UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ

VETERINARĂ DIN BUCUREȘTI

~FACULTATEA DE BIOTEHNOLOGII~
SPECIALIZARE BIOTEHNOLOGII AGRICOLE

DISCIPLINĂ
Tehnologiifrigorificeșiclimatizare
Student,
Anton Beatrice Florența
Grupa 6301 (BA)

BUCUREȘTI
2020
 CUPRINS

TEMA PROIECTULUI 3
I. UTILIZAREA FRIGULUI ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ 3
I.2 Tehnologiafabricăriipreparatelor din carne 3
II. TEHNOLOGIA DE OBȚINERE A CRENVUȘTILOR DE PORC 4
III. SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE OBȚINERE A CRENVUȘTILOR DE PORC 5
IV. DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE FABRICARE 6
V. REȚETA DE FABRICAȚIE 7
VI. BILANȚUL PARȚIAL DE MATERIALE 7
VII. BILANȚUL TOTAL DE MATERIALE 8
VIII. CALCULUL DEPOZITELOR FRIGORIFICE 9
IX. CARACTERISTICILE AERULUI ATMOSFERIC ÎN ZONA GEOGRAFICĂ DE
AMPLASARE A UNITĂȚII16
X. DIMENSIONAREA DEPOZITULUI FRIGORIFIC PENTRU MATERIA PRIMĂ17
XI. DIMENSIONAREA SĂLII DE TRANȘARE-DEZOSARE-ALES18
XII. DIMENSIONAREA DEPOZITULUI DE PRODUS FINIT19
 TEMA PROIECTULUI

Să se determine necesarul de frig șicaracteristicile constructive ale

spațiuluidestinatfabricăriișidepozităriiunui semi-preparat din carne.
Se dau :
 Capacitatea de producție :850 kg
 Localitatea de amplasare :Urziceni (Jud. Ialomița )
 Preparatulales :crenvuști de porc

I . UTILIZAREA FRIGULUI ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

Rolurileesențiale ale tehnologieifrigorificepentrudomeniileagroalimentare sunt următoarele:

1. Asigurareadistribuțieiîntimpșispațiu a materialeloragroalimentareși a
bunuriloralimentareexistentesauproduseînanumiteperioade ale anului ;
2. Asigurareacondițiiloroptime de conservareșidistribuție
abunuriloragroalimentareperisabile cu un minim de pierdei din valoareanutritivă;
3. Păstrareacaracteristicilorcalitative ,în special a celor nutritive la materiile prime șiproduse
finite ;
4. Asigurareacondițiiloroptime de microclimate pentrudesfășurareaunorprocesebiochimice
la temperaturiscăzute ;
5. Economisirearesurselorpentrucăprinprelucrareaprin frig se asigurăconsumurireduse de
materiiprime ;
6. Asigurareacalitățiiproduseloralimentareșidiversificareagameiși a sortimenteloracestora.

1.2 Tehnologiafabricăriipreparatelor din carne

Înliniimari ,fabricareapreparatelor de carne cuprindurmătoareleoperații :

- recepțiamateriilor prime șiaingredientelor;
- tranșarea,dezosareașialegereacărnii de vitășiporc;
- sărareacărnii;
- preparareașrotuluișibradtului;
 - depozitareasemifabricatelor la frigiderpentrumaturare (șrotșibradt);
- preparareapastei;
- condimentarea;
- umplereapasteiînmembrane,afumareacaldă a mezelurilor;
- fierberea-răcirea;
- afumarearece a mezelurilor;
- porționareașieventualaambalare;
- recepțiaprodusuluifinit;
- depozitareașilivrarea.

