204

sa de locuinia este poate cea mai grav’

sonsecinta a marginalitafii, Pentru cei care
nu au fost capabili sa obfind un adapost,
accesui la alte servicii sociale - ca
snatatea sau educatia - devin si mai
dificile. De acéea evitarea lipsei de locuinte
este griia pricipala pentru intreaga politica
social

Lipsa de adapest poate fi definita in multe

moduri diferite, De exenplu, in Marea Gritanie
de azi, sumarul persvanelor lipsite de addpost
variaza de ta citeva mil ja mificane, in functio de
modut in care se stabilesc criteritle de detinitie.
Existé 9i 0 lipsd de adapost ascunsé, ca de
exempiu cazu! ferneitor care taiesc in relatii
nesatistacdtcare numai pentru cd n-au unde
altundeva sd se ducd. Daca ele nu se refugiazé
intr-o casa specialA - exista in Marea Britanie
“women's refuge” - nevoia for nu se ia in nici o
evident’. in plus, numarul exact al oamenilor co
traiesc pe strazi sau in adSposturi de noapte
fright shetters) ¢ greu de stabilit exact. Politica
recent crecazd tendinta ca autoritatile locals,
in loc s& asigure o locuinté permanenta -
sociald - pantry cai fara adApost, sd se rezume
la ale asigura doar ad&post temporar si nurnal
cel efecriv fara nici un acoperis desupra capuli
sé fia considerati ca lipsiti de locuirt4.'
Tratamentul punitiv si stigmatizator al celor
far3 adpost e Inc& prezent, chiar dac& mai
putin explicit ca in trecut. Eligibilitatea ia
asistenta din partea autoritétilor e tot mai
restrinsS, printr-o setle de conditii - ca de
exemptu s& ai o legdtura cu fovalitatea
respectivs ~ care stabilesc diferente intre uni
oameni faré adapost care merité mai mult decit

ansambluri de iocuira a marginalitatii formeazé

societati aparte, cu rogulile 3i cultura lor (de
exemplu samba s-a ridscut in favelias braziisne).
Fenonienu} fuet amploare. prin anit ‘80, {Brite
hogate luind de-atunci Incoaas méasuri concrete de
resorbire a for. Ele rimin forme de locuire prazente
In Lumoa a Treia, in conditilie In care orasele
acesteia prezinté 0 dezvoltare exploziva $i
inconirolebila; cf. MERLIN $1 CHOAY, p. 100

1 Pentru prima daté de la instituirea “statului

bunastaci” (welfare state), lipsa de adapost
(homelessness) a eparut ca 0 problema social in
anil °60. Pantry c& 5-2 dovedit ca ea nue o
chestiune ds avere in general, ci de locuire propriu-
28, In Marea Britanie problema @ fost transforaté
die fa depatamentele de ajutor sccial ta cele de
locuire - dosi lagatura Intre ele e evident important.
Existd anurnite tipuri de locuinf care sint echivalate
cu lipsa de locuinfa: caravane $I rulote, adéposturi
jlegall, azile supraaglomerate 3i necorespunzétoare,
cdmine, refugii pentru Somel-otc.; cf. CLAPHAM $1
ol, pp. 112-194, 118, 427,438

___boeaire

aitii sd-1 dobindeasca. Cei care sint mai

disperati si ser in fafa, peste lista de asteptare,
int siliti sA accepte si cele mai proaste oferte

in Marea Britanie, unde dieptul de proprietate

trece inaintea drepturiter mai largi de cetStenie,

obtinerea unei locuinte ¢ privité ca un drept ce

trebuie cumpérat sau cel putin meritat prin
asteptare pe lista de Inscriere. Dar cei tara
addpost nu sint capabili sd participe Ja piaja
fiberd si pind cind grija pentru drepiurile de
propristate nu'e inlocuit ‘ofiuni bezate pe
conceptul mai larg de catefenie, tratamentut
punitiv si discriminator © aproape inevitabil?

