202.

Deplasari de populatis au existat meret: de-

s lungul istoriel, avind diverse motivatil. Aga
cum pare firesc ca oamenii 28 prinda
rédacin} acolo unde locuiesc, tot aga in
conjuncturi speciale ei pot sa fie silifi - sau
8 aleagd - s4 locuiasca in alte spatii
culturale dectt cele care te sint proprii
Timput coloniz&rit si ai ludrif th posesie de
spatii nelocuite a trecut ins definitiv. Cei
c@ emigreaza azi trebuie sd se Incadreze In
spatii locuite deja constitute, c&rora ti se
integreazd mai mult sai mai putin sau pe
care incearcd s& le modifice, pe cit postbil,
dupa propriul for modet cultural. Aceste
fenomene de acufturatie pot fi de multe ort
surse de conflict.

Intr-o proporfie mica, unii imigranii reugesc

de bine de rau s& se integreze, rupind cu
rdacinlie grupului lor si mufindu-se tn alta
parte. De veie sau de nevoie majoritatea
r4min ins grupati si apar astfel cartiere
locuite th predominania de imigranti. Viata
acestor cartiere se va medifica, adaptindu-
se noilor iocultori. Refugiati! poiitici sint de
obicei in asteptarea unui statut fix 2au a
urel situajil mai bune si de acesa iocuinfele
pe care fe inchiriaza sint pentru ei dear
locuinte de tranzit. Pentru ca au foarte
putine mijtoace $i forte mic interes in a le
Intretine corespunzator, de cele mai multe
ori fondul construit in zoneie locuite de
imigranti se degradeaza. Populatia local&
evita acele zone 9 asifel se produce o
segregate co intareste allt santimentul de
excludere al.noilor veniti, eit si cel de
fnustrare al locainicilor.*

imigranti benaficiau de iocuinfd de stat. of.

CLAPHAM si col, pp. 78-79
1 Proaspat sosif! intr-o societste care le e strdin’,

immlgrantt sintlisiti de miiloece pentru a-si asigura o

fecuintd. Sosirea lor masiva intr-c anumité localitate
sau 0 anumitS regiune poate determina cresterea
cereril de focuinte si drept consecinia si cresierea
shitiior, ceca c® dotermind ostiltatea poputaliel
focale. Find vorba de poputatit in mare parte Fars
ocupatia, cafenelele si alte spalil de intinire devin
foarte importante pentri sociabifitatea cartierelor de
imigranti. Ele sint principalele locur, aldturi de cele
raliginase, de schimb de informatil si de coeziune a
grupuriior de nou sosifi. De cele mai muita or,
‘pont c& imigrangil sint musulmani si cin alto tan'ale
Luni Treia, femelle au sint-admise In aceste
Jocuri, care rémin exclusiv domeni masculine, Ele
ramin sé-si patreacd cea mai mare parte din timo in

Lovuire

Aceasta frustrare se datoreazA unecri pur gi

simpiu diferenjelor culurale, de perceptie
asupra spajiului tocuit. In culturile
musulmane, magrebiene gi in general
mediteraneene, Insusirea spafiului strdzii
pentru activitati in grup este fireascd si in
perfect acord cu tradifie. Este de la sine
infeles ca oamenii $4 se intllneascd in
iocurile cu cea mai mare viziolitate asupra
vietii sociale a cartierului, Occidentalii, in
sehimb, percep aceasta hebitudine negativ
Ei pot accepta mici impravizari comerciale
si eventual discufii in grupurt mici sau intre
vecini, dar strade propriu-zisé 6
consideraté spafiu rezervat circulafiel. Ei
resimt prezenfa grupurior de straini ca pe ©
pervetire a uzajului obisnuit a unui spativ
public. Ei resim{ si o nesiguranté din
principiu trezité de gameni cu care nu au:
contact si cirera nu ie cunose abiceiurile.
Locainicii nu se mai simt in largut ior, se
simt deranjati de atitudini pe care le
interpreteaza ca agresive si provocatoare.*
Avantajul cartieretor proprii este faptul c&
imigrantii isi oot recrea aici macar partial
mediul de viata cu care au fost obisnuifi fn
zonele de crigine. Dezavantajul este
excluderea si marginalizarea.
* MARGINALIL In orice societate exista
indivizi incapabili s4 se integreze gi s&

participe activ pentru ca. printre altele, si-

9f asigurs singuri un mod decent de tocuire.

Societates fi marginalizeaz4, insa din rafiuni

de moral igi ia asupra ei satisfacerea celor
mai stricte nevoi ale acestora. In politicile
care iau In considerare problema lor,
marginalii sint desernnati in general ca
perscane “dezavantajate”.

Definirea naturii si originii “dezavantajului” e

discutabil&? Dezavantajul poate fi privit fie

Jocuinjele Inghesuite. Oaterita cresterit

promiscuitétil, crasc $i problemele de vecinstate si
curfile interiosre devin mai mutt spatii de conflict
declt de corvivialitate; cf. studiul asupra orasului
Verviers (Belgia) sfectuat la institut Supérieur
d'Architecture Ssint-Luc de Wellonie din Lidge in
1995, candus de Marie Roosen.

2 of ibid.