II. TEHNOLOGIA DE OBȚINERE A CRENVUȘTILOR DE PORC

o Materiiprime : - carne porclucru

-pulpă de porc
o Materiiauxiliare : -sare (clorură de Na)
-adaosuri(concentrate proteic din soia,pastă de carne de pe oase)
-apăpotabilă
-condimente(usturoi,boia de ardeidulce,coriandru)

Fabricareapreparatelor de carne cuprindurmătoareleoperații: Recepțiamateriilor prime

șiaingredientelorurmata de procesul de tranșare-dezosaresialegere a carnii de vita/porc.
Carneaurmează a fi sărată, dupa care se preparăcompozițiaceurmeză a fi umplutăîn membrane de
oaiesauporcce au un diametru de 12-28 mm, iarprinrasucire se formeazăbucăți de 12-15 cm
lungime, înșirag.
Următorulprocesînpreparareacrenvruștilorestetratamentultermic. Acestaesteneceasrpentru a face
produsuladecvatpentruconsumimediatși de a-l face conservabilpentru o duratămai mare de
timp.Tratamentultermicconstăînafumarecaldă, tratamenttermicînapacaldă/abursirăcire.
Produsulfinit se depoziteazăîncamerefrigorificeuscateși bine ventilate la o
temperaturăcuprinsăîntre +2...+5°C, φ=85%, max3 zile, asezați pe bețeșirastele cu
spațiiîntreșiraguripentru a permitecirculațiaaerului.
III.SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE OBȚINERE A CRENVUȘTILOR DE
PORC
 IV. DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE FABRICARE

1.Tranșarea-dezosarea-alegerea
Tranșareaesteoperația de decupare(împărțire) a carcaseisau a cărnii pe
porțiuni,culimiteanatomice precise ,înfuncție de scopulutilizăriicărniișivalorificarearegiunilor de
măcelărie.
Dezosarea (ciontolirea)esteoperația de separare a cărnii de pe oase.
Alegerea(alesul)cărniiesteoperațiaprin care se îndepărteazăgrăsimeașițesuturile cu
valoarealimentarăredusă,cunoscute sub denumirea de flaxuri(tendoane,fascii conjunctive ,
cordoane vasculo-nervoase,cheaguri de sânge,ștampile),realizându-se șiîmpărțirea pe categorii.
2.Pregătirea compoziției
Generalitățileșisemifabricatele se prelucreazădiferențiatpentruobținereabradtului,înfuncție de
adăugareaderivatuluiproteic la malaxareacărnii cu saramurăsau direct în cuter.
3.Umplerea compozițieiîn membrane
Compozițiaobținută se introduce înmațe de oaiesau de porc cu diametrul de 18-28mm,
formându-se prinrăsucirebucăți de 12-15 cm lungime,înșirag.
4.Tratamentul termic
Dupăo pauză de 2-10 minute de la umplere, șiragurile de crenvurștiașezate pe rame sunt
supusetratamentuluitermic.
Tratamentultermic al crenvurștilorconstăîn :afumarecaldă ,
tratamenttermicînapăsauînaburșirăcire.
5.Depozitarea produsuluifinit
Crenvurștii se depoziteazăîn camera frigorificeuscateși bine ventilate,latemperatura de +2…+5 ,
φ = 85% , maxim 3 zile.
Crenvurștii se depoziteazăașezați pe bețeșirastele, cu spațiiîntreșiraguripentru a
permitecirculațiaaeruluișizvântarea , la temperatura de +2…+5 oC.
 V. REȚETA DE FABRICAȚIE
Rețeta de fabricație a crenvurștilor de porcpentru 100 kg materiiprime ,esteurmătoarea:
-carne porclucrupentrubradt ,100 kg.
 Condimente :
-usturoi , 0,150 kg sauaromă de usturoisuport , 0,050kg
-boia de ardei dulce 0,100 kg
-condiment universal 0,200 kg sauaromă de piper pe suport 0,260 kg
-coriandru 0,100 kg
 Adaosuri :
-pigment din sângeintegral , 1 kg
-făină din soia, 4 kg sauconcentratproteic din soia , 4 kg
-pastă de carne pe oase 5 kg
-emulsie de șorici 2,5 kg
 Materiale :
-înveliș :mațesubțiri de oaie/porc cu diametrul de 18-28 mm.

