corp. Li se pretinde expres să nu acorde
interviuri jurnaliştilor. Fotoliile sunt dispuse în ordine alfabetică, şi
schimbate în fiecare an. Decontul economic provoacă teama ţărilor
amfitrioane, când li se apropie rândul, pentru hotelul de cinci stele pentru
patru zile, mesele, transportul şi securitatea – siguranţa militară, serviciul
secret, poliţia naţională şi locală, pe când serviciile de informaţii ale CIA şi
Mosad sau M16 îi păzesc pe participanţi. Biserica catolică îi critică aspru,
învinovăţindu-i de decăderea familiei, apărarea avortului, campaniile de
control a natalităţii, deoarece mulţi obţin beneficii economice
incomensurabile ca proprietari ai imperiilor farmaceutice, care urmăresc
333
Este susţinută ideea că acest Club ,,a fost creat pentru a se ieşi din
banalitatea în care căzuse Trilaterala. Începând cu Eisenhower, toţi
preşedinţii americani au fost membrii ai Clubului, la fel ca şi prim-
ministru italian Romano Prodi, preşedintele Fiat, Giovanni Agnelli,
Bill şi Hillary Clinton, Bill Gates, preşedintele Comisiei Europene
José M. Durao Barroso, Alan Greenspan – fost guvernator al Băncii
pentru Rezerva Federală a SUA, multimilionarul George Soros,
preşedintele francez Valéry Giscard dʼEstaing şi mulţi alţii. De
asemenea, natura Clubului era supranaţională, iar obiectivul său
constitutiv a fost acela de a-i uni pe membrii Alianţei Nord –
Atlantice (NATO, 1949), în scopul realizării politicilor externe ale
acestora.”447
,,Masa Rotundă a Industriaşilor” (ERT) reprezintă un grup
de presiune creat în 1983, cu scopul de a-i reprezenta pe industriaşii
europeni. După mai mult de 20 de ani, propunerile ERT devin legi
comunitare, pe care le aprobă guvernele europene. Spre exemplu: un
document al ERT din 1985, formula un plan în vederea eliminării
barierelor comerciale din Europa; moneda unică europeană a fost
solicitată insistent de către ERT, cu un an înaintea Tratatului de la
aceste scopuri. Li se impută elaborarea unui manual de marketing planning,

al oricărui produs de consum. ,,A conspira” provine din cuvântul latin
,,conspiro”, care, începând din 1302, se folosea cu sensul de ,,a respira
împreună”, înglobând astfel sensul de ,,voinţe unite pentru a acţiona
împotriva altora”.
447
Comisia Trilaterală, organism de presiune, înfiinţat în 1973, de către D.
Rockefeller, în scopul apărării intereselor comune ale SUA, Europei şi
Japoniei. Nu acceptă membri ai vreunui guvern, ci reuneşte oameni de
afaceri, oameni politici şi intelectuali. Comisia a dictat termenii în care s-au
desfăşurat relaţiile comerciale cu ţările subdezvoltate şi comuniste.
Încă din 1936, Fundaţia Rockefeller era un precursor în domeniul
controlului natalităţii, iar în 1958, Departamentul de Stat a adoptat teza
generală conform căreia tocmai creşterea demografică era cel mai mare
obstacol al dezvoltării economice şi sociale şi al menţinerii stabilităţii
politice în ţările Lumii a Treia. Împreună cu Fundaţia Carnegie, Clanul
Rockfeller a finanţat programe de selecţie rasială şi eugenie în Germania
Nazistă. David Rockefeller şi-a publicat în 1999 o autobiografie, în care se
recunoaşte drept tatăl Clubului Bilderberg şi a Comisiei Trilaterale. Lista
completă a membrilor săi poate fi consultată la contactus@trilateral.org.
334
Maastricht. Membrii Mesei Rotunde numără circa 50 de industriaşi
care facturează peste 60% din producţia industrială europeană, adică
aproape 1.000 de miliarde de euro – preşedinţii Siemens, Bayer,
Deutsche Lufthansa, Carlsberg, Renault, Nokia, Fiat, Pirelli,
Vodafone, BP, Ericsson şi Nestlé. Propulsorul acestui grup a fost
Friederich von Hayek, secundat de Karl Popper şi Milton Friedman,
printre alţii.448
FAO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi
Agricultură) monitorizează preţurile globale a 55 de produse
alimentare. În decembrie 2010, Indexul FAO al preţurilor la alimente
a atins cel mai înalt nivel de la începutul consemnării preţurilor
(1990), depăşind vârful din timpul crizei alimentare din 2008.
Aceasta a fost un factor de declanşare a revoltelor din lumea arabă;
aceste revolte au perturbat producţia de petrol, cauzând creşterea
spectaculoasă a preţurilor petrolului. La rândul său, majorarea
preţului petrolului a declanşat creşterea preţurilor alimentelor,
precum şi la producerea şi transportul acestora. Aşadar, aşa se
explică creşterea preţurilor pentru alimentele de primă necesitate
pentru populaţia săracă a lumii. Orezul constituie alimentul de bază
pentru trei miliarde de oameni. Acest ,,efect buclă” este consolidat de
448
Vorbind în contextul mult aşteptatului summit ,,anti-criză” al liderilor
din UE, Leif Johansson, preşedintele ERT, a subliniat că ar fi o greşeală să
credem că o singură întâlnire va rezolva problemele continentului. Deficitul
de specialişti este una din provocările Europei. Guvernele nu au acordat
mare atenţie acestui fenomen în ultimii ani, spune Johansson, deoarece
,,vedeta” a fost criza datoriilor şi a băncilor. Dar ce facem cu criza de
cercetători şi dezvoltatori? ,,Aici, în Europa, ţinem discursuri bombastice
despre cât de mult apreciem cercetătorii. De fapt, ne confruntăm cu o lipsă
serioasă de specialişti în matematică, ştiinţă şi tehnologie”, a declarat
Johansson pentru Financial Times. ,,Trebuie să ocupăm 350.000 - 400.000
de posturi tehnice până în 2025. Dacă noi, ca industriaşi, ducem lipsă de
tehnicieni, o să înregistrăm o eroziune în baza de cercetare şi dezvoltare”.
Politicienii europeni trebuie să îmbunătăţească învăţământul din liceu şi
facultate, pentru a scoate mai mulţi specialişti de pe băncile şcolilor şi să-i
încurajeze pe imigranţii non-europeni experimentaţi să se mute în Europa.
Sursa: http://www.manager.ro/articole/analize/analiza:-europa-s-ar-putea-
confrunta-in-urmatorii-ani-cu-o-criza-a-specialistilor-14548.html, 07 Dec.
2011
335
un altul – creşterea constantă a populaţiei la nivel mondial, plus o
creştere constantă a standardelor de viaţă, plus schimbările climatice
tot mai accentuate. FAO estimează că producţia mondială de
alimente va trebui să crească cu 70% până în 2050 pentru a ţine pasul
cu creşterea populaţiei planetei, de 9,2 miliarde.449
Un nou tratat negociat în secret de Statele Unite și UE a fost gândit special

pentru a slăbi protecția socială, protecția consumatorului și cea de mediu în
favoarea corporațiilor și pentru a le oferi acestora compensații pentru
încălcarea oricăror drepturi pe care le pretind. Acordul secret are în spate un
altul, din anii ’90, care a fost dezvăluit la timp publicului și a condus la o
serie de proteste fără precedent care au blocat negocierile. Între 1995 și
1997, 29 de state membre ale OCDE au negociat în secret un tratat (Acordul
Multilateral pentru Investiții – AMI) care le garanta companiilor, printre
altele, dreptul de a da în judecată guvernele pentru compensații bănești în
cazul în care înregistrau pierderi financiare din cauza legislației muncii și a
celei de mediu. Protestele care au urmat au blocat negocierile, însă acum se
pare că acestea au fost reluate. Din iulie, UE și Statele Unite negociază
Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții, o versiune modificată
a AMI. Potrivit noului tratat, legislațiile de ambele părți ale Oceanului
Atlantic vor trebui să se conformeze normelor de comerț liber stabilite de și
pentru marile corporații din SUA și UE; țările care se abat de la reguli riscă
sancțiuni comerciale sau plata a milioane de dolari, drept compensații,
corporațiilor. Negocierile ar urma să mai dureze încă doi ani. Dacă se va
încheia acordul, care va fi obligatoriu de respectat și permanent, privilegiile
de care se bucură corporațiile vor deveni legi, iar guvernele vor fi
încătușate. Chiar și în cazul în care se schimbă guvernele, tratatul nu poate
fi modificat decât prin consensul tuturor țărilor semnatare. În Europa, el se
va oglindi în Parteneriatul Trans-Pacific. Împreună, cele două acorduri vor
permite formarea unui imperiu economic care va dicta condițiile de dincolo
de granițele sale: orice țară care caută să facă comerț cu SUA sau cu UE va
trebui să adopte regulilele prevăzute în cele două acorduri. Negocierile din
spatele Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții au loc în
spatele ușilor închise. Delegațiile Statelor Unite au peste 600 de consultanți
specializați în comerț, care au acces nelimitat la documentele preliminare și
la reprezentanți ai administrației Statelor Unite. Schițele tratatului nu vor fi
449
pot redobândi”, Editura Polirom, Iaşi, 2012, pag. 227-228
336
făcute publice și există instrucțiuni ca publicul și presa să fie ținute în
întuneric până la semnarea lui, când va fi prea târziu pentru a fi schimbat.
Cele două acorduri le vor permite companiilor străine (inclusiv celor
producătoare de organisme modificate genetic) să atace orice stat semnatar
ale cărui politici le afectează profiturile. Companiile vor putea cere
compensații de la țările ale căror politici în materie de sănătate, finanțe,
mediu și altele le afectează propriile interesele și să se judece cu guvernele
lor în tribunale extrajudiciare. Aceste tribunale, organizate sub regulile BM
și cele ale ONU, vor avea puterea să-i oblige pe contribuabili să plătească în
plus compensații în cazul în care sunt subminate viitoarele profituri ale unei
companii.450
Corporația Monsanto își propune să supună piața agrară

mondială intereselor sale comerciale; aprovizionarea cu alimente a
sute de milioane de oameni depinde de bunăvoința CMN. Pe lista
,,răilor” se situează și Bayer, ce manifestă în domeniile sale de
afaceri – chimie, farmacie, agricultură și materii prime, o enormă
fantezie distructivă în ceea ce privește desconsiderarea principiilor
etice. În vreme ce multe CMN se străduiesc să-și amelioreze
standardele privind drepturile omului și protecția mediului,
ExxonMobil a rămas imun, bucurându-se de sprijinul președinției
americane. Mattel creează lumea păpușilor Barbie pe fundamentul
exploatării fără scrupule a muncitoarelor chineze.
CMN și-au pregătit lecția: ,,Imaginea este totul!”
Preponderent, firmele mari dau publicității rapoarte cu privire la
mediul înconjurător și problemele sociale. Angajează responsabili cu
drepturile omului și stabilesc norme de conduită, prin care emană
reguli referitoare la principiile ecologice și sociale. Au apărut
termeni la modă - ,,Corporate Social Responsibility” și ,,Corporate
Citizenship”, însă spațiul de afaceri al unei firme nu se rezumă numai
la criteriile economice, ci include și răspunderea socială, deoarece
firmele vor să fie ,,buni cetățeni” ai unei țări sau ai întregii planete
albastre. În octombrie 2000, Siemens a angajat 120 de voluntari
dintre funcționarii superiori pentru construirea unei tabere de vară
pentru copii instituționalizați germani și cehi, exercițiu bun pentru
450
Publicația ,,Le Monde diplomatique”, articolul ,,The corporation
invasion”, autor Lori M Wallach, http://mondediplo.com/2013/12/02tafta
337
imagine. Numai că acest CMN münchenez construiește în țări din
Lumea a Treia baraje uriașe, pentru care milioane de oameni au fost
strămutați cu forța, fără a fi despăgubiți echitabil. Siemens este în
topuri și în ceea ce privește construcția de centrale atomo-electrice în
toată lumea și reactoarele acestora sunt nerentabile și împovărează
bugetul statelor cu datorii uriașe, în vreme ce concernul jubilează
profituri uriașe.451
În domeniul produselor modificate genetic, normele juridice
componente ale dreptului mediului – ce imprimă o responsabilitate
juridică și responsabilitatea ecologică, reflectă de fapt normele etice.
De reținut faptul că nu este etică și este deasemenea interzisă prin
lege modificarea genetică a genomului uman; referitor la modificarea
genetică a genomului animal și vegetal, acest domeniu este strict
reglementat prin lege. Organismele modificate genetic sunt nocive
pentru mediu pentru că, odată eliberate în mediu, fie că sunt culturi
de testare, fie comerciale, plantele modificate genetic nu pot fi
controlate, acestea interacționând în mod liber cu întregul ecosistem.
Culturile convenționale sau ecologice din jur pot fi impurificate prin
polenizare, datorită vântului sau insectelor.452 Actualmente, 22 de
țări cultivă comercial organisme modificate genetic (soia
transgenică), România deținând locul I, alături de Spania în
Europa.453 Cele mai importante categorii de organisme modificate
451
10, 18-19.
,,Mendacem memorem esse oportet”. ,,Mincinosul trebuie să aibă o bună
memorie”. Quintilianus Marcus Fabius (aprox. 30 d.Hr. – aprox. 100 d.Hr.),
Institutio oratoria, 4, 2, 91
452
Centrul de informare asupra organismelor modificate genetic din
România: Organisme modificate genetic. Scurt ghid de informare. Cluj-
Napoca. 2008 apud Laura Mureșan - ,,Etică și responsabilitate socială în
marketing. Aspecte economice și juridice”, Editura C. H. Beck, Colecția
Oeconomica, București, 2010, pag. 105, 107
453
Prima oară introduse acum 15 ani, culturile modificate genetic sunt și în
momentul actual limitate la câteva țări cu sectoare puternic industrializate și
orientate spre export. Aproape 90% din suprafața plantată cu organisme
modificate genetic în 2007 se rezuma la cinci țări în America de Nord și
338
genetic sunt soia, porumbul, bumbacul, rapița, orezul, dovleacul,
papaia, roșia, cartoful, căpșunii. Consumul de AMG reprezintă un
subiect de actualitate, controversat454; se susține faptul că prezintă
următoarele riscuri: poate produce efecte alergice; poate produce
rezistență la antibiotice; poate produce modificări la nivelul
metabolismului. Monsanto455 este una dintre cele mai mari companii
Sud, cu 80% în Statele Unite, Argentina și Brazilia. O singură țară, Statele

Unite, cultivă peste 50% din culturile modificate genetic a lumii. Pe mai
puțin de 3% din suprafața cultivabilă din India și China sunt plantate culturi
modificate genetic, dintre care aproape exclusiv bumbac modificat
genetic. UE, una din piețele cheie pentru industria biotehnologică, rămâne
închisă culturilor transgenice, opinia publică fiind opusă alimentelor
transgenice de mai mult de zece ani. Sursa:
http://www.infomg.ro/web/ro/Situatia_in_Europa/, 04.04.2014.
Primele culturi comerciale de plante modificate genetic (MG) au fost
introduse în Romania în anul 1998. Este vorba de 14 varietăți de soia
modificată genetic. Cifre oficiale arată că: în anul 2004 au fost cultivate 5
523 ha cu soia MG; în anul 2005 au fost cultivate 87 600 ha cu soia MG; în
2006 au fost cultivate 137 275,5 ha. Când România a devenit stat membru
al UE, soia MG a fost oficial interzisă pentru cultivare pe teritoriul
României. Sursa: http://www.infomg.ro/web/ro/Situatia_in_Romania/,
04.04.2014
454
Avem de hrănit o populație în continuă creștere. Agricultura tradițională
nu poate asigura decât parțial cererea mondială de hrană. Este nevoie să
reinventăm agricultura, să sporim recoltele. Dar nu acesta ar trebui să fie
argumentul pentru cultivarea plantelor modificate genetic. Trebuie să fim
prudenți, să pășim cu grijă în zonele tehnologiilor noi. Tocmai de aceea
avem nevoie de rigoarea, de obiectivitatea științei. Numai ea ne poate
demonstra dacă pasul nostru este sau nu este unul greșit. Sursa:
http://stiintasitehnica.com/stiinta/cat-de-periculoase-sunt-organismele-
modificate-genetic, 04.04.2014
În data de 25 mai oamenii din întreaga lume protestează împotriva
organismelor modificate genetic. Marşul internaţional împotriva Monsanto
este o manifestare împotriva intereselor corporatiste, artificializării hranei,
intoxicării terenurilor agricole cu chimicale, nedreptăţii asupra fermierilor şi
consumatorilor. Sursa:
https://www.facebook.com/events/135946959928958/, 04.04.2014
455
Produse: seminţe agricole şi seminţe de legume; plante transgenice;
produse pentru protecţia plantelor. La nivel global, aceasta se bucură de
339
ce produc și comercializează semințe modificate genetic la nivel
global. Prin manipularea genetică, CMN agricole vor să crească
producția de alimente ca nimeni să nu mai sufere de foame. În
realitate, foametea mondială este mai puțin o problemă a minusului
de producție agricolă, ci mai curând a unei inegale distribuții.
Tehnologia genetică înrăutățește exploatarea țărilor sărace, pentru că
aceste CMN obțin brevete pentru semințele create de ele, iar
cultivarea proprie este catalogată drept infracținue. CMN agricole
doresc puterea în a comercializa producția agricolă, prin controlul
rezervelor mondiale de alimente. Dintre acestea enumerăm Syngenta
(Elveția, fuziune între Novartis și Zeneca), Monsanto (SUA),
Aventis (Franța), BASF (Germania) și Dupont (SUA).
Câteva CMN au aplicat o metodă a tehnologiei genetice prin
care anulează capacitatea de germinare a semințelor unei plante,
lucru ce-l obligă pe fermier să cumpere anual alte semințe. În țările
sărace, oamenii nu-și pot permite acest lucru. CMN vor inițial să
domine piața prin oferte avantajoase, chiar prin oferirea gratuită de
semințe, pentru a-i face pe fermieri dependenți de ele, după
reorganizarea agriculturii.456
6.2.8 Terorismul şi securitatea identității

,,Nulla potentia, scelere quaesita, est diuturna”. ,,Nici o putere, dobândită
prin nelegiuire, nu este de lungă durată”. Curtius, Quintus Rufus (sec. I
î.d.Hr.), istoric şi scriitor roman, 10, 1
,,Non potest iucunde vivere nisi prudenter et honeste ac iuste”. ,,Nu este cu
putinţă să trăim o viaţă plăcută decât trăind cu chibzuinţă, în mod cinstit şi
cu dreptate”. Epicurus (342 î.d.Hr. – 271 î.d.Hr.), filosof grec
,,Nummo pugnatur, nummo pax summa paratur”. ,,Pentru bani se poartă
războaie, cu bani se obţine pacea în cele din urmă”. Mediev.
21.035 de angajaţi din 404 de locaţii, în 66 de ţări.

http://www.monsanto.com/global/ro/cine-suntem/pages/default.aspx,
04.04.2014
456
167-168
340
,,Vivit semper relationibus qui quandoque moritura contempsit”. ,,Trăieşte
veşnic în povestiri acela care a dispreţuit vreodată lucrurile trecătoare”.
Cassiodorus, Flavius Magnus Aurelius (aprox. 485 d.Hr. – 580 d.Hr.), om
politic roman şi scriitor medieval, Institutiones
Jürgen Schrempp, directorul Mercedes ne dezvăluie: poți

mări valoarea unei firme dacă ești pregătit ,,să preiei și o răspundere
socială în firmă și în societate.” Dar acesta nu indică dacă producția
de armament reprezintă o componentă a acestei răspunderi.
DaimlerChrysler, pe lângă automobile, este specializată și în
producția de armament atomic și mine terestre (minele antipersonal
fiind scoase în afara legii). Filiala corporației, Deutsche Aerospace
făcea publicitate minelor antitank PARM 2, utilizând sloganuri ca
,,modern și eficient. Sunt mine moderne și au un efect ucigător.”457
James Canton, futurolog, profesor la Kellog School of
Management şi preşedinte al Institute for Global Futures ne prezice
apariţia bioterorismului și a terorismului energetic, apariţia unor
produse care gândesc, creşterea explozivă a pieţei siguranţei
personale, precum şi că modificările demografice vor reconfigura
viitorul îngrijirii sănătăţii, al securităţii şi al comerţului. Identitatea
va fi o marfă extrem de valoroasă, ce va putea fi vândută și
cumpărată. Furturile de identitate afectează mai mult de 100 de
milioane de oameni din întreaga lume.
Guverne preocupate să ne invadeze intimitatea ne
supraveghează și ne ascultă convorbirile prin intermediul rețelei
globale de comunicații Echelon, care încalcă legile în societăți
democratice, inclusiv SUA. Fiecare conversație pe telefonul mobil
este ascultată cu ajutorul unui set de computere, care urmăresc în text
cuvintele/cheie și apoi le înregistrează din nou pentru cei ce se ocupă
de evaluarea posibilelor amenințări.
Sateliți atent poziționați ne supraveghează toate mișcările la
fiecare trei minute, având capacitatea de a fotografia orice chip
uman, orice plăcuță de înregistrare, fiecare dormitor, pe fiecare
dintre copiii noștri. Fiecare e-mail este scanat electronic, analizat și
457
341
stocat. Orice automobil nou este dotat cu o ,,cutie neagră” ce ne
înregistrează acțiunile pentru cazul în care guvernul ar dori să aibă
acces la ele. Camere video de supraveghere ne urmăresc în fiecare zi,
în 70% dintre spațiile publice. Companiile globale de marketing
direct stochează date despre consumatori pentru a le putea anticipa
comportamentul.
Companiile de asigurări sunt extrem de ,,preocupate” de
starea noastră de sănătate; ele vând zilnic informații confidențiale
despre clienții lor. Războiul neurologic (medicamente, tehnologie,
dispozitive menite să inducă teama) va fi folosit pentru a controla
gândurile și comportamentul oamenilor. Există medicamente pentru
,,copii cu deficit de atenție”, pentru tătici care se plâng de stress și
pentru femeile ce suferă de depresie. Utilizarea narcoticelor cu efect
de paralizare a minții de către guvernul Rusiei, în timpul Războiului
Rece, împotriva cetățenilor săi, pentru a controla mintea dizidenților
este doar un exemplu. Se estimează că 50% din populația americană
este sub efectul medicamentelor. Există o corelație între această
jumătate și 50% din electoratul care votează?
Alte posibile amenințări: implanturi pe creier pentru
modificarea comportamentului; scanarea creierului prin EKG pentru
a controla gândurile; neuropublicitatea, direct pe retină sau în creier;
vaccinurile genetice, care să elimine comportamentele indezirabile.
Energia reprezintă o problemă de siguranţă naţională.458
458
2010, pag. 20-21, 38, 42, 51-52, 54, 214, 284-287, 292. Terorismul
energetic va deveni în viitor o armă care va ameninţa reformele
democratice, drepturile omului, pacea mondială şi securitatea. Fiind legată
de toate serviciile importante, precum sănătatea, alimentaţia, transporturile
şi comerţul, energia va fi un motor cheie al economiei globale în viitor.
Sursele de energie ,,curată”, regenerabilă, vor fi esenţiale pentru
prosperitate în viitor. Petrolul importat este riscant din punct de vedere
politic, costisitor şi nu este un combustibil care prezintă siguranţă pe termen
lung, în viitor. Securitatea energetică va deveni un câmp de luptă exploziv
în secolul al-XXI-lea, deschizând o nouă eră, fie a cooperării, fie a
conflictelor la nivel global. Naţiunile se vor dezvolta şi vor decădea în
funcţie de accesul lor la viitoarele resurse energetice; inovaţii energetice vor
342
Protestele împotriva globalizării şi legăturile dintre activiştii
din diverse părţi ale lumii, în special cele cu ajutorul Internetului, au
stat la baza presiunilor care au dus la adoptarea Tratatului
Internaţional cu privire la minele terestre, în ciuda opoziţiei multor
state puternice. Semnat de 121 de ţări în 1997, acest tratat reduce
probabilitatea ca minorii şi alte persoane nevinovate să fie victimele
minelor.
Economistul Alan Krueger a afirmat că, în general,
,,teroriştii tind să provină din familii bine educate, aparţinând clasei
mijlocii sau cu venituri mari.” Aceasta deoarece liderii teroriştilor
preţuiesc într-o mare măsură competenţa, de vreme ce un atac
terorist necesită o orchestrare mai complicată decât o infracţiune
obişnuită.
De remarcat faptul că, infracţionalitatea este motivată în
special de câştigul personal, în vreme ce terorismul este fundamental
un act politic. Este posibil ca teroriștii, să dorească să reconstruiască
lumea după propria lor imagine distopică; teroriştii religioşi
subminează instituţiile laice pe care le dispreţuiesc. Terorismul este
eficace pentru că are consecinţe asupra tuturor, nu doar asupra
victimelor sale directe. Unul dintre factorii contributivi a fost că
oamenii nu au mai călătorit cu avionul, recurgând în schimb la
automobil, cu toate consecinţele economice şi sociale generate: mii
de morţi (şofatul este mai periculos decât zborul), blocaje în trafic,
timp irosit ş.a. Mii de studenţi şi profesori străini au fost împiedicaţi
revigora comerţul global, vor genera noi industrii şi vor asigura noi locuri
de muncă. În țările în curs de dezvoltare, energia poate fi vitală pentru
prosperitatea economică, reducerea sărăciei și eventual democrație în viitor.
Energia permite libertățile și încrederea în sine a indivizilor, ,,alimentând
democrația”. Previziuni legate de energie pentru 2030: cererea globală va
crește cu 70%, iar cererea de energie din partea națiunilor în curs de
dezvoltare, în special China și India, va crește cu 50%; energia regenerabilă
va acoperi peste 35% din nevoile globale de energie pentru a compensa
rezervele reduse de petrol, iar inovații ca fuziunea nucleară, nanotehnologia
și energia solară vor înlocui petrolul. Hidrogenul, cel mai abundent gaz din
univers, este viitorul combustibil care va defini secolul al-XXI-lea;
hidrogenul duce la eliminare de apă, cu toate că petrolul este încă necesar
pentru producerea combustibilului pe bază de hidrogen.
343
să acceadă în SUA din cauza noilor restricţii asupra vizelor,
consecinţă a episodului ,,11 septembrie 2001”. Numărul vizitatorilor
străini veniţi în America s-a diminuat de la 26 de milioane în 2000,
la 18 milioane în 2003, revenind la 24 de milioane în 2009.
Este susţinută ideea că atentatele de la 11 septembrie au fost
nu numai o mistificare de proporţii colosale, comisă în dauna întregii
umanităţi, ci au fost, o armă de putere colosală, îndreptată împotriva
păcii mondiale. Administraţia Bush a atacat Irakul (în 1991 şi 2003,
din raţiuni de a controla petrolul mondial, minţind în privinţa
existenţei armelor de distrugere în masă irakiene) şi Afganistanul.
Thierry Meyssan a demascat minciuna, arătând că rapoartele
Agenţiei France Presse relatează despre exploziile din interiorul
Pentagonului, înainte ca ,,avionul” să ajungă acolo. Rashid Rauf,
cetăţean ne-american, recrutat de P2OG (,,Grupuri Proactive de
Operaţiuni Teroriste”) a fost arestat la Islamabad de ISI, faimosul
serviciu secret pakistanez şi a cedat în timpul interogatoriului,
recunoscând că avioanele urmau să explodeze în aer, cu ajutorul unui
combustibil TATP (peroxid de hidrogen, acetonă şi acid sulfuric).
Prăbuşirea ,,totală” a ambelor turnuri de 110 etaje a fost cauzată de
,,demolarea controlată”, prin amplasarea încărcăturilor expolozive
pentru a genera ,,implozia” (clădirea se prăbuşeşte în interior).459
Profilul teroristului creionat de Krueger seamănă cu cel al
unui revoluţionar tipic: Fidel Castro şi Che Guevara, Ho Chi Minh,
Mohandas Gandhi, Leon Troţki şi Vladimir Lenin, Simόn Bolívar şi
Maximilien Robespierre.
Terorismul este extrem de frustrant, fiind foarte dificil de
prevenit, deoarece autorii acestuia deţin o serie potenţial nelimitată
de metode şi ţinte, pe tot globul. Eforturile antitero focusează în
principal trei activităţi: colectarea informaţiilor, monitorizarea
contactelor şi a convorbirilor precum şi urmărirea circuitului
internaţional al banilor.460 ,,Patriot Act” (,,Legea Patriotică”) a fost
459
Giulietto Chiesa (coordonator) - ,,Zero. De ce versiunea oficială despre
atacul de la 11 septembrie este un fals”, Editura Litera International,
Bucureşti, 2008, pag. 6, 13, 15-16, 31-32
460
Steven D. Levitt, Stephen J. Dubner - ,,Super Freakonomics. Răcirea
globală, patriotismul prostituatelor şi motivele pentru care teroriştii –
344
adoptată la scurt timp după episodul ,,11 septembrie”, şi dă
guvernului american dreptul de a monitoriza orice persoană, dacă
există suspiciuni că ar fi implicată în activităţi teroriste.
Un subiect deosebit de actual îl reprezintă cyber-terorismul,
care utilizează reţelele electronice, precum şi informaţiile, drept
arme. ,,Cyber” este termenul grecesc pentru ,,pilot”. Cyber-războiul
a atras atenţia FBI în anii 1990. Iată câteva exemple:
- Laboratorul din Rome al forţelor aeriene (1994).
Laboratorul Rome, New York, a descoperit că reţeaua lor este
atacată de către un elev englez de 16 ani, amendat, şi un tehnician
israelian de 22 ani, găsit nevinovat, pentru că în Israel nu existau legi
pentru astfel de incidente.
- Receptorul eligibil (1997), primul exerciţiu de război
informaţional din SUA.
- Răsăritul soarelui (1998) – reţelele Departamentului
Apărării au fost atacate de elevi de la California High School, având
drept mentor un israelian de 18 ani.
- Kosovo Kapers, 1999 şi Sindromul Balcanic, 2001.
Americanii sunt acuzaţi de combatanţii italieni pentru îmbolnăvirea
de leucemie, folosind obuze cu uraniu sărăcit, pentru a străpunge
tancurile inamice (30.000 de obuze trase în Kosovo).
- Cod Roşu pentru China, iulie 2001. Mii de site-uri web au
fost atacate de virusul Code Red, provenit de la o universitate din
Guang Dong.
Mulţi dintre noi ne-am ales cu atacuri DDOS, ,,viermi”,
,,viruşi”, ,,zombie”, ,,vampiri”, ,,adulmecători” sau ,,Buffer
Overflow Exploitation” periculoşi, care în unele cazuri ne-au afectat
PC-ul; deseori, nu putem naviga pe web acolo unde dorim. Frecvent,
auzim despre pagube masive aduse afacerilor, sistemelor financiar-
bancare, agenţiilor guvernamentale, centralelor energetice,
aprovizionării cu combustibili şi unităţilor militare. Furtul cardurilor
de credit este încă la cote înalte. Survolul aeronavelor poate fi greu
perturbat prin pătrunderea în calculatoarele care controlează sistemul
kamikaze ar trebui să-şi facă asigurare de viaţă”, Editura Publica,

