Sunteți pe pagina 1din 6

Comunicarea şi cercetarea 

evenimentelor

Din nefericire, în organizaţia dvs. s-a produs un eveniment! Ştiţi cui trebuie
să-l comunicaţi şi cine se ocupă apoi de cercetarea lui?
 
Riscaţi amenzi contravenţionale de până la 8.000 de lei dacă nu respectaţi
obligaţiile legale privind comunicarea şi cercetarea evenimentelor.
Trebuie să vă asiguraţi în primul rând că, atunci când se produce un eveniment,
veţi fi imediat înştiinţat de conducătorul locului de muncă sau de orice alt angajat
care are cunoştinţă despre producerea lui.

Definiţii
Evenimentul este acel accident care a antrenat fie decesul, fie vătămări
ale organismului, fiind produs în timpul procesului de muncă ori în timpul
îndeplinirii îndatoririlor de serviciu; situaţia de persoană dată dispărută sau
accidentul de traseu ori de circulaţie, în condiţiile în care au fost implicate
persoane angajate; incidentul periculos, precum şi cazul susceptibil de boală
profesională sau legată de profesiune. 
 Incidentul periculos este un eveniment precum explozia, incendiul, avaria,
accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfuncţionalitatea unei
activităţi sau a unui echipament de muncă sau/şi din comportamentul neadecvat
al factorului uman, eveniment care nu a afectat lucrătorii, însă ar fi fost posibil să
aibă asemenea urmări şi/sau a produs ori ar fi fost posibil să producă pagube
materiale.

Cui trebuie să comunicaţi evenimentele?


 În calitate de angajator, vă revine obligaţia de a comunica evenimentele după
cum urmează:
a)         Inspectoratului Teritorial de Muncă – toate evenimentele;
b)         Asigurătorului, potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru
accidente de muncă şi boli profesionale, cu modificările şi completările ulterioare
– evenimentele urmate de incapacitate temporară de muncă, invaliditate sau
deces, la confirmarea acestora;
c)         Organelor de urmărire penală, după caz.
Dacă printre victimele evenimentului se află şi lucrători ai altor angajatori, veţi
comunica evenimentul respectiv şi angajatorului acestora.
 Suspiciunile de boală profesională sau legată de profesiune, depistate cu ocazia
prestaţiilor medicale, vor fi semnalate autorităţilor de sănătate publică teritoriale
de către medicul de medicina muncii cu care vă aflaţi în relaţie contractuală.
 
Sancţiune
Nerespectarea obligaţiei legale de a comunica evenimentele
Inspectoratului Teritorial de Muncă şi/sau asigurătorului constituie contravenţie şi
se sancţionează cu amendă de la 3.500 de lei la 7.000 de lei, potrivit art. 39 alin.
(5) din Legea nr. 319/2006.
 Care este scopul cercetării evenimentelor şi cine se ocupă cu realizarea
acesteia?
 Cercetarea evenimentelor se face imediat după comunicarea lor şi are drept
scop stabilirea următoarelor:
Ÿ - împrejurările şi cauzele care au condus la producerea evenimentelor;
Ÿ - reglementările legale încălcate;
Ÿ - răspunderile şi măsurile ce se impun a fi luate pentru prevenirea producerii
altor evenimente similare;
Ÿ  - determinarea caracterului accidentului.
 Obligativitatea cercetării evenimentelor este stabilită în funcţie de efectele pe
care acestea le-au produs, astfel:
 Ÿ   În cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporară de muncă,
cercetarea va fi efectuată de cătreangajator;
 Ÿ   În cazul evenimentelor care au produs invaliditate evidentă sau confirmată,
deces, accident colectiv, incident periculos, în cazul evenimentelor care au
produs incapacitate temporară de muncă lucrătorilor la angajatorii persoane
fizice, precum şi în situaţiile de persoane date dispărute, cercetarea va fi
efectuată de cătreInspectoratul Teritorial de Muncă;
 Ÿ   În cazul evenimentelor deosebite care generează accidente colective,
precum avariile sau exploziile, cercetarea va fi efectuată de către Inspecţia
Muncii;
 Ÿ   În cazul suspiciunilor de boală profesională şi de bolile legate de profesiune,
cercetarea va fi efectuată de către autorităţile de sănătate publică teritoriale.