VI. BILANTUL PARTIAL DE MATERIALE

Operații Carne Apă Proteine Lipide Cenușă Pierderi

porclucru 62 kg 15 kg 22 kg 1 kg
100kg
Depozitare 98 60,76 14,7 21,56 0,98 2%
Tranșare 97,80 60,63 14,67 21,51 0,97 0,2%
Sărare 95,84 59,41 14,37 21,08 0,95 2%

Operații Compoziți Apă Proteine Lipide Cenușă Pierderi

e 59,41 14,37 21,08 0,95
95,84
Cuterizare 95,64 59,30 14,34 21,03 0,94 0,2%
Umplereîn 95,45 59,21 14,31 21,00 0,93 0,15%
membrane
Tratamenttermi 87,81 54,47 13,16 19,32 0,85 8%
c
Depozitare 86,45 53,65 12,96 19,03 0,83 1,5%
 VII. BILANȚUL TOTAL DE MATERIALE

M1 ->Depozitareprodusfinit ->M0=850 kg ; P0 =1,5%

M1=M0+ 1,5/100 x M1
M1=862,94
M2->Răcire -> M1=862,94 ; P1=0,2%
M2=M1+0,2/100xM2
M2=864,67
M3->Tratamenttermic ->M2=864,67 ;P2=8%
M3=M2+8/100xM3
M3=939,86
M4->Afumarecaldă ->M3=939,86 ; P3=1%
M4=M3+1/100xM4
M4=949,36
M5->Umplereîn membrane ->M4=949,36 ;P4=0,15%
M5=M4+0,15/100xM5
M5=950,78
M6->Cuterizare->M5=950,78 ;P5=0,2%
M6=M5+0,2/100xM6
M6=952,68
M7=M6-Condimente-Adaosuri
Condimente : 0,55/100 x952,68 = 5,23
Adaosuri : 12,5/100x952,68 = 119,08
M7=952,68-119,08-5,23
M7=828,37
M8->Sărare->M7=828,37 ; P7=0,2%
M8=M7+0,2/100xM8
M8=830,03
M9->Tranșare-Dezosare-Alegere->M8=830,03 ;P8=0,2%
M9=M8+0,2/100xM9
M9=831,69
M10->Depozitare ->M9=831,69 ;P9=3%
M10=M9+3/100xM10
M10=857,41
M11->Recepțiematerieprimă -> M10=857,41 ; P10=0,2%
M11=M10+0,2/100xM11
M11=859,12
 Nr. Denumireaoperației Unitatea de Valoarea Observații
crt măsură
1. Depozitareprodusfinit Kg 862,94 -
2. Răcire Kg 864,67 -
3. Tratamenttermic Kg 939,86 -
4. Afumarecaldă Kg 949,36
5. Umplereîn membrane Kg 950,78 -
6. Cuterizare Kg 952,68 -
7. Carne porclucru Kg 828,37 -
8. Sărare Kg 830,03 -
9. Tranșare-Dezosare- Kg 831,69 -
Alegere
10. Depozitare Kg 857,41 -
11. Recepțiematerieprimă Kg 859,12 -

VIII. CALCULUL DEPOZITELOR FRIGORIFICE

Pentrudeterminareanecesarului de frig al frigorificelor ,trebuiecunoscutecâteva date de intrare:

 Planulșidimensiuniledepozitului;
 Orientareaclădiriifață de punctelecardinale;
 Dimensiunilefiecăruispațiu frigorific înparte;
 Temperaturilenecesareînfiecarespațiurăcit;
 Condițiileclimatice din zona în care urmeazăsă fie amplasatfrigoriferul;
 Cantitatea de produse care urmeazăsă fie răcite , etc.
Necesarul de frig ,pentrufiecarespațiurăcit se calculează din bilanțultermicpentru un interval de
24h.Cantitatea totală de căldură care trebuieextrasă Q[kJ/24h], se determină cu relația :