Bucureşti, 2010, pag. 87-92, 120
345
de trafic aerian. La fel se poate întâmpla şi cu sateliţii spaţiali şi
staţiile terestre, sateliţii-spion şi reţelele de telefonie şi televiziune.
Ultimele pelicule James Bond ne demonstrează
oportunităţile actuale de spionaj electronic. De asemenea, există o
relaţie directă dintre dispozitivele de ascultare şi războiul
informaţional. Soluţia ,,biometrică” a prins contur. Pe planetă există
peste 10 miliarde de circuite integrate în telefoane mobile,
computere, automobile și în corpul oamenilor; numărul acestora va fi
de peste 50 de miliarde, până în 2015. Până în 2020, aceste cipuri
autoevolutive vor avea capacitatea de a învăța, a supraveghea, a
analiza și a identifica orice persoană de pe planetă în timp real.
Cipurile ADN, implantate în brațele oamenilor, vor reprezenta cea
mai importantă modalitate de identificare într-un viitor în care
identitatea sau lipsa acesteia va deveni periculoasă.461
China se bucură de mii de programatori talentaţi şi a
recunoscut că pregăteşte unităţi militare pentru dezvoltarea şi
utilizarea cyber-armelor; în 2001, a avut prima generaţie de ofiţeri
pentru operaţiuni psihologice pe timp de război. Există o mulţime de
oameni inteligenţi, experţi în Internet, care fac parte sau simpatizează
cu organizaţiile teroriste. Osama bin Laden şi al-Qaeda s-au folosit
mult de Internet. Cyber-războinicul care ,,adulmecă” site-urile
posedă abilitatea de a fi invizibil. La un moment dat, Taiwan s-a
lăudat că deţine un arsenal de 1.000 de viruşi informatici cu scop de
atac. Prima armă, virusul Brain a fost creată în Pakistan, în anii 1980.
În acest cadru, nu facem referire la ,,tocilarii care îţi fac praf” hard
drive-ul sau îţi blochează conexiunea la Internet, după care închid
site-ul liceului sau universităţii lor. Hackerii civili fac acest lucru
pentru a-şi demonstra ingeniozitatea, cyber-războinicii militari o fac
pentru a ajuta la câştigarea războiului, pentru a produce pagube
maxime economiei şi forţelor armatei ale unei ţări. Mai mult, crearea
461
2010, pag. 261
346
de software periculos a devenit un efort de grup, ceea ce a avut drept
rezultat un război şi mai distructiv.462
6.3 Spre o globalizare mai echitabilă

Toate aceste limite prezentate au generat un interes enorm
faţă de etica şi moralitatea globalizării, precum şi numeroase eforturi
de soluţionare, printre care şi rezistenţa la globalizare. După cum am
exemplificat, funcţionarii internaţionali, simboluri anonime ale
ordinii economice mondiale, sunt atacaţi pretutindeni.463
Mecca-Cola a fost lansată în anul 2002 în Franţa şi a fost
difuzată ulterior în peste 60 de ţări (printre care şi Israel!). Conţinutul
băuturii nu are nici o particularitate, deoarece ,,se adresează
musulmanilor care apreciază gustul băuturii răcoritoare americane,
dar care nu vor să contribuie la succesul economic al Americii”. 10%
din profitul companiei este destinat finanţării cauzei palestiniene, iar
alte 10% sunt direcţionate spre caritate.464
462
James F. Dunnigan - ,,O nouă ameninţare mondială. Cyber-terorismul”,
Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2010, pag. 16-17, 20-22, 30-31, 176, 225
463
Economică, Bucureşti, 2003, pag. 29, 31
464
Produsul de ,,top” al Mecca Cola - World Company Mecca Cola, este
comercializat ca o alternativă la branduri cum ar fi Coca-Cola şi Pepsi-Cola.
Numele de marcă se referă la Mecca, oraşul sfânt al Islamului, cu 1.294.168
locuitori (cf. recensământului din 2004), situat în vestul Arabiei Saudite,
într-un bazin încercuit de două lanțuri muntoase, la o distanță de 80 km de
Marea Roșie. Mecca-Cola a fost lansată în Franţa, în noiembrie 2002, de
către tunisianul Tawfik Mathlouthi, inspirat de o populară băutură
răcoritoare iraniană, Zam Zam Cola. Mecca-Cola este livrată în unele părţi
din lumea arabă, în anumite regiuni ale Europei, precum şi în anumite părţi
ale Statelor Unite, Marea Britanie, India şi Canada. Sticla de suc livrată în
Israel îşi afişează clar identitatea: pe etichetă se află un desen în nuanţe de
verde al esplanadei moscheilor din Ierusalim, al treilea loc sfânt al
Islamului, precum şi cuvintele în arabă: ,,Mulţumesc că nu mă amesteci cu
alcool”. Compania a fost sponsor oficial (octombrie 2003) la Summit-ul
Organizaţiei Conferinţei Islamice, ce a avut loc în Malayezia.
347
Globalizarea economiei mondiale afectează, fără tăgadă,
aproape orice aspect al afacerilor interne şi internaţionale. Ne putem
referi, de pildă, la creşterea fără precedent a comerţului internaţional,
la fluxurile internaţionale masive şi la activitatea de piaţă (şi nu
numai!) a CMN, făcând astfel din globalizare o trăsătură extrem de
controversată a economiei mondiale.
Susţinătorii acesteia converg spre postulatul că, nici un
obstacol nu trebuie să blocheze libera circulaţie a produselor,
serviciilor şi capitalurilor. Mulţi dintre aceştia sunt de acord că
globalizarea eliberează energiile economice latente şi conduce la o
folosire eficientă a resurselor mondiale în scădere, la maximizarea
avuţiei mondiale, la promovarea păcii mondiale şi la beneficii
economice pentru toate naţiunile.
Criticii globalizării o privesc drept un trimf al sistemului
capitalist nemilos, marcat de exploatare, dominaţie şi inegalităţi.
Ideologia pieţelor libere s-a dovedit o scuză pentru noi forme de
exploatare. ,,Privatizarea” a facilitat străinilor achiziţionarea
terenurilor agricole fertile, a minelor şi câmpurilor petrolifere din
ţările în curs de dezvoltare, la preţuri modice. Liberalizarea
comerţului a însemnat deasemenea că firmele străine puteau să
şteargă de pe faţa pământului industriile embrionare, înăbuşind
dezvoltarea spiritului întreprinzător. De fapt, capitalul circulă fără
restricţii şi nu același lucru se întâmplă cu forţa de muncă, cu
excepţia celor foarte înzestraţi465. Băncile sunt adesea mai puţin
interesate să acorde împrumuturi industriilor noi, decât să finanţeze
investiţiile speculative, cum ar fi de pildă domeniul imobiliar, sau să
crediteze guverne.
Lumea este angajată într-o competiţie între creşterea
economică şi creşterea populaţiei, iar până acum creşterea populaţiei
pare să triumfe. Pe măsură ce procentajul populaţiei sărace scade,
numărul absolut al săracilor creşte. 40% din populaţia lumii continuă
să trăiască cu mai puţin de doi dolari pe zi şi un miliard de oameni cu
465
Joseph E. Stiglitz - ,,În cădere liberă. America, piaţa liberă şi
prăbuşirea economiei mondiale”, Editura Publica, Bucureşti, 2010, pag.
354
348
mai puţin de un dolar pe zi. Dintr-o perspectivă istorică, Africa este
regiunea cea mai exploatată de globalizare.466
Săracii ţărilor mai slab dezvoltate ,,subvenţionează” bogaţii
ţărilor dezvoltate. Se susţine că rezultatul cel mai important al
globalizării este trimful pieţei asupra statului-naţiune şi, în
consecinţă, sfârşitul suveranităţii economice naţionale. Politicile
economice şi statul bunăstării sunt sacrificate, în numele profiturilor
corporatiste şi al competitivităţii internaţionale. Aducem exemplul
companiei General Motors, ce a fost restructurată radical şi, în cele
din urmă, naţionalizată, consecinţă a recesiunii economice din anul
2009.
Populiştii se întreabă cum pot muncitorii americani sau
europeni, care câştigă cel puţin 20 de dolari pe oră, să concureze cu
miliardele de muncitori din China, India, Indonezia, Bangladesh ş.a.,
al căror venit pe oră nu atinge 20 de cenţi. Ţări precum Mexic, China
nu au impuse standarde privind procesul de muncă sau privind
protecţia mediului, elemente care în ţările dezvoltate, măresc
costurile de producţie. În Europa, socialiştii şi neofasciştii şi-au
manifestat deseori antipatia faţă de deschiderea economiei şi teama
pentru pierderea autodeterminării naţionale. Papa Ioan Paul al –II-lea
era de părere că activităţile CMN şi comerţul internaţional conduc la
accentuarea inegalităţii internaţionale; cu ocazia vizitei sale în Cuba
(ianuarie 1998) afirma că bogaţii de pretutindeni se îmbogăţesc, iar
săracii devin tot mai nevoiaşi. S-a vehiculat chiar preocuparea legată
de faptul că globalizarea ar putea determina apariţia unor ţări bogate
cu locuitori săraci.467
Una din abordările (politico)economice, Teoria sistemului
mondial, ne oferă o viziune a lumii capitaliste împărţite în ,,naţiuni
centrale” şi ,,naţiuni periferice”, între ele situându-se
,,semiperiferia”. Această teorie reprezintă o abordare neomarxistă în
care accentul se deplasează de la studiul exploatării proletariatului de
466
Banca Mondială defineşte sărăcia prin a trăi cu mai puţin de 2 dolari pe
zi, iar sărăcia absolută sau extremă, la a trăi cu mai puţin de 1 dolar pe zi.
Joseph E. Stiglitz - ,,Mecanismele globalizării”, Editura Polirom, Iaşi, 2008,
pag. 24-25
467
2008, pag. 23, 141
349
către capitalişti în cadrul unei societăţi capitaliste, la exploatarea
între societăţile capitaliste care fac parte din sistemul mondial
capitalist.468
Susţinătorii şi detractorii globalizării au aşteptări diferite
privind distribuţia avuţiei şi puterii în interiorul şi între economiile
naţionale. Prosperitatea ţărilor în curs de dezvoltare bogate în resurse
depinde de cât de mult obţin acestea în schimbul resurselor lor.
Prosperitatea corporaţiilor din ţările industrializate avansate depinde
de cât de puţin plătesc pentru aceste resurse. Acesta reprezintă
conflictul din centrul paradoxului bunăstării.
Tabelul 6.1 Noii indicatori ai globalizării

Integrarea economică – comerțul internațional, ISD,
fluxurile de capital de portofoliu și investițiile
Angajamentul politic – adeziunea în organizații
internaționale, ratificarea de tratate internaționale și
transferuri guvernamentale
Noii
Conectivitatea tehnologică – utilizatori de Internet,
indicatori acces la telefonie wireless și securitatea serverelor
ai Contacte personale – călătorii și turism internațional,
globalizării trafic internațional de telecomunicații
Calitatea vieții – accesul din ce în ce mai larg la
sistemele de sănătate și educație. O speranță de viață
mai mare
Sursa: adaptare după James Canton - ,,Provocările viitorului. Principalele
Multe dintre afirmaţiile simpatizanţilor şi ale criticilor

globalizării reflectă un sâmbure de adevăr. De exemplu, într-adevăr,
marile concentrări de putere economică se nasc în urma fuziunilor
marilor corporaţii, a preluărilor şi a alianţelor; această raţionalizare a
activităţilor corporatiste transformă substanţial economia globală. De
asemenea, trebuie corect interpretat şi impactul pe care globalizarea
îl are asupra distribuţiei puterii între naţiuni (sau economii
dominante şi economii subordonate). De fapt, un sistem internaţional
468
George Ritzer - ,,Globalizarea nimicului. Cultura consumului şi
paradoxurile abundenţei”, Editura Humanitas, Bucureşti, 2010, pag. 23
350
democratic şi egalitar nu a fost consemnat niciodată în istorie şi este
puţin probabil să apară, cu sau fără sprijinul globalizării. Într-o
economie globală deschisă, există riscul ca o ţară să piardă controlul
asupra unor aspecte importante ale propriei economii.
Putem aprecia faptul că integrarea economiei mondiale a fost
marcată de inegalităţi, restrânsă la doar câteva sectoare, şi nu foarte
extensivă. Este la fel de real şi faptul că integrarea pieţelor financiare
a subminat eficacitatea politicii macroeconomice (fiscale şi
monetare) în managementul economiei.
Norvegia, Australia şi Olanda conduc lumea în ,,Indicele de
Dezvoltare Umană (IDU) 2011”, în timp ce Republica Democratică
Congo, Niger şi Burundi, sunt la partea de jos a clasamentului
Raportului Anual al Dezvoltării Umane, realizat de către Programul
Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Statele Unite ale
Americii, Noua Zeelandă, Canada, Irlanda, Liechtenstein, Germania
şi Suedia, completează topul primelor 10 ţări.469
469
IHDI şi alţi doi indici (indicele compozit al sărăciei multidimensionale şi
cel al inegalităţii) sunt concepuţi pentru a completa IDU, care se bazează pe
mediile naţionale în educaţie, speranţa de viaţă şi venitul pe cap de locuitor.
În Human Development Report 2011, se constată că distribuţia veniturilor s-
a înrăutăţit în cea mai mare din lume: America Latină rămâne regiunea cea
mai inegală privind venitul, Niger este cea mai săracă, cu 92% din
populaţie, urmat de Etiopia şi Mali, cu 89% si respectiv 87%. 10 dintre
naţiunile cele mai sărace sunt toate în Africa sub-sahariană. Sursa:
http://www.beta.undp.org/content/undp/en/home/presscenter/pressreleases/
2011/11/02/2011-human-development-index-norway-at-top-dr-congo-
last.html
Critici privind IDU: dacă o țară prezintă valori ,,foarte mari” ale IDU, dar
furnizează în mod constant arme către alte țări, creând instabilitate,
alimentând neliniște, înarmarea grupurilor radicale și chiar bombardarea
civililor - exemplu IDU SUA. Totodată, o țară care prezintă valori foarte
mari ale IDU, dar are un sistem bancar care îi ajută pe oamenii corupți din
lume pentru a le salva averile necinstite - exemplu IDU Elveția. În mod
intenționat sau nu, IDU a devenit complice în jocul pe care țările bogate îl
joacă pentru a face ca restul lumii să se simtă inferior. Țările sărace sunt
acuzate nu numai că au un scor slab pe baza PNB, ele au, de asemenea, un
scor slab și la IDU, prin urmare, aceste țări aparțin unui nivel mai scăzut de
civilizație. Sursa: articolul ,,Critici privind Indicele de Dezvoltare Umană”,
351
Cu toate acestea, există încă multe economii naţionale care
sunt propulsate în principal din interior, iar graniţele naţionale
(regionale) rămân bariere importante în calea fluxurilor economice
internaţionale. Încearcă să-i povesteşti unui locuitor din Africa
despre globalizare...
Tabelul 6.2 Viitorul globalizării

 Economia bazată pe inovații
 Sărăcia
 Standarde de viață mai ridicate
Viitorul  Comerțul international
globalizării  Modificări la nivelul populației – forța
de muncă de la nivel global
 Diversitatea culturală
 Terorismul
 Securitatea globală
Sursa: adaptare după James Canton - ,,Provocările viitorului. Principalele
În fine, nu pretindem cu toții că suntem în posesia adevărului

biblic și nici adversari înverșunați ai globalizării. Globalizarea
neoliberală a CMN reprezintă o libertate neîngrădită de frontiere
pentru fluxurile de capital (dinspre emisfera sudică spre cea nordică)
și pentru exploatarea materiilor prime și a indivizilor. Simultan, ea
creează bariere impenetrabile între oameni, mai cu seamă din țările
sărace sau în dezvoltare (România este membră UE cu ,,drepturi
depline”, declarativ, în vreme ce forța sa de muncă nu are acces liber
în țările Schengen!). În locul acesteia, este dezirabil un alt model de
globalizare – nu numai respectarea unor înalte standarde sociale, de
mediu și umane pentru CMN ci și o solidaritate globală pe termen
autor lector univ. dr. Maria-Lenuţa CIUPAC-ULICI, disponibil la

http://conferinta.academiacomerciala.ro/CD2014/articole/4/CRITICI%20P
RIVIND%20INDICELE%20DE%20DEZVOLTARE%20UMANA.pdf,
26.05.2016
352
lung și spulberarea granițelor ridicate împotriva oamenilor și a
nevoilor lor de bază.470
470
353
Recapitulare. Subiecte de reflecție
1. Definiți următoarele concepte: etică; etică în afaceri;
responsabilitate socială.
2. La ce se referă termenul ,,economie”?
3. Care este miza actuală a afacerilor internaţionale?
4. Care este diferenţa dintre profitul economic şi cel contabil?
5. Care sunt cele trei componente ale unui program de fidelizare al
consumatorului?
6. Care sunt elementele definitorii ale marketingului actual?
7. Ce reprezintă morala?
8. Ce reprezintă teoria datoriilor prima facie?
9. Enumeraţi câteva direcții ale eticii aplicate.
10. De ce sărăcia reprezintă o problemă globală?
11. Abordaţi subiectul despre etica serviciilor profesionale livrate de
sistemul sanitar din România.
12. Care sunt particularităţile sistemului sanitar, comparativ cu alte
activităţi organizaţionale?
13. Definiţi conceptul eficacitate.
14. La ce se referă noțiunea de egalitate?
15. Care este responsabilitatea întreprinderii față de partenerii săi?
16. Ce reprezintă responsabilitatea globală a întreprinderii?
17. Care sunt condițiile pentru ca o tranzacție să fie morală?
18. Definiţi domeniul ,,Etică în afacerile internaționale”.
19. Care sunt factorii relevanți pentru etica afacerilor internaționale?
20. Ce reprezintă valoarea socială a unei firme?
21. Definiţi managementul responsabilităţii sociale corporative.
22. Care sunt responsabilităţile şi aşteptările individului în cadrul
corporației?
23. Definiţi şi nuanţaţi fenomenul discriminării.
24. Care sunt principiile comunicării comerciale?
25. Utilizarea subliminalului în comunicarea comercială.
26. Evidenţiaţi costurile corupției în lume.
27. Definiţi globalizarea.
28. Care sunt limitele globalizării actuale? Ce soluţii ar fi potrivite în
demersul unei globalizări mai echitabile? De ce? Cine? Cum?
Când? Cu ce instrumente?
354
29. Etica își are sau nu locul în afaceri? Aprofundaţi această dilemă.
Conform rezultatelor sondajului realizat de PwC – Global Economic Crime