3 Da cbicel se consider dezavantajste persoanalc

care nu-gi pot satistace nevoile fizice ¢i biologice
necesare peftru supravietuire. O asemenea defini
ignora insS gradul in cars chiar condititle de
ti ___

_Coapitolul I Teoria locuirié

ca 0 conditie de nevoie maieriaia si social
absolutd, fie relativ ia o norm& comund sau
fa un standard minim acgeptabil pentru o
sociatate dati. A doua abordare este
preferabila, pentru cé in acest mod
dezavantajule privit mai degraba ca 0
probiem& a functionarii societatii in
ansambiu decit ca produs al
comportamentului idividual; societatea ist
asuma gstfei responsabilitatea cautind
solujii fasigurind locuinte seciale de
exemphi} gi nu se rezumé la a stigmatiza
egecurile individuale de integrare.

Considerat statistic. “dezavantajul” are

lendinja ca tle privit - desi gresit - ca find
inerent grupurilor sociale in care cazurile
sint mai frecvente: negri, imigranti, paring
Singuri, batrini, indivizi cu dificuitati de
adapiare etc. in orice caz, pentru o
actlvilate cit mai eficienid de asistenta di
partea societatii se opereaz& cu categorii
de persoane dezavantajate. Indivizii trebuie
s& fie incadrafi formal in categoria de
“patrini® sau *handicapati mintal” eto. In
ciuda tratamentulul generos pe care unii
vor primi in cele din urma, insugi procesuil
de etichetare gi proiectarea de programe
speciale (locuinte speciale pentru imigranti,
handicapafi sau batrini de exemplu) pot fin
sing sigmatizante sau handicapante si pot
contribui fa: intarirea exciuderii lor din
societate. Mai mult, atunci cind se ofera
serviciul unei categorli minoritare exist’
pericolul ca ef s8 devind un serviciu inferior,
de clas: secundara. Daca servicille ar ft
universale, consumate de séraci si prosperi
deopotriv’, ar ridica statutu! prinnilar si te-ae
mari gansele de integrare. Sistemul
desemnarii clare a categoriilor de
dezavantajati mai are Thea ¢ deficienté: ru
jas loc celor cu handicapuri ugeare. Ca sé
aiba acces ia o tocuinfa socialé cu facilitati
pentru persoane cu dificullati de adaptare,
de exemplu, individul trebule sd se supund
stigmel si imageriei asociate cu etichela de
subzistent’ sint. definite social si faptui ca nevotle
minima se leaga nu numai de nacesitatite fzice ale
vietii, ci si de nevol cum ar fi capacitatea de a
Indeplini obsigafite ca producator, catafeni, meme
ai familie} etc. De aceea dezavantajul este mei
dagrab’ o conditie reletiva deck una absolut,
definta in funcrie de oxperienta gi asteptarile une!
anumite soctetati; cf, CLAPHAM sf col., p. 60

208

“handicapat mintal", chiar dacd stitut de

viafa si aspiratiile sale nu se potrivese cu
aceasta. Productia ue locuinte pentru revo!
speciale creeazé stereotinuri nepotrivite
pentru un numér larg de indivizi gi duce te
crearea unei iererhil sociale ‘inte cei ce
meriié mai mult sau mai putin ajutorul
societiiii!

LOCUINTE PENTRU HANDICAPATI. Existé

uneori forme speciale de louie, prin care
se asiqura diverse facilit&t! specifice tipulul
de handicap. Cel mai important este Ins&
88 se rediicd la minimum distanta fizic& sh
sociala intre handicapati si comunitate. Se
prefera de aceea farmule de mici
dimensiuni si pe cit posibil locuinte
obignuite care sé nu fie prea evidente
Situatille care trebuie evitate sint cele lipsite
de intimitate, in formule de locuire th care
handicapajii sint grupati mai mulfi la un ioc,
uneori chiar obligati sé impart camera; of
trebuie sé alba, pe cit pesibil macar camera
ior. Aceasta este necesard in special pentru
cet “cu aificultati de adaptare” (euferism
pentru handicapafli mintal, denumire
evitatd pentru cd @ prea stigmatizanta).

E indoieinic totusi ch productia “specials”

le poate asigura handicapatilor integrarea
in societate. Cel mai bine ar fi ca ei sé fie
luati in gnija de catre comunit.
inseamna cé familia, prietenii, vecinii sau
persoane voluntare le acordé asistenta de
care au nevois. Majoritatea handicapatilor
tréiesc de aceea in case obignuite si
primesc sprijin social de Ja familia, prieteni
sau diverse organizatii. Scopul principal
este s& locuiased intr-un mediu cit mai
normal positsil.2

OAMEN!! FARA LOCUINTA. Un fenomen

de manifestare ¢ marginalitatil este aparijia
bidonvilles sau shanty-towns. Acestea sint
ansambluri de locuinfe precare, complet
fips igiend, construite din materiale de
recuperare, in care traiesc populafil axcluse
Sau prost integrate in societate.4

* ef, CLAPHAM st col, pp. 27-30, 57-68, 204, 225

? ef. CLAPHAM $) col, pp, 143-162

8 Ele rezulta prin ocuparee de fapt ilegald a sot,

In perimetre urbane say suburbene ramase
nefolosite pentru ca sint considerate impropri
construction zone inundabile, pante foarte mari cu
sol insiabil, foste cariers, literal etc. Aceste