Q=Q1+Q2+Q3+Q4

 Q1 estecantitatea de căldurăpătrunsă din exterior prinizolații,datoritădiferențelor de

temperatură.Sețineseamainclusiv de radiațiasolară;
 Q2 estenecesarul de frig tehnologic,pentrurefrigerareasaucongelareaproduselor;
 Q3 estenecesarul de frig pentruventilareacamerelor;
 Q4 estenecesarul de frig pentruacoperireapierderilor din
timpulexploatării,datoratedeschideriiusilor , prezențeicorpurilor de iluminat ,a motoarelor
, a persoanelor care prestează diverse activitățiîndepozite.

Q1 ,cantitatea de căldurăpătrunsă din exterior prinizolații ,

datoritădiferențelor de temperaturășidatorităradiațieisolare , se determină cu
relația :

Q 1=Σ ni=1 ki ∙ Si∙ ( ∆ ti+ ∆ tr ) ∙ 24 ∙3,6 [kJ/24h]

unde :
ki[W/m2K] estecoeficientul global de transfer termicpentruelementul de construcției
(perete);
Si[m2] estesuprafațaelementului de construcției ;
∆ti[0C] estediferența de temperatură pe fețeleelementului de construcției ;
∆tr [0C] estecreștereasuplimentară a diferenței de temperatură ,datoratăradiațieisolare.
- Pentruperețiiexteriori se considerătemperaturăconvenționala de
calcultexpentrulocalitateaîn care esteamplasatfrigoriferul
(temperaturamediemultianualăînlunaceamaicaldăaanului).
- Pentruperețiiinteriori se considerădiferențadintetemperaturile separate de
fiecarepereteînparte , cu precizarea ca încazulpereților care separăspațiifrigorifice , se
vaconsideracăspațiulvecin nu esterăcit(nu esteîncărcat cu produse).
Influențaradiației se iaînconsiderarenumaipentruperețiiexteriorișipentruplafoanele care
reprezintășiacoperișulclădirii:
- Δtr=0°C pentruperețiiexterioriorientațispre N;
- Δtr=(5...)10°C pentruperețiiexteriorispre E,V,SE și SV;
- Δtr=15°C pentruperețiiexterioriorientațispre S;
- Δtr=(15...)20°C pentruplafoane care sunt șiacoperișsauterasă;
- Δtr=Pentrupardoseliașezate pe sol, se poateadmitecătemperatura de calcul a solului are
valoarea de 15°C.
 N

V E
S

Elementul L h/l S(m2) texterior tcamera ∆ti ∆tr ∆t(C) K(W/m2*K) Q1(kJ/24h)
Izolat (m) (m)
termic
Perete N 5 4 20 32 4 28 0 28 0.37 17 902,08
Perete S 5 4 20 32 4 28 15 43 0.49 36.408,96
Perete E 7 4 28 21 4 17 0 17 0.29 11.926,65
Perete V 7 4 28 32 4 28 10 38 0.29 26.659,584
Pardoseala 7 5 35 15 4 11 0 11 0.6 19.958,4
Plafon 7 5 35 32 4 28 20 48 0.27 39.191,04
Q1 total 152.046,714
Calculepentru camera C1
- S=L*l=7*4=28
- texterior=21°C deoareceestealăturatăcamerei C2
- tcameră=4°C, aceastafiindtemperatura din interiorulcamerei C1
- Δti=textrior-tcameră=21-4=17
- Δtr=0
- Δt=Δti+Δtr=28+0=28
Perete S
Q1 =0.49 *20*43*24*3,6=> Q1=36.408,96
Perete E
Q1=0.29*28*17*24*3,6=>Q1=11.926,65
Perete V
 Q1=0.29*28*38*24*3,6=>Q1=26.659,584
Pardoseala
Q1=0.6*35*11*24*3,6=>Q1=19.958,4
Plafon
Q1=0.27*35*48*24*3,6=>Q1=39.191,04
Q1 total
Q1=17.902,08 +36.408,96 + 11.926,65 +26.659,58 +19.958,4 +39.191,04
Q1=152.046,71
Q2, necesarul de frig tehnologic, se
determinăasemănătoratâtpentrurefrigerarecâtsipentrucongelare:
Pentrurefrigerare se utilizeazărelația :