Survey 2014, infracțiunile economice precum frauda, încălcarea
protocoalelor de acces la Internet, corupția, infracțiunile cibernetice și
frauda contabilă continuă să reprezinte motive de îngrijorare serioase pentru
organizațiile de toate mărimile, din toate regiunile și din toate sectoarele
economice. Luând în considerare răspunsurile a 5.128 de participanți din 95
de țări, s-a observat că mai mult de o treime dintre organizații raportează că
au fost victimele unei infracțiuni economice, în timp ce 53% dintre
directorii executivi sunt preocupați de corupție și darea de mită, 48%
declară că riscul de atacuri cibernetice a crescut cu 23% față de 2011. În
situația în care numărul fraudelor raportate a crescut la nivel global de la
34% în 2011 la 37% în 2014 – Africa de Sud înregistrând cea mai mare rată
de criminalitate economică, urmată de Ucraina și Rusia, – principala
preocupare de pe agenda Consiliilor de Administrație ar trebui să fie cum să
stopeze și să prevină infracțiunile economice. Majoritatea metodelor de
prevenire și detecție a fraudei se înscriu în trei categorii: controale interne,
cultură organizațională și metode externe organizației. Ponderea fraudelor
descoperite prin raportarea tranzacțiilor suspicioase sau prin analiza datelor
a crescut cu peste o treime în 2014 față de 2011, de la 18% la 25%, în timp
ce fraudele descoperite prin audit intern au scăzut de la 14% la 12%, iar cele
prin proceduri de management al riscului de fraudă a crescut de la 10% la
11%. 55% dintre respondenții sondajului consideră că principalele metode
355
de prevenție și detecție a fraudei sunt legate de sistemul de controale
interne. Aceste controale ar trebui concepute astfel încât să adreseze toate
riscurile de afaceri, inclusiv riscul de fraudă. De asemenea, ele ar trebui să
funcționeze în mod eficient pentru a se putea concluziona că riscurile cu
care se confruntă compania sunt diminuate prin control corporativ. Dintre
categoriile de infracțiuni economice, cele precum darea de mită și corupția
pot fi diminuate prin implementarea unor controale interne adecvate în
companie. PwC recomandă utilizarea următoarelor metode de control
împotriva dării de mită și împotriva corupției: întărirea eticii corporative și a
politicilor anti-mită și anti-corupție; includerea clauzelor de conformitate în
contractele cu terțe părți; cursuri de etică oferite angajaților; un sistem de
raportare anonimă și independentă de către angajați a cazurilor suspecte de
fraudă și a neregulilor; solicitarea înregistrării eventualelor contacte ale
angajaților cu funcționari de stat, partide politice, candidați sau familiile
acestora; punerea în aplicare a delegării limitelor de autoritate; politici și
proceduri pentru achiziții și verificări periodice de conformitate etc. 23%
dintre respondenți au corelat detecția și prevenția fraudei cu cultura
organizațională. O cultură cu o componentă etică puternică susține
comportamente adecvate în afaceri și este corelată cu implicarea
managementului executiv, supravegherea eficientă a Consiliului de
Administrație și un puternic climat etic promovat de management.
Comportamentul managementului ar trebui să constituie un exemplu pentru
ceilalți angajați ai companiei. O soluție pentru evitarea încălcării
principiilor etice este dezvoltarea și implementarea unui Cod de Conduită
Etică și Profesională care să conțină exemple din practică, astfel încât toți
angajații să fie informați în legătură cu ce se așteaptă de la ei și să își
accepte responsabilitățile, semnând acel Cod. Principalele principii etice
corelate cu riscul de fraudă care ar trebui încorporate în regulamentul
companiei sunt cele legate de: darea de mită și corupția și se referă la
sancționarea acestor comportamente; politica de cadouri și ospitalitate se
referă la definirea situațiilor în care este permisă dăruirea sau primirea de
cadouri sau de alte foloase din partea terților, stabilirea procedurilor cu
privire la donații și a limitelor de aprobare; confidențialitatea se referă la
obligația angajaților de a nu dezvălui datele companiei unor terțe părți;
conflictele de interese se referă la verificarea antecedentelor la angajare și
verificarea periodică a familiei angajaților pentru a evita conflictele de
interese. În multe companii și situații profesionale comportamentul etic
oferă toate indicațiile necesare pentru luarea unei decizii în timpul
disponibil. Există numeroase regulamente cu privire la guvernanța
corporativă și etica în afaceri în întreaga lume, diferite de la regiune la
regiune, dar sistemul aplicabil în SUA are la bază o legislație puternică
356
precum Legea Sarbanes-Oxley și ar trebui considerat ca un model pentru
toate companiile, indiferent de regiune sau de natura activității lor.
Companiile care nu au o cultură etică puternică, controale interne și un
departament de audit intern care să monitorizeze și să îmbunătățească
sistemul de control intern sunt expuse la un risc de fraudă major.
Conducerea acestor companii ar trebui să se concentreze asupra aplicării
unor programe etice adecvate care să conducă la reducerea riscului de
fraudă în companie. În urma adoptării unui comportament etic, organizațiile
pot obține avantaje reale prin: îmbunătățirea și protejarea reputației,
reducerea riscurilor și a costurilor, protecția împotriva comportamentelor
ne-etice din partea angajaților sau a partenerilor de afaceri, creșterea
productivității și performanței, accesarea de fonduri și investiții, dezvoltare
sustenabilă și creșterea profitului.471
30. Viziunea lui Kohlberg despre dezvoltarea morală arată că, atunci
cu cât o persoană devine mai matură, cu atât este mai probabil ca
acea persoană va respecta normele societății în care trăiește.
Comentați această opinie.
Kohlberg a studiat timp de 20 de ani două grupuri de băieţi (la începutul
testului ei erau copii) în ceea ce priveşte dezvoltarea lor morală. Ca în orice
cercetare sociologică, un grup a fost martor şi doar cu unul s-a lucrat
explicit pentru conştientizarea valorilor morale. Punctele cheie folosite de el
au fost dilemele morale, stimularea calităţilor (încurajarea sentimentelor
pozitive, a faptelor bune), pregătirea prin discuţii profunde pentru situaţiile
dificile şi tentaţiile negative de pe parcursul vieţii etc. Stadiile de dezvoltare
morală, în viziunea lui Kohlberg, au drept principiu faptul că dezvoltarea
morală este un proces de internalizare strâns legat de vârsta persoanei
respective. Dezvoltarea morală evoluează de la un comportament controlat
din exterior la un comportament controlat din interior, generând astfel
standarde şi principii de atitudini şi comportament. Pus în faţa unor dileme
morale, prezentate experimental sub forma unor scurte naraţiuni, fiecare
copil trebuie să aleagă, în funcţie de preferinţa sa, între două soluţii posibile
ale dilemelor şi să explice apoi de ce a optat pentru o soluţie şi nu pentru
cealaltă. Câteva dintre dilemele morale utilizate în aceste studii sunt
prezentate mai jos: Exemplul 1. Într-o zi Sharon merge la cumpărături cu
Jill, cea mai bună prietenă a sa. Jill pune mâna pe o cutie de bomboane, o
ascunde în palton şi iese din magazin, lăsând-o pe Sharon să se descurce cu
patronul, care îi cere să o denunţe pe Jill. Şeful de magazin îi explică lui
471
Economistul, nr. 9-10, 16 martie 2015, http://www.economistul.ro/etica-
in-afaceri-si-riscul-de-frauda-a7800/
357
Sharon că va avea mari neplăceri dacă refuză să spună numele prietenei
care a furat. Ce trebuie să facă Sharon în această situaţie: să îşi protejeze
prietena, tăinuindu-i numele? Dar, pe de altă parte, merită să ajute o
prietenă care s-a făcut nevăzută, lăsând-o pe ea să se descurce? Exemplul 2.
Fratele tău/sora ta s-a(u) comportat urât, ce trebuie să-i spui tatălui vostru?
Exemplul 3. Heinz are nevoie de un medicament pentru soţia lui care este
pe patul de moarte. El află că cei care au inventat medicamentul sunt atât de
lacomi încât cer un preţ de 10 ori mai mare decât valorează, iar Heinz nu
are aceşti bani. Heinz reuşeşte să facă rost de jumătate din sumă, dar
farmaciştii nu acceptă să primească cealaltă jumatate din sumă mai târziu.
De aceea, Heinz a intrat în farmacie şi a furat medicamentul. Ar fi trebuit
Heinz să facă acest lucru? Interpretarea răspunsurilor şi a justificărilor date
acestor dileme de către copii de vârste diferite, îl va conduce pe Kohlberg
(1969) să postuleze existenţa a trei niveluri ale dezvoltării morale,
subdivizate la rândul lor încâte două stadii.472 Kolhberg, în teoriile sale cu
privire la dezvoltarea morală indentifică 3 niveluri ale dezvoltării morale:
(1) Moralitatea preconvențională; (2) Moralitatea convențională; (3)
Moralitatea postconvențională, autonomie și principii morale personale.
Moralitatea preconvențională se regăsește la copii cu vârste cuprinse între 4
și 9 ani. La acest nivel sunt identificate 2 stadii: stadiul 1 – care se referă la
orientarea primitivă și supunerea față de autoritate. Potrivit acestui stadiu,
pentru copil interesele celorlalți nu contează deloc. El nu gândește: „Dacă
greșesc, nu o să mă placă.”, ci gândește „Eu vreau.” În prima etapă din
stagiul preconvențional, copilul respectă regulile de teama să nu fie pedepsit
și pentru a primi recompense. Cum rezolvă copiii în prima etapa dilema lui
Heinz? Răspunsul tipic este: „Nu. Deoarece aș deveni hoț și m-ar duce la
închisoare.” Acest răspuns arată că, în această etapă, copilul se gândește
doar la binele personal și nu la al altora; stadiul 2 – care se referă la
orientarea naiv-hedonică și instrumentală. Potrivit acestui stadiu copiii îşi
dau seama că a obţine ceea ce îşi doresc depinde de felul cum negociază cu
ceilalţi. „Ceea ce este corect, drept” este reprezentat de un schimb echitabil.
Deşi copilul gândeşte „Cu ce mă aleg eu?”, ajunge să recunoască nevoile
altora, dar numai dacă ele nu îl împiedică să obţină ce îşi doreşte. În acest
stadiu, grupul de egali este organizat ca o „bancă”. Membrii grupului de
egali se întâlnesc să schimbe între ei favoruri, dar nu poţi lua mai mult decât
ai oferit.473
472
https://moralitatea.wordpress.com/2015/01/12/teoria-dezvoltarii-morale-
l-kohlberg/, Teoria dezvoltării morale – L. Kohlberg, January 12, 2015
473
https://moralitatea.wordpress.com/2015/01/23/etapele-dezbaterii-in-
cazul-unei-dileme-morale/, 02.06.2016
358
31. Care este aria de extindere a disciplinei ,,Etică”?
32. Atunci când experiența ne indică fatul că un partener ne înșeală
încrederea, nu vom mai face afaceri cu el. În plus, legea
consideră nule contractele derulate prin înșelăciune și fraudă ori
obținute prin tranzacții inechitabile și sancționează încălcarea
clauzelor contractuale. Se spune că ,,Ulciorul nu merge de multe
ori la apă”. Ce semnificație atribuiți acestui proverb? Dați câteva
exemple.
33. Ce înțelegeți prin maxima ,,Când ești în Roma, fă ce fac și
romanii!”. În ce limite indivizii ar trebui să se adapteze culturii
lor? Din respect? Dar ceea ce este posibil și rezonabil poate varia
și poate depinde deasemenea de circumstanțe. Uneori este dificil
pentru oameni să-și schimbe comportamentul conform unor
patterne culturale care contrazic propriile credințe și valori. Cât
de departe ați merge?
34. Sunt valorile culturale relative sau universale? Fiecare cultură
dispune de propriul set de valori. Sunteți de acord cu această
afirmaţie?
35. Două valori (după David Kale) sunt valabile în toate culturile. a)
menținerea demnității în toate circumstanțele; b) pacea în lume.
Subscrieţi pentru acestea?
36. Sunteți în situația de a opta între trei campanii de publicitate,
propuse de agenția de publicitate angajată în acest sens. Prima
este o campanie onestă de informare și convingere a
cumpărătorilor (i). A doua utilizează subliminalul și apelul
emoțional axat pe sex și exagerează avantajele produsului (ii).
Cea de-a treia, ,,gălăgioasă” și ,,populară”, creată pentru a
atrage atenția publicului (iii). Testele întreprinse în această etapă
indică, în ordine, următoarea eficacitate: ii, iii, i. Care va fi
decizia dumneavoastră?
37. ,,Scopul scuză mijloacele?” Ar trebui toate contactele
interculturale să fie încurajate? Sunt toate rezultatele comunicării
interculturale net pozitive? Sunt toate circumstanțele potrivite
pentru comunicarea interculturală? Turismul – turiștii pot
consuma resursele naturale la o rată mai mare decât acestea se
regenerează. Contactul intercultural poate afecta sever o cultură
și chiar să o schimbe.
359
38. Este afacerea ta una orientată pe clienţi? Argumentaţi acest
lucru, prin exemple.
39. Cine sunt stakeholders? Care sunt acțiunile lor? Care sunt
oportunitățile și provocările acțiunilor stakeholders în prezent?
Ce responsabilități economice, legale, etice și filantropice are o
firmă? Ce strategii și acțiuni ar trebui să aibă o firmă pentru a
manageria la un nivel optim provocările și oportunitățile create
de stakeholders?
40. Ce faceţi ca retailer pentru a cultiva relaţiile cu cumpărătorii?
Vă daţi seama cât de important este fiecare dintre aceşti
cumpărători pentru succesul dvs. pe termen lung? Urmăriţi cât de
des cumpără aceşti clienţi şi cât de mult cheltuiesc? De ce aleg
aceşti clienţi magazinul dumneavoastră şi nu pe cel al
concurenţilor? Ştiţi unde sunt noii clienţi şi ce trebuie să faceţi
pentru a-i recruta şi transforma în clienţi loiali?
41. Iată o chestiune care vă va facilita să concepeţi cererea şi oferta
ca un proces de coordonare. Zeci de milioane de oameni din
toate colţurile lumii îşi schimbă locuinţa în fiecare an, mulţi
parcurg distanţe mari, călătorind cu avionul, ajungând în zone
noi. Care este mobilul lor?
42. Controlul preţurilor îi împiedică pe cei bogaţi să obţină mai mult
decât cei săraci?
43. Sunteți director de personal și intervievați o candidată aptă,
pentru un post de reprezentant de vânzări pentru materiale de
construcții. Este cu mult mai pregătită decât bărbații intervievați
anterior. Cu toate acestea, realizați faptul că majoritatea clienților
dvs. importanți sunt bărbați și ei preferă să colaboreze cu bărbați.
Cum procedați?
44. Atentatul împotriva revistei Charlie Hebdo a avut loc la Paris,
la 7 ianuarie 2015, în jurul orei 11:30. Procurorii parizieni au
confirmat că 12 oameni au fost uciși (10 jurnaliști și 2 polițiști)
și 11 răniți în atacul asupra sediului săptămânalului satiric.
Charlie Hebdo este o revistă săptămânală satirică franceză, care
își asumă un ton provocator, a creat frecvent polemici, cele mai
recente în legătură cu Islamul. Cea mai controversată a fost cea
privind caricaturile cu profetul Mahomed. În zilele următoare
atacului de la Paris, au apărut mai multe clipuri video care ridică
360
unele semne de întrebare privitoare la veridicitatea versiunii
oficiale. În contextul atentatului terorist islamic de la Paris din
2015, Papa Francisc a declarat că „Nu poți să glumești pe seama
religiei sau să insulți credința altora. Există o limită. Fiecare
religie care își respectă oamenii are demnitatea sa. Există limite
și în libertatea de exprimare”.474 După o rapidă documentare
asupra detaliilor evenimentului, exprimați-vă punctul de vedere,
aducând argumente.
474
Sursa:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Atentatul_%C3%AEmpotriva_revistei_Charli
e_Hebdo ; vizitați
https://www.google.ro/search?q=charlie+hebdo+caricaturi&sa=X&rlz=1C2
FDUM_enRO473RO473&biw=1440&bih=799&tbm=isch&imgil=H5dpuf
MHYoTmrM%253A%253BCalQmWxUxZ_x-
M%253Bhttp%25253A%25252F%25252Fwww.ziare.com%25252Finternat
ional%25252Fatentat-paris%25252Fatentat-terorist-in-paris-cele-mai-
controversate-caricaturi-din-istoria-charlie-hebdo-
1342068&source=iu&pf=m&fir=H5dpufMHYoTmrM%253A%252CCalQ
mWxUxZ_x-M%252C_&usg=__l84ENUSerVHM2a8vaUq1-oan-
uY%3D&ved=0ahUKEwjkrdPmnNfLAhVkMZoKHZJkC8oQyjcIKA&ei=
18PyVqTmNeTi6ASSya3QDA#imgrc=Hy9HMdlnDcCNuM%3A
361
45. În prezent, în SUA, bancnota cu cea mai mare valoare este cea
de 100 de dolari, bancnotele de 500, 1.000, 5.000 şi 10.000 de
dolari fiind scoase din circulaţie. Puteţi explica de ce autorităţile
au scos din circulaţie bancnotele mari, în cadrul eforturilor de a
combate crima organizată?
46. Caracterizaţi următoarea paremie ce aparţine lui Drayton Bird:
,,Ofertele funcţionează pentru că au în vedere un viciu – lăcomia
– care nu le depăşeşte pe celelalte două: lenea şi frica”.
47. Directorul de marketing al unei firme a optat pentru angajarea în
departamentului său o prietenă, în locul unui potențial angajat,
mai bine calificat. Această opțiune este una etică?
48. Ca un comunicator intercultural, abordați următoarele întrebări:
Este etic să mergi într-o anumită țară, din orice motiv? Ar trebui
să fie încurajate contactele interculturale între cei care nu
vorbesc decât limba lor maternă? Ar trebui cei prejudiciați să
inițieze contacte interculturale? Este etică trimiterea misionarilor
în alte țări? Cu ce cost oamenii ar trebui ajutați, drept asistență
medicală?
49. Formulați o definiție pentru dezvoltare susținută (durabilă).
Creați un scenariu pentru ,,Ziua în care Pământul și-a depășit
toate resursele.”
50. De ce trebuie să ținem cont de etică atunci când derulăm afaceri?
51. Economia de piață, capitalismul, nu pot eradica abuzul și nici nu
pot elimina orice urmă de păcat din acțiunile umane. Păcatul va
continua să existe pe piețe atâta timp cât se vor găsi oameni care
să îl vândă și oameni care să îl cumpere. De asemenea, piețele nu
pot controla moralitatea și dorințele cumpărătorilor ce
achiziționează produse și servicii pentru propria satisfacție.
Putem formula următoarele chestiuni: ,,E bine să vindem
tabac?”; ,,E bine să vindem tabac minorilor?”; ,,E bine să
producem arme doar pentru că există o cerere pe piață și se
poate astfel, obține profit?”; ,,E bine ca mediul de afaceri să
alimenteze interesul pentru pornografie, prostituție, alcool sau
hamburgeri plini de grăsimi?”
52. Unul dintre retailerii dvs. cei mai buni dintr-un teritoriu
important s-a confruntat recent cu probleme grave în familie, iar
vânzările au scăzut net. Socotiți după o întrevedere cu acesta, că
362
îi va trebui ceva timp să depășească aceste probleme. Din punct
de vedere legal, îi puteți retrage franciza, pe criteriul lipsei de
performanță. Ce soluție adoptați?
53. Caracterizați următoarele fragmente:
,,...fiindcă prin zdrențe
Un viciu cât de mic își scoate capul,
Pe când sub blănuri și dulămi, se-ascunde!
Cu aur unge puțintel păcatul,
Și rupi în două sabia dreptății.”
(William Shakespeare - ,,Regele Lear”, Actul 4, Scena 4)
,,Am vrut ca pasărea să zboare,
Să n-o aud cântând la poarta mea;
Din palme am bătut ca s-o alung
Cântu-i în inimă-l simțeam că doare.
Desigur, eu eram de vină.
Un cântec cu nimic nu-i vinovat.
În mine-un rău ascuns alungă
Tot ce e cântec și curat.”
(Robert Frost - ,,A Minor Bird”)
54. Ar trebui firmele să se comporte întotdeauna etic, indiferent de
costuri?
55. Este corect că firmele ar trebui să își remunereze lucrătorii în
funcție de contribuția lor la profitul firmei?
56. Sunteți în ipostaza de a decide angajarea unui manager de filială
bancară într-un mare oraș, care vine de la o bancă concurentă.
Persoana respectivă chiar vă promite că va divulga planurile
concurentului dvs. dacă o veți susține pentru ocuparea postului.
Cum procedați?
57. Piața mondială a substanțelor dopante este una uriașă. Opinia
,,Pentru a deveni un culturist de top, trebuie să folosești steroizi
anabolizanți” pare veridică, numai că, aceste substanțe sunt
atașate cu probleme grave de sănătate și, în mod extrem, cu
decesul. Dacă aţi fi sportiv, care ar fi poziţia dvs. faţă de
substanţele interzise?
În timp ce steroizii anabolizanți sunt folosiți în cantități mari, alte
substanțe recente precum insulina, hormonul de creștere și diureticele
sunt mult mai nocive. Anabolizantele sunt uzitate încă din anii ʼ50-ʼ60,
însă consumul abuziv a început la finele anilor ʼ80. Cum se face că, la
363
acest sport care, prin definiție, înseamnă să știi să te alimentezi sănătos,
să te antrenezi științific, să te odihnești, să fii în formă, mulți atleți mor
foarte tineri? În anii ʼ80, doctorul Robert Goldman a efectuat un sondaj
printre atleții de top referitor la opțiunea folosirii substanțelor interzise,
,,făcând un pact cu diavolul”, din perspectiva garantării câștigării
tuturor competițiilor la care ar participa și, deasemenea, garantarea
morții după cinci ani; paradoxal, majoritatea atleților au acceptat
pactul. Dacă este clar pentru toată lumea că abuzul de substanțe
interzise este de vină, replica fanilor este: ,,Mai bine vultur pentru o zi
decât cioară pentru toată viața”. Un studiu din 2014 relevă asocierea
dintre folosirea steroizilor anabolizanți și funcția cardiovasculară; la fel
și în ceea ce privește problemele de rinichi. Steroizii sunt asociați cu
sportul bodybuilding, cu toate că sunt consumați și în rugby, ciclism,
haltere, volei, handbal, baschet ș.a. Iată o listă sumară a culturiștilor
care au achitat prețul suprem: Mike Matarazzo; Dan Puckett; Scott
Klein; Robert Benavente; Trevor Smith; Andreas Munzer; Mohammed
Benaziza; Daniele Seccarecci; Luke Wood; Chris Janusz; Matt Duvall;
Art Atwoood; frații Mentzer; Nasser el Sonbaty, ș.a. 475
Foto: Mike Matarazzo. Sursa:

