so

nu mai sint aliniate si astiel anfilada

dispare.’ (fig. 179)

Mai ales catre sfirsitul sec, XIX - in paralel

cu o specific burghezé accentuare a
valorilor familiale - se da 0 important mai
mare relatillor sociale si codificarii lor. Este
larg raspindita vointa de a urma codurile
sociale pentru a marca cit mai bine
apartenenta de clasé, de a trai cu arta (se
publica foarte multe tratate de savoir-vivre),
de a da un stil vietii, Hétel-urile si imobilele
Art nouveau sint edificii de lux, adevarate
opere de arta pentru o clienteld bogata.
Locuinta este consideraté de arhitecti o
oper’ de arta total.

119,

SALONUL e un spatiu privitegiat: camer

de lux si de reprezentare, conceputa dupa
un program artistic prin excelent, dispune
tnd si de mult confort. EI trebuie, printre
altele, s& aiba cit mai multe scaune
posibile, martore ale faptului cd mutta lume
@ primita in casa respectiva. Stapina casei
e cea care primeste, ajutaté, eventual, de
fica sa cea mare; soful si fiul nu sint
obligati sé participe. Primirea In casa
burghezd.este un rit feminin ce vizeaza
mentinerea coerentei de grup, care se
recunoaste si se asigura permanent prin
apartenenta la un acelasi mediu.4

Salonul este prin excelenta locul de

reprezentare si ostentatie, in special pentru

1 fie, pp. 54-55

2 cf ibid, p. 15

3 Henry van de Velde, de exempt, nu s-a mulfumit

sd-gi proiecteze odatd cu casa gi mobilier, ci ta
erent chiar haine speciale sof'e! sale, pentru 2 se
grmoniza cu linile generale ale interiorutul: of. K
Frampton, Modem Architecture. A Crivical History,
New York, 1980, p. 91
4 Gf. ELEB si DEBARRE, p. 17°

Lacutre

clasele mijtocii.6 in salon, actiunea sotiel e

determinanta pentru a ridica impresia de
respectabilitate si de prosperitate pe care
trebuie si o degaje spatiite de primire
Printr-o punere in scena personalizata a
diferitelor stiluri de mobilier si decoratie (fig,
720), sotille inscriu in spafiul saionului
reusita economica a sojului tor. Conceptia
burghez despre conditia femeii face ins
si dispard traditia aristocratica a salonutui
feminin8 Budoarul sufera o puternica
eclips4 datorata numeroaselor critici - find
calificat ca “frivol”. El reapare la inceputul
sec. XX, dar numai in locuintele luxoase.
Saloanele se muhiplica in paralel cu ¢
utilizare din ce in ce mai nuantaté a
spatillor: salon mare, salon mic, marea
sufragerie, fumoar, sali de biliard, grading
de jarna (sera). La marea burghezie, inafara
salonului ostentativ exist si un “salon de
familie” (fig. 118) in zona camerelor intime.
dovada a importantei acordate serior
familiale.? Accesul catre saloane se face cu

fast printr-un imens vestibul sau hol. Al

HALL! Anticamera, care avea in resedinjele

bogate functia de a semnifica rangul, va
deveni in sec. XIX intrarea care asigura
protectia intimitatii gazdelor, cdpétind astfel
un rol mai functional. Noul spatiul ostentativ 3
de punere in scena gi reprezentare devine ©

5 cf. ELEB-VIDAL si DEBARRE-BLANCHARD, p.270 §

6 cf, PARAVICINI, pp. 50-51
a
7 cf. ELEB si DEBARRE, pp. 64, 98 a
8 din: U. Paravicini, Habitat au féminin, p. 53 © %
1990, Presses polytechniques et universitaires @
romandes,, Lausanne, Suisse (Repr. avec

Mautorisation de Véditeur)

Capitotul 1 Modete de locuire

in schimb hail-ul (fig. 117). Dezveltat uneori

pe mai multe niveluri, el este primul spatiu
cu care se ia contact. O mare scara
pormeste din el. Dup& democratizarea si
raspindirea salonului, hal-ul va deveni
principalul semn de distinctie sociala.
Denumirea de origine engleza contribuie $i
ea Ia aceasta prestanté, mai ales la granita
dintre sec. XIX si XX, cind tot ce e englez e
valorizat pozitiv si apare ca semn clasant.
Hait-ul e in acelasi timp vestibul, salon si
galerie de expoziie; el are un rel primordial
in functia de receptie.