Δm 24
[
Q2={m∙ ( hi−hf ) +lv ∙
100]+Qrc }∙
τr
[kJ/24h]

Pentrucongelare se utilizeazărelația :

Δm 24
Q2=m∙ [( hi −hf ) +ls∙ ]∙ [kJ/24h]
100 τr

- m[kg/24h]=cantitatea de produseprelucrateprin frig

- hi, hf[kj/kg]=entalpiilespecifice ale produsuluiînstareainițialășifinală
- Δm[%]=pierdereaîngreutate a produselordatoritădeshidratării, recomandată de
literatura de specialitate.
- • !!!Produsele refrigerate pierd din greutateprinvaporizareaapei,
iarproduselecongelatepierd din greutateprinsublimareaapei. Acestlucru se
realizeazădatorităfaptuluicăînacestespațiicantitatea de vapori de apaesteextrem de
scăzutădeoareceumiditatea se depuneînpermanență pe suprafețeleracitoarelor de aer.
Astfelaerulprezintă o puternicătendință de aabsorbiumiditatea!!!

- lv[kj/kg]=călduralatentă de vaporizare a apei din produsele refrigerate≈2500kj/kg

- ls[kj/kg]=călduralatentă de sublimare a apei din produsele congelate≈2835kj/kg
- Qrc[kj/kg]=cantitatea de căldurădegajatăprinreacțiibiochimice de cătreproduse,
fiinddenumitășicăldura de respirație.Estespecificăpentruprodusele vii refrigerate,
iarpentruprodusele care nu degajăcăldură de respirație=0kj/24h
- ꚍr[h]=durataprocesului de răcire
- ti=35...38°C
 - tfrefigerare=0..4°C
- tfcongelare=-18...-25°C

Pentrurefrigerare

Produs Cantitat ti tf hi(kj/kg) hf(kj/kg) Iv(kj/kg) ∆m(%) Tr(h) Q2(kj/24h)

e (0C) (0C)
(kg)
Carne 156 35 0 345,5 232,3 2 500 2,31 36 18 527,65
de vita
Carne 235 30 3 329,0 241 2 500 1,96 22 35 092,55
de vita
Carne 110 35 0 339,9 211,8 2 500 1,3 16 26 499
de
porc
Carne 215 30 3 313,9 221,0 2 500 2,1 14 53 456,31
de
porc

Pentrucongelare

Produ Cantitate ti(0C) tf(0C) hi(kj/kg) hf(kj/kg) Is(kj/kg) ∆m(% Tr(h) Q2(kj/24h)
s (kg) )
Carne 240 35 -18 354,5 4,6 2 835 1,06 20 109 425,6
de vita
Carne 240 30 -20 329 0 2 835 1,06 22 93 927,48
de vita
Carne 180 35 -15 339,9 12,10 2 835 0,6 15 99 305,28
de
porc
Carne 180 30 -18 313,9 4,6 2 835 0,6 17 82 817,47
de
porc
 Q3 necearul de frig
pentruventilareacamerelor.Estenecesarăasigurareauneiventilăriînincintăîntr-un
interval de 24h , deoareceprodusele vii necesităventilareaspațiilor de
păstrarepentru a respira.
Formula de calcul :𝑄3 = 𝑉 ∙ 𝑎 ∙ 𝜌𝑖 ∙ (ℎ𝑒𝑥 − ℎi)
- V[m3]=volumulcamerelorfrigorifice ventilate
- A =numărul de schimburi de aerîn 24h, pentruspațiurespectiv
- pi=densitateaaerului din interiorulspațiuluirăcit
 - hex, hi=entalpiileaerului exterior și interior
Q4, necesarul de frig pentruacoperireapierderilor din timpulexploatării:
Q4=(0,1...0,4)*Q1