http://steroidanalysis.com/2014/08/update-mike-matarazzo-is-dead-but-
blamed-steroids-while-alive/ şi Nasser el Sonbaty. Sursa:
http://www.flexonline.com/general-news/nasser-el-sonbaty-passed-
away
58. Vânzătorii sunt necinstiţi din fire? Există o relaţie dintre etica
vânzătorilor şi cea a firmei? Argumentaţi răspunsul
dumneavoastră.
475
Revista Culturism & Fitness, nr. 6 (239), 2015, Editura Redis Co,
Buftea, articolul ,,Mari culturiști decedați merită prețul suprem?”, autor
Alexandru Bolborici, după t-nation.com, pag. 8-13
364
59. Compartimentul de cercetare-dezvoltare unde lucrați a restilizat
produsul firmei. Acesta nu este realmente ,,nou și îmbunătățit”,
dar știți că, dacă va fi folosită această afirmație pe ambalaj și în
publicitate, vânzările vor crește, la fel și salariul dumneavoastră.
Cum procedați?
60. Urmare a mult disputatei Legi a Dării în Plată, sunt bănci care
au anunțat deja creșterea avansului la creditele ipotecare acordate
acum consumatorilor: Raiffeisen Bank, Bancpost, BRD și Intesa
San Paolo.476 Băncile nu se opresc la majorarea avansului, în
încercarea de a scăpa de efectele Dării în Plată. Oamenii din
piaţă spun că, mai nou, băncile subevaluează imobilele, pentru a
oferi credite mai mici. Totul se răsfrânge, bineînţeles, asupra
clientului, care este nevoit să vină cu mai mulţi bani de acasă.
Spre exemplu, pentru o casă de 60 de mii de euro pe care banca
o subevalueaza la 50 de mii, avansul pentru credit scade, dar
trebuie sa mai aduceți încă 10 mii de euro, diferența până la
prețul de vânzare. Dacă la aceşti 10.000 adăugăm şi avansul de
12.500 pentru credit, cumpărătorul trebuie să aibă deja o treime
din valoarea locuinţei. În cazul băncilor cu avans mai mare,
suma poate depăşi chiar jumătate din preţ. Totul, cu ajutorul
evaluatorilor. Oficialii Băncii Naţionale dau asigurări că
practica este una legală, deşi se află la limita moralităţii.
Efectele asupra clienţilor se vor simţi pe termen lung, se
apreciază de către specialiști. Conform estimărilor BNR,
preţurile locuinţelor vor scădea cu 10% sau chiar mai mult, dacă
se va aplica actuala formă a proiectului legii dării în plată(!)477
Cine suportă acești presupuși 10% din prețul locuințelor? Care
este opinia dumneavoastră? Ce soluții pot fi adoptate de către
actorii implicați pentru a revigora piața imobiliară românească?
61. Băncile românești au oferit în anii 2007-2008 credite în franci
elvețieni la o dobândă extrem de atractivă. Criza financiară ce a
urmat în curând a avut ca efect, printre altele, și aprecierea
476
http://www.finzoom.ro/credite/ipotecare/, Irina Chitu Credite Ipotecare
Video, 14.03.2016
477
http://www.antena3.ro/economic/banci/bancile-trec-la-masuri-disperate-
ce-se-intampla-cu-creditele-345760.html, 12 martie 2016
365
francului elvețian față de leu. Drept consecință, returnarea
împrumuturilor contractate a devenit anevoioasă pentru debitori.
Băncile au fost acuzate pentru faptul de a nu-și fi avertizat
clienții asupra posibilității riscului de apreciere a francului
elvețian. În ce măsură au procedat neetic băncile și cum ar fi
putut fi soluționată criza?
În acest context, se pune întrebarea a cui vină este mai mare: a celor care s-
au împrumutat fără să anticipeze că nu pot înapoia banii, sau a băncilor,
care au încurajat clienţii să ia cât mai multe credite? Reclamele agresive
care făceau cunoscute ,,uşurinţa şi beneficiile” ,,creditului cu dobândă
zero” sunt elocvente. Specialiştii tind să creadă că balanţa înclină către
bănci, care au ignorant riscurile la care se supun şi au preferat să obţină cote
de piaţă cât mai mari. Băncile nu pot fi disculpate pentru că au dus o
campanie de eliminare a fricii de risc. Băncile nu pot să pretindă că nu îşi
dădeau seama că oamenii nu aveau cum să înapoieze banii. 478 Banca
Națională a Elveției (BNE) a avertizat că francul s-ar putea aprecia din
cauza incertitudinilor provocate de criza datoriilor din Grecia, iar instituția
va fi în continuare pregătită să intervină pentru a nu permite monedei să se
întărească prea mult.479 (...) Creditele în franci elveţieni au fost în prim-plan.
Au fost afectate Polonia, Ungaria, Croaţia, România şi nu numai. Acum
sunt afectate în special Polonia şi România. Explicaţia ţine de modul în care
guvernele, dar şi cetăţenii, au ştiut să-şi apere drepturile în faţa băncilor.
Cele mai radicale măsuri în privinţa problemelor legate de creditele în
franci elveţieni au fost luate în Ungaria de guvernul Viktor Orban. Ţara a
suferit un şoc plecat de la aceste credite în 2009. Venit la putere în 2010,
guvernul Orban a promis să mai reducă din povara creditelor şi a forţat
băncile care au oferit credite în valută să le convertească în forinţi la rate
convenabile. Ultima etapă a acestui proces va avea loc chiar în acest an.
Este motivul pentru care actuala apreciere a francului elveţian nu-i mai
afectează pe unguri. Ungurii cu credite în valută pot să refuze conversia în
forinţi doar dacă demonstrează că rata lunară nu reprezintă mai mult de
10% din venitul lor. Acelaşi lucru este valabil şi pentru Croaţia, unde
justiţia a hotărât la doar câteva zile după aderarea ţării la UE, în iulie 2013,
că băncile sa convertească în kuna (moneda naţională) creditele în franci
478
afaceri”, Editura Sitech, Craiova, 2010, pag. 112-113
479
http://www.ziare.com/bani/credit/anunt-ingrijorator-pentru-cei-cu-
credite-in-franci-elvetieni-ar-putea-creste-si-mai-mult-1360011, Vineri, 24
Aprilie 2015
366
elveţieni a 75.000 de croați. Justiţia a decis că băncile i-au dezinformat pe
clienţi în momentul în care au omis să avertizeze, în contracte că ratele pot
fluctua în funcţie de evoluţia francului elveţian.480
62. Un vânzător de automobile afirmă că maşina aleasă de client are
mai mulţi cai putere şi un consum mai redus decât alte modele
din clasa ei. Vânzătorul nu menţionează faptul că este mai puţin
fiabilă şi că are un grad mai mic de siguranţă faţă de celelalte
modele. Este vorba despre persuasiune etică?
63. Evidenţiaţi câteva aspecte de etică în instituţiile bancare.
Băncile au obligaţii etice atât faţă de clienţii lor cât şi faţă de întreaga
societate. Există o relaţie strânsă între comportamentul etic şi calitatea
profesională a personalului băncii. Pe măsura dezvoltării personalului
bancar, factorii de decizie implicaţi conştientizează, forţaţi de înteţirea
concurenţei, de clienţii tot mai avizaţi şi mai exigenţi, dar şi de
mutaţiile financiar-bancare pe plan internaţional, dezideratul edificării
unor relaţii bancă-client bazate pe principii şi norme de etică. Problema
eticii în activitatea bancară trebuie abordată atât sub aspectul legislaţiei
financiar-bancare, la nivel de sistem bancar naţional sau la nivel
internaţional, cât şi cu privire la reguli proprii de conduită şi practică
bancară. La nivel naţional, se remarcă o suită de reglementări privind
promovarea unor bune practici bancare, elaborate şi aplicate de către
băncile centrale ale fiecărei ţări, în colaborare cu alte autorităţi ale
statului – legi, regulamente, norme, circulare. Aspectele focusate de
către acestea se referă la operaţiuni permise a fi realizate de către
instituţiile bancare, nivelul fondurilor proprii, al capitalului social,
rezervelor şi provizioanelor, expunerea maximă privind acordarea
creditelor către un singur debitor, procedura şi cerinţele referitoare la
autorizarea băncilor noi, aspecte privind schimburile valutare,
participarea instituţiilor bancare la capitalul unor companii, conflicte de
interese şi secretul profesional, aspecte privind transferul de fonduri ş.a.
Se remarcă elaborarea unor coduri de bună practică şi conduită
bancară de către asociaţii bancare în colaborare cu băncile din sistem.
Astfel, codul de practică bancară prevede că instituţiile bancare vor
acţiona corect şi rezonabil în relaţiile cu clienţii, vor ajuta clienţii să
înţeleagă cum operează conturile lor şi serviciile bancare disponibile,
trebuie să menţină încrederea în integritatea băncii şi în sistemul de
480
http://www.cotidianul.ro/de-ce-ungurii-si-croatii-nu-se-mai-tem-de-
francul-elvetian-iar-romanii-tremura-254991/, articol publicat Joi, 15
ianuarie 2015
367
plăţi, asigurându-i că sistemele şi tehnologia prezintă încredere şi
siguranţă. De obicei, fiecare bancă, are la rândul ei, un cod de etică şi
practică bancară, drept ghid în activitatea sa. Rolul personalului băncii
în activitatea desfăşurată este prezentat în detaliu. Acesta trebuie să
îndeplinească obligaţiile referitoare la confidenţialitatea şi secretul în ce
priveşte clienţii băncii, nu poate uza în interes personal de informaţiile
bancare deţinute, nu poate divulga informaţii privind sistemul de
organizare, sistemele de alarmă sau cifrul de acces. Codul promovează
spiritul de colaborare şi de echipă între salariaţi, având la bază
principialitatea, solicitudinea şi corectitudinea. Se cuvine amintit şi
faptul că existenţa unor astfel de coduri nu asigură însă, de la sine, şi
un comportament etic. De pildă, în România ANPC a înregistrat o
multitudine de reclamaţii emise de clienţii băncilor. În general,
aspectele reclamate se referă la: refuzul scăderii dobânzii în ciuda
reducerii indicilor de referinţă; clauze abuzive; perceperea unui
comision peste limita de timp prevăzută în contract; refuzul reeşalonării
creditelor; deficienţe în operaţiunile cu cardul (blocare de card,
neeliberare numerar deşi sumele figurau în cont); plăţi bancare
neoperate în termen; perceperea comisionului de retragere la
desfiinţarea depozitelor bancare; raportarea la Biroul de Credit fără
notificare prealabilă etc. Băncile trebuie să facă dovada unei
responsabilităţi sociale. Includerea unor produse responsabile social în
oferta bancară poate duce la progres în ceea ce priveşte bunurile şi
serviciile, inovaţii în management, precum şi ameliorarea imaginii
publice. În problematica subvenţiilor şi sprijinului guvernamental, se
consideră că o astfel de practică nu este nici dezirabilă, nici etică.
Totuşi, se simte nevoia de clarificare a faptului că, în România, spre
deosebire de SUA, băncile nu au dreptul să primească subvenţii
guvernamentale direct, sprijinul putând să vină prin măsurile de
reducere a rezervei obligatorii. În plus, acordul tacit pe piaţa din
România este că fondurile disponibilizate prin această reducere trebuie
păstrate în ţară şi nu relocalizate către alte pieţe. Cu toate acestea, o
bancă este o întreprindere comercială ce tranzacţionează pe o piaţă
liberă, orientată spre profit, drept consecinţă, în cazul posibilităţii de
câştiguri suplimentare pe alte pieţe, există premisa că fondurile vor fi
transferate spre pieţe mai profitabile, cu excepţia cazurilor în care acest
fapt ar avea un impact social extrem. 481
481
Sinteză după Narcis Eduard Mitu, Roxana Maria Nanu - ,,Etică şi
negociere în afaceri”, Editura Sitech, Craiova, 2010, pag. 141-148
368
Multe dintre băncile care au sprijinit ascensiunea capitalismului
în România ,,au murit” subit. ,,Băietii deştepţi” le-au secătuit,
apoi le-au lăsat să moară, preţ pe care îl plătim fiecare dintre noi.
Săptamâna Financiară a realizat un top 11 al marilor prăbuşiri
bancare din România.482
(1) CREDIT BANK - Prima bancă falimentară, înfiinţată în 1990. BNR
i-a interzis să mai funcţioneze în 1997, când a început şi procedura
de lichidare. Falimentul a fost pronuntat în 2000. Prejudiciul s-a
situat la 4.000 de miliarde de lei vechi. Cunoscutul interlop Gigi
Kent a fost ,,capul răutăţilor” în privinţa falimentului băncii pe
care chiar el a înfiinţat-o.
(2) BANCA ALBINA - Prejudiciu de 1.200 de miliarde de lei vechi.
Dintr-un document al lichidatorului băncii rezultă că un grup de
firme ale acţionarului Giovani Giovanardi a primit credite
preferenţiale. La data ,,morţii”, banca avea restanţe la credite de
57,8 miliarde de lei vechi şi dobanzi ,,in aer” de 62,6 miliarde.
Giovanardi a fost arestat şi judecat.
(3) BANCOREX - Nu a dat faliment. Bancorex a fuzionat cu BCR. Se
spune că Bancorex a fost zguduită de cel mai puternic ,,seism”
bancar: pagube la stat de 600 de milioane de dolari şi 9.846
miliarde de lei vechi.
(4) BANCA COLUMNA - Banca unor persoane care s-au ,,pitulat”
lejer într-o cutie poştală din Elveţia, sub egida firmei-fantomă
Manel Finanz AG. Banca Columna a primit depozite de la
FPS/APAPS şi CEC, care au depus 64 de miliarde de lei şi 10
milioane de dolari, respectiv 35 de miliarde de lei vechi. Banca a
dat faliment in 2003.
(5) BANKCOOP - La data falimentului, Bankcoop avea un patrimoniu
net negativ de 1.650 miliarde de lei vechi. BNR a pus la dispozitia
FGDSB peste 2.000 de miliarde pentru a-i despăgubi pe cei
600.000 de clienţi ai băncii.
(6) BIR - Falimentul Băncii Internaţionale a Religiilor este legat de
numele lui Dinel Nuţu (Dinel Staicu).
(7) BANCA DACIA FELIX - Prima bancă privată de după revoluţie,
înfiinţată in 1991 la Cluj-Napoca. Personajele principale în acest
caz au fost fondatorul Sever Mureşan si directorul Mircea Horis
Hossu. Un tribunal din Constanţa i-a obligat pe aceştia să plătească
482
http://www.manager.ro/articole/financiar-bancar/11-prabusiri-istorice-
ale-bancilor-romanesti-7823.html, 02 Mai 2011
369
100 de milioane de dolari, 16 milioane de lei, 10 milioane de franci
elveţieni şi echivalentul a 2.770.000 de franci francezi (la valoarea
ieşirii din circulaţie).
(8) BANCA ROMANA DE SCONT - Prejudiciu de 160 de miliarde lei.
(9) BANCA DE INVESTITII SI DEZVOLTARE - Înfiinţată în 2000.
Banca de Investiţii şi Dezvoltare nu se dezice de la modelul
băncilor din anii '90, ridicate pentru a fi dărâmate. Cel de-al doilea
,,copilaş bancar” al lui Sorin Ovidiu Vântu l-a avut ca preşedinte în
CA pe Nicolae Văcăroiu. Afacerea s-a învârtit în jurul unui
contract de 10,8 miliarde de lei vechi, prezentat de presă.
(10) BANCA TURCO-ROMÂNĂ - Înfiinţată în 1993. Problemele BTR
au început în 2000, cand BNR a decis să nu acopere datoriile
bancii. BTR a avut pierderi de 1.100 de miliarde de lei vechi, iar
obligaţiile către statul român şi furnizori s-au ridicat la 40 de
milioane de dolari. ,,Mastermindul” tunului de 120 de milioane de
dolari a fost Kamuran Coturk (ex-preşedinte al Bayndir Holding).
(11) NOVA BANK - După un an de funcţionare în regim de decontare
speciala, BNR i-a suspendat, în august 2006, licenţa de
funcţionare. În acel an, Nova Bank avea pierderi de 13,8 milioane
de lei şi active de 29,1 milioane de lei. În jurul băncii s-au ţesut
diverse poveşti de conspiraţie. Presedintele Nova Bank era fostul
ofiţer rus KGB Anatoli Patron. La conducerea băncii s-au aflat şi
spioni ruşi, respectiv foşti securişti români cu dosare.
64. Zilnic, în Africa pier cel puțin 5.000 de oameni de SIDA. În
2005, această maladie a provocat mai multe victime decât
Primul și Al Doilea Război Mondial la un loc. Există prea
puține spitale, prea puțini medici și aproape deloc
medicamente. Pentru guvernul sud-african este evident:
CMN farmaceutice pretind prețuri fabuloase: poate un sud-
african, cu mai puțin de 25 de euro pe lună să plătească
medicamente de cel puțin 800 de euro? Cine se face vinovat
de această tragedie umană și medicală? Care ar fi soluțiile la
această criză?
65. La adulți, abilitatea nonverbală aduce avantaje atât în viața
personală, cât și în cea profesională și joacă un rol
semnificativ în perceperea căldurii, a credibilității și a puterii
de convingere a unei persoane. Sensibilitatea noastră la
semnalele altor oameni cu privire la gândurile și stările lor
contribuie la evoluția lină a unor situații sociale, cu un
370
minimum de conflicte. De pildă, atunci când urmărim un
film într-o limbă nefamiliară și blocăm subtitrarea, vom fi
surprinși cât de mult vom înțelege din acțiune, fără nici un
cuvânt care să comunice ce se întâmplă. Așa cum am
susținut în această lucrare, semnalele nonverbale sunt
sesizate doar de inconștientul nostru.483 Este neetic oare,
atunci când avem o selecție profesională pentru un post de
,,Director Marketing” între candidați cu mici diferențe
exprimate de testele scrise profesionale, să ținem seama și de
semnalele nonverbale, exprimate inconștient?
66. Studiul persuasiunii încurajează oare, manipularea?
67. Sunteţi de acord cu fenomenul ,,prezenteismului”? Acesta
constă în prelungirea excesivă a programului de lucru, în
detrimentul recreerii şi al vieţii de familie. Prezenteismul
este puternic cultivat în cadrul multor firme, pornindu-se de
la prezumţia că numai acei angajaţi care petrec multă vreme
la serviciu vor fi promovaţi şi se vor bucura de recompense,
precum şi de ,,atenţia şefului.”484 Cine este în culpă?
Angajatul sau angajatorul? Este rezonabilă pretenţia unor
firme de a se bucura de o fidelitate ,,totală” din partea
angajaţilor sau există anumite limite, dincolo de care această
pretenţie de loialitate se situează în afara eticii?
68. Masturbarea este privită ca un păcat biblic, cel al lui Onan.
Sex-Chat-ul reprezintă actualmente o veritabilă industrie și
afacere. Sexul virtual, prin inermediul Chat-ului prezintă
limite? Care, și de ce natură?
69. Suntem cu toții obiectivi, în orice moment și în orice
împrejurare?
Subtilitatea mecanismelor noastre de gândire ne permite să ne păstrăm
iluzia obiectivității chiar și atunci când privim lumea prin lentile
deformante. Procesele noastre de luare a deciziilor se schimbă, dar nu
încalcă regulile obișnuite, iar percepția noastră este că emitem judecăți
483
484
,,Obsequium amicos, veritas odium parit”. ,,Linguşirea îţi aduce prieteni,
rostirea adevărului ură”. Terentius, Publius Afer (aprox. 190 î.d.Hr. – 159
î.d.Hr.), comediograf roman, Adelphoe, 68
371
de jos în sus, folosind informațiile pentru a trage o concluzie, însă în
realitate decidem de sus în jos, folosind concluzia preferată pentru a ne
influența analiza asupra datelor. Când aplicăm raționamentul motivat
aprecierilor față de noi înșine, producem acea imagine pozitivă a unei
lumi în care suntem cu toții deasupra mediei. Ne folosim chiar
amintirile pentru a înfrumuseța imaginea despre noi înșine. Există
numeroase studii care ilustrează avantajele, atât personale, cât și
sociale, ale creării de ,,iluzii” pozitive despre noi înșine. Atunci când își
induc o dispoziție pozitivă, indiferent prin ce mijloace, este mai
probabil ca oamenii să interacționeze cu alții și să-i ajute. Cei care sunt
mulțumiți de ei înșiși sunt mai cooperanți în cazul unei negocieri și e
mai probabil să adopte o soluție constructivă pentru conflictele lor. În
plus, ei rezolvă mai ușor problemele, sunt mai motivați să reușească și
este mai probabil să țină piept provocărilor. Raționamentul motivat
permite psihicului nostru să ne apere de nefericire, asigurându-ne
puterea de a depăși obstacolele din viață care altfel ne-ar copleși. De
fapt, studiile reliefează faptul că oamenii cu cele mai precise perecepții
de sine tind să aibă depresii moderate, un respect de sine redus sau
ambele. O autoevaluare exagerat de pozitivă, pe de altă parte, este
normală și sănătoasă. Când ne confruntăm cu lumea, optimismul
nerealist poate fi o vestă de salvare care ne menține la suprafață. Viața
modernă, ca și trecutul nostru primitiv, are obstacolele sale
descurajante. Raționamentul motivat și amintirea motivată, ca și toate
celelalte aspecte ale modului în care gândim la noi înșine și la lumea
noastră, își pot avea propriile inconveniente, dar când ne confruntăm cu
evenimente precum pierderea serviciului, începerea unei cure de
chimioterapie, scrierea unei cărți, parcurgerea unui deceniu de studii
medicale, miile de ore de antrenament asiduu pentru a deveni un
viloncelist desăvârșit sau un halterofil olimpic, ani de lucru câte
optzeci–nouăzeci de ore pe săptămână pentru a dezvolta o afacere de
succes sau începutul unei vieți într-o țară nouă fără bani și prieteni sau
rude – optimismul natural al spiritului uman reprezintă cea mai mare
avuție a noastră. Optăm pentru faptele pe care vrem să le credem; ne
alegem prietenii, iubiții și soții nu doar din cauza modului în care-i
percepem noi pe ei, ci și din cauza modului în care ne perecep ei pe
noi. Spre deosebire de fenomenele din fizică sau chimie, în viață,
evenimentele pot urma adesea o teorie sau alta, și ceea ce se întâmplă
efectiv poate depinde în mare măsură de teoria în care alegem să
credem. Un grup de cerecetători au solicitat studenților din anul întâi și
al doilea să facă o călătorie înapoi cu câțiva ani pentru notele din liceu
la matematică, științele naturii, istorie, limbi străine și engleză.
372
Studenții nu puteau să mintă, deoarece li s-a spus că amintirile le vor fi
verificate în arhiva liceului. Ce i-a făcut pe studenți să uite? Nu ceața
anilor, ci ceața performanțelor slabe – precizia amintirilor a scăzut
constant de la 89% pentru notele de 10, la 64% pentru 8, 51% pentru 6
și 29% pentru nota 4. Deci dacă sunteți vreodată supărați că ați primit o
notă proastă, înveseliți-vă. Sunt șanse, dacă așteptați suficient de mult,
ca ea să crească...485
70. Directorul unui departament este responsabil pentru un act ilegal
comis de un subordonat, în timpul orelor de lucru?486
71. Din ce cauză victimele hărţuirii nu găsesc întotdeauna sprijin în
rândul colegilor? Pentru că hărţuirea în acea firmă face parte din
regula jocului? (Atmosfera din firmă vs. Tăcerea martorilor)
72. Este neetic dacă o firmă privată acordă salarii mai mici decât alte
firme private care fac parte din același sector?
73. Reclama la vopseaua lavabilă Oskar Ceramic (2016 - pisica
gazdei în rol de lavetă pe uşă) - ,,Fără pete pe perete!” cum vi
se pare? Prezintă limite? Sunt ele permise în acest context?
74. Lucrați pentru a face carieră pentru o firmă de tabac și potrivit
dezbaterilor de politică publică aflați despre relația dintre fumat
și cancer. Ce veți face?
75. Comentați citatul lui Nietzsche487: ,,Pe cine numești tu rău? Pe
acela care vrea mereu să facă lucruri rușinoase. Ce este mai
485
comportamentul”, Editura Humanitas, București, 2013, pag. 280-281, 284-
287
486
În general, o persoană poate fi considerată responsabilă din punct de
vedere moral pentru un prejudiciu doar dacă sunt îndeplinite simultan trei
condiții: (1) a contribuit la producerea respectivului prejudiciu sau cel puțin
nu a făcut nimic pentru a-l împiedica, deși putea face acest lucru; (2) avea
cunoștință sau ar fi putut anticipa efectele acțiunilor sale sau ceea ce s-ar
întâmpla în absența acțiunii sale; (3) a acționat în mod deliberat, având
libertate de voință. Dragoș Bîru - ,,Etica în afaceri. Structuri conceptuale și
aplicații”, Editura ASE, București, 2014, Colecția Cogito, pag. 40
487
Friedrich Wilhelm Nietzsche (n.15 octombrie 1844, Röcken - d.25
august 1900, Weimar) este cel mai important filosof al secolului al-XIX-lea,
care a exercitat o influență remarcabilă, adesea controversată, asupra
gândirii filosofice a generațiilor ce i-au urmat. Nietzsche este considerat
precursorul curentului postmodernist prin ideea ca nu există un centru de la
373
uman pentru tine? A cruța de rușine pe cineva. Care este
pecetea libertății necesare? Să nu-ți mai fie rușine de tine
însuți.”
76. Pornind de la o firmă, la alegere, identificaţi câteva domenii în
care aceasta are atât obiective cuantificabile, cât şi
necuantificabile. Este important faptul că unele sunt
necuantificabile?
77. Dacă aţi fi vânzător, ce produse i-aţi arăta unui client mai întâi,
pentru a-l face să cheltuiască mai mulţi bani? Magazinele de
confecţii îşi învaţă personalul de vânzări să vândă mai întâi
articolele scumpe. Bunul-simţ ar sugera exact contrariul: dacă un
bărbat tocmai a cheltuit o mulţime de bani pentru un costum, el
ar putea să nu dorească să mai cheltuiască foarte mulţi bani şi pe
un pulovăr.
78. De ce vânzătorii de automobile propun aproape mereu
cumpărătorilor, prin publicitate televizată, modelele ,,goale”
(neechipate), indicând un preț ,,De la … euro”? La show-room
însă, mai întotdeauna, apar surprize cu ... cheltuieli suplimentare
cu accesorii şi dotări, pe care dealerul pe prezintă pe rând.
Fiecare accesoriu este prezentat independent unul de altul, astfel
încât fiecare preţ să pară neînsemnat.
79. Ce responsabilităţi sociale însoţesc utilizarea imaginilor şi alte
forme de persuasiune vizuală?488
80. Analizați următoarea conjunctură și, empatic, expuneți poziția
dumneavoastră. Un director general a fost abordat de către unul
dintre adjuncții săi, femeie. I-a fost solicitată mărirea de salariu,
în baza argumentului că un alt adjunct, bărbat, a beneficiat de
care se revendică toate valorile general umane. El este autorul care sparge
conceptul de dogmă, înțeleasă ca limita dincolo de care nu se mai poate
trasa niciun orizont. Fărâmițarea valorilor prin filiera nietzscheană s-a
impus ca un concept major în curentul postmodernist.
488
Responsabilitatea socială este unul dintre principiile persuasiunii. Cei
care trebuie să convingă au obligaţia de a urmări obiectivele comune în
detrimentul intereselor proprii sau a profiturilor, fiind responsabili faţă de
ceilalţi, întrucât trăim cu toţii într-o societate interdependentă. Sherry Baker
(1999), apud Robert H. Gass, John S. Seiter - ,,Manual de persuasiune”,
374
această creștere salarială. Directorul era pus într-o situație
dificilă, deoarece afacerile sectorului esrau hipercompetitive,
emulii săi urmăreau recrutarea profesioniștilor în domeniu, în
timp ce fondurile sale erau insuficiente pentru a mări salariul
celor merituoși. După negocieri, s-a observat faptul că pe femeie
n-o deranja faptul că nu-i creștea salariul, ci faptul că celălalt
adjunct, cu mult mai tânăr, cu un salariu de același nivel, era
bărbat. Au ales un compromis: o va promova, dar creșterea de
salariu va veni însă peste șase luni.
81. Directorul unui departament dintr-o firmă optează să angajeze în
departamentul său un prieten în locul unui angajat mai bine
calificat, însă aproape de vârsta de pensionare. Procedează
corect?
82. Sunteţi de acord cu achiziţionarea produselor prezentate în
reclame cu ajutorul unor interviuri aşa-zise ,,spontane”?
83. Este oare neetic ca o celebritate să promoveze un produs sau un
serviciu pe care nu îl utilizează sau despre care nu ştie prea
multe?
84. Este o măsură etică ca firmele să recruteze nefumători și să
impună diferite condiții celor care au acest viciu?
85. Enumeraţi câteva dintre principalele probleme etice cu care se
confruntă comercialii din România şi indicaţi cum pot fi ele
soluţionate.
86. La fiecare achiziţie dintr-un magazin, lectorul de carduri creează
o relaţie dintre produsele achiziţionate (tipuri de produse),
frecvenţele şi intervalele orare de achiziţie şi numele
cumpărătorului. Au dreptul comercialii de a exploata aceste
informaţii?
87. De ce intră economiile în criză?
88. Caracterizați atitudinea profesorului Nicolae Grosu care
apreciază în lucrarea ,,Tratat de sociologie”: ,,(...) societatea
românească este caracterizată de dezbinare specifică stadiului
de populaţie, nu de unitate, specifică stadiului de popor, motiv
pentru care relaţiile sociale dintre români sunt – chiar şi la
nivelul elitelor (autorităţi, manageri, medici, profesori, preoţi)
sau în raport cu acestea – de repulsie, batjocură şi jecmănire,
rezultând că viaţa românului este, tocmai din cauza românilor, o
375
necurmată suferinţă şi că deci cei mai înverşunaţi duşmani ai
românului sunt chiar români şi că cel mai antiromânesc
comportament îl au românii înşişi”. Marketingul, favorizând
satisfacerea nevoilor de consum, are o menire stabilizatoare dar
şi înnoitoare. Pe de altă parte, economia antedecembristă nu a
îndeplinit aceste deziderate şi, astfel şi-a pierdut, socialmente
credibilitatea. Credibilitatea constituind temeiul autorităţii era
normal ca, pe măsură ce economia comunistă îşi pierdea bruma
de credibilitate, regimul comunist să-şi piardă autoritatea. Cuplul
,,insuportabilitate – curaj” a făcut posibilă detonaţia socială din
decembrie 1989 din dorinţa unei schimbări sociale, inclusiv a
ideilor de marketing.489
89. Un angajat al unui restaurant observă că, periodic, bucătarul
servește consumatorilor mâncare nu tocmai proaspătă, deși
clienții solicită ca mâncarea să fie ,,de astăzi”. Cum ar trebui să
reacționeze?
90. Poate fi acceptabil ca o firmă să sancționeze un director celibatar
pentru că avantajează o angajată necăsătorită cu care se bucură
de o relație personală? Poate fi justificată, drept o măsură
preventivă ca firmele să sancționeze acest sentiment uman,
pentru faptul că această relație există, fără însă a avea dovezi
certe că aceasta influențează în rău performanțele firmei?
91. De ce există oameni care nu pot găsi un loc de muncă?
92. Pacienţii cu boli terminale sunt foarte vulnerabili la
,,tratamentele miraculoase”. Copiii nu pot identifica ce pot face
jucăriile din reclamele televizate. Unii senescenţi au facultăţile
mintale diminuate, fiind vulnerabili la păcăleli. Care sunt
responsabilităţile etice ale unui profesionist în persuasiune, în
încercarea de a convinge un public foarte vulnerabil? Daţi
exemple.
93. Ameninţarea cu pedepsirea sau apelurile la frică poate să aibă
justificare etică şi, dacă Da, în ce condiţii?
489
Marketing – Management (studii, cercetări, consulting), Asociaţia
Română de Marketing (AROMAR), anul XII, vol. 1-2 /2002 (67-68) -
articolul ,,Marketing – o abordare sociologică”, autor Nicolae Grosu, pag.
147
376
94. Ar trebui ca un producător de automobile să propună în show-
room-urile din România, un automobil sport extraordinar, să
zicem de 350 de cai putere, într-o perioadă în care viteza face
zilnic victime, în lipsa autostrăzilor româneşti de mare viteză?
95. Folosirea violenţei sau reprezentarea oricărei forme de
dominaţie, chiar în variantă ridiculizată, sunt potrivite pentru un
discurs publicitar?
96. Dar insinuările cu tentă sexuală? Dacă sexul face vânzare, care
ar fi limitele?
97. De ce persistă sărăcia de-a lungul mai multor generaţii în rândul
minorităţilor dezavantajate?
98. În comparaţie cu preocupările strict economice, preocupările
pentru echitate sunt comparabile sau sunt chiar de o importanţă
mai mare? Cea mai elementară teorie economică este cea a
schimbului – aceasta descrie cine schimbă, ce, cu cine, pe ce
pieţe. Dar mai există şi o teorie sociologică a schimbului.
Această teorie diferă de teoria economică în primul rând prin
rolul central pe care îl acordă echităţii. Teoria sociopsihologică a
schimbului este denumită şi teoria dreptăţii. ,,Ştiinţa economică
actuală are o viziune ambiguă despre echitate”, susţine
Akerlof.490
99. Cât de multe informaţii trebuie să aibă indivizii unii despre
ceilalţi, pentru a coopera eficient?
100. Ce reprezintă trebuinţele umane?
101. Sunt oare consumul superficial și gustul (sau lipsa acestuia)
o problemă de etică? Chiar se așteaptă cineva ca oamenii să
creadă că viața lor se va schimba dacă vor folosi o nouă aromă?
102. Au femeile dreptul de a recurge la avort în cazul sarcinilor
nedorite? Este statul îndreptățit să interzică avorturile
intenționate? Ar trebui permise anumite avorturi, iar altele nu?
Este necesar ca avorturile să fie legale, deși uneori, sau
întotdeauna, acestea sunt imorale? Ce relevă studiul ,,Conturilor
demografice?”
490
George A. Akerlof, Robert J. Shiller - ,,Spirite animale. Despre felul în
care psihologia umană influenţează economia şi ce înseamnă asta pentru
capitalismul global”, Editura Publica, Bucureşti, 2010, pag. 53-54
377
103. De ce vor majoritatea oamenilor să aibă venituri băneşti cât
mai mari? Margaret Thatcher, fost prim–ministru britanic, opina
faptul că oamenii sunt motivaţi de bani nu pentru că sunt lacomi,
ci pentru că astfel au un control mai bun asupra vieţilor lor. Ce
credeţi dumneavoastră că urmăresc oamenii de fapt atunci când
fac sacrificii pentru a-şi creşte veniturile?
104. Un şef de departament știe că unul dintre colegii săi este
,,prieten cu Bachus” în timpul programului de lucru, deși își
îndeplinește cu prisosinţă sarcinile de serviciu. Cum ar trebui să
procedeze?
105. Cizmele cu tocul de 15 centrimetri sunt ultima modă pentru
femeile japoneze. Mai multe adolescente s-au omorât pierzându-
şi echilibrul şi fracturându-şi craniul. Cu toate acestea, adepţii
acestei mode, declară acceptarea îmbolnăvirilor cauzate de
îmbrăcămintea sub-talie (,,burta goală”), a capetelor sparte, a
gambelor frânte, a feţelor tumefiate şi altor pericole provocate de
ridicarea tălpii și expunerea la frig a zonelor sensibile. O
adolescentă a declarat: ,,Am căzut şi mi-am luxat glezna de mai
multe ori, dar cizmele sunt atât de frumoase, încât nu le voi
părăsi atâta vreme cât vor fi la modă”. Se pare că multe
consumatoare din toată lumea acceptă să sufere pentru a fi la
modă. Altele consideră că nu suntem decât nişte jucării în
mâinile stiliştilor care conspiră pentru a ne impune mode
nemaivăzute. Ce credeţi despre asta? Care este şi care ar trebui
să fie rolul modei în societatea noastră? Până la ce punct este
important pentru indivizi să urmeze moda? Care sunt
argumentele pro sau contra respectării ultimei mode? Credeţi că
am fi la discreţia stiliştilor de modă?
106. Caracterizați următoarea opinie: ,,Cum o spune Platon,
despre gândire, să urmezi ,,o conversație pe care sufletul o
poartă cu el însuși” (Theaitetos, 189). Să nu fii satisfăcut de o
gândire satisfăcută. Să lași loc îndoielii care animă orice demers
intelectual demn de acest nume. Să știi să pui în scenă o
asemenea îndoială fondatoare. Astfel, vom putea scăpa de
orbirea voluntară despre care era vorba și care este atât de
frecventă în orice existență. Desigur, avem nevoie de himere.
Dar trebuie să fim conștienți de ele pentru a nu mai fi păcăliți.
378
Astfel, putem să rămânem liberi și independenți. (...) Astfel,
putem să evităm această postură morală în numele căreia se fac
cele mai josnice infamii. Să punem la îndoială sentimentele bune
care sunt, foarte des, masca invidiei, motor esențial al
nenumăratelor persecuții mici sau mari, meschine sau
grandioase, care marchează viața societăților.”491
107. Atunci când, în octombrie 1979, Maica Tereza a acceptat
Premiul Nobel pentru Pace şi a decis să folosească recompensa
în valoare de 190.000 de dolari pentru construcţia unui spital
pentru leproşi, a acţionat în virtutea propriului interes?
108. O fostă angajată, concediată din cauza activității de slabă
calitate și a întârzierilor, determinate de problemele sale cu
băutura își anunță fostul șef că a găsit o slujbă la altă firmă. Își
roagă șeful să-i acorde o recomandare bună, în care nu
amintească despre viciul ei. Cum ar trebui procedat?
109. În America, cel mai frecvent folosit mijloc de schimb nu
sunt banii în numerar, ci banii din conturile curente, cecul fiind
astfel cel mai frecvent utilizat mijloc de plată. De ce acest lucru?
Persoanele din SUA îşi achită majoritatea tranzacţiilor completând
cecuri, adică, ordonându-le băncilor să nu le mai datoreze lor o anumită
sumă de bani, ci datorând suma înscrisă pe cec persoanei în beneficiul
căreia este completat cecul. Este posibil ca studenţii români să nu
perceapă de la început că banii dintr-un cont curent sunt chiar bani, în
adevăratul sens al cuvântului, ci doar atunci când îi ,,descarcă” de la
bancomate. De reţinut însă faptul că, majoritatea covârşitoare a
schimburilor, din punctul de vedere al valorii, se desfăşoară prin
intermediul conturilor curente. Practic, nu există nici un fel de transfer
de monedă – banca la care este depus cecul face o înregistrare, iar
banca ce trebuie să onoreze cecul face şi ea o înregistrare echivalentă,
în sens opus. Bancnotele emise de Banca Naţională şi banii din
conturile curente reprezintă principale mijloace de schimb şi, în paralel,
reprezintă promisiuni sau pasive ale unor instituţii de încredere,
reflectând faptul cât de greu se controlează volumul de bani dintr-o
societate. Pe de altă parte, aşa cum s-a văzut în România, băncile
comerciale pot crea bani deoarece populaţia este dispusă să accepte
promisiunile băncii drept plată. În societăţile moderne, singura limită în
491
379
calea capacităţii unei bănci de a crea monedă încontinuu ar fi
capacitatea sa de a-şi păstra credibilitatea.
110. Chiar suntem fericiți când ne petrecem ,,bruma de timp
liber” blocați în trafic, în marile centre comerciale și chiar avem
nevoie în fiecare an de un telefon mobil nou?
111. O echipă lucrează în construcția unui hypermarket, lucrare
subcontractată. De câteva luni, directorul solicită rămânerea
peste program, deși în timp, acest efort poate avea repercusiuni
asupra calității muncii și, implicit, a lucrării. Cum priviți această
situație? Ce soluții ,,de rezervă” ați adopta?
112. Dezbateți următorul colaj de opinii și evenimente recente.
Renan492 afirma: ,,Îl așteptam pe Christos și a venit Biserica.”
Consistența așteptării mesianice lasă locul greutății instituției. Apar
rugurile, Inchiziția și jugul constrângerilor morale, în numele Binelui și
al Mântuirii pe care se presupune că o făgăduiește. Tot în numele
Binelui, așa cum va fi el definit, Stalin, ,,tătucul popoarelor” și Hitler
vor popula lagărele de concentrare și ,,gulagurile” cu toți cei care nu
pot, din incapacitate rasială, sau nu vor, din falsă conștiință de clasă, să-
i aprecieze contururile la justa lor valoare. Iată efectul pervers:
genocide și masacre în masă, reformări și lagăre de concentrare, toate
acestea nu sunt decât consecințele criminale, patologice, dar logice ale
acestor ,,filantropi” care au înțeles dintotdeauna să aplice decretele
zeiței Rațiune, în numele adevărului, al Binelui în sine. 493 Cea mai
recentă melodie a trupei Taxi ,,Despre smerenie”, a făcut ca numărul
donațiilor pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului să crească,
oamenii fiind revoltați de mesajul piesei. 494 Din alt unghi, bani puțini
pentru Brâncuși: românii au donat doar 22 de mii de euro pentru
492
Joseph Ernest Renan (n. 28 februarie 1823 – d. 2 octombrie 1892),
expert francez în limbile și civilizațiile Orientului Mijlociu, filozof și
scriitor, fidel provinciei sale natale, Bretania. Este cunoscut în special
pentru operele sale istorice asupra începuturilor creștinismului și teoriile
sale politice, în special cu privire la naționalism și identitate națională.
Ernest Renan a fost autorul popularei cărți ,,Viața lui Isus”.
493
494
Sursa: http://www.realitatea.net/bor-cantecul-trupei-taxi-a-facut-ca-
donatiile-pentru-catedrala-mantuirii-neamului-sa-creasca_1922649.html, 12
Aprilie 2016
380
,,Cumințenia Pământului”. Până pe 30 septembrie, Ministerul Culturii
speră să strângă de la români 6 milioane de euro pentru completarea
sumei de 11 milioane pe care statul o va achita moștenitorilor
sculpturii. Potrivit estimărilor, ca suma de 6 milioane de euro să se
adune ar trebui să se doneze minimum 35 de mii de euro pe zi, iar dacă
eliminăm sâmbetele și duminicile, zilele în care băncile nu lucrează,
media va crește.495
113. Figura următoare înfățișează o grilă utilă firmelor în a-și
aprecia progresul în materie de viabilitate pentru mediu. În ce
cadran din grilă debutează majoritatea firmelor? În ce cadrane se
ajunge cel mai greu?
Nouă tehnologie viabilă Viziunea în materie de

