224.

* PIATA DE LOCUINTE. Conceptul central

al tiberalismului este asadar piafa liberd.
Economistii traditionalisti vad de obicei
piata ca pe un fe! de “eter primordial”. “La
inceput a fost piata”. Ascuns In acest eter,
invizibilul mecanism ai prefurilor - ‘sat in
voia {ui - organizeazé eficient si fara efort
productia si schimbul. In acest mod, piata
e consideraté - aproape mistic - ca fiind
ceva natural, aprioric si esentialmente
neschimbator.

Dar acest punct de vedere devine mai putin

convingator daca ne uit fa piefele reale.
Piejele sint instituif sociale si mecanismul
for ascuns nu acfioneaza lipsit de erice
asistenté. Pentru ca s& functioneze, pietele
sint foarte dependente de relatii de
autoritate si de tnoredere, de norme si
asteptari. Ele au nevoie de infrastructuti
sociale ce aduc partenerif iaolaité pentru a
realiza schimbul si a impértasi informatii.

" Nici macar cererea si oferta nu exist pur $i

simpiu, si ele sint create in moduri
instituffonate si culturale complexe.’

& absurd si se ridice in siavi sau sa se

condamne din principiu piaja libera. De
aiffel nu exist “piata” ca stare; mai
degraba existi tot felui de piete pentru
diferite produse, ce privesc diferiti
producatori si consumatori, situafi in
diverse contexte economice si sociale.
Piejele fiind ele insele institutii sociale,
necesita sprijin social, intretinere gi
regiementare, iar acestea pot avea mai
mult sau mai putin de succes. In functie de
circumstante, pietele pot sA functioneze
foarte bine, dar pot si sA producé risipa si
ineficienfS sau chiar sd egueze. Recesiunea
antior ‘90 st problemele lccuintelor ce
decurg din sa fac argumentele liberale mai
putin convingétoare. Liberalismul s-a tazat
mai degrabé pe idei despre cum ar trebui
sé fle piafa decit pe analize reale despre
cum este 6a de fant, In Marea Britanie,
costurile recle ale locuintelor au crescut
treptat, dar s-au construit din ce in ce mai
putine locuinte. Productia si achizitia
masuri este parceput ca marginal, daci nu
Influenteaz’ semnificativ plaja ber’ a loculntelor;
Cf. HAVEL, pp. 55-57

1 Gf. BARLOW si DUNCAN, pp, 23-24

Lovuire

fluctueazd foarte mult, iar constructoril au

uneori cigtiguri mari, aiteori pierdert
dezastruoase, in timp ce proprietarii de
terenuri fac profituri imense, in esenta
“nemeritate”, din simplul motiv de a fi in
jocul poirivit la momentul potrivit. Existé un
segment de cerere pe care oferta nu 0
satisface, lar ceea ce se oferde din ce ince
mai putin si de o calitate tot mai proastd.
Cei lipsiti de locuinfe s-au dublat pe
parcursul aniior ‘80, polarizarea socialé 8-a
merit?

Gea mai traditionala critic care se aduce

eficientei pietel este de obicei si cea mai
nagiljata de cdtre teoreticienii “Noli Drepte”.
este vorba de formarea monopoluritor,
oligepolurilor, carteturilor sia altar cai -
formale sau informaie ~ a uncer agenti de a
controla piafa_ {in propriui lor interes. Se
afiema c urmérirea propriulul interes e cea
care conduce la comportamentul eficient al
piefel, dar se neglijeaza faptul cA unul din
intereseie majore este tocmai cel de a
controla piata.?

in privinta pietei locuintelor, existé citeva

“strimtori” unde biocarea el e foarte
posibil2: furnizarea de materiale de
constructii, de teren pentru locuinte si de
credite, atit pentru consumatori cit si
pentru producdtori. Industria materialelor
de constructil este acum una dintre cele
mai concentrate, ceea ce conduce deseori
la pretuci oligopeliste. Atunci cind
producatorii de materiale de consiructii gi
tei de locuinje sint integrafi orizontal in
aceeasi proprietate, firmele fixeazé preturi
mari la materialele de constructii ca un fel
de taxd ascunsd asupra consumatoriior. Pe
de alté parte, locuintele sint niste produse
scumpe si nu consumaiorii independeni
sint cei ce le cumpara, cl consumatorti
finantati de o din ce in ce mai concentrata
piatd de credite. De aceee cererea de
locuinte nu e dictaté direct de preferintele
consumatorilor, ci mai degrabd de
disponibifitatea creditelor. Creditorii pot
actiona ca un cartel si pot deschide $i

2 Cei cu venituri mici sint evident cezaventajat

dagi fn ansambtu ef plates din cn tn ce mai rut
pentru 0 locuint’ produsd din ce In ce mai prost; cf.
ibid, pp. 7-8
3 of ibid. p. 9

Capitotul V_ Politica locntrit

inchide piatu prin capacitatea lor de a

controla o strimtoare strategicd in circuitul
capitaiuiui constructiei de locuinte. Piata
ins&si se poate deci auto-inchide prin
agentii care aclioneaza liber, in virtutea
propriului interes, ceea ce face ca,
paradoxei, interventia statului sa fie
necesara, tocmai pentru a crea piele
competitive.

