Lh

fixa.' Devine obisnuinté ca familia sd se

reuneasc’ cel putin o data pe zi in jurul
mesei in comun; aceasta va simboliza de-
acum unitatea familiei nucteare.? Sufrageria
este ins& in primul rind un spatiu de
receptie; sé primesti la masa devine
aproape 0 obligatie in mediul burghez. Ea e

lagat de salon, cu care tinde s& rivalizez

Uneori e chiar mai mare decit acesta gi are
© pozitie mai valorizata, dispunind si de
bow-window, Cele trei elemente nelipsite
din sufragerie sint masa, semineul si
bufetut; ele sint elemente fixe.

sef (maitre d’hdteh tale friptura, prepara

aperitivele etc. Oficiu! are rol intr-un fet de
culisele sufrageriel. Niciodaté, intr-o cas&
cu finuta, nu trebuie 84 existe legatura
directa intre bucdtarie si sufragerie.

in Jocuintele mai modeste, sufrageria

continua s8 fie un fel de anticameré, un pol
distributiv pentru alte camere.3 Confundate
Intr-o singurd incapere, sufrageria gi salonul
pot oferi aici posibilitatea de marire a
spatiului de primire. in locuintele si mai
mici, sufrageria ¢ unicul spatiu de receptie;
in cele foarte mici, ea se poate uni cu
bucdtaria, formind un spatiu
multifunctional, fa fel ca “sala” medieval
sau rural - spajiu de reuniune familial sau
de primire a prietenilor in jurul mesei.
Camerele de receptie deschise intre ele pe
de o parte si sala comund pe de alté parte
sint deci doud dispozitive comparabile din
punct de vedere af utilizarii, chiar dacé
aspectul ostentativ al receptiel lipseste in al
doitea caz; ambele sint dispozitive
polifunctionale. in primul caz referinfa este
savanté, legaté de un mod de viata
sofisticat; in al doilea, referinta este
habitatul rural.4

Locuinta din fig. 121, un apartament afiat la

etajul | al unui imobil, propune o distributie
originala pentru epoca sa: salonul $i
sufrageria sint larg deschise una cdtre
cealaita - o legaturd care va avea un vitor
4 of. ELEB-VIDAL gi DEBARRE-BLANCHARD, p.188
2 cf. PARAVICINI, p. 55

3 Gf. ELEB-VIDAL si DEBARRE-BLANCHARD, pp.

79-83, 121, ELEB si DEBARRE, po.105-114

4 Gf, ELEB si DEBARRE, pp. 72-75

Locuire

stratucit, Cabinetul de toaleta este comun 4

camerei de dormit (care are doua paturi

Gemene) si unei alte camere, poate de
copil, Dubla intrare si regruparea camerelor
permit separarea viefii private de locurile de
receptie. Pe de alta parte, catre fatada
principal, toate camerele sint dispuse in
anfilad’, inclusiv dormitcrul, unde exista o
mobilare spacifica, cu canapea, fotolit si
scaune asortate, destinaté functiei de
primire a intimilor.

1. scar si vestibul, 2. anficamers, 3. suftagerie,4.

salon, 5. dormitor, 6. camerd, 7. bucdtarie,8. culoar,
9. cabinet de toatetd, 10. anglalses, 11. curti

121. A. Pollechet, focuin{a la Paris, 1834°

© SPATIUL FAMILIAL. Modelul domestic

burghez se bazeazd pe rolul femeil in
cdmin: burghezele devin treptet femei de
interior, in retragere fafa de lumea
profesionala si paliticl ©

DORMITORUL. In caseie din prima

jumatate a sec. XIX (de exemplu fig. 122) se
mai poate incd observa fegatura dintre
saion si camera de dormit, doud incaperi
deschise una catre cealalté, cu orientare
c&tre strada - zgomaful nu era pe atunei o
problema. La inceputul sec. XIX ined se mai
primeste in pat, dar practica va disparea
curind, Dezbaterea asupra statutului privat
sau public al dormitcrului este foarte vie la
granija dintre sec. XIX gi XX, in reviste sf in
tratatele de savoir-vivre

Se perpetueazi de asemenea o alta

caracteristica a hétel-ului aristocratic, si
anume autonomia spatial a celor dot
membri ai cuplului; aceasta ramine regula

5 din: ELEB-VIDAL si DEBARRE-BLANCHARD, p.8t

5 cf, PARAVICINI, p. X
7 cf ELEB si DEBARRE, p. 156

Capitalal Hi Modehe ee tocmare

generala atunci cind dimensiunile iocuintet

© permit (fig. 1186, 122). Camera feineii
este asociaia cu un budoar, legat de un
cabinet de toaletd, de asemenea spativ
considerai feminin. Termenul budoar se
demodeazé ins cu timpul.! Camera-
dormitar a barbatului poate devéni fumear,
mai alos in zilele de recepfie; aici sint primifi
prietenii si relatiile profesionale.