Mâine pentru mediu dezvoltare viabilă pentru mediu
Performanța ecologică a Viziunea de viitor a firmei noastre
produselor noastre este limitată de ne dirijează spre soluționarea
baza tehnologică de care problemelor sociale și de mediu?
dispunem în prezent? Există Viziunea noastră corporativă
posibilități de a se aduce dirijează dezvoltarea de noi
îmbunătățiri majore printr-o nouă tehnologii, piețe, produse și procese?
tehnologie?
Supravegherea responsabilă a
Astăzi Prevenirea poluării produsului
Unde au loc cele mai Ce implicații ar avea pentru proiectarea și
semnificative emisii poluante și de dezvoltarea produselor, dacă ne-am
deșeuri rezultate din activitățile asuma responsabilitatea pentru tot ciclul
de viață al produsului? Putem să
noastre? Ne putem diminua
adăugăm valoare sau să reducem
costurile și riscurile prin costurile, în paralel cu reducerea
eliminarea deșeurilor la sursă sau impactului de mediu al produselor
prin folosirea lor ca resursă utilă? noastre?
Intern Extern
Sursa: Stuart L. Hart (1997), citat de Philip Kotler, Gary Armstrong -
,,Principiile marketingului”, Ediția a-III-a, Editura Teora, București, 2004,
pag. 918
495
http://www.activenews.ro/stiri-social/Bani-putini-pentru-Brancusi-
Romanii-au-donat-doar-22-de-mii-de-euro-pentru-Cumintenia-Pamantului-
132394, 19 aprilie 2016
381
114. Din motive financiare, managerul unei firme decide măsura
dureroasă, cea a concedierilor. Directorul de resurse umane
primește sarcina alcătuirii unei ierarhii. Într-un departament, o
angajată de 58 de ani, divorțată, cu copii și datorii bancare, cu
șanse minime pentru o altă slujbă, este ,,iertată”. Ultimul loc a
fost repartizat unui tânăr de 30 de ani, cu o situație materială mai
bună, cu abilități mai bune pentru fișa postului, dar cu șanse
reale de reangajare. Abordați din punct de vedere etic această
opțiune.
115. Este susţinută ideea că firmele de mici dimensiuni pot avea
un avantaj concurenţial asupra firmelor mari, prin oferirea unor
servicii de nivel mai înalt. Care este opinia dumneavoastră?
116. Este reală opinia, conform căreia, fiecare dintre noi suntem
în posesia a mai multor personalități și fiecare dintre noi
interpretăm multiple roluri pe scena vieții?
Nu numai că suntem oameni diferiți la cincizeci de ani față de treizeci,
dar ne schimbăm și pe parcursul zilei, în funcție de împrejurări și de
mediul social, ca și de nivelurile hormonale. Ne comportăm diferit când
suntem binedispuși sau când suntem supărați. Ne comportăm diferit
când luăm masa cu șeful sau când luăm masa cu subordonații. Studiile
demonstrează că oamenii iau decizii morale diferite după ce vizionează
un film optimist și că femeile, la ovulație, poartă haine mai sumare,
devin mai competitive din punct de vedere sexual și le crește preferința
pentru bărbații competitivi din punct de vedere sexual. Caracterul nu ne
este imprimat pentru totdeauna, ci este unul dinamic și schimbător –
putem fi două persoane diferite în același timp, un ,,eu inconștient”,
care are sentimente negative față de negri, față de bătrâni, de
supraponderali, de homosexuali sau de musulmani, și un ,,eu conștient”
care detestă prejudecățile. O bună parte din psihoterapia clinică se
bazează prin ideea că, prin reflecție intensă, ghidată terapeutic, putem
afla care ne sunt adevăratele sentimente, atitudini și motivații. 496
117. Comentați următoarea alternativă la actuala globalizare,
propusă de Proiectul Venus:
,,O economie bazată pe resurse este un sistem în care toate bunurile şi
serviciile sunt disponibile, fără a folosi bani, credite, schimb sau orice
496
382
alt sistem de datorii sau servitute. Toate resursele devin moştenirea
comună pentru toți locuitorii, nu doar pentru câțiva. Premisa pe care
acest sistem se bazează este că Pământul este bogat în resurse
abundente; practica noastră de raţionare a resurselor prin metode
monetare este irelevantă şi contraproductivă pentru supraviețuirea
noastră. Societatea modernă are acces la tehnologie foarte avansată şi
poate pune la dispoziţie, alimente, îmbrăcăminte, locuinţe şi asistenţă
medicală; poate îmbunătății sistemul nostru de învăţământ; chiar
dezvolta o oferta nelimitată de energie regenerabilă, necontaminantă.
Prin furnizarea unui design eficient de economie, toată lumea se poate
bucura de un standard de trai foarte înalt, cu toate facilitățile unei
societăți înalt tehnologizate. O economie bazată pe resurse ar utiliza
resurse existente de pe uscat și mare, echipamente fizice, instalaţii
industriale etc, pentru a îmbunătăţi viaţa întregii populații. Într-o
economie bazată pe resurse am putea cu ușurință produce toate
necesitățile traiului şi să oferim un standard înalt de viaţă pentru toţi.
Într-o economie bazată pe resurse, toate resursele lumii aparțin ca
moştenire comună tuturor oamenilor de pe Pământ, astfel dispare
nevoia graniţelor artificiale care separă oamenii. Acesta este
imperativul de unificare. Trebuie să subliniem că această abordare a
guvernării globale nu are nimic în comun cu obiectivele prezente ale
unei elite pentru a forma un guvern alcătuit din ei şi marile corporaţii la
cârmă şi marea majoritate a populației lumii slujindu-i pe ei. Viziunea
noastra de globalizare împuterniceşte fiecare persoană de pe planetă să-
i fie cât mai bine, nu de a trăi în subjugare extremă pentru un organism
de conducere corporativ. Propunerile noastre nu ar aduce doar un
surplus bunăstării oamenilor, dar le-ar oferi, de asemenea, informaţiile
necesare care să le permită să activeze în orice domeniu potrivit
abilităților lor. Mărimea succesului se va baza mai degrabă pe
îndeplinirea preocupărilor personale, decât pe achiziţionarea de avere,
proprietăți şi putere. În prezent, avem suficiente resurse materiale
pentru a oferi un nivel de trai foarte ridicat și decent pentru toți
locuitorii Pământului. Doar atunci când populaţia depăşeşte capacitatea
terenului, apar multe probleme cum ar fi lăcomia, crima și violența.
Prin depăşirea deficitului, cele mai multe crime şi chiar şi închisorile
societății de astăzi nu ar mai fi necesare. O economie bazată pe resurse
ar permite folosirea tehnologiei pentru a depăşi resursele limitate prin
aplicarea surselor regenerabile de energie, informatizând şi
automatizând fabricile de producţie şi stocul, proiectând orașe eficiente
energetic, sigure şi sisteme de transport avansate, furnizând asistenţă
medicală universală şi o educație mai relevantă şi mai presus de toate,
383
prin generarea unui nou sistem stimulator bazat pe preocuparea față de
oameni și de mediu. Mulţi oameni cred că există prea multă tehnologie
în lumea de azi și că tehnologia este principala cauză a poluării
mediului. Nu este cazul. Abuzul şi tehnologia folosită greșit ar trebui să
fie preocuparea noastră majoră. Într-o civilizație mai umană, odată cu
maşinile care înlocuiesc oamenii, s-ar scurta ziua de lucru, s-ar creşte
disponibilitatea bunurilor şi a serviciilor şi s-ar lungi concediul. Dacă
vom folosi noile tehnologii pentru a ridica standardul de viaţă pentru
toţi oamenii, infuzia de mașini tehnologice nu ar mai fi privită ca o
ameninţare. O economie mondială bazată pe resurse ar putea de
asemenea, să implice toate eforturile pentru a dezvolta surse de energie
regenerabile noi, nepoluante: energie geotermală; fuziune controlată;
solară; fotovoltaică; eoliană, folosind puterea valurilor şi a mareelor şi
chiar combustibilul din oceane. Eventual am putea avea energie în
cantitate nelimitată, care ne-ar putea alimenta civilizația timp de mii de
ani. O economie bazată pe resurse ar trebui de asemenea să se angajaze
în reproiectarea oraşelor noastre, a sistemelor de transport, a
instalaţiilor industriale, care să le permită să fie eficiente energetic,
nepoluante și pentru a servi nevoilor tuturor oamenilor. Ce altceva ar
putea să însemne o economie bazată pe resurse? Tehnologie aplicată în
mod eficient și inteligent - păstrează energia; reduce deşeurile şi oferă
mai mult timp liber. Cu un inventar automat la scară globală, putem să
menţinem un echilibru între producţie şi distribuţie. Numai alimentele
hrănitoare şi sănătoase vor fi disponibile şi lipsurile planificate ar fi
inutile şi inexistente într-o economie bazată pe resurse. Odată cu
depășirea nevoii de profesii bazate pe sistemul monetar, de exemplu:
avocaţi, bancheri, agenţi de asigurări, personal de marketing si
publicitate, vânzători şi agenți de bursă, o cantitate considerabilă de
deşeuri va fi eliminată. De asemenea, cantități considerabile de energie
ar fi salvate prin eliminarea duplicării de produse competitive cum ar fi
sculele, tacâmurile, vesela, aspiratoarele de bucătărie şi praf. Alegerea
este bună. Dar, în loc de sute de fabrici diferite şi toată birocrația şi
personalul necesar pentru a produce produse similare, doar cateva
dintre cele mai înalte calitatativ ar fi necesare pentru a deservi întreaga
populaţie. Singurul nostru deficit este lipsa de gândire creativă şi
inteligența pentru noi şi pentru liderii noștrii aleşi de a rezolva aceste
probleme. Cea mai valoroasă, neexploatată resursă în ziua de azi este
ingeniozitatea umană. Odată cu eliminarea datoriilor, teama de a pierde
locul de muncă nu va mai fi o ameninţare. Această asigurare,
combinată cu educația despre felul de interacțiune într-un mod mult
mai semnificativ între noi, ar putea reduce considerabil atât stresul
384
mental cât și cel fizic și ne-ar lasă liberatea de a explora şi de a ne
dezvolta abilitățile. În cazul în care gândul de a elimina banii încă vă
mai tulbură, luaţi în considerare acest aspect: Dacă un grup de persoane
cu aur, diamante şi bani ar naufragia pe o insulă care nu are nici o
resursă, cum ar fi alimente, aer curat şi apă, bogăţia lor ar fi irelevantă
pentru supravieţuire. De aceea resursele sunt limitate, ca banii să poată
fi utilizați pentru a controla distribuirea lor. De exemplu, nimeni nu ar
putea vinde aerul pe care îl respirăm sau apa care curge abundent într-
un şuvoi de munte. Deşi aerul şi apa sunt valoroase, fiind în abundenţă,
ele nu pot fi vândute. Banii devin importanți într-o societate atunci
când anumite resurse necesare supravieţuirii trebuie să fie raţionalizate
şi oamenii acceptă banii ca un mediu de schimb pentru resursele
limitate. Banii sunt o convenţie socială, un acord dacă doriți. Ei nu sunt
nici resurse naturale nici nu reprezintă vreo resursă. Nu sunt necesari
pentru supravieţuire cu excepţia cazului în care am fost conditionați de
a-i accepta ca atare.”497
118. Este necesară fidelitatea faţă de angajator? Unde începe şi
unde se termină obligaţia angajatului la fidelitate faţă de
angajator? Este o obligaţie unilaterală sau şi angajatorul are
anumite obligaţii faţă de angajatul căruia îi pretinde fidelitate?
119. Examinați în detaliu ce norme și măsuri ar trebui să adopte
CMN, pentru a ameliora conduita etică a furnizorilor, în special
din ţările Lumii a Treia?
120. Problema prețurilor exagerate reprezintă un aspect legat de
etică. În ,,vremuri tulburi” – furtuni, inundații, secetă, cutremure,
conflicte armate, epidemii ș.a., prețurile produselor alimentare, a
medicamentelor și a produselor de necesitate rutinieră cresc
enorm. Cine ar trebui să se implice în această criză și de ce?
121. Ce se întâmplă de fapt cu economiile noastre care se situează
în conturi, case de economii sau diverse fonduri? În principiu, ar
trebui să plecăm de la premisa că acestea sunt folosite (și) pentru
finanțarea centralelor atomice, a comerțului cu armament, a
proiectelor de anvergură care provoacă mari distrugeri, iar
497
Proiectul Venus este o organizație care își propune un posibil plan de
acțiune pentru schimbarea socială promovând o civilizație pașnică și
durabilă. Pentru detalii, vizitați http://www.proiectulvenus.ro/
385
băncile exercită cu ajutorul capitalului nostru, presiuni asupra
țărilor mai sărace.498
122. Ideologia consumului etic promovează decizia conştientă şi
deliberată de a achiziţiona diferite produse şi servicii care
satisfac nu numai interesele economice şi utilitare ale
consumatorilor, ci corespund şi valorilor şi convingerilor sale
morale. Consumul etic prezintă o mare varietate de manifestări:
boicotul produselor acelor firme care sunt acuzate pentru
politicile sale sociale, etice sau ecologice; cumpărarea de
produse care nu sunt testate pe animale; refuzul de a cumpăra
produsele fabricate în ţările sărace, de către muncitori
suprasolicitaţi fizic şi prost plătiţi sau de către copii; preferinţa
pentru produse organice, reutilizabile sau reciclabile etc.499
Adbusters militează pentru o cauză nobilă?
Această organizaţie propune pe 29 noiembrie ,,Buy Nothing Day” - ziua
internațională de protest împotriva consumerismului și de promovare a
consumului etic și responsabil, a ideii de reciclare, reutilizare și
reducere a cantității de bunuri pe care le folosim. Consumatorii sunt
invitați să nu cumpere nimic timp de o zi. Buy Nothing Day a devenit o
metodă de a atrage atenția asupra consumului irațional din timpul unor
evenimente ca Black Friday. Supra-consumul este motivul pentru care
a fost creată mişcarea Buy Nothing Day. Populația din țările bogate,
care reprezintă doar 20% din întreaga populație a planetei, este cea care
consumă peste 80% dintre resursele naturale ale planetei. Această
tendință de a cumpăra în exces amenință atât mediul înconjurător, cât și
bunăstarea unor comunități sărace exploatate pentru a menține prețurile
cât mai jos cu putință. Consumatorilor li se solicită să găsească metode
inedite şi optimiste de protest.
Sursa: http://www.responsabilitatesociala.ro/stiri-csr/maine-are-loc-
buy-nothing-day-ziua-internationala-de-protest-impotriva-
consumerismului.html, 28 nov. 2014
498
499
386
Sursa:
https://www.google.ro/search?q=adbuster&rlz=1C2FDUM_enRO473RO473&biw=1440&bih=799&tbm=is
ch&tbo=u&source=univ&sa=X&ved=0ahUKEwib2uPdpb7MAhWJlCwKHdVID58QsAQIPA&dpr=1#imgr
c=OuXnkyukvARL1M%3A
Sursa:
https://www.google.ro/search?q=adbuster&rlz=1C2FDUM_enRO473RO473&biw=1440&bih=799&tbm=is
ch&tbo=u&source=univ&sa=X&ved=0ahUKEwib2uPdpb7MAhWJlCwKHdVID58QsAQIPA&dpr=1#img
dii=fN-jNJ-OjofP4M%3A%3BfN-jNJ-OjofP4M%3A%3BXM3suYnNhMG8eM%3A&imgrc=fN-jNJ-
OjofP4M%3A
387
123. Diferite tipuri de activitate sunt evaluate extrem de inegal pe
unele pieţe comparativ cu altele. Cu ce este mai merituos un
fotbalist, parlamentar sau un manelist faţă de un medic
neurochirurg ori profesor universitar500, din perspectiva reală în
care primii câştigă de regulă cu mult mai mult decât cei din
urmă? Cu ce sunt mai merituoşi magistraţii decât medicii?
Un sistem de salarizare corect şi eficient trebuie să atingă următoarele patru
obiective: (1) să reflecte responsabilităţile ce revin fiecărui post; (2) să
recompenseze performanţele angajaţilor; (3) să ofere salarii competitive cu
cele de pe piaţă pentru a atrage, motiva şi reţine personalul în organizaţie;
(4) să asigure utilizarea eficientă a resurselor financiare ale firmei. Criteriile
de salarizare decurg din principiul diferenţierii salariilor în funcţie de
importanţa muncii.501
124. Ce vă sugerează următoarele desene - caricaturi?
,,This next song goes out to anyone who’s ever been in love with the idea of
invading Iran.” Sursa: http://www.newyorker.com/magazine/2011/11/21
500
,,Occidit miseros crambe repetita magistros”. ,,Varza încălzită mereu îi
ucide pe bieţii învăţători”. Aluzie la proverbiala sărăcie a profesorilor.
Iuvenalis Decimus Iunius (aprox. 60 d.Hr. – aprox. 135 d.Hr.), poet satiric
roman, Satyrae, 7, 154
501
388
,,Here, take this and give it back to the Man—I don’t need your corrupt
society anymore.” Sursa: http://www.newyorker.com/magazine/2011/11/28
125. Se pune din ce în ce mai des întrebarea dacă și în ce măsură
trebuie să avertizăm consumatorul pentru a compensa tendința
către iresponsabilitate din partea acestuia, și a corporațiilor. În ce
măsură trebuie producătorul să se asigure împotriva utilizării
neconforme sau chiar stupide a produsului? Ce restricții ar trebui
impuse în cazul producătorilor care vând și distribuie produse
periculoase precum țigări și arme de foc, chiar dacă cererea
pentru acestea este consistentă? Poate fi producătorul făcut
responsabil pentru ceea ce cu siguranță va fi un risc pentru
consumator?
126. Cum poate fi legat comportamentul privirii de dominanța
socială?
Iată cum funcționează: luați procentul de timp cât priviți în ochii cuiva
în timp ce vorbiți și împărțiți-l la procentul de timp cât priviți în ochii
aceleiași persoane în timp ce ascultați. De pildă, dacă, indiferent cine
vorbește, folosiți aceeași perioadă de timp uitându-vă în altă parte,
raportul va fi la 1.Dar dacă aveți tendința de a privi în altă parte mai des
în timp ce vorbiți decât în timp ce ascultați, raportul va fi mai mic de 1.
Dacă aveți tendința de a privi în altă parte mai rar în timp ce vorbiți
decât în timp ce ascultați, aveți un raport mai mare de 1. Psihologii
denumesc acest coeficient statistic revelator ,,raport de dominanță
vizuală”. Un raport de dominanță vizuală apropiat de 1 sau mai mare
este caracteristic oamenilor cu dominanță socială relativ ridicată, în
vreme ce un raport de dominanță vizuală mai mic de 1 indică o poziție
389
inferioară în ierarhia dominației. Așadar, dacă raportul de dominanță
vizuală vă este apropiat de 1 sau mai mare, sunteți probabil șeful, și
dacă se situează în jur de 0,6, sunteți probabil, subordonatul. Indiferent
cărei culturi îi aparținem, cum oamenii detectează inconștient
semnalele, este de presupus că putem adopta și impresia pe care o
facem când privim conștient la partenerul de conversație sau în altă
parte. De pildă, când căutăm o slujbă, când vorbim cu șeful sau
negociem un contract de afaceri, poate fi avantajos să semnalăm un
anumit nivel de obediență, nivel ce va depinde de conjunctură. La un
interviu pentru un post de lider, afișarea unei supuneri excesive
reprezintă o strategie eronată. Unii manageri negociază doar la telefon,
ca să evite orice influență, sau dezvăluirea din neatenție a ceva, prin
contactul vizual cu partea adversă.502
127. Caracterizați următoarea raţiune formulată de către
profesorul de sociologie de la Sorbona, Michel Maffesoli:
,,Ah, da, în cartea mea despre cotidian din 1979, introduceam noțiunea
de ,,duplicitate” în sînul individului ca declanșatoare a unei schimbări
de paradigmă. (...) Cum se numește asta? Nu e banditism, nu. Mai
degrabă o practică benignă, subutilizare comisă de un tîlhar din
periferie. Un hoț de cartier. O impolitețe intelectuală, într-un fel. Dar
uite, cum trebuie să fie ascuns acest lucru, ne luăm aerul de justițiari
morali. Ai moralei academice, bineînțeles. Îmi mai aduc aminte câte
ceva din orele de umanism din colegiu: nu astfel procedau sicofanții
din Grecia antică? I se făcea proces cutăruia. Era declarat nedemn
public. Cu scopul de a pune mâna, legitim, pe bunurile lui. Bătrânul
Marx avea dreptate atunci când spunea în legătură cu burghezii: nu au
morală, ei se servesc de morală. (...) Stalinista convertită, maoistul
necizelat, catolicul încă preot și arivistul care nu reușește sunt tipurile,
printre altele, ale unei vaste și grotești comedii umane. Măști
schimonosite ale acestor guvernante ipocrite și ale altor modele de
virtute cu forme neliniștitoare pe care Goya a știut să le schițeze.
Sicofanți, delatori, iată consecința unei societăți de supraveghere.
Aceea în care riscul zero este promovat ca ideal de viață (social, politic,
științific). Iată încă un ,,sfat” evanghelic pe care ni-l dă un avocat
502
390
celebru: ,,Denunțați-vă unii pe alții este noul credo al unei societăți
paranoice și rele care supraveghează totul și nu împiedică nimic.”503
128. Comentați starea drepturilor consumatorilor de Internet și în
comerțul electronic. Concepeți o ,,Cartă a drepturilor
consumatorilor”, care să-i protejeze în procesul de cumpărare a
produselor și serviciilor pe Internet.
129. Un exemplu tipic de discriminare pe piața muncii se referă la postul de
steward de zbor, pentru care, până acum 30 de ani, erau impuse condiții
de vârstă, de înălțime și greutate nejustificate din prisma sarcinilor
postului: vârsta de maxim 35 de ani (condiție mai restrictivă decât în
cazul piloților), și cerința ca la 1,65 m. înălțime, femeile să cântărească
sub 59 de kg. Aceste condiții nejustificate erau generate în special de
opinia clienților. Ca urmare a unei serii de procese, astfel de condiții au
fost eliminate în SUA și Europa. Un argument invocat a fost acela că,
un fizic plăcut, reprezintă un important atribut de imagine care
afectează profitul companiei aeriene. Pe de altă parte, aspectul fizic nu
ocupă un loc central între criteriile pe baza cărora clienții optează între
o companie sau alta, tariful, calitatea serviciilor și legăturile între escale
fiind mult mai importante. 504 Argumentați opinia dumneavoastră.
503
504
391
Revista Condé Nast Traveler cu sediul în New York, a deliberat că
Singapore Airlines este cea mai bună companie aeriană. Popularele
,,Singapore Girl” reprezintă expresia unui marketing senzorial şi simbol
familiar al Singapore Airlines, încă din 1972. Sarongs-ul însoţitoarelor de
bord sunt croite atât de strâmte, încât au reputaţia de ,,a se destrăma pe
timpul zborurilor”. Candidatele la aceste posturi trebuie să aibă cel puţin 26
de ani şi mai mult de 1,60 metri înălţime, să fie subţirele, seducătoare şi să
aibă tenul proaspăt. Selecţia riguroasă comportă un test în costum de baie
care verifică absenţa cicatricelor. Primesc instrucţiuni precise în a se
comporta, felul în care se adresează pasagerilor, cum se mişcă în cabină şi
cum servesc masa. La finele anilor 1990, s-a introdus Stefan Floridian
Waters, o aromă special creată drept componentă a experienţei zborului.
Aroma patentată Singapore Airlines se regăseşte în parfumul stewardeselor
şi în prosoapele fierbinţi date pasagerilor înainte de a decola, având
potenţialul de a declanşa un caleidoscop de amintiri calde şi recomfortante.
Un purtător de cuvânt a declarat: ,,Noi vrem să prezentăm o imagine
perfectă a feminităţii”. Compania are sloganul ,,Singapore Girl, youre a
great way to fly”. ,,Pasul într-un loc exclusiv, mai personal, în care spaţiul
poate elibera simţurile, iar nivelul de confort va calma mintea şi corpul.
Redescoperiţi romantismul de a zbura din nou, cu Singapore Airlines.”
Stewardesele sunt cunoscut drept ,,Singapore Girls”. Eforturile de branding
şi publicitate au gravitat în primul rând în jurul echipajului de zbor, spre
deosebire de multe alte companii aeriene, care tind să accentueze şi
serviciilor aeriene, în general. În special, promovarea stewardeselor a fost
un succes, fiind o trăsătură comună în cele mai multe reclame ale companiei
aeriene şi a publicaţiilor. Această strategie de branding are scopul de a
construi o aură mitică în jurul lor, reprezentante ale ospitalităţii asiatice.
Îmbrăcate într-o versiune a Malay Sarong Kebaya, proiectată de Pierre
Balmain în 1968, uniformele Singapore Girl au rămas în mare parte
neschimbate. Deşi o imagine de marketing de succes pentru compania
aeriană, au fost formulate diferite critici. Grupurile feministe afirmă că
referinţele sale culturale sunt depăşite şi că majoritatea femeilor din
Singapore de azi sunt moderne şi independente.505
130. Ce standarde apreciaţi că ar trebui folosite în evaluarea
publicităţii? Dar a persuasiunii politico-guvernamentale?
505
392
131. Se consideră că nu toate schimburile de cadouri sunt
pozitive. În ce împrejurări acest ritual poate fi dezagreabil sau
negativ?
132. Daţi câteva exemple de mărci renumite şi indicaţi pe ce se
bazează construcţia brandului. De pildă, eroul curăţeniei, Ajax,
porneşte de la o legendă. Războinicul grec Ajax a luptat alături
de Ahile, Ulise, Menelaos, Agamemnon şi alţii în faţa zidurilor
Troiei. După moartea lui Ahile, a intrat în conflict cu Ulise pe
seama moştenirii armurii preţioase a decedatului, armură făurită
de către Hefaistos, zeul focului. Învingător a fost înţeleptul Ulise.
Drept răzbunare, Ajax a încercat să-l ucidă, însă a fost pedepsit
de către zeiţa Atena cu boala nebuniei, aşa că el a masacrat în
locul lui Ulise o întreagă turmă de oi. După ce şi-a revenit din
criză, s-a înjunghiat cu propria sabie... Producătorul american
Colgate – Palmolive l-a adus înapoi din Hades (lumea morţilor)
şi de atunci Ajax luptă alături de Mr. Proper de la
Procter&Gamble şi de General de de la Henkel împotriva
murdăriei din locuinţele lumii moderne.506
133. Definiți domeniul ,,Etică în asigurări”.
Datorită nevoii de încredere în afacerile bancare şi a eroziunii acesteia
în ultimii ani, cauzate de scandaluri şi crize, lumea financiară se
confruntă cu o tendinţă de implementare a codurilor etice, la nivel
local, naţional sau internaţional. Instituţii internaţionale precum FMI,
BM sau Basel Committee au creat standarde menite să crească
încrederea mediului de afaceri în lumea financiară (Principiile pentru
Supravegherea Bancară – Concordatul de la Basel pentru
supravegherea băncilor din 1983, revizuite prin standardele Basel II,
2004, Codul de Bune Practici în transparenţă în politicile financiar-
monetare al FMI, 1999).507 Etica reprezintă un set de reguli, norme,
principii prin care se realizează o legatură personală cu societatea, în
ansamblu, de natură morală, educațională sau profesională, religioasă,
asigurând un grad de armonie și echilibru permanent. Etica
profesională are la bază ideea că interesul clientului este prioritar și
trebuie realizată o informare continuă a acestuia, îmbunătățirea
506
Tory Czartowski - ,,500 Cele mai importante mărci ale lumii, de la
Adidas la Zippo”, Editura Paralela 45, Piteşti, 2007, pag. 16-17
507
afaceri”, Editura Sitech, Craiova, 2010, pag. 53-54
393
permanentă a cunoștintelor agentului de asigurare, menținerea unor
relații cordiale cu ceilalți agenți de asigurare, încurajarea altor persoane
în scopul obținerii titlului de agent de asigurare. Apreciem că etica în
asigurări este legată de patru obiective: (1) Responsabilitatea agentului
de asigurare față de societatea de asigurare are la bază existența
contractului sau întelegerii scrise încheiate cu aceasta, care presupune
norme și principii de respectat, un anumit grad de loialitate, agenții de
asigurare reprezentând firma, contribuie la formarea imaginii sale pe
piață, în fața clienților săi și a concurenței; (2) Responsabilitatea față
de client constă în calitatea serviciilor de asigurare prestate. Unii
economişti consideră că responsabilitatea față de client constituie
funcția primară a economiei asigurărilor, întrucât așa cum agentul de
asigurare tratează cu clienții săi, asa vor fi și referințele societății de
asigurare. Deoarece agentul de asigurare vinde un produs ce trebuie să
ofere încredere, acest produs trebuie oferit în mod profesional, cu
respectarea anumitor responsabilități, și anume: agentul de asigurare
trebuie să facă o minimă educație clientului sau în materie de asigurări
(de exemplu, ce riscuri sunt oferite spre asigurare, care sunt
excluderile, ce măsuri trebuie să întreprindă asiguratul pentru
prevenirea și limitarea pagubelor, cum trebuie să procedeze în cazul
apariției riscului asigurat, cum se va calcula despăgubirea de asigurare,
ce înseamna franșiza ș.a.). Educația asiguraților este cu atât mai
necesară, cu cât apar produse de asigurare complexe, care îmbină
protecția cu investiția; între agentul de asigurare și clientul său există
confidențialitate deplină; agentul de asigurare și asiguratul trebuie să se
informeze reciproc pe parcursul derulării contractului de asigurare
asupra modificărilor intervenite pe parcurs; agentul de asigurare trebuie
să fie loial clienților săi, oferind cu promptitudine toate serviciile și
produsele de care dispune societatea de asigurare; agentul de asigurare
trebuie să cunoască foarte bine cadrul legislativ și să fie imparțial
atunci când clientul îi cere să vină cu soluții care să eludeze legea. (3)
Responsabilitatea față de public, în general (potențialii clienţi) are în
vedere oferirea potențialilor clienți a celor mai reprezentative produse
de asigurare. În această relație, deosebit de important este sistemul
informațional și de publicitate, prin intermediul căruia se realizează
cunoașterea produselor de către clientelă. Agentul de asigurare
identifică nevoile clientelei în materie de asigurări prin mijloace
diverse de studiere a comportamentului acesteia, precum sondajele sub
diverse forme. De asemenea, se recurge la diverse criterii de
segmentare a pieței care să conducă la implementarea noilor produse și
servicii de asigurare. (4) Responsabilitatea față de stat pe linia
394
îndeplinirii obligațiilor legale ce privesc contribuțiile societăților de
asigurare către stat și colaborările în domeniul stat-asiguratori, cum ar
fi, de exemplu, colaborarea pe linia introducerii obligativității asigurării
locuințelor aparținând persoanelor fizice începând cu anul 2003.
Consecinţele conduitei etice pentru o societate de asigurări constau în
următoarele: ocuparea posturilor de către persoane potrivite; onestitatea
și loialitatea angajaților; încrederea și satisfacția clienților.
395
134. Testele antidrog, din punct de vedere etic, se argumentează
că lezează dreptul angajaților la viață privată și la demnitate. Ce
argumente solide pot aduce firmele în favoarea unei astfel de
practici?
135. Multe CMN își concediază angajații care postează informații
critice la adresa lor pe Facebook. Sunt aceste măsuri radicale
corecte și etice?
136. Întrebarea ,,Persuasiunea este în general neetică?”
reprezintă o provocare la adresa marketerilor şi a oamenilor, în
general. ,,Scopul scuză mijloacele”, ar răspunde câţiva dintre noi,
sau altfel spus, motivele nuanţează mijloacele.
Persuasiunea şi etica
Strategie sau Motiv ,,bun” Motiv ,,rău”
mijloc
Ascunderea unelor informaţii referitoare
,,Dacă eşti cuminte, Moş Crăciun la produs. Jocurile de tip ,,Alba –
va ţine cont de scrisoarea ta”. Neagra”. Inducerea în eroare a unui
copil, bătrân sau a persoanei psihotice,
Utilizarea Chiar şi adulţii trăiesc această
ruptă de realitate. Deşi sunt riguros
poveste. Încercarea de a ascunde
înşelăciunii o aniversare surpriză de persoana
reglementate în majoritatea membrelor
UE, unele dintre mesajele mass-mediei
(minciunii) căreia îi este dedicată. Copiii au adresate copiilor, îi manipulează,
obiceiul de a-şi introduce frecvent dezamăgeşte şi chiar induc un conflict
degetul sau obiectele în gură; între aceştia şi părinţi referitor la
adesea, îi apostrofăm catalogând cumpărare. ,,Şantajul sentimental”
multe produse ,,Este Ccc...!” practicat de unii operatori de servicii
funerare. Anunţuri de mica publicitate de
genul ,,Îngrijim bătrâni, contra locuinţă”.
Tombole, jocuri şi concursuri ,,trucate”.
Panouri rutiere şocante de tipul Din raţiuni mercantile, inducerea de
,,Viteza ucide!” au darul de a potoli către marile lanţuri farmaceutice, a
vitezomanii. Sigle de genul ,,Utilizaţi fricii privind pandemia gripei
prezervativul. SIDA nu iartă.” sau
porcine. Ameninţarea unei
,,Fumatul poate să ucidă”. Încercarea
de a convinge un copil să nu plece cu subalterne cu concedierea dacă
persoanele necunoscute sau să urce în refuză avansurile superiorului.
maşina acestora. Forţarea unui copil Poliţişti care apelează la tortură
Utilizarea de a face un vaccin sau de a face un pentru a obţine informaţii. Profesori
apelurilor control medical. Ameninţarea prin care induc tensiune şi stress în
la frică porta-voce a unui psihopat care deţine rândul studenţilor în perioada de
ostateci (vezi pelicula ,,Cobra”, cu sesiune. Unele posturi de televiziune
Sylvester Stallone). Motivul de a
ne asaltează în emisiunile de ştiri
apela la o firmă specializată în
protecţie şi pază (vezi spotul BGS). aproape exclusiv cu imagini despre
Opţiunea achiziţionării unui automobil incendii, furturi, spargeri de maşini,
396
Mercedes E-Klasse - cel mai sigur din ucigaşi, gerontofili, ş.a.
clasa lui.
Complimentele sincere (capacitatea
naturii umane de a convinge este atât
o binecuvântare, cât şi un blestem). Complimentele false. Acordarea
Utilizarea Înveselirea unui coleg student unei atenţii speciale unei rude în
flatării deprimat de examenul picat.
vârstă, imediat înainte de a-şi face
(Susţinem faptul că urâm linguşitorii,
cu excepţia situaţiei când suntem testamentul.
linguşiţi...)
Mercedes E-Klasse păcăleşte... moartea! Un video-clip, reclamă la noul
E-Klasse, cu al său sistem de frânare automată, intitulat ,,Sorry!”
Sursa: http://www.youtube.com/, pentru spotul difuzat în România, 2010-2011
Slogan spot BGS: ,,Hoţii îţi devastează şi viaţa, nu doar casa!”