Presupozitille majore de-ia care pleac&

ideologia pietel libere nu sint deci absolute:
hu poate exista informatie perfecta,
coordonare a piefei perfect’ sau competi
perfect&-atunci cind agentii se situeaza pe
pozifii economice si sociale diferite. Piaisle
de locuinfe sint si mai rar caracterizate de o
concurenta perfecté. Deseori piata nu
4 asigure preductia adecvataé
inicertitudinii ciclurilor economice $
@ cererii instabile. Supraproductia de
stocuri nevandabile, de exemplu, e urmaté
tie criza de lecuinte, pentru ca investitoril
+ investit intre timp bani in altceva. Se
mai reproseazé liberalismului si c&
negiijeaz&@ urbanismul si nu combate
locuintele vetuste. in plus, pietele esueaz
chiar si atunci cind reugesc: agraveaz’
inechitatile gi o muitime de contrareactil
cumulative fi rasplatese pe cei care din
noroc sau din pura abilitate speculativa se
gsesc intr-o pozitie mai favorabild pe
piata.?

O politica orientaté puternic spre pial,

cum ¢ cea din Marea Britanie Incepind din
anil ‘80, a dus la cresterea nurmérulul ceior
fara locuinta. Multi traiesc la marginea
piete! formalizate de focuinte si nu sint
eligibiti nici pentru ajutorul social. Guvernul
britanic a atribuit cresterea lipsei de
locuinté “cuiturli dependentel” Incurajaté de
subsidiile publice si de managementui
ineficient dus: de autoritatile locale in
pericada precedenté. Nu se recunoaste

+ problema $6 puns astiel in parle evansats, unde

plata libera este totust bine fundata, In Romania,
nda s-a pornit da la absenia totalé a pistel fibere,
accantul af trebul s& so pund pe Incurajares
acestela. Toate argumentatiile sint rotative {2
Sistemul existent fn flecare fara. Ceoa ce tn tn tara
‘occidentale poate f crticabll, in Roménia ¢ chiar de
dort, Noffunea do “piaté libera* nu trebuie Ins
absolutizat.

2 of ibid, pp. 10, 22 =f CLAPHAM gi col, P. 230

insa in actuaiul cimat politic ca lipsa de

locuinte este poate generaié tocmai de
inegalitatile ia care duce piata.?

S-a observat ca, cu cit piata © mai libera,

se raspunde mai greu la o cerere de
iocuinte in continud crestero. in piata itoera
¢ imposibi! sé recunosti si s& rspunzi ta
scenarii economice pe termen lung, iar in
productia de iocuinte conteaza tocmai
incurajarea planificdrii economice pe
termen lung, care s¢ poate concentra pe
productivitate si pe Imbunitatirsa calitati
produsului, Locuinfa nu este numai un
produs rezuliat al fegilor pietel. Piat& pura
nici nu exista. Toate sistemele economice
sint de fapt mixturi intre piele st institutii
sau structuri de stat

* Incd din vremea dezvoltérii_oragelor

industriale a devenit evident c& piata liber’&
nue capabilé sA asigure locuinte pe
masura cererii sociale sau individuale.
Axiomele liberalismului - individualism
atomist, actiune rationalé si optimizare
econiomicd - s-au dovedit deseori destul de
nerealiste In faja pietelor efective si
scomportamentelor economice reale.
Sistemul liberal nu este perfect: Rare sint
firiie dezvoltate care nu intervin In
domeniul Iccuintelor si ai habiratului
Statele prospere suplinesc lipsa “pistelor
absente” (in sdndtate, educatie, locuinte
sociale de exemplu) pe care sectorul privat
nu e capabil sa le recunoasca $i sf le
satisfack. Codurite de constructie, reguiile
de protectie a mediuiul, organizarea
teritoriala. si zonarea, managementul
financiar_se regésesc 7 orice regim politic.
Societétile bogate cauté s4-3/ ajute s2racti,
handizapatil, batrinil, persoanele singure.
Regimul liberal in politica focuintelar nu
poate dec! s& existe In stare pura, pentru
c& rationeaz& exctusiv economic 5!
negiiieazé existanta aspectului social - nu
mai putin important. Persoanele care nu au
ce investi, care nu au nici posibiltatea dea
inchiria pe piaja liber, nu au alts sansd
decit de a recurge la constructia publica,
Dar pentru cd anurnite persoane nu pot s8-
si asume responsabilitatile, nu trebuie ca

8 cf.CLAPHAM gi col., p. 228

4 cf. BARLOW gi DUNCAN, pp. 152-154