 Aceastărelaţie se aplicăseparatnecesarului de frig

pentruvaporizatoarelerăcitoare de aerşiseparatpentrucompresoare.
 Dupădeterminareacelorpatrucomponente ale necesarului de frig,
pentrutoatespaţiilefrigorifice, se calculeazăputerilefrigorifice pe nivele de
temperaturi de vaporizare. Un
posibilexempluconstăînidentificareaurmătoarelortreinecesaruri de frig: •Q01
pentru t01= -40°C - tunele de congelare;
•Q02 pentru t02= -30°C - depozite de congelare;
•Q03 pentru t03= -10…15°C - refrigerare.
 Dupăfinalizareacalculelortabelareşicentralizarearezultatelor, necesarul de frig,
respectivputereafrigorifică a vaporizatoarelorrăcitoare de aer, se
utilizeazăpentrucalculele de dimensionare ale acestoraparate, iarnecesarul de frig,
respectivputereafrigorificăpentrucompresoare se utilizeazăîncalculultermic al
instalaţieifrigorifice.

IX. CARACTERISTICILE AERULUI ATMOSFERIC ÎN ZONA GEOGRAFICĂ DE

AMPLASARE A UNITĂȚII

Luna tz (0C ) ∆tm ( 0C) ∆tM (0C) tM (0C) tm(0C) tex(0C)

Iunie 20.5 5.6 11.83 32.33 26.1 29,84

Iulie 22.5 5.3 11.5 34 27.8 31,52
August 22.0 5.4 12.26 34.26 27.4 31.51

Luna cu ceamai mare temperaturăexterioarăestelunaIULIE !

- tz=temperatura de referințălunară;
- Δtm=abatereamediezilnică a temperaturii de referință;
- ΔtM=abatereaorară a temperaturii de referință(media
abateriorarepentruurmătoarelemomente ale zilei: ora 13:00, ora 14:00 șiora 15:00);
- tM=temperaturamaximă a lunii;
- tm=temperaturamedie a lunii;
- tex=temperaturaexterioara.
 1)tM=tz+ΔtM
Iunie: tM=20,5+11,83=32,33
Iulie: tM=22,5+11,5=34
August: tM=22,0+12,26=34,26
2)tm=tz+Δtm
Iunie: tm=20,5+5,6=26,1
Iulie: tm=22,5+5,3=27,8
August: tm=22,0+5,4=27,4
3)tex=(0,6*tM)+(0,4*tm)
Iunie: tex=(0,6*32,33)+(0,4*26,1)=29,84
Iulie: tex=(0,6*34)+(0,4*27,8)=31,52
August: tex=(0,6*34,26)+(0,4*27,4)=31,51
.

Schema unității de producție

 X. DIMENSIONAREA DEPOZITULUI FRIGORIFIC PENTRU MATERIA
PRIMĂ

Ținând cont de cantitatea de carcasă necesară obținerii crenvruști de porc și de încărcarea

specifică pe m2 din literatura de specialitate se dimensionează depozitul frigorific, astfel:
Necesarul de materie primă
S= ∗3 zile∗1,3
Încărcarea specifică

- Camera 2 din schema unității de producșie;

- M11= 859,12 kg (necesarul de materieprimă)
- Încărcareaspecifică=170kg
- Nr. Max. zile in care poate fi păstratămateriaprimă=3zile
- Coeficientul de circulație=1,3
859,12
S= ∙3 ∙ 1,3 => S=19,70 m2 => S=20m2
170
S(suprafata) = Lx l
S=20 m2 => L=5 l=4

