F350

cheltuielie de intrefinere sint in schimb

minime. Pe de alta parte, chiriite sint
dictate de legea cererii si ofertei, iar in
findul muncitorilor cererea @ mare.
Investitille pot fi recuperate in offiva ani.?
Primele locuinte economice se adreseaz&
elitei clasel muncitoare, care are un joc de
munca stabil $i calificat, Desi e mare crizé
de locuinfe muncitoresti, multe ramin
neocupate pentru c& nu sint accesibile
majoritatii muncitorilor, care ramin s&
locuiasca mai departe in cocioabe.?

rome PTT T TE
init Ane f 4
Sascads

127. Locuinta de inchiriat, New York, 18943

SLUMS. Asaitul fiind atit de mare,

problema cantitativa a locuirii are prioritate
fati de cea calitativa. in Anglia revolutia
industrialé era cea mai avansata pentru c&
Incepuse inca din sec XVill. Slums sint
numite ‘aici locuinfele in care lipsa de
spatiu, lipsa serviciilor sanitare si
suprapopularea coboard Viafa $1 loculrea
sub standardul minimei.decente. “...In
infernalele si sumbrele slums din Anglia un
singur robinet de apa si o singuré latrind
deserveau adesea 25 de fami si paturile
erau Inchiriate pentru trei persoane, iar

spafiul de sub ele pentru daua"*

1 cf, PARAVICINI, p.108

2 cf. ELEB si DEBARRE, pp. 344-946

3 in: COOLS, vol. I, p. 143

4 *Conditite de dormit, afimentatia, salubritatea,

Intimnitatea viofli $i chiar aerul de respiral erau
inadecvate nevoilor umane. (...) Se calculase cd
voiumul ideal al spatiului necesar unei persoane era
de 22,5 mc. in mahalalete Angiiei tooulau intro
‘singurd Incapere de 20 me trei persoane sau, Intr-un
‘spatiu de 40 mo, impreund cu copill, cite opt sau
noud persoare. Toli erau plini de p&duchi, drept
Closet servea o bucaté de hirtie intinsé pe podea, iar
singura sursd de proteine pentrs o familie de opt
persoane era pestele, mincat duminica in portii de
‘ite 70 de grama. Copiii erau pipemicit si palizi, cu

Locuire

Industrializarea creeazd probleme sociale

grave, care pretind schimbari majore in
habitat. Privita din aceasta perspectiva,
definirea notiunii de locuire minimald pe
care o vor face la Inceputul sec. XX
arhitectii migc&rii moderne igi capata toate

© MODEL SPECIFIC DE HABITAT.

Cartierefe muncitoresti ale secolului trecut
trebuie Intelese in dimensiunea’ lor
contradictorie: desi se prezinté ca spatii
insalubre, sint in acelasi timp suportul unei
culturi. specific muncitoresti. Initial,

inti cariati tar dacd se duceau ta scoalé, stateau in

beinci abétuti sau adormeau. Rezultatul sérdciel era
ignoranta $i apatia si, in egalé masurd, subrezenia
séndtéfil: mahalalole erau mlastini in care foiat viel!
rotate. La sato, Inghesuiala fn tocuins era tot atft de
mare. Intr-o cocioaba-din Oxfordshire, o familie
compusé din opt persoane dormaa In doud paturl
despartite Intre ele prin doud cuverturt subjirs ntr-o
césuta din Yorkshire, soful,. sofia 1 cinc! fice
Imparfeau Impreund doua paturi i podeaua pedulul,
lar in Somerset o marné $i trei copii ciormesu intr-o
incépere, iar cinci copii, bétefi si fate tn virsté de
phd ta 12 en}, intr-alta.” of. B.W. Tuchman, Trufaga
citadelé, Ed.Politicd, Bucuresti, 1977, pp. 462-463,
468

5 din: U. Paravicini, Habitat au féminin, p. 89 ©

1990, Presses polytechniques et universitaires
romendes,* Lausanne, Suisse (Repr. avec
autorisation de réditeur) .

_Cuppitetil UL Masctele de loenine

habitatul muncitoresc se Inghesuie in jurul

fabricilor. Strinsa Impletire a cpatiilor de
productie si de habitat realizeaza o
ate intre sfera de munca si
co!

demeniiie dinefara ei, ceea ce constituie

inciteritor si
unde se

inctiv’ a vielit m
mititor lor. In cartier
concentreaz’ poputatil de orig
referinfa comuna {a mune’ contri
crearea unui inalt grad de coeziune social’.
Contrar spatiului demeetic burghez, spaliul
domestic munsitorese nu e ginonim, i
XIX, cu spatiul privat. Pe timp frumos, ma
parte gin munca domestic’ in lecuintele
muneitoresti era efectuatd in exteriorut
locuintei (fig. 128), in prelungirile ef
imediate, in spafiile semipublice, in
fundaturi si stradute, in spalatoarele
comune, deseori in curte, unde se afla
sursa de apa. Dincolo de spatiul locuintei,
spatiul domestic debordeazd asupra
spatiulut semipublic si public in care se
desfasoara esentiaimente viata cotidiana,
marcata de o sociabilitate intensd.
Solidaritatea apare ca vitala. Loouitorii
atagelor gi cartierelor munciteresti traiesc
intr-adevar in comunitate, legati prin refele
de intr-ajutorare ce marcheazi in mod
definitoriu locuirea muncitoreasea.t Prin
refele de vecinatate se dezvolta mai ales o
intensd sociabilitate feminina, In spailile
semipublice, care fe incenjoard gi le
completeaza iocuinjele, femeile contribuie
la constituirea unei sfere domestice specitic
muncitoresti.

Sociabilitatea barbatilo: se desfasoaré mai

ales in tayerna. Ziinic, cind ies de la uzind,
muncitorii se iniinesc cu tovaragii de
muned pentru a bea impreund (deseori tard
masura). Loc de detenta si de defulare
colectiv’, taverna este prin excelenté locul
schimburilor de informatii, al egitatiilor
politice si sindicale; ea o un al doilea acasa,
mai vesel gi mai confortabil decit locuinta,
in care familiile se regdsesc pentru scurte
momente de foisir, mai ales duminica.
Pivoturi ale sociabilitafil muncitoresti i
suporturi ale viefii de cartier, tavernele se
inmuitesc in toate cartierele muncitoresti;
\ cf, PARAVICINI, pp. 80-87
sa

ele sint instalate la parterul unor case si se

deschid larg catre spatiul public?

129, Ebenezer Howard, Oragul grading?

* ORASELE GRADINA. In reacfia contra

mediului urban haotic, precum si impotriva
masinii - responsabila de toate relele - la
sfirgitul sec. XIX se revine cu nostalgie la
natura, fa viata satului, fa sentimenitele si la
comunitatile de odinioara; este un apel ta
“referinta idealé".* Utopia oragelor grSdina

2 cf. ibid, 9p, 90-83

din: COOLS, vol. 1, p. 149

+ "Mitul cetéfi ideala in cultura european ¢ marcat

de roportul fafa de Paradis gi de corinfa 2boliri
istoriei, Imaginea Paracisului se contureszi dincola
de timp."; cf. V. 1. Stoichita, La cité idéale.
Prehistoirs du texte utopiqu, in: Les SYMBOLES...
p. 234