Sursa: http://www.youtube.com/view_play_list?p=C3E23BC04B2D4F6A
397
137. ,,Sunt două moduri de a cuceri şi a înrobi o naţiune - spunea
John Adams: una este prin sabie, a doua este prin îndatorare”.
Aplicând prin propria practică cea de-a doua modalitate, John
Perkins o denunţă în cele din urmă, în lucrarea sa ,,Confesiunile
unui asasin economic”.508 Sunteţi de acord?
138. Comentați afirmația lui Veblen: ,,Pentru a obţine şi păstra
stima celorlalţi, nu-i destul doar să posezi avuţie sau putere.
Acestea trebuie etalate, în văzul tuturor, căci numai ceea ce se
vede, se bucură de stimă. Etalarea avuţiei serveşte nu doar
pentru afirmarea propriei importanţe şi pentru menţinerea vie şi
trează a acestui sentiment al importanţei celui bogat, dar nu-i cu
nimic mai puţin folositor în a-i înstări şi păstra celui bogat
sentimentul mulţumirii de sine”.509
139. Activitatea comercială se confruntă cu multe critici – unele
justificate, altele nu. Enumerați câteva dintre aceste categorii.
508
Pentru articolul in extenso, vizitați http://www.certitudinea.ro/de-la-
lume-adunate/view/asasinii-economici
509
Thorstein Veblen - ,,Teoria clasei de lux”, Editura Publica, Bucureşti,
2009, pag. 43
398
Print realizat pentru o campanie împotriva consumului de alcool la volan.
Se adresează adevăraţilor domni care ştiu când să se oprească. Toate
produsele publicitare Zaraza - ,,Pentru adevăraţii domni din România”, se
adresează unor personaje complexe, care ştiu să aprecieze adevăratele
valori. Murfatlar a creat un vinars obţinut din distilat de vin şi învechit
natural, timp de 15 ani, în butoaie de stejar. Cei de la Murfatlar s-au gândit
să schimbe numele şi să realizeze o campanie publicitară ieşită din tipare, să
facă din ,,Zaraza” un brand. Numele şi melodia din primul spot, trimit la
frumoasa Zaraza, iubita lăutarului Cristian Vasile, ucisă de rivalul acestuia.
Când bei Zaraza, te poţi gândi că bei frumuseţea. Reclamele de la Zaraza îşi
delimitează publicul: bărbaţi peste 30 de ani, cu un nivel intelectual ridicat,
care ştiu că ,,Adevăratele valori nu se găsesc în ce deţii, ci în ce ştii.”
Reclama îi arată cu degetul pe cei care cred ca domnia stă în numărul mic
de ani al amantei şi numărul mare de zerouri din bancă, pe cei care au
maşini şmechere şi apar în reviste de dragul de a umple pagina, şi îi respectă
pe cei care ştiu ce înseamnă cuvântul ,,fortuit” şi nu cred că Kafka este un
fotbalist ceh. La sfârşit de an, Zaraza îşi roagă publicul să facă un bilanţ al
realizărilor de peste an. Zaraza îi pretuieşte pe cei care îi recunosc pe
domnii de pe bancnote, deşi nu au foarte multe, pe cei care nu cred că pe
bancnota de 5 lei este noul Mall. Prin campania de promovare ,,Zaraza cu
carte”, se doreşte poziţionarea brandului ca un susţinător al adevăratelor
valori, prin oferirea unor cărţi importante din literatura universală. Zaraza
este primul brand care a avut curajul să supere o anumită categorie de
populaţie arătând cu degetul spre impostură, nesimţire şi kitch, declarând
public că nu vrea să aibă legatură cu falşii domni ai României.510
140. Legislaţia actuală în domeniul drogurilor nu desfiinţează nici
oferta, nici cererea de astfel de substanţe, inclusiv din categoria
doping-urilor. La fel ca alte forme de prohibiţie a substanţelor cu
adevărat periculoase, consecinţa sa involuntară este aceea de a
conduce la producerea unor substanţe mai puternice şi mai
profitabile, drept înlocuitor al celorlalte. Valoarea acestei
industrii se ridică la multe sute de miliarde de dolari! Este vorba
despre o disfuncţionalitate a pieţei? Sau despre incapacitatea
guvernelor de a-şi pune în operă propriile reguli? Interdicţiile
asupra alcoolului şi drogurilor transformă procesele de piaţă în
510
http://jurnalisticaonline.blogspot.com/2007/11/consuela-stratulat-pentru-
adevaratii.html; http://www.strategic.ro/publicitate/zaraza-zaraza-cu-
carte.html
399
procese subterane. Persoanele care deţin un avantaj comparativ
infracţional se remarcă în procesul competitiv.
141. Credeţi că oamenii care ,,se întind mai mult decât le este
plapuma” au o deficienţă morală? Dar un guvern care nu
reuşeşte să îşi limiteze cheltuielile la cuantumul încasărilor
fiscale?
142. Un manager de asigurări află că un subaltern a comis o
eroare neintenționată în a afla ,,detaliile” unui asigurat, la
încheierea poliței. Problema se rezolvă a doua zi, printr-un act
adițional. Angajatul a fost la prima abatere, fiind ,,unul model”,
până în acest moment. Ar trebui el sancționat?
143. Consumul de alcool este ilegal în căminele studenţeşti. De ce
este mai probabil ca studenţii să aducă pe furiş câteva sticle de
whisky, de pildă, decât navete de bere, chiar dacă majoritatea ar
prefera să consume bere, nu whisky?
144. Aveţi o creionare a conceptului preţuri abuzive? Când se
apreciază că o creştere a preţurilor provocată de cerere reprezintă
un preţ abuziv, şi când nu? Răspunsul dumneavoastră depinde de
viteza sau de nivelul creşterii preţurilor? Depinde de tipul de
produs? Atunci când preţurile imobiliare au ,,explodat” în
România în urmă cu 5-7-8 ani (aşa numita ,,bulă speculativă
imobiliară”), de ce nu s-a vorbit despre preţuri abuzive?
145. În ce măsură un angajat al unei CMN este justificat și obligat
din punct de vedere etic să avertizeze în privința unor practici
înșelătoare sau nocive pentru semeni?
146. Comentați afirmația scriitorului francez, politician și
diplomat, François-René de Chateaubriand (n. 4 septembrie 1768
- d. 4 iulie 1848), fondatorul romantismului în literatura
franceză: ,,Există unele specii de adevăruri care dispar odată cu
lumea morală, așa cum există unele rase de animale care pier în
lumea fizică. Nu rămân din ele decât resturi ciudate, bune de
așezat sub sticlă într-un cabinet de istorie intelectuală.”511
511
Renașterea a fost definită ca o transformare a moravurilor, a ideilor și
sentimentelor. Într-o agitație intelectuală, politică și intelectuală, am asistat
la instaurarea unui ideal de cultură rațională, la întărirea preeminenței
liberului examen critic și la elaborarea unui tip de laicizare intelectuală a
400
147. În România (în ultimii ani), numărul de copii daţi spre
adopţie este cu mult inferior decât numărul de copii doriţi pentru
adopţie. Aţi fi de acord ca micuţii disponibili pentru adopţie să
meargă la persoana care oferă mai mulţi bani? Ce consecinţe ar
avea un astfel de sistem?
148. Legislaţia actuală interzice vânzarea de organe umane în
scopul transplantului. În prezent, mulţi semeni mor aşteptând
sosirea unor organe corespunzătoare. Este posibil că ar fi
disponibile mai multe organe, dacă posibililor donatori li s-ar
oferi stimulente financiare. Aţi fi de acord cu o astfel de situaţie?
Ce consecinţe ar avea?
149. De ce valenţele culturale stimulează anumite orientări de
consum? Daţi exemple.
150. În România, în ceea ce privește vestimentația, purtarea
vălului islamic sau a bărbii cu același nume și a altor articole
care servesc la acoperirea capului poate fi reglementată. Pe când
interzicerea ,,string”-ului prea vizibil sau a pantalonilor ,,baggy”
ce lasă prea la vedere lenjeria intimă?
...Analize fără nuanțe, în aceea că nu iau în considerare dimensiunea
,,estetică” a acestor mode vestimentare. Cu siguranță, pentru unele dintre
ele, aspectul religios n-ar trebui neglijat, însă, pentru marea majoritate, ceea
ce este etalat reprezintă o logică a seducției, și vălul se aliază cu rochia cu
fermuar amplu și cu ciorapii gen ,,plasă”. Socialitatea, aceea a ,,lumii vieții”
nu se reduce la un social care s-ar deduce prin simplu raționament, ci se
sprijină pe împărtășirea imaginilor. Stricto sensu, suntem ceea ce afișăm ca
o emblemă de recunoaștere, chiar dacă aceasta îi provoacă sau îi șochează
pe cei care ,,nu sunt” – ombilicul dezgolit într-un mod sexy, circumcizia
religioasă, tatuajul fesier sau piercingul intim. Potrivit zicalei ,,haina îl face
pe om”, dar este la fel de real faptul că ,,înveșmântarea”, fie exterioară, fie
interioară corpului, devine hieroglifă. Potrivit lui M. Weber, ceea ce
caracterizează comunitatea, este ordinea emoționalului, ori emoționalitatea
scapă frecvent constrângerii morale. Corespondență holistică, relație
intuitivă cu semenii și cu natura înconjurătoare, se traduc în faptul de ,,a fi
high”, ,,de a-și face de cap” sau de a ,,avea feeling”. Totuși, imperativul
categoric al moralei stabilite lasă din ce în ce mai mult loc punerii în scenă a
umanității. Este sigur că pe această bază se va construi doctrina morală

modernă. Michel Maffesoli - ,,Revrăjirea lumii”, Colecția Dezbateri
401
micilor libertăți interstițiale în care domină o oarecare formă de ,,imoralism
fericit” – ceea ce reprezintă ordo amoris (M. Scheler), cauză și efect al
multiplelor forme de extaz societal.
151. De ce publicitatea unui brand internaţional trebuie adaptată
la valorile şi normele unei regiuni geografice (ţări)?
152. Cum acţionează nevoia de satisfacere a Eu-lui?
153. De ce se adevereşte zicala sociografică ,,Cine se aseamănă
se adună”?
154. Ce înseamnă pentru dumneavoastră ,,să fi realizat”?
155. Exemplificaţi nevoia de trăire a sentimentului puterii.
156. Ce semnifică ,,o puternică personalitate a unei mărci”? Daţi
exemple.
157. De ce cumpărând un produs aflat la ofertă aveţi impresia că
sunteţi mai inteligent?
158. Sunteți de acord cu: Prelevarea inimii unei persoane care
tocmai a decedat și transplantarea ei în pieptul unei alte
persoane? Congelarea spermei și folosirea ei pentru fecundarea
unui ovul după mai mulți ani? Congelarea de embrioni înainte
de a fi implantați în abdomenul unei femei? Copierea, prin
clonare, a unui animal sau a unui om, pornind de la o celulă
prelevată din trupul său? Prelevarea de țesuturi sau organe de
la un individ, spre a folosi ca piese de schimb ulterior? Ce vă
determină să aveţi aceste opţiuni?
159. De ce CMN care activează în România se opun vehement
creșterii salariului minim pe economie?
160. De ce Legea salarizării unitare nu este adoptată în România,
fiind amânată periodic?
161. La debutul acestui secol, General Electric a livrat aparate de
tip ecograf Indiei, unde, deși ilegal, avortul selectiv al fetușilor
de sex feminin era practicat pe scară largă. Are vreo
responsabilitate General Electric pentru aceasta?
162. Să presupunem că ne aflăm într-un concediu bine-meritat, împreună cu
familia. Întins confortabil pe şezlong, auzim doar ţipătul pescăruşilor şi
zgomotul valurilor... aşa credem, cel puţin, pentru că în realitate,
mesajele vin din toate părţile. La câţiva metri se aude ,,Radio Vacanţa”
şi în timpul pauzelor publicitare, câteva spoturi ne îndeamnă să ne
abonăm la un serviciu de telefonie mobilă sau să ne petrecem seara la
clubul A, pentru că vom câştiga premii, înmânate chiar de starul K. Un
402
panou ,,plantat” în proximitate ne atenţionează că nu avem voie pe
plajă cu automobilul şi animale de companie, să nu depăşim
geamandura, iar focul este interzis. Vrem să ne răcorim şi vedem că
geanta noastră frigorifică poartă o siglă H, identică cu cea a umbrelelor
şi a copertinei terasei de lângă noi. Un aeroplan flutură un banner
publicitar cu brandul B, iar un salvamar cu abdomenul adânc striat are
inscripţionat pe şort marca G. ,,Vă rugăm, puteţi arunca o privire şi la
lucrurile noastre?”, ne adresăm unui cuplu de studenţi - vecini, care
purtau șepci cu marca D - pentru că intrăm în apă, la rugămintea
copiilor. Înaintând spre mare, fixăm o tânără doar în bikini ,,de criză”
(marca E) care atrage privirea bărbaţilor – doar reflex involuntar?,
pentru că avea tatuat în plan vertical, un şarpe pe abdomen. Un matur
ras în cap şi cu fizic de maratonist alerga pe plajă, purtând pe el zeci de
piercinguri. Un stil de viaţă ,,alternativ?” sau ,,extrem?”, ridicăm din
sprâncene... Câţiva puberi fumează cu gesturi detaşate. ,,Nu sunt cumva
modele negative pentru copii mei?”, ne întrebăm. Mai apoi, câţiva
ofertanţi ne indică nămolul marca T şi alţii ne sfătuiesc ,,Părinţi, nu
daţi banii pe prostii/Faceţi poze la copii!”, trăgând după ei o maimuţă
pe nume Cici. Aşadar, suntem înconjuraţi de mesaje – implicite şi
explicite, de natură să ne influenţeze comportamentul.
Care este însă comportamentul ,,normal” care ne face să ,,fim în
rând cu lumea?”
163. (Colectiv de studenţi) Aveţi la dispoziţie trei minute să
enumeraţi, în scris, primele zece mărci notorii, de pretutindeni.
În urma alcătuirii unui clasament final centralizat, se cuvine
dezbătut cum fiecare dintre acestea şi-au creat un prestigiu de-a
lungul timpului, în mintea fiecăruia dintre noi.
164. Atunci când un vecin de apartament îşi dă muzica preferată
(să zicem, manele) la maximum, acest lucru creează externalităţi
pozitive sau negative?
Măsurile luate de oameni impun deseori costuri asupra celorlalţi, costuri pe
care actorii implicaţi nu le iau în considerare, denumite costuri externe sau
externalităţi negative. Oamenii decid ce cale de acţiune vor urma, punând în
balanţă beneficiile marginale previzionate şi costurile marginale
previzionate ale deciziilor pe care le iau. Beneficiile şi costurile altor
persoane nu le vor afecta decizia decât dacă beneficiile şi costurile altora
contează pentru ei. Dacă şoferii ar trebui să plătească nu doar costurile
proprii, ci şi costurile marginale ale congestiei urbane din Capitală, pe care
decizia lor de a merge cu automobilul le-a impus şi celorlalţi, ar şofa mai
403
rar, alegând substitute. Ar merge cu automobilul doar atunci când beneficiul
lor marginal ar fi superior sumei costurilor marginale impuse tuturor
celorlalţi. Dacă tuturor ni s-ar cere să plătim taxe în funcţie de costurile pe
care le impunem semenilor, am putea elimina congestiile urbane. În
societăţile moderne, externalităţile pozitive sau beneficiile suplimentare pot
fi exemplificate astfel: persoanele care au un zâmbet fermecător distribuie
beneficii suplimentare tuturor celor pe care îi întâlnesc; proprietarii de case
care întreţin o ,,grădină botanică” produc beneficii suplimentare vecinilor şi
trecătorilor. Operaţiunile unei firme cu vechime reduc costurile de
tranzacţie, transformându-le în cheltuieli de rutină, dând posibilitatea
tuturor părţilor să obţină beneficii nete mai mari de pe urma schimbului. De
asemenea, atunci când costurile de tranzacţie rezultate din schimb sunt atât
de mari încât depăşesc beneficiile, schimbul nu va mai avea loc, iar
câştigurile potenţiale se vor pierde. Concluzia este următoarea: numărul
schimburilor reciproc avantajoase care au loc în societate sunt limitate de
costurile de tranzacţie.
165. Vizionaţi zilnic câte un post de televiziune, timp de o
săptămână. Alcătuiţi o schemă comparativă privind publicitatea
vizionată. Ce concuzii trageţi?
166. Sunteţi managerul unei firme (de servicii financiare, servicii
private de sănătate sau de telefonie mobilă). Doriţi să
îmbunătăţiţi imaginea şi serviciile adresate clienţilor. Aţi apela la
metoda ,,Sistemul nostru de răspuns la telefon s-a defectat. Vă
vorbeşte un om, cu ce vă pot ajuta?”
167. Prefaceţi-vă că sunteţi un client care are nevoie de ajutor şi
telefonaţi-vă chiar ... dumneavoastră, la firmă. Este posibil să vă
îngroziţi de liniile defensive pe care vi le-aţi construit,
involuntar.
168. În centrul Piteştiului, la un semafor, un bărbat goleşte peste
portieră scrumiera plină cu mucuri de ţigarete, în văzul tuturor
participanţilor la trafic, ştiind totuşi că patrula de Poliție din
proximitate îi va aplica o amendă. Pentru că este avut, le atribuie
banilor o valoare marginală foarte mică, dând o valoare
marginală mai mare timpului, gestului ,,fiţă” şi conjuncturii. Aţi
spune că face mizerie, chiar dacă achită amenda? Sau a cumpărat
dreptul de a folosi bulevardul drept coş de gunoi? (La întrebarea
,,Care este cel mai potrivit loc în care ar trebui aruncate
404
deşeurile?”, răspunsul cel mai frecvent ar putea fi: ,,Nu în
ograda mea!”…)
169. Prin definiţie, oligopolul face referire la competiţia între un
număr redus de actori ai domeniului pieţei. Formează companiile
aeriene un oligopol? Dar cele producătoare de medicamente?
Formează un oligopol patronii benzinăriilor din Piteşti? Care
sunt pericolele care decurg de aici?
170. Este corect din partea marketerilor să încurajeze ,,dragostea
de sine”?
171. Anumite grupuri de protecţie a consumatorilor protestează
împotriva manechinelor subnutrite din reclamele televizate care
incită femeile să prefere să ,,moară de foame”, pentru a le
semăna. Care este opinia dumneavoastră?
172. Ce credeţi despre folosirea imaginilor care sugerează sexul
pentru a vinde produsele? Această tactică este mai utilă în a
vinde bărbaţilor? Sau femeilor?
173. Omenirea traversează o reconsiderare a conceptului de
sănătate, cu referire la obiceiurile alimentare. Presupuneţi că
sunteţi angajatul unei firme care prepară şi livrează hamburgeri,
ce tocmai doreşte lansarea pe piaţă a unui produs destinat
vegetarienilor. Creaţi noul concept strategic de marketing al
lansării acestui produs pe piaţă.
174. Comentaţi afirmaţia ,,Societatea achită preţul său pentru
dezalcolizarea unor semeni!”. Care este poziţia dumneavoastră
de marketer într-un spital?
175. Cele trei elemente care indică o firmă care practică preţuri de
ruinare sunt: (1) sub cost; (2) pentru a-i elimina pe rivali; (3) cu
intenţia de a majora ulterior preţurile, pentru a recupera. Ce
factori ar face ca ultima etapă a procesului să fie dificil de
realizat? În ce condiţii ar fi relativ uşor de realizat?
176. Angajaţii tăi ştiu că, dacă se plimbă prin magazin şi văd un
produs care ,,nu este la locul lui”, este responsabilitatea lor să se
oprească şi să-l pună la loc?
177. Comentaţi următoarele aforisme: ,,Dragostea de bani este
sursa tuturor relelor”; ,,Vinul te înveseleşte, dar banii îţi oferă
răspunsul la toate întrebările”; ,,Cuvintele exprimă concepte,
aşa cum banii exprimă valori”; ,,Banii vorbesc o limbă înţeleasă
405
de toate popoarele”; ,,Este mai important să protejăm mediul
decât să facem bani”; ,,Banii nu au ,,miros”.
178. De ce ţigaretele au devenit rapid acceptate ca mijloc de
schimb în penitenciare, chiar şi pentru cei care nu fumează?
179. Este oare adevărat că acționarul reprezintă întruchiparea
acelui inuman homo economicus, lipsit de orice mândrie, etică și
responsabilitate civică? Este adevărat că el nu are nicio
preocupare pentru virtuțile firmei pe care o deține, cu excepția
acelor responsabilități care l-ar putea face vulnerabil în fața unor
procese costisitoare?
180. În ,,Avuţia Naţiunilor”, Adam Smith arăta faptul că mulţi
oameni confundă banii cu averea. Este vorba despre o confuzie?
181. Cris-Tim lansează Gostat – gama de produse din carne ce readuce pe
mesele românilor savoarea celor mai apreciate preparate din carne de
pe piaţa românească din anii ’70-’80. Reţetele autentice din trecut,
reinventate acum, împreună cu aportul oferit de mijloacele tehnice şi
competenţele din prezent pot face din produsele Gostat un etalon al
gustului autentic românesc, se arată într-un comunicat al companiei. În
noua gamă, se regăsesc cele mai apreciate produse din perioada în care
magazinele Gostat reprezentau etalonul în domeniul preparatelor din
carne – Salam Gostat, Salam de vară uscat, Parizer, Salam Victoria,
crenvurști polonezi. Întoarcerea melancolică spre sfârşitul anilor ’70
este o experienţă completă dată de gustul autentic şi de campania de
comunicare a produselor Gostat. Primele Gostat s-au lansat pe piaţă în
luna aprilie 2016, iar până în luna iunie toată gama va fi disponibilă atât
în reţelele de supermarketuri cât şi în micile magazine.
Sursa: Cris-Tim lansează gama Gostat, 23 mai 2016, http://agroteca.ro/cris-