Treptat, pe masur& ce valorile familiaie se

impun, se raspindeste camera cunjugald
fig. 123). Odata ce durmitorul insusi devine
spatiu intim, alcovul, care asigura un plus
de intimitate atunci cind camera participa la
primire, va disparea In primeie decenii ale
sec. XIX. El este de altfel condamnat de
igianisti ca fiind prost aerisit si nesdnatos,
Pe la Inceputui sec. XX vor disparea si
tapiserlite ce imbraca peretii interiori ai
camerelor, de asemenea criticate de
igienisti.?

|. Scaramare

scera sarvici

anticarners

. sufragerio

dormitor
salon

buaar

1 cabinet do
toaletd

9. camera

10, bucdtatie

11, culoar

12. angiaises

13. togie

14. curte mare

15. curte mic5

SAP RALL

122. L. Visconti, casé de raport, Parts, 183

CABINETUL DE TOALETA. Mostenitoare

ale cabinetelor si budoarelor hotelului
aristocratic din sec. XVIII, cabinetele de
toaleta - care exist cu mult inaintea sdlilor
de baie - sint tratate ca extensii ale
dormitoretor. Abia in perioada interbelica:
sala de baie incepe s& se confunde cu

* Gf. ELEB-VIDAL si DEBARRE BLANCHARD, pp.

79-63
2 cf, ibid, pp. 78, 218-219 si ELEB si DEBARRE,
ps6
3 din: ELEB-VIDAL $1 DEBARRE-GLANCHARD, p.81

7 _. 125,

cabinetul de toateti, formind toaleta-baie gi

anunfind sala de bae contemperana; pind
atunci insd, cele doud incdperi sint
separate ¢i tratate foarte dliferit.4 Baia este
auster& si contine numai instalatiile
sanitare, in timp ce cabinetul de toaleté
agrementat intim si dispune de o mobilare
cocheta, cu mésutd de toaleta si fotolii
siegante gi confortabile, cu covoare,
tapiserii si oglinzi. In plus, camera de
toaleté ¢ legatd de zona camerelor, iar baia
de zona serviciitor.*

CAMERE DE COPH. Pina Ia sfirsitut sec.

XVill, copii pareau absenfi din casa,
Prezenta copiilor se cileste pe planuri de la
inceputul sec. XIX, prin inmultirea
camerelor si prin diferentierea net& tntre
parjite rezervate viefii private. Denumirea
de “camera de copii" apare ins& foarte rar
marcaté explicit. Copiii sint deseori tratati la
fet.ca servitorii: camera e mica, foarte
indepartata de spatiile de receptie, aproape
de scari gi de zona de serviciu /fig. 121).
Prezenta copiilor in locuinta e legata si de

sy clasa sociala. Copii familiilor sarace de la

rage continua sd fie crescufi de doici ta

tara. In mediul muncitoresc, copii sint pusi
ta munca de foarte timpuriu. Sé ai un spatiu
special dedicat copillor e un obicei venit din
Anglia, iar burghezia bogata fiind anglofilé,
preia $i notiunea de nursery, “camera
copiilor”. Apar astfel camere de joc, de iuat
masa $i de studiu pentru copii. Tratamentul
bdietilor si fetelor e diferit: de ta 10 ani,
baiatul ¢ trimis Ja internat si, ca sé poatd
deveni bérbat, e tinut departe de casa
parinteasca, Fetele stau in schimb mai mult
pe fing mamele lor.

CABINETUL poate fi focul in care sint

primifi prietenil, clientii, furnizoril etc.; tn
acest caz, el ¢ legat de anticamera ¢! de
salon. Dar pentru c& de obicel burghezul fs}
are biroul inafara locuintei, cabinetul nu mai
are nici pe departe Importanta pe care o
avea in hétel-ul aristocratic i devine mat
mult un loc retras de studiu (fig 178 ).

4 of. PARAVICINI, po. 62-64

5 cf. ELEB si DEBARRE, p. 219

© ef ELEB-VIDAL ¢! DEBARRE-BLANCHARD, pp.

121, 284, ELEB si DEBARRE, pp. 181-465