Salon, hail si atelier sint trei forme de spatii

de receptie, avind in esenta acelasi rol.

ATELIERUL. Catre sfirsitul sec. XIX apare in

locuintele burgheze atelierul. Acest spatiu
se identifica prin marea vitrare tipica de
atelier de artist. S4 ai un atelier e ceva
apreciat in mod deosebit: inseamna c&
aparfii unei avangarde intelectuale sau
artistice. La origine, acesta e un spatiu de
lucra, Moda alteliereor de artisti i
transforma insa intr-un mod original de a
locui, apreciat mai ales de tinerii
intelectuali; e vorba, evident, si de o mare
dozé de snobism, pentru ca frigul si lumina
Ginspre nord nu sint calitafi de locuibilitate.
Atelierele introduse fn locuinfa burgheza,
de aitfel, nu vor mai fi orientate neaparat
spre nord gi vor fi inconjurate si de alte
camere, mai confortabile?

STUDIO. Spre sfirgitul sec. XIX devine la

moda pentru barbati sé ramind necasatoriti,
cel putin pentru un timp. Pentru ca
celibataril sint o categorie social destul de
semnificativa, se elaboreazd pentru ef un
tip de locuinta special; locuirea unui studio
este proprie celor ce se pretind de
avangarda, intelectualilor sau artistilor,
tinerilor cu 9 alté conceptie despre confort
decit cea a burghezie ‘ermenul “studio”
au desemneaza insd numai locuinta
celibatarului, ci si atelieru! artistului,
cabinetul de iucru sau o mare inc&pere
care serveste in acelasi timp de camera.
sufragerie si salon.3

1 cf, ELES si DEBARRE, pp.76-77, 90

2 ct ibid, pp. 38, 83-86
° ct. ibid, pp. 188-189

(23

FUMOARUL este locul indispensabil de

retragere al barbatilor dupa lvarea mesei
(fig. 125); in sec. XIX acest obicei tocmai se
raspindeste si are de aceea un caracter
public, aproape ritual. Deseori se fumeazd
in spati! cu dubla functiune, birou-fumoar,
biblioteca-fumoar sau chiar salé de joo-
fumoar. Desi are un rol social foarte
important, suprafata sa e deseori mica,
pentru a se aerisi rapid. Fumoarut isi are
sursa in ideea engieza de club, loc rezervat
barbatilor, unde pot sé se comporte mai
fiber decit in compania femsitor.4

SALA DE BILIARD. Orice familie burghez&

care se respecta trebuie sa aibé o sali de
biliard (fig. 118a). Ea este semnul
predominantei rcfului masculin in ceea ce
priveste raportul cu lumea exterioard, dar si
un semn de mare fux.5

SERA. O nova moda pretinde introducerea

plantetor verzi in interiorul locuinfei. Ca o
consecinta, apar spatii spacializate: logii,
gradini de iarna, sere. Produse in sec. XVII
de cercetérile botanice, gradinile de iarnd si
serele sint parte integranta din marile case
si hoteluri construite in oras la mijlocul sec.
XIX. Dragostea fafa de plante si marie
vitraje atinge toate clasele sociale. in
imobilele mai modeste, serele sint inlocuite
de bow-window-uri. Veranda, galerie
complet vitrata, din structura usoard, cel
mai adesea din metal, e importata din india
(via Anglia) si are acelasi rol pe fatada ca
bow-window-urile.®

Galeria (fig 118 a) mareste aria receptiei si

servesie si de anticamerd; in apartamentele
mai mici, ea devine culoar de distributie.

SUFRAGERIA este in principiu un spatiu de

intersectie dintre zona de receptie si cea
familial. Dac in sec. XVIII luarea mesei se
putea face pe o masa ce se depiasa dupa
ocazie, in sec. XIX ea devine un rit familial,
cAruia | se atribuie o sal& special cu masa

Act. ibid, pp. 92-94

§ cf. ibidh, p. 99

© ferestre (windows) care in plan au forma unui are -

bow. cf. ELES-VIDAL si DEBARRE-BLANCHARD,
pp. 113, 270, ELEB si DEBARRE, pp. 256-264