tim-lanseaza-gama-gostat/
406
Pentru ce să faci reclamă costisitoare unui produs absent?
Publicitatea subliminală este interzisă în majoritatea statelor
membre UE. Activitatea subliminală este activată cu
metodologia denumită ,,priming” (,,amorsare”). Fiinţa umană
utilizează mecanismul social pentru a produce o judecată: ,,Dacă
e lume, înseamnă că e ceva bun...”. În România antedecembristă,
la uriaşele cozi la alimente, circula întrebarea ,,Ce se dă aici?”
Era suficient ca nişte oameni să se afle în faţa unui magazin, ca
imediat să se creeze o coadă naturală. Deasemenea, oamenii cred
că după o perioadă de aşteptare intensă, vor fi răsplătiţi pentru
răbdarea lor cu ceva ,,bun”. După săptămâni bune de publicitate
televizată naţional, deosebit de intensă, produsele marca Gostat
lipsesc din magazinele piteştene, la debut de iunie. Reprezintă
aceasta o tehnică de persuasiune lipsită de etică?512
182. Puteţi încerca calitatea serviciului prestat de firma
dumneavoastră, transformându-vă o singură zi în client.
Telefonaţi la firma dumneavoastră, ca şi cum aţi fi un client
oarecare, şi puneţi-i câteva întrebări angajatului care răspunde la
telefon. Păşiţi în magazinele dumneavoastră şi încercaţi să vă
cumpăraţi un produs; daţi apoi un telefon pretinzând schimbarea
produsului cu un altul, ca să observaţi cum angajaţii responsabili
pentru aceasta gestionează evenimentul. Care este timbrul vocii
lor şi mesajul de ansamblu creat? Verificaţi indicele de surîs al
angajaţilor dumneavoastră. Este posibil să fiţi dezamăgiţi…
183. Caracterizați următorul citat: ,,Cineva trece pe lângă grădina
altcuiva și, după ce admiră încântătoarele fructe, cade într-o
nestăvilită dorință căreia însă, deși adâncă, nu-i consimte într-o
asemenea măsură încât să-și însușească ceva prin furt sau jaf, în
ciuda faptului că mintea, din cauza plăcerii de a vedea hrană, i
s-a încins de mare poftă. Acolo însă unde e dorință, se află fără
nici o îndoială și voință. Și astfel, dorește fructele fără a se îndoi
că e mare plăcere să le mănânci; însăși natura slăbiciunii sale îl
împinge să dorească ceea ce nu are voie să ia fără știrea
512
,,Quidquid exspectatum est diu, levius accedit”. ,,Ceea ce se petrece după
o lungă aşteptare este mai uşor de suportat”. Seneca, Lucius Annaeus (4
î.d.Hr. – 65 d.Hr.), filosof şi dramaturg roman, 78, 29
407
stăpânului său sau fără voia acestuia. Își stăvilește însă dorința,
dar n-o stinge; dar pentru că nu este tîrît în consimțire, nu cade
în păcat. Totuși, la ce folosesc toate acestea? Pentru ca în cele
din urmă, în asemenea situații să apară clar voința însăși, sau
dorința – ce nu trebuie numită nicidecum păcat – sau,
consimțirea însăși, după cum am spus.”513
184. Folosind raţionamente proprii, determinaţi factorii – cheie ai
succesului în următoarele ramuri de activitate: fast–food,
medicamente, organizaţii de caritate care ajută copiii străzii,
companii de turism, saloane de înfrumuseţare, săli de fitness.
185. Analizaţi o piaţă care vă este cunoscută şi evaluaţi una din
firmele de top, sub aspectul orientării ei spre nevoile şi gusturile
clienţilor. În ce mod ar putea firma selectată să-şi îmbunătăţească
performanţa?
186. Cât timp veţi petrece astăzi pentru a crea un client? Cum?
187. De ce reuşeşte OPEC, de atât de mult timp, să majoreze
preţul mondial al petrolului? Un răspuns posibil ar fi acela
întemeiat pe conceptul de cost marginal al producerii şi vânzării
petrolului. Costul extragerii petrolului dintr-un perimetru poate fi
extrem de scăzut, aproape de neglijabil. Însă costul marginal
relevant este costul extragerii şi vânzării.
188. De ce magazinele precizează în reclamele lor: ,,În limita
stocului disponibil”?
189. Clienţii noştrii ne părăsesc în număr tot mai mare. Ce politici
ar trebui implementate pentru a mări satisfacţia şi retenţia
acestora?
190. De ce o CMN, cu fabrici identice în trei ţări diferite, plăteşte
salarii diferite lucrătorilor din cele trei ţări, deşi competenţele lor
sunt aceleaşi? Vi se pare o situaţie nedreaptă? De ce ar putea
protesta lucrătorii plătiţi mai bine?
191. De ce creditorii nu îşi fac griji atunci când acordă
împrumuturi instituţiilor care controlează mijloacele de
rambursare?
513
Pierre Abélard - ,,Etica”, Editura Paideia, Colecția cărților de seamă,
Seria ediții definitive, ISBN 973-9131-05-0, pag. 17, Caput III, ,,Quid sit
animi vitium et quid proprie dicatur peccatum?”
408
192. În condițiile presiunii continue ale competiției pe piață, mai
pot, oare, modelele de comportament moral să fie atrăgătoare
pentru cineva care deține o anumită funcție într-o firmă
multinațională? Care sunt mizele și limitele? Justificați răspunsul
dumneavoastră pentru România și pentru diferite țări din Europa
Occidentală, dând câteva exemple în acest sens.
193. De ce investitorii privați nu ar trebui să fie indiferenți față de
soarta națiunilor sărace?
194. Există oameni săraci care subzistă în societăți înstărite.
Asemenea majorității celor care habitează în țări sărace, săracii
care trăiesc în sânul abundenței, nu participă efectiv la economia
de piață, trăind adesea din ajutoare și supraviețuind de pe o zi pe
alta, uneori în condiții degradante, în afara oricărui respect față
de demnitatea umană. Pot, însă, sta lucrurile și altfel? Sunt, oare,
cei săraci îndreptățiți să spere la o îmbunătățire a vieții într-o
economie de piață? Cum poate fi realizat un asemenea deziderat?
195. Este capitalismul moral mai mult decât o himeră, o țintă cu
șanse reale de atins în economiile emergente?
196. Să luăm cazul unui jucător de poker. Convins că nu trebuie
să trișeze, el vede în această regulă o axiomă fundamentală. Dar
fiul său se îmbolnăvește grav și banii necesari operației de
urgență îi lipsesc. A salva viața fiului său este, de asemenea,
datoria sa fundamentală. Cert este că el va trebui să aleagă între
cele două principii, care intră în conflict. De fapt, majoritatea
problemelor de conștiință se nasc dintr-un conflict între regulile
etice. Care este opinia dumneavoastră?
197. Nu presupune, cumva, capitalismul moral costuri pe care
piețele mici aflate în tranziție, precum economia românească, cea
bulgărească ș.a., nu pot ori nu sunt dispuse să le plătească?
198. Considerați că muncitoarele epuizate, copiii sclavi și
angajații înfometați, soldații care mor în lupte civile și cobaii
umani ar trebui să fie recunoscători angajatorilor și investorilor
pentru actualul ajutor pentru dezvoltare?
199. Care este nivelul de performanță al mediului românesc de
afaceri în domeniul eticii și responsabilității sociale?
200. Putem găsi în cultura noastră și în tradițiile antreprenoriale
antebelice, valori și modele demne de a putea fi utilizate drept
409
premise în construirea unui mediu de afaceri moral și responsabil
social?
201. Ce valori și modele sunt mai relevante ca repere, cele
tradiționale, sau cele la care se raportează CMN care operează pe
piețele globale?
202. Următorul produs alimentar este propus cumpărătorilor din
Piteşti, România. După o succintă vizualizare a etichetei -
instrument de comunicare comercială– expuneţi impresiile dvs.
Există limite? Care sunt acestea? Care sunt soluţiile?
Sursa: foto din arhiva personală, Piteşti, mai 2016

203. Poate o companie petrolieră să crească preţul carburanţilor
săi pentru a acoperi pagubele ocazionate de catastrofa unei mari
deversări de petrol, de care se face responsabilă? (de pildă, vezi
situaţia ExxonMobil)
204. Caracterizați următoarea paremie: ,,Avuția guvernelor este
una parazitară. Ea este obținută prin impozitarea avuției create
410
de capitalul privat. Mai mult, atunci când guvernele intră pe
piață, dorind să creeze ele însele bogăție, legile de fier ale
birocrației își spun cuvântul, astfel încât arareori aceste
inițiative se dovedesc profitabile.”
205. Interpretați vechiul dicton: ,,Noblesse oblige.”514
206. Sunteți de acord cu afirmația ,,Banul, zeu disprețuitor?”
Interesul proprietarilor și al investitorilor unei firme de a obține profit
reprezintă o provocare actuală. Astfel, se poate ajunge cu ușurință la situații
în care banii să fie de-a dreptul venerați, îndemnând la erezie, determinând
oamenii să își întoarcă fața de la cele sfinte. Uneori ne vindem sufletul
pentru a obține puterea și libertatea făgăduite de bani. Acest lucru reflectă o
realitate a societății de consum de azi, în care sacrificăm caracterul,
preamărind dorințele. Banii ne dau puterea să facem ceea ce dorim.
Oamenii se străduie să îi capete; râvnesc să-i obțină; uneori, ucid pentru a-i
obține. Banii ne conferă o putere discreționară, ajutându-ne să ne folosim de
semeni și de nevoile lor. Sufletul omului nu este un administrator de
nădejde al puterii. Omul vrea să fie superior; vrea să îi umilească pe ceilalți;
vrea să fie văzut, remarcat și urmat; înlăturarea autorității parentale e
înrădăcinată în sufletul fiecărui om. Banii pot fi considerați cu ușurință o
măsură a succesului, a recunoașterii personale, precum și dovada unei vieți
prospere. Banii pot fi confundați cu superioritatea spirituală ori cu o
binecuvântare detă de zeul bunăstării materiale. Banii suprasimplifică. Ei
lasă pe dinafară multe valori ce nu pot fi reduse la un preț simplu stabilit în
urma calculului profitului și a pierderilor unei firme. Aceste valori neglijate
sunt de multe ori costuri suportate de cei din afara firmelor, cum ar fi de
pildă, impactul asupra mediului sau asupra comunităților, atunci când își
delocalizează producția. În plus, banii neglijează sentimente precum
514
(fr.) ,,Noblețea obligă” – Veche expresie; titlul nobiliar trebuie să fie
însoțit de îndatorirea de a-l onora prin fapte. Ulterior, sensul a devenit mai
larg - noblețea de spirit sau de caracter obligă la comportări adecvate.
Persoana cu astfel de statut să își îndeplinească responsabilitățile sociale, în
special în roluri de conducere. Oxford English Dictionary atribuie expresiei
,,un comportament onorabil, privilegiu care atrage după sine
responsabilitatea.” În lucrarea ,,Le Lys dans la Vallée” din 1836, Honoré de
Balzac recomandă anumite standarde de comportament pentru un tânăr,
concluzionând: ,,Tot ceea ce tocmai v-am spus pot fi rezumate printr-un
cuvânt vechi: noblesse oblige!” Expresia este folosită ca motto pentru
Societatea Națională de Onoare (http://www.nhs.us/): scopul său este de a
transmite ,,îndeplinirea obligațiilor lor, prin slujirea celorlalți.”
411
dragostea și onoarea, respectul față de muncă și înțelepciunea sau
senescența. În fine, banii denaturează timpul. Prețuim cel mai mult banii în
prezent; îi vrem acum, nu la anul. Chiar am fi dispuși să plătim dobândă în
timp pentru a-i obține azi, deci îi prețuim mai puțin în perspectivă. În
termeni economici, valoarea unui bun este direct proporțională cu
accesibilitatea lui în timp: cu cât îl obținem mai repede, cu atât valoarea lui
economică este mai mare. Așadar, consumul de azi e mult mai important
decât nevoile de mâine.515
207. De ce stereotipurile culturale reprezintă un pericol? Daţi
exemple.
208. Auzim frecvent afirmația ,,Oamenii nu au nicio milă!” Este
aceasta reală?
209. Tehnologiile medicale avansate permit medicilor să
mențină în viață mulți pacienți care, în urmă cu un deceniu sau
două, ar fi decedat pentru că nu existau metode de a amâna
moartea. Sunt medicii obligați să facă întotdeauna tot ceea ce
este cu putință pentru a salva viața unui pacient? Trebuie să facă
eforturi substanțiale pentru a mai adăuga câteva săptămâni, zile
sau ore la viața unui om în fază terminală?516 Trebuie
întotdeauna concepute tratamente pentru copiii care s-au născut
atât de bolnavi încât scurta lor viață va fi doar marcată doar de o
suferință continuă?
210. Ce legătură are fericirea cu etica? Cum să trăim fericiți? Ce
stil de viață trebuie adoptat? (Aristotel, în ,,Etica nicomahică”,
încearcă să înțeleagă pe ce se bazează fericirea umană și ce
virtuți contribuie cel mai eficient la aceasta).
211. Enumeraţi trei moduri în care cultura influenţează
comportamentul în afaceri.
212. Descrieţi problemele recurente în negocierile internaţionale
de afaceri.
515
Susan H. Gebelein, David G. Lee, Elaine B. Sloan, The Executive
Handbook, Minneapolis: Personnel Decisions International, 1998; Bernard
Lietaer, The Future of Money, London: Century, 2001, apud Stephen B.
516
,,Homo res sacra homini”. Omul este un lucru sfânt pentru om”
412
213. Se apreciază faptul că ,,egoismul psihologic” este atașat
unui comportament motivat. Iată un caz: un subaltern ,,face
curte” soției șefului său, deși este conștient să creadă că
atingerea acestui scop poate avea consecințe nefaste precum
sinuciderea șefului, ruinarea firmei (și a existenței a altor zeci de
suflete), îndepărtarea de copiii ambelor familii, înlăturarea
prietenilor ș.a. Același om își donează peste puțin timp, un
rinichi copilului său natural, aflat în nevoie. Este de condamnat?
214. De ce este competenţa lingvistică importantă pentru
negociatorii internaţionali?
215. Descrieţi trei diferenţe culturale legate de comportamentul
nonverbal şi explicaţi de ce acestea pot cauza probleme în
negocierile internaţionale de afaceri.
216. De ce timpul este un factor important în negocieri?
217. Care sunt diferenţele între modul de abordare a negocierilor
de către un manager japonez şi unul american?
218. Care sunt cele mai importante criterii pentru selectarea
membrilor echipei de negociatori? Daţi exemple.
219. Ce programe de formare sunt importante în negocierile
internaţionale de afaceri?
220. Masacre inimaginabile au fost efectuate în numele creării
,,unui nou tip de om” – totalitarismul nazist dorea dominația
rasei ariene asupra raselor considerate inferioare, soldat cu
asasinarea a șase milioane de evrei. Care este opinia
dumneavoastră?
221. Enunţaţi trei aspecte preliminare negocierilor care pot fi
soluţionate înainte de începerea negocierilor propriu-zise, şi prin
ce metode.
222. Dezbateţi subiectul ,,Speța interzicerii clonării umane
reproductive versus clonare terapeutică.”
223. De ce este greu să obţinem un feedback negativ de la
partenerii străini? Daţi exemple.
224. Care este poziția dumneavoastră privind eutanasierea
pacienților incurabili?
225. De ce nu ar trebui să vă enervaţi dacă aţi fi în Mexic sau
Japonia?
413
226. De ce întrebările reprezintă cea mai eficientă tehnică de
persuasiune?
227. Deși buna credință poate fi un standard relativ în negocierea
contractelor sau în rezolvarea conflictelor, implicarea cu bună
credință în negocieri va duce cu siguranță la stabilirea unor
relații bazate pe reciprocitate, precum și la conștientizarea
faptului că acordurile dintre angajatori și angajați trebuie să
aducă beneficii tuturor părților implicate. Negocierile de bună
credință nu înseamnă maximizarea exclusivă a propriilor interese
prin forță și intimidare. Din momentul în care devine cetățean
adult, apt de muncă, orice persoană are dreptul să muncească;
atâta vreme cât corespund cerințelor postului, persoanele cu
abilități similare trebuie tratate nediferențiat. În consecință, este
dezirabil să evităm practicile de discriminare, garantând un
tratament și șanse egale, indiferent de sex, vârstă, etnie ori
religie. De ce atunci discriminarea este atât de frecventă?
228. Există, în zilele noastre, maladii extrem de rare care
necesită tratamente foarte costisitoare. De pildă, pentru a
menține în viață un copil afectat de o asemenea boală, trebuie
cheltuiți anual un milion de euro. Cu aceeași sumă, teoretic, pot
fi vindecați complet, mii de alți copii afectați de maladii la fel de
grave, dar mai răspândite. Ce ar trebui făcut?
,,An ignoras eos etiam, qui morituris auxilium salutare denegarint,
quod contra mores id ipsum fecerint, solere puniri?”. ,,Oare nu ştii că
până şi acelora care refuză să sară în ajutorul unor muribunzi le este dat
să fie pedepsiţi întrucât prin chiar acest fapt încalcă datinile?”,
Apuleius, Lucius (125 d.Hr. – 170 d.Hr.), Metamorphoses, 7, 27
414
Repere bibliografice
 Lucrări, periodice
 Pierre Abélard - ,,Etica”, Editura Paideia, Colecția cărților de
seamă, Seria ediții definitive, ISBN 973-9131-05-0
 Academia Română şi Centrul Român de Economie Comparată şi
Consens - ,,Laureaţii Nobel în Economie. Discursuri de recepţie”,
volumul I, Editura Expert, București, 2001, Ragnar Anton Kittil
Frisch - ,,De la teorie utopică la aplicații practice: cazul
econometriei”
volumul I, Editura Expert, București, 2001, Friedrich August von
Hayek - ,,Pretenția de cunoaștere”
volumul I, Editura Expert, București, 2001, Paul A. Samuelson -
,,Principiile maximului în economia analitică”
volumul II, Editura Expert, București, 2006, Tjalling Charles
Koopmans - ,,Concepte de optimalitate și aplicațiile lor”
volumul II, Editura Expert, București, 2006, Herbert A. Simon -
,,Procesul decizional în organizațiile economice”
 Peter A. Andersen - ,,Limbajul trupului”, Editura Teora, Bucureşti,
2009
 George A. Akerlof - ,,Cartea de poveşti a unui economist. Eseuri
despre consecinţele noilor ipoteze în teoria economică”, Editura
Publica, Bucureşti, 2009
 George A. Akerlof, Robert J. Shiller - ,,Spirite animale. Despre
felul în care psihologia umană influențează economia și ce
415
înseamnă asta pentru capitalismul global”, Editura Publica,
București, 2010
 Dan Ariely - ,,Irațional în mod previzibil: forțele ascunse care ne
influențează deciziile”, Editura Publica, București, 2010
 Brigitte Arms - ,,Marketingul local”, Editura ALL, București, 2008
 Zygmunt Bauman - ,,Globalizarea şi efectele ei sociale”, Editura
Antet, Filipeştii de Târg, Prahova, 2003
 Angelica Băcescu – Cărbunaru, Marius Băcescu - ,,Dicționar de
macroeconomie”, Editura C. H. Beck, Colecția Oeconomica,
București, 2008
 Gary S. Becker - ,,Comportamentul uman. O abordare
economică”, Editura ALL, București, 1994
 Carol Benett - ,,Dicționar de asigurări”, ediția a-II-a, Editura
UNSICAR, București, 2009
 Ruth Berry - ,,Întâlnirea cu visele. Cum să-ţi înţelegi visele şi să le
foloseşti pentru dezvoltarea personală”, Editura Trei, Bucureşti,
2011
 Daniel Biró (coordonator) - ,,Relațiile internaționale
contemporane. Teme centrale în politica mondială”, Editura
Polirom, Iași, 2013
 Dragoș Bîru - ,,Etica în afaceri. Structuri conceptuale și aplicații”,
Editura ASE, București, 2014, Colecția Cogito
 Cătălina Bonciu - ,,Instrumente manageriale psihosociologice”,
Editura All Beck, Management&Marketing, București, 2000
 Aurica Brişcaru - ,,Globalizare etică. Responsabilitate socială
corporativă”, Editura Institutul European, Iaşi, 2012
 James Canton - ,,Provocările viitorului. Principalele tendinţe care
vor reconfigura lumea în următorii 5, 10, 20 de ani”, Editura
Polirom, Iaşi, 2010
 Dale Carnegie - ,,Cum să te bucuri de viață și de slujbă”, Editura
Curtea Veche Publishing, București, 2013
 Laurent Carroué, Didier Collet - ,,La mondialisation
contemporaine. Rapports de force et enjeux”, Éditions Bréal, Paris,
2013
 Ha-Joon Chang - ,,Economia. Ghidul utilizatorilor”, Editura
416
 Ha – Joon Chang - ,,Samaritenii cei răi. Mitul liberului schimb și
istoria secretă a capitalismului”, Editura Polirom, Iași, 2012
 Robert B. Cialdini - ,,Psihologia persuasiunii. Totul despre
influențare”, Editura Business Tech International, București, 2008
 Giulietto Chiesa (coordonator) - ,,Zero. De ce versiunea oficială
despre atacul de la 11 septembrie este un fals”, Editura Litera
International, Bucureşti, 2008
 Yan Claeyssen, Anthony Deydier, Yves Riquet - ,,Marketingul
direct multicanal. Prospectarea, fidelizarea şi recâştigarea
clientului”, Editura Polirom, Iaşi, 2009
 Elena Crăcea - ,,Dicționar de neologisme”, Editura Steaua
Nordului, Constanța, 2010
 Anca Francisca Cruceru - ,,Marketing. Strategii concurenţiale”,
Editura Universitară, Bucureşti, 2006
 Tory Czartowski - ,,500 Cele mai importante mărci ale lumii, de la
Adidas la Zippo”, Editura Paralela 45, Piteşti, 2007
 Des Dearlove, Stuart Crainer - ,,Guru în business. Cei mai
importanți 54 de gânditori în management”, Editura Meteor
Business, București, 2008
 Emilian M. Dobrescu, Valeriu Ioan-Franc - ,,Afacerile. Mică
enciclopedie”, Editura Expert, București, 1997
 Bill Donaldson - ,,Managementul vânzărilor”, Editura Codecs,
București, 2001
 Șerban Dragomirescu, Radu Săgeată - ,,Statele lumii
contemporane”, Editura Corint, București, 2011
 Roger–Pol Droit - ,,Etica pe înțelesul tuturor”, Editura Cartier,
Chișinău, Editura Codex 2000, București, 2009
 Peter Drucker - ,,Despre decizie şi eficacitate”, Editura Meteor
Press, Bucureşti, 2007
 Peter Drucker - ,,Despre profesia de manager”, Editura Meteor
Press, București, 2007
 Florin Druță - ,,Motivația economică. Dimensiuni psihologice și
manageriale”, Editura Economică, București, 1999
 James F. Dunnigan - ,,O nouă ameninţare mondială. Cyber-
terorismul”, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2010
417
 Claude – Danièle Échaudemaison (coordonator) - ,,Dicționar de
Economie și Științe Sociale”, Editura Niculescu, București, 2012
 Radu Emilian (coordonator), Olimpia State, Gabriela Țigu,
Claudia Țuclea - ,,Conducerea resurselor umane”, Editura Expert,
București, 1999
 Larry C. Farrell - ,,Cum să devii antreprenor. Dezvoltă-ți propria
afacere!”, Colecția Capital, Editura Curtea Veche, București, 2011
 Peter Fisk - ,,Geniu în marketing”, Editura Meteor Press,
București, 2008
 Constantin Florescu, Petre Mâlcomete, Nicolae Al. Pop
(coordonatori) - ,,Marketing. Dicționar Explicativ”, Editura
Economică, București, 2003
 Thomas L. Friedman, Michael Mandelbaum - ,,Ce am fost. Cum au
pierdut Statele Unite supremaţia în lumea pe care au inventat-o şi
cum o pot redobândi”, Editura Polirom, Iaşi, 2012
 Paul R. Gamble, Alan Tapp, Anthony Marsella, Merlin Stone -
,,Revoluţia în marketing. O abordare radicală pentru o afacere de
succes”, Editura Polirom, Iaşi, 2008
 Robert H. Gass, John S. Seiter - ,,Manual de persuasiune”, Editura
 Sorina Gârboveanu, Daniela Popescu - ,,Negocierea și organizarea
afacerilor”, Editura Universitaria Craiova, 2001
 Robert Gilpin - ,,Economia mondială în secolul XXI. Provocarea
capitalismului global”, Editura Polirom, Iaşi, 2004
 Michael E. Gordon - ,,Antreprenoriatul”, Colecția Capital, Editura
Curtea Veche Publishing, București, 2012
 Matt Haig - ,,Mari eşecuri ale unor branduri renumite. Adevărul
despre cele mai faimoase 100 greşeli de branding din toate
timpurile”, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2008
 Gary Hamel, Bill Breen - ,,Viitorul managementului”, Editura
Publica, București, 2010
 H. James Harrington, James S. Harrington - ,,Management total în
firma secolului 21”, Editura Teora, București, 2000
 Denny Hatch, Don Jackson - ,,2239 de secrete testate pentru un
marketing direct de succes”, Editura Brandbuilders, București,
2007
418
 Paul Heyne, Peter Boettke, David Prychitko - ,,Modul de gândire
economic”, Editura Bizzkit, București, 2011
 Dan Hill - ,,Emotionomics. Cum să câștigi inimile și mințile
oamenilor”, Editura Publica, București, 2010
 Paul Hirst, Grahame Thompson - ,,Globalizarea sub semnul
întrebării. Economia internaţională şi posibilităţi de guvernare”,
Editura Trei, Bucureşti, 2002
 Adam Horowitz și redactorii publicației Business 2.0 - ,,Gafe
epocale din istoria afacerilor”, Editura Codecs, București, 2005
 IEFS - International Scientific and Practical Conference
,,Economic Growth in Conditions of Internalization”, V – th
edition, volume II, Chișinău, 2010, articolul ,,Consumatorii lumii
exclamă: ,,Vrem responsabilitate socială, politici publice și etică
corporativă!”, autori Flaviu Meghișan, Luigi Popescu, Alina Din
 Irina-Eugenia Iamandi, Radu Filip - ,,Etică și responsabilitate
socială corporativă în afacerile internaționale”, Editura
Economică, București, 2008
 Ron Jenson - ,,Piramida succesului: organizații de succes prin
oameni de succes”, Editura Codecs, București, 2004
 Claude Jessua, Christian Labrousse, Daniel Vitry, Damien
Gaumont - ,,Dicționar de Științe Economice”, Editura Arc,
București, 2006
 Rosabeth Moss Kanter - ,,Frontierele managementului”, A
Harvard Business Review Book, Editura Meteor Press, București,
2007
 Parag Khanna - ,,Lumea a doua. Imperii şi influenţă în noua
ordine globală”, Editura Polirom, Iaşi, 2008
 Philip Kotler - ,,Kotler despre marketing. Cum să creăm, cum să
câștigăm și cum să dominăm piețele”, Editura Brandbuilders,
București, 2003
 Philip Kotler, Hermawan Kartajaya, Iwan Setiawan - ,,Marketing
3.0. De la produs la consumator şi la spiritul uman”, Editura
Publica Bucureşti, 2010
 Philip Kotler, Gary Armstrong - ,,Principiile marketingului”,
Ediția a-III-a, Editura Teora, București, 2004
419
 Paul Krugman - ,,Opriți această depresiune-acum!”, Editura
 Ken Langdon - ,,Cele mai reușite 100 de idei pentru afaceri”,
Editura Meteor Press, București, 2006
 Jay Conrad Levinson - ,,Guerrilla Marketing Excellence. 50 de
reguli de aur pentru succesul micilor întreprinzători.”, Editura
Business Tech International Press, București, 1996
 Steven D. Levitt, Stephen J. Dubner - ,,Super Freakonomics.
Răcirea globală, patriotismul prostituatelor şi motivele pentru
care teroriştii – kamikaze ar trebui să-şi facă asigurare de viaţă”,
Editura Publica, Bucureşti, 2010
 Martin Lindstrom - ,,Buyology”, Editura Publica, Bucureşti, 2011
 Michel Maffesoli - ,,Revrăjirea lumii”, Colecția Dezbateri
Contemporane, Editura Institutul European, Iași, 2008
 Cristina Martίn - ,,Clubul Bilderberg. Stăpânii lumii”, Editura
Litera Internaţional, Bucureşti, 2007
 John C. Maxwell - ,,Leadership de aur. Lecții învățate într-o viață
de lider”, Editura Amaltea, București, 2010
 John C. Maxwell - ,,Lider la 360°. Dezvoltă-ți puterea de influență
oriunde te-ai afla în cadrul organizației”, Editura Amaltea,
București, 2009
 Malcolm McDonald - ,,Marketing strategic”, Editura Codecs,
București, 1998
 Flaviu Meghișan - ,,Consumatorul. De la teorie la practică”,
Editura Universitaria, Craiova, 2010
 Flaviu Meghișan - ,,Strategii concurențiale de marketing”, Editura
Universitaria, Craiova, 2007
 Gheorghe Mencinicopschi - ,,Noua ordine alimentară. Și noi ce
mai mâncăm?”, volumul I, Editura Coreus Publishing, București,
2010
 Samuel Mercier - ,,Lʼéthique dans les entreprises”, Troisième
Edition, Collection Repères, Éditions La Découverte, Paris, 2014
 Gerald A. Michaelson, Steven W. Michaelson - ,,Sun Tzu. Strategii
de marketing. 12 principii esențiale pentru câștigarea bătăliei de
atragere a clienților”, Editura Brandbuilders, București, 2007
420
 Narcis Eduard Mitu, Roxana Maria Nanu - ,,Etică şi negociere în
afaceri”, Editura Sitech, Craiova, 2010
 Leonard Mlodinow - ,,Subliminal. Cum ne determină inconștientul
comportamentul”, Editura Humanitas, București, 2013
 Marcel Moldoveanu - ,,Mersul lumii la cumpăna dintre milenii”,
Academia Română și Centrul Român de Economie Comparată și
Consens, București, 2003
 Dominique Mouton, Gaudérique Paris - ,,Practica
merchandisingului”, Editura Polirom, Iaşi, 2009
 Eugen Munteanu, Lucia-Gabriela Munteanu - ,,Aeterna Latinas.
Mică enciclopedie a gândirii europene în expresie latină”, Ediţia
a-II-a, Editura Litera, Chişinău, 2003
 Laura Mureșan - ,,Etică și responsabilitate socială în marketing.
Aspecte economice și juridice”, Editura C. H. Beck, Colecția
Oeconomica, București, 2010
 Michael Newman - ,,Salturi creative. 10 lecţii de advertising
eficient inspirate de Saatchi&Saatchi”, Editura Brandbuilders
Grup, 2006
 Radu Ogarcă - ,,Studiu privind identificarea și influențarea
determinanților eticii deciziilor în cadrul întreprinderilor mici și
mijlocii din Regiunea Oltenia”, Editura Universitaria, Craiova,
2013
 Michael Palmer - ,,A cincea fiolă”, Editura Litera Internațional,
Bucureşti, 2008
 John Perkins - ,,Confesiunile unui asasin economic”, Editura
Litera, 2010
 Jeffrey Pfeffer - ,,Puterea. De ce unii reușesc să o obțină, iar alții
nu”, Editura Polirom, Iași, 2011
 B. Joseph Pine II, James H. Gilmore - ,,Economia Experienței.
Orice afacere e o scenă și tot ceea ce faci e un spectacol”, Editura
 Gheorghe Pîrvu (coordonator) - ,,Economie. Manual universitar”,
Editura Universitaria, Craiova, 2001
 POSDRU/92/3.1/S/62002, ,,Stimularea spiritului antreprenorial și
a mediului de afaceri prin îmbunătățirea performanțelor
întreprinderilor și dezvoltarea competențelor manageriale și
421
antreprenoriale”, Curs ,,Etica în Afacerile Internaționale”,
material realizat de IFI, iunie 2013
 Coimbatore Krishnarao Prahalad - ,,Comoara de la baza
piramidei. Eradicarea sărăciei prin profit”, Editura Publica,
Bucureşti, 2009
 Revista ,,Capital”, nr. 14 (1020), 8-14 aprilie 2013
 Revista Culturism & Fitness, nr. 6 (239), 2015, Editura Redis Co,
Buftea, articolul ,,Mari culturiști decedați merită prețul suprem?”,
autor Alexandru Bolborici, după t-nation.com
 Revista ,,Management &Marketing”, anul I, nr. 1, Primăvara 2006,
articolul ,,Peter F. Drucker - ,,Rugul aprins” al managementului
modern”, autor prof. univ. dr. Ioan Mihuț
 Revista ,,Management & Marketing, anul I, nr.2, vara 2006,
articolul ,,Misiunea şi responsabilitatea socială”, autor prof. univ.
dr. Gh. Gh. Ionescu
 Revista ,,Management &Marketing”, anul II, nr. 1 (5)/2007,
Primăvara, articolul ,,Abordarea antreprenorială în marketing”,
autor prof. univ. dr. Florin Foltean
 Revista ,,Marketing – Management. Studii – cercetări –
consulting”, Asociația Română de Marketing AROMAR, anul
XIV, vol. 4/2004 (82), articolul ,,Mediul de afaceri al firmei”,
autor lect. univ. dr. Felicia Cornelia Macarie
consulting.”, Asociația Română de Marketing AROMAR, anul
XII, vol. 4-5/2003 (76-77), articolul ,,Adaptabilitatea – cerință
esențială a întreprinderii moderne”, autori Vasile Dan, Ruxanda
Isaic – Maniu, Mariana Vania
consulting.”, Asociația Română de Marketing AROMAR, anul
XIV, vol. 1-2/2004 (79-80), articolul ,,De ce consumatorul român
preferă produse străine?”, autor dr. Mihai Papuc
consulting”, Asociația Română de Marketing AROMAR, anul
XIX, vol. 1-2/2009 (109-110), articolul ,,Valori și norme morale în
afaceri – instrumente manageriale în economia viitorului (I)”,
autor lect. univ. drd. Laurenția Georgeta Avram
422
 Marketing – Management (studii, cercetări, consulting), Asociaţia
Română de Marketing (AROMAR), anul XII, vol. 1-2 /2002 (67-
68) - articolul ,,Marketing – o abordare sociologică”, autor
Nicolae Grosu
 Al Ries, Jack Trout - ,,Marketingul ca război”, Editura Antet,
Oradea, 1997
 George Ritzer - ,,Globalizarea nimicului. Cultura consumului şi
paradoxurile abundenţei”, Editura Humanitas, Bucureşti, 2010
 Paul Roberts - ,,Sfârșitul petrolului. În pragul unui dezastru”,
Editura Litera Internațional, București, 2008
 Paul Robinson - ,,Dicționar de securitate internațională”, Editura
CA Publishing, Cluj-Napoca, 2010
 Jacques Séguéla - ,,Un fiu al publicității”, Editura Publica,
București, 2008
 Peter Singer (editor) - ,,Tratat de etică”, Blackwell, Editura
 Michael Solomon, Elisabeth Tissier – Desbordes, Benoît
Heilbrunn - ,,Comportement du consommateur”, 6e édition,
Pearson Education Inc./Prentice Hall, 2005
 George Soros - ,,Despre globalizare”, Editura Polirom, Iași, 2002
 Joseph E. Stiglitz - ,,Mecanismele globalizării”, Editura Polirom,
Iaşi, 2008
 Joseph E. Stiglitz - ,,Globalizarea. Speranţe şi deziluzii”, Editura
Economică, Bucureşti, 2003
 Joseph E. Stiglitz - ,,În cădere liberă. America, piaţa liberă şi
prăbuşirea economiei mondiale”, Editura Publica, Bucureşti, 2010
 Alvin Toffler - ,,Consumatorii de cultură”, Editura Antet,
București, 1997
 Daniele Trevisani - ,,Psihologia marketingului şi a comunicării”,
Editura Irecson, Bucureşti, 2007
 The Worldwatch Institute - ,,Starea Lumii despre încălzirea
globală 2009”, Editura Tehnică, București, 2009
 Maurice Vaïsse (coordonator) - ,,Dicționar de relații
internaționale. Secolul XX”, Editura Polirom, Iași, 2008
 Jacques Valier - ,,Scurtă istorie a gândirii economice de la
Aristotel până azi”, Editura Compania, București, 2009
423
 Thorstein Veblen - ,,Teoria clasei de lux”, Editura Publica,
Bucureşti, 2009
 Michael Ward - ,,50 de tehnici esențiale de management”, Editura
Codecs, București, 1997
 Klaus Werner, Hans Weiss - ,,Noua carte neagră a firmelor de
marcă. Intrigile concernelor internaționale”, Editura Aquila,
Oradea, 2004
 Laurence Xeuxet - ,,Regulile de aur ale marketingului direct”,
Editura C. H. Beck, București, 2008
 Stephen B. Young - ,,Capitalism moral. O reconciliere a
interesului privat cu binele public”, Editura Curtea Veche
Publishing, 2008
 Pagini în format electronic

