Impactul pandemiei COVID19

in domeniile medical,social si economic

Peste 7.500 de medici au fost implicaţi în realizarea raportului pentru evaluarea impactul pandemiei de
COVID-19 asupra profesioniștilor din domeniul medical.

Deși aproximativ jumătate dintre cei chestionaţi au tratat personal pacienţi infectaţi cu noul coronavirus,
s-a constatat că specialiștii în medicină de urgenţă sunt cei mai expuși la SARS-CoV-2, 94% dintre aceștia
raportând tratarea pacienţilor cu COVID-19, alături de nefrologi (89%), specialiști în terapie intensivă
(87%), infecţioniști (86%) și pneumologi (74%). În rândul medicilor de familie, 58% dintre aceștia au
raportat tratarea în contact direct a pacienţilor cu COVID-19 și 45% au relatat tratarea pacienţilor prin
servicii de telemedicină.

Îngrijorător este deficitul de echipament de protecţie personală adecvat raportat de numeroși medici.

Între 13% și 20% dintre medici au fost diagnosticaţi cu COVID-19. Într-o analiză a deceselor globale
cauzate de COVID-19 în rândul lucrătorilor sanitari, s-a constatat, în mod paradoxal, că „medicii din
prima linie, inclusiv specialiștii în terapie intensivă și anesteziologie, specialiștii în medicină de urgenţă și
asistentele reprezintă un grup mult mai redus de cazuri de COVID-19, cel mai probabil datorită facilitării
accesului acestora la echipamentele de protecţie personală”, conform dr. Basavana Goudra, de la
Perelman School of Medicine, University of Pennsylvania.

În același timp, aproximativ un sfert dintre medici au raportat infectarea cu SARS-CoV-2 a membrilor
familiei.

Impactul economic

La începutul pandemiei COVID-19, Institutul Naţional de Statistică a realizat câteva cercetări statistice
adhoc, Tendinţe în evoluţia activităţii economice în perioada martie-aprilie 2020, Impactul SARS-COV2
asupra volumului exporturilor și importurilor de bunuri şi Evaluarea impactului COVID - 19 asupra
mediului economic în lunile martie și aprilie 2020, pentru cuantificarea impactului crizei sanitare asupra
activitatii economice și asupra volumului de comerț exterior, ale căror rezultate au fost de un real
interes pentru decidenți, media și utilizatori în general.Implicațiile pandemiei asupra activității
economice și a mișcării naturale a populației stau la baza unor noi cerințe de date statistice la nivel
național și european privind impactul provocat de măsurile de prevenție asupra sectoarelor economiilor
naționale. În lunile următoare, Institutul Naţional de Statistică va realiza estimări flash pentru a măsura
impactul COVID-19 asupra economiei și a societății, completate de o colecție de practici inovatoare pe
care țările Uniunii Europene le-au pus în aplicare pentru a face față provocărilor principale,inclusiv
utilizarea de noi surse de date.
Şocurile generate de pandemia de coronavirus vor fi resimţite mult timp după ce vor fi ridicate măsurile
de distanţare socială la nivel mondial. Astăzi, când rata şomajului din SUA a atins cele mai proaste
niveluri din anii 1930 încoace şi când vizitele către medicii primari s-au redus substanţial, experţii din
domeniul sănătăţii rămân cu o mulţime de întrebări pentru care momentan nu au vreun răspuns, scrie
Vox.

Efectele directe ale pandemiei asupra sănătăţii

Deoarece COVID-19 este o boală nouă, nu există studii asupra traiectoriei pe termen lung pentru cei cu
simptome severe. Însă există doctori care spun că noul coronavirus se poate prinde de multe celule
umane din diferite părţi ale corpului şi poate penetra multe organe majore, inclusiv inima, rinichii,
creierul, şi până şi vasele de sânge.

Efectele indirecte ale pandemiei asupra sănătăţii

Toate operaţiile şi programările medicale anulate sau amânate vor avea efecte de durată asupra
sănătăţii oamenilor.

„Principala noastră grijă este că printre pacienţii care au amânat o vizită la medic se vor număra câţiva
care vor dezvolta boli cronice”, a declarat Ateev Mehrotra, profesor al Şcolii de Medicină din cadrul
Universităţii din Harvard. În cel mai rău scenariu, un pacient ar putea muri pentru nu a putut ajunge la o
programare de rutină.

Efectele economice ale COVID-19

Doar în Statele Unite, aproximativ 33 de milioane de oameni şi-au depus actele de şomaj de la începutul
pandemiei până în prezent, rata şomajului ajungând astfel la 15%.

Pe lângă recesiune, criza implică şi o stagnare a comerţului cu bunuri (cantităţi neutilizate) şi în interiorul
pieţei muncii (şomaj în masă), dar şi prăbuşirea preţului petrolului şi metalelor industriale. Astfel,
deflaţia – opusul inflaţiei – este un scenariu probabil, care creşte riscul insolvenţei.

Pe deasupra, pierderea veniturilor şi, implicit, a asigurărilor de sănătate poate duce la problemele
discutate anterior. Un studiu al Universităţii din Harvard arată că în timpul crizei financiare din 2008-
2010, a existat un exces de aproximativ 260.000 de decese cauzate de cancer, printre care se numără
40.000 de forme tratabile, în ţările din cadrul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică
(OCDE).

Efectele sociale ale COVID-19

Măsurile de distanţare pe care le-am aplicat în ideea de a controla răspândirea coronavirusului vor avea
efecte de durată asupra mentalului colectiv, aşa cum vor avea criza economică şi realitatea sumbră în
care 300.000 de oameni au murit în câteva luni. Astfel, vom avea nevoie de ani întregi pentru a înţelege
impactul total al virusului.