Q1 pentrudepozituldimensionat

Elementulizolattermic L(m) h S(m2) texterior tcamera ∆ti ∆tr ∆t(0C) k Q1(kJ/24h)

sau (W/m2x
l K)
(m)
Perete N 5 4 20 32 4 28 0 28 0.37 17 902,08
Perete S 5 4 20 21 4 17 0 17 0.49 14 394,24
Perete E 4 4 16 21 4 17 0 17 0.29 6 815,232
Perete V 4 4 16 21 4 17 0 17 0.29 6 815,232
Pardoseala 5 4 20 15 4 11 0 11 0.6 11 404,8
Plafon 5 4 20 32 4 28 20 48 0.27 22 394,88
Q1 total depozit frigorific materie prima 79 726,464
 XI. DIMENSIONAREA SĂLII DE TRANȘARE-DEZOSARE-ALES

Pentrudimensionareasălii de tranșare-dezosare-alegere se ținecont de cantitatea de

materieprimătrnșatăîntr-un interval de 8 ore de lucrupentruaaflanumărul de
angajațicăroratrebuiesă li se asigure o anumităsuprafață de lucru. Înprocesul de tranșare ne
folosim de cantitatea de la M9.
- Camera 4 din schema unității de producție;
- M9=831,69
- Capacitatea de transare a unuiangajat /8 ore(porc)= 831,69/690 = 1,20 =>2 transatori
- Masa de transare :Lxl= 1,25 x 5 =6,25 m2+2 persoane
- 3m2+ 6,25m2+6m2= 15,25 m2 – pentru un transator
- 2 x 15,25 m2=30,5 m2
- Spatiulnecesarpentruutilajesiechipamente =10 m2
- 30,5 m2+ 10 m2=40,5m2=41 m2suprafatatotalapentrusala de transare-dezosare-alegere
- Determinare L sil : L=8m l=5,1m

Elementuli L h;l S text tcamera∆ti ∆tr ∆t K(W/m2xK) Q1(kj/24h)

zolattermic erior (0C)
Perete N 8 4 32 32 10 22 0 22 0,37 22 505,47
Perete S 8 4 32 21 10 11 0 11 0,49 14 902,27
Perete E 5,1 4 20,1 21 10 11 0 11 0,29 5 539,88
Perete V 5,1 4 20,1 21 10 11 0 11 0,29 5 539,88
Pardoseala 8 5,1 41 15 10 5 0 5 0,6 10 627,2
Plafon 8 5,1 41 32 10 22 20 42 0,27 40 170,82
Q1 total salatransare-dezosare-alegere 99 285,52
n
Q1¿ ∑ ki∗Si∗( Δti+ Δtr )∗24∗3.6
i=1

XII. DIMENSIONAREA DEPOZITULUI DE PRODUS FINIT

Dupăobținere, crenvruștii de porc se depoziteazăpână la livrare, maxim 1zi.

Cantitatea de produs finit
S= ∗1∗1,3
Încarcarea specifică
- Camera 15 din schema unității de producție;
- Cantitatea de produsfinit => M0= 850 kg
 - Încărcarea specific => 150kg
- Nr. Max. de zile de păstrare =>1 zi
- Coeficient de circulație =>1,3

850
S= ∗1∗1,3 ⇛S=7,37 ≈ 7 m2 => L*l =7*1
150

Elementulizolatter L(m h,l(m S(m2 texterio tcamer ∆t ∆t ∆t(0C K(W/m2x Q1(kJ/24

mic ) ) ) r a i r ) K) h)
Perete N 7 4 28 21 4 1 0 17 0.37 15
7 216,768
Perete S 7 4 28 32 4 2 1 43 0.49 50
8 5 972,544
Perete E 1 4 4 21 4 1 0 17 0.29 1 703,808
7
Perete V 1 4 4 21 4 1 0 17 0.29 1 703,808
7
Pardoseala 7 1 7 15 4 1 0 11 0.6 3 991,68
1
Plafon 7 1 7 32 4 2 2 48 0.27 7 838,208
8 0
Q1 total depozit de produsfinit 81
426,816

n
Q1¿ ∑ ki∗Si∗( Δti+ Δtr )∗24∗3.6
i=1