 http://www.activenews.ro/stiri-social/Bani-putini-pentru-Brancusi-
Romanii-au-donat-doar-22-de-mii-de-euro-pentru-Cumintenia-
Pamantului-132394
 http://www.adevarul.ro/life/sanatate/familie/adevarul_sanatate-
pericol-copii-scolari-internet-calculator-retea-
socializare_0_558544706.html
 http://www.agerpres.ro/sanatate/2016/05/12/analize-dezinfectanti-
hexi-pharma-alte-rezultate-arata-ca-niciun-produs-analizat-nu-are-
concentratia-declarata-19-49-34
 http://www.antena3.ro/externe/amnesty-international-recomanda-
dezincriminarea-penala-a-industriei-sexului-307046.htm
 http://www.antena3.ro/economic/banci/bancile-trec-la-masuri-
disperate-ce-se-intampla-cu-creditele-345760.html
 http://www.antislavery.org/english/slavery_today/what_is_modern
_slavery.aspx
 http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_27880/Romanii-isi-
petrec-aproape-10-zile-din-an-platind-taxe-
parafiscale.html#ixzz1nbRLHDHr
 http://www.beta.undp.org/content/undp/en/home/presscenter/pressr
eleases/2011/11/02/2011-human-development-index-norway-at-
top-dr-congo-last.html
424
 http://www.bilderberg.ro/
 http://blogs.indiewire.com/theplaylist/daniel-craig-on-the-
heineken-skyfall-relationship-its-unfortunate-but-thats-how-it-is-
20120418
 www.bls.gov/news.release/empsit.t12.htm
 http://www.business24.ro/sanatate/sanatate-publica/daca-romanii-
ar-fi-mai-sanatosi-pib-ul-ar-creste-cu-6-7-miliarde-euro-1509183
 http://www.ceres.org/
 http://www.certitudinea.ro/de-la-lume-adunate/view/asasinii-
economici
 http://www.cinemagia.ro/actori/arnold-schwarzenegger-
459/poze/186968
 www.cinemovies.fr/fiche_film.php?IDfilm
 http://www.ciucpremium.ro/
 http://www.click.ro/news/national/scandalul-hexi-pharma-
substantele-diluate-chiar-si-de-zece-ori
 http://www.click.ro/news/national/lovitura-de-teatru-hexi-pharma-
si-cerut-insolventa
 http://www.clujust.ro/77-de-medici-oncologi-unii-din-cluj-
urmariti-penal-pentru-luare-de-mita-o-excursie-in-india/
 http://www.cotidianul.ro/multinationalele-si-talharia-secolului-
222346/
 http://www.cotidianul.ro/de-ce-ungurii-si-croatii-nu-se-mai-tem-
de-francul-elvetian-iar-romanii-tremura-254991/
 http://www.dailymail.co.uk/news/article-2206593/James-Bond-
swaps-Vodka-Martini-pint-Heineken-controversial-product-
placement-deal-new-film.html
 http://www.descopera.ro/dnews/15049693-papusile-sexuale-vor-
putea-fi-personalizate-in-functie-de-preferintele-utilizatorilor-cum-
va-fi-posibil-acest-lucru-video
 http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Social/avorturi
 http://www.diversityinc.com/the-diversityinc-top-50-companies-
for-diversity-2014
 http://www.economica.net/reducerea-tva-nu-s-a-vazut-in-preturi--
la-raft--care-sunt-explicatiile_114747.html#n
 http://www.eben-net.org/
425
 http://environ.ro/index.php/ro/pagina-media/421-19-august-ziua-
in-care-pamantul-si-a-epuizat-resursele-pentru-2014
 http://www.ethicalinvestment.co.uk/FTSE_4_Good.htm
 http://www.euractiv.ro/justitie/77-de-medici-oncologi-anchetati-
de-dna.-dosarul-recompenselor-industriei-farmaceutice-pentru-
medici-4526
 http://www.evz.ro/detalii/stiri/romanii-pacaliti-cu-lapte-praf-seful-
anpc-e-o-practica-frecventa-in-europa-mai-ales-
i.html#ixzz1wBMtjLt8
 http://www.evz.ro/detalii/stiri/laptele-e-falsificat-cu-apa-faina-ulei-
si-untura-956792.html#ixzz1wBNQPfgw
 http://www.feminis.ro/divertisment/filozofie-de-viata/chinezii-
falsifica-ouale-6828
 http://www.financiarul.ro/2013/04/29/marii-latifundiari-preiau-
controlul-asupra-terenurilor-din-europa/
 http://www.globe-cnmp.ro/Raport_6_1.pdf
 http://www.harrisinteractive.com/
 http://www.hotnews.ro/stiri-esential-5978050-video-trafic-ovule-
clinica-sabyc-din-capitala-trei-persoane-fost-arestate-
preventiv.htm
 http://www.ibe.org.uk/
 http://www.infomg.ro/web/ro/Situatia_in_Europa/
 http://jurnalisticaonline.blogspot.com/2007/11/consuela-stratulat-
pentru-adevaratii.html
 http://kenlevine.blogspot.ro/2008/10/subliminal-messages.html
 http://www.kreskova.ro/premium-vodka/
 http://www.libertatea.ro/ultima-ora/seful-asf-castiga-14000-eur-pe-
luna-platim-salarii-mari-pentru-rudele-politicienilor-25382
 http://www.llbean.com/customerService/aboutLLBean/company_v
alues.html
 http://lonews.ro/auto-transport/15768-stiri-industria-sexului-si-a-
drogurilor-mai-rentabila-decat-alcoolul-si-tutunul.html
 http://www.manager.ro/articole/analize/analiza:-europa-s-ar-putea-
confrunta-in-urmatorii-ani-cu-o-criza-a-specialistilor-14548.html
 http://www.manager.ro/articole/financiar-bancar/11-prabusiri-
istorice-ale-bancilor-romanesti-7823.html
426
 http://www.money.ro/criza-morfinei-expune-medicii-la-
procese_1217016.html
 http://mondediplo.com/2013/12/02tafta
 http://monitorul.com.ro/international/industria-sexului-infloreste-
in-londra-11250.html
 http://www.monsanto.com/global/ro/cine-
suntem/pages/default.aspx
 https://moralitatea.wordpress.com/2015/01/12/teoria-dezvoltarii-
morale-l-kohlberg/
 http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/7053725.stm
 http://www.newyorker.com/magazine/2011/11/14
 http://www.nolita.it/it/catalogsearch/result/index/?p=2&q=no+anor
exia
 http://www.oceg.org/resources/grc-capability-model-red-book/
 http://www.oddee.com/item_97738.aspx
 http://www.onuinfo.ro/documente_fundamentale/instrumente_inter
nationale/conventie_impotriva_coruptiei/
 http://www.proiectulvenus.ro/
 http://www.provitamedica.com/avortul-in-romania.html
 http://www.realitatea.net/harta-corup-iei-in-romania-ca-i-ale-i-
locali-au-ajuns-in-arest-in-ultimii-10-ani_1938797.html
 www.realitatea.net/70prc-dintre-copiii-romani-au-primit-mesaje-
sexuale-pe-internet_918127
 http://www.realitatea.net/bor-cantecul-trupei-taxi-a-facut-ca-
donatiile-pentru-catedrala-mantuirii-neamului-sa-
creasca_1922649.html
 http://www.responsabilitatesociala.ro/stiri-csr/omenirea-a-epuizat-
deja-resursele-pamantului-pe-13-august.html
 https://rm.coe.int/CoERMPublicCommonSearchServices/DisplayD
CTMContent?documentId=0900001680471b51
 http://www.romaniacurata.ro/harta-coruptiei/
 http://www.romanialibera.ro/actualitate/europa/sarkozy-ajuns-
presedinte-cu-banii-lui-ghadafi-257033.html
 http://sa-intl.org/
 http://www.snopes.com/disney/films/mermaid.asp
427
 http://stiintasitehnica.com/stiinta/cat-de-periculoase-sunt-
organismele-modificate-genetic
 http://stiripentruviata.ro/romania-cea-mai-mare-rata-avortului-si-
mortalitatii-materne-din-ue-pusa-pe-seama-finantarilor-americane/
 http://www.slideshare.net/rcragun/collective-behavior
 http://steroidanalysis.com/2014/08/update-mike-matarazzo-is-
dead-but-blamed-steroids-while-alive/
 http://www.strategic.ro/publicitate/zaraza-zaraza-cu-carte.html
 http://tabou-pubs.e-monsite.com/pages/la-mort-dans-la-
publicite/publicite-benetton-et-mtv.html
 http://tabou-pubs.e-monsite.com/pages/le-corps-dans-la-
publicite/comment-est-utilise-le-corps-dans-la-publicite.html
 http://think.hotnews.ro/ouale-chinezesti-facute-de-mana-omului-
au-ajuns-si-in-romania.html
 http://www.transparency.org.ro/politici_si_studii/studii/integritatea
_mediu_afaceri/StudiuCIB.pdf
 http://www.transparency.org/gcb2013
 http://www.transparency.org.ro/stiri/comunicate_de_presa/2015/2a
prilie/index.html
 http://www.transparency.org.ro/stiri/comunicate_de_presa/2015/25
martie/RO_EU_Integrity_System_Summary.pdf
_mediu_afaceri/TRAC/1_EN_raport.pdf
 http://www.transparency.org.ro/politici_si_studii/studii/national_c
oruptie/2011/RNC2011.pdf
 https://www.transparency.org/cpi2015/
 http://www.transparency.org.ro/politici_si_studii/indici/bgc/2013/
GCB2013 KeyfindingsRo.pdf
 http://www.transparency.org.ro/stiri/comunicate_de_presa/2015/24
martie/Policy_PaperRomania.pdf
 http://www.transparency.org.ro/politici_si_studii/indici/bgc/2013/
ComunicatTI-RoGCB2013.pdf
428
 http://www.vulva-original.com/vulva-perfume.htm
 http://www.wall-street.ro/articol/Companii/195267/trei-sferturi-
dintre-romani-nu-au-observat-o-scadere-a-preturilor-in-urma-
reducerii-tva.html
 http://www.wall-street.ro/articol/New-Media/180451/google-se-
razgandeste-si-permite-postari-cu-continut-sexual-explicit-pe-
blogger.html
 http://en.wikipedia.org/wiki/Vladimir_Putin
 http://en.wikipedia.org/wiki/Arnold_Schwarzenegger
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Atentatul_%C3%AEmpotriva_reviste
i_Charlie_Hebdo
 http://en.wikipedia.org/wiki/World_Social_Forum
 https://avort.wikispaces.com/4.2+Statistici+avort+Romania
 http://www.ziare.com/articole/mancare+gunoi+risipa
 http://www.ziare.com/bani/credit/anunt-ingrijorator-pentru-cei-cu-
credite-in-franci-elvetieni-ar-putea-creste-si-mai-mult-1360011
 http://ziarulrevolutionarul.ro/articole/investigatii/909-dovada-
prieteniei-dintre-bsescu-i-vantu-sunt-banii-de-la-fni
 http://www.zug.com/live/81260/Big-3-Sexual-Subliminal-
Messages-in-Disney-Films.html
 https://www.unglobalcompact.org/
 http://www.unicef.org/french/
 http://www.unicef.org/statistics
 http://uriesblog.ro/8-factori-necunoscuti-industria-porno/
 http://www.youtube.com/view_play_list?p=C3E23BC04B2D4F6A
429

Carte

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Carte

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Preambul

Știința economică modernă s-a construit în jurul noțiunii de

Termenul ,,economie” sau ,,economics” are un dublu înțeles:

ofertă. Resursele sunt rare în raport relativ la cererile pe care trebuie să le

Profitul este definit ca fiind venitul total minus costul total.

Profitul contabil = venitul total – costul total

Să presupunem că la un punct de vânzare cu amănuntul costurile totale

Antreprenoriatul este principalul mediator al schimbării,

Figura1.1 Dimensiunile eficienței manageriale

Profesorul Peter Drucker (1909-2005) a explicat principalul

Figura1.2 Grila priorităților

Prioritate = Importanță x Urgență

Timpul este și o resursă unică. Dintre celelalte resurse

Tabelul 1.1 Principalii indicatori utilizați în ,,pâlnia de prospectare”

Rentabilitatea campaniei de mailing este esențială și

De pildă, calculul principalilor indicatori legați de pâlnia de prospectare

Cumpărătorii care fac o primă achiziție sunt de o

Tabelul 1.2 Cele trei componente ale unui program de fidelizare

Cel mai important element în ,,marele joc al marketingului”

Dialog + Valori comune + Interese comune → Încredere →

Comunicarea beneficiilor → Tranzacție → Satisfacția

Puțini dintre noi se gândesc că scaunul pe care ședem la cină

Reîntors în țară, Androcle a fost capturat și pus să se lupte cu fiarele în

Figura 1.4 Managementul clienților și mixul de marketing

Identificarea Vânzări Procese de

Sursa: Paul R. Gamble, Alan Tapp, Anthony Marsella, Merlin Stone -

și la forța vitală. În știința economică modernă are un sens oarecum diferit:

Figura 1.5 Ierarhia soluțiilor de marketing

Oferte: elemente care

Soluții: capacități și instrumente

Capacități: vânzarea și marketingul soluțiilor, inovarea permanentă,

Instrumente: angajați, cultură, procese, metode, produse,

Crearea și furnizarea de soluții au ca scop realizarea unei valori

Recenta dezintegrare financiară a dus la creşterea gradului

De-a lungul timpului, etica a focusat principiile și

În anul 1843, Charles Dickens scria ,,A Christmas Carol”, o

Care sunt originile eticii? Răspunsul presupune abordarea a

iar pe de altă parte, ,,etica reprezintă ansamblul de reguli, valori și

Enunțurile eticii sunt, în general, enunțuri normative sau

Tabelul 2.2 Categorii de datorii prima facie, după Ross

anumite norme morale particulare. Așadar, etica, morala și deontologia se

De asemenea, etica este fundamental diferită de religie și de

2.3 Câteva direcții ale eticii aplicate

Iată câteva orizonturi de etică cu care ne-am putea confrunta în

2.3.1 Sărăcia, o problemă globală

Putem lua în considerare două aspecte: (1) un miliard de

2.3.2 Etică ecologică

Oamenii care au o viziune morală asupra problemelor de

Temenul ,,eutanasie” are la origine două cuvinte grecești:

EGIS INTERNATIONAL; ROMASTRU TRADING; GLENMARK

În mod interesant, în cea mai mare parte a lumii

Interogații referitoare la rolul sexului în căutarea unei vieți

2.3.6 Relațiile personale

2.3.7 Egalitate, discriminare și tratament

Potrivit unor opinii (Charles Murray, în lucrarea

pe salarii de mii de euro şi soţul primarului Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu,

Protectorii animalelor se plâng de metodele adoptate de

2.3.9 Serviciile profesionale livrate de

Poziţia de echilibru a unei pieţe concurenţiale trebuie să fie

Conceptul de eficacitate are un sens precis în economia

Afacerile există de pe vremea sumerienilor care (după Samuel

Etica afacerilor nu vizează numai critica acestora.

Tabelul 2.3 Responsabilitatea întreprinderii față de partenerii săi

Etica afacerilor este construită din reguli de conduită care