178. Locuinte
de urgent
penina

refugisti,
sinistrati ote.
ath, Shigeru Ban
explodata ce pune
in evident
straturile succesive
ale mont

Pian i
(supratata 16 mp)

LOCUINTE PROVIZORIT PENTRU

SINISTRATI. Lipsa de adapost poate
aparea in condifii exceptionale si lao scaré
larg& - in caz de calamitati naturale sau
razboi. Pentru aceste situatii se iau deseor
masuri de urgent, cu caracter provizoriu.

2° cf. CLAPHAM si col, pp. 141-142

2 ibid, pp. 45, 47

_Lapheebal 1 Teoria tocwirit

Locuinteie-adapost din fig. 178 au fost

folosite in Japonia peniru sinistralii ramasi
fré locuinta in urma eytremurelor si in
Rwanda pentru taberele de refugiafi. Soclul
este aicdiuit din casete de bere recuperate,
lestate cu saci de nisip. Ele sustin un
planseu din tuburi de carton si placaj.
Perajii sint de asemenea din tuburi de
carton de doi metri indltime si 10 om
diametru, legati transversal prin tije
metalice prinse in buloane. $i sarpanta esie
asamblatd din aceleasi tuburi, jar
invelitoarea aste de pinza.

© In majoritatea farilor europene cererea

social in materie de habitat suferd aceleasi
transformari legate de schimbarea
modurilor de viafa: tendinja de diversificare
socialé, cregterea rolului individului in
gruputile sociale si individualizarea tot mai
puternicd. a membrilor familiei,
i dirunderea tot mai mare intre sfera
si cea a muncil, penetrarea
progresului tehnolagic in mediut domestic.
Exigentele modului de viata cresc. Cu
Siguranfé, acolo unde exista o crizd acuté
de focuinte csea ce conteaza este in primul
sind satistacerea minimuiul necesar prin
constructii cit mai eficiente. Dar pentru c3
tn Europa occidentala existé in medic
aproape 450 de locuinje la 1090 locuitori,
numarul lor nu pare probabil sé se mai
iméreascd. Cea ce va creste insd este
sapacitates de adaptare calitativa fa
cererea social. Cererea cantitativa scade,
crescind in schimb cererea de calitate.

LOCUINTELE SOCIALE
CONTEMPORANE.

jnc& din sec. XIX au existat initiative de a

asigura locuinte perseanelor cu venituri
modeste pe cate industrializarea !e-a atras
catre orase. Dupa cum am vazut, primele
lecuinte “sociale” au fost cele asigurate de
mari proprietari industriali propriilor tor
angajati, Exemplul din. fig. 179 (grup de
zece case destinate personalului Societatii
de Autostrazi Paris Normandie) dovedesie

Tot
45

‘Architecture d’Aujourd'hui" nr. 308/1896, p.

a ere 2s
c& sistemu! de abtinere a iocuingel tegat de
iocul de muncd mai este de aciuaiitaie.
Nofiunea de locuinté sociala este insd
astazi legat tot mai mult de categoriite
sociale dezavantajate. Din aceste categorii,
cei ce au un loc de munca stabil nu mai
fac, In mod normal, parte?

1. garaj, 2. intraie si scara ctra etaj, 3. camera de

21, 4. loc de lual masa: 5. bucilérle, 6. cameré.

© et

179. Locuinte da serviciu, Yvetot, Frante,

ath, Badia-Berger 19969

NOTIUNEA DE LOCUINTA SOCIALA. fr

termeni legal, /acuinja saciald este cea
cate sé inchiriazé in condifii bine definite
uner persoane si familii a caror situarie
aconomica - In contextul function3ri piefel
bere - nu fe permite accesul ta o Iccuinté.
Autoriatile publice dispun in general de un
fond de locuinte de inchiriat, prin care pot

2 De exam, iocinjole soci ain ani “#0-20:8

Amsterdam sint acum locuite de iniarantl,
muncitoril olandezi avind astézi, evident,
soctalé mult mai bund deci la Inceput
nemaiavind practic nevoie $4 |

j
i
t