Sancţiune
Nerespectarea obligaţiei legale de a cerceta evenimentele care au produs
incapacitate temporară de muncă constituie contravenţie şi se sancţionează
cu amendă de la 4.000 de lei la 8.000 de lei, potrivit art. 39 alin. (4) din Legea nr.
319/2006.
Cercetarea evenimentelor care au produs incapacitate temporară de muncă
trebuie efectuată de către angajator. Cum procedaţi?
 Riscaţi amenzi contravenţionale de până la 8.000 de lei dacă nu respectaţi
obligaţia legală de a cerceta evenimentele care au produs incapacitatea
temporară de muncă.
 Imediat după ce aţi fost informat că s-a produs un eveniment care poate
conduce la incapacitate temporară de muncă, aveţi obligaţia de a numi, prin
decizie scrisă, comisia de cercetare a evenimentului. Activitatea comisiei va avea
ca scop:
Ÿ   -determinarea împrejurărilor şi a cauzelor care au condus la producerea
evenimentului;
Ÿ   -stabilirea reglementărilor legale încălcate;
Ÿ  - stabilirea răspunderilor şi a măsurilor care trebuie luate pentru prevenirea
producerii altor evenimente similare.
 Comisia va fi compusă din cel puţin 3 persoane, care trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii:
Ÿ  - să aibă pregătire tehnică corespunzătoare;
Ÿ  - să nu fie implicate în organizarea şi conducerea locului de muncă unde a
avut loc evenimentul şi să nu fi avut vreo responsabilitate în producerea
evenimentului.
 Unul dintre membrii comisiei de cercetare trebuie să fie lucrător desemnat,
reprezentant al serviciului intern sau reprezentant al serviciului extern, cu
pregătire de nivel superior.
 Veţi avea obligaţia să apelaţi la servicii externe în următoarele situaţii:
Ÿ  -dacă nu dispuneţi de personal suficient;
Ÿ - dacă nu dispuneţi de personal cu pregătire tehnică corespunzătoare;
Ÿ  -dacă, în organizaţia pe care o conduceţi, v-aţi asumat chiar dvs. atribuţiile în
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi, ca urmare, nu veţi putea face parte
din comisia de cercetare a evenimentului.
Dacă în eveniment au fost implicate şi victime provenind de la alţi angajatori, din
comisia de cercetare vor face parte şi persoane numite prin decizie scrisă de
către respectivii angajatori.
 Ce trebuie să conţină dosarul cu care se finalizează cercetarea unui eveniment?
 Cercetarea evenimentelor se finalizează cu întocmirea unui dosar, care trebuie
să cuprindă cel puţin următoarele elemente:
 Ÿ-  opisul actelor aflate în dosar;
Ÿ - procesul-verbal de cercetare;
 Ÿ - nota de constatare la faţa locului, care va fi încheiată imediat după
producerea evenimentului de către:
 a)             lucrătorul desemnat sau de către serviciile de prevenire şi protecţie, în
cazul evenimentelor a căror cercetare intră în competenţa dvs. în calitate de
angajator. În acest caz, nota de constatare va fi semnată de către dvs. sau de
către reprezentantul dvs. legal;
b)             inspectorul de muncă, în cazul evenimentelor care se cercetează de
către Inspectoratul Teritorial de Muncă sau de către Inspecţia Muncii.

Util
Nota de constatare va cuprinde precizări cum ar fi poziţia victimei,
existenţa sau inexistenţa echipamentului individual de protecţie, starea
echipamentelor de muncă, modul în care funcţionau dispozitivele de protecţie,
închiderea fişei individuale de instructaj prin barare şi semnătură, ridicarea de
documente sau prelevarea de probe.
Ÿ  -schiţe şi fotografii referitoare la eveniment;

Ÿ - declaraţiile accidentaţilor, în cazul evenimentului urmat de incapacitate


temporară de muncă sau de invaliditate;
 Ÿ - declaraţiile martorilor şi ale oricăror persoane care pot contribui la elucidarea
împrejurărilor şi a cauzelor reale ale producerii evenimentului;
 Ÿ - copii ale actelor şi ale documentelor necesare pentru elucidarea
împrejurărilor şi a cauzelor reale ale evenimentului;
 Ÿ - copii ale certificatului constatator sau ale oricăror alte autorizaţii în baza
cărora vă desfăşuraţi activitatea în calitate de angajator;
 Ÿ - copii ale fişei de expunere la riscuri profesionale şi ale fişei de aptitudine,
întocmite conform legii;
 Ÿ - copii ale contractelor individuale de muncă ale victimelor;
 Ÿ - copii ale fişelor de instruire individuală în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă ale victimelor. În caz de deces, aceste fişe se vor anexa în original;
 Ÿ - concluziile raportului de constatare medico-legală, în cazul accidentului
mortal;
 Ÿ - copie a hotărârii judecătoreşti prin care se declară decesul, în cazul
persoanelor date dispărute;
 Ÿ - copie a certificatelor de concediu medical, în cazul accidentului urmat de
incapacitate temporară de muncă;
 Ÿ - copie a deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate, în cazul
accidentului urmat de invaliditate;
 Ÿ - actul emis de către unitatea sanitară care a acordat asistenţa medicală de
urgenţă, din care să rezulte data, ora când accidentatul s-a prezentat pentru
consultaţie şi diagnosticul, în cazul accidentelor de traseu;
 Ÿ - copie a procesului-verbal de cercetare la faţa locului, încheiat de serviciile
poliţiei rutiere, în cazul accidentelor de circulaţie pe drumurile publice.
 Dosarul mai poate cuprinde, după caz, orice alte acte şi documente necesare
pentru a determina caracterul accidentului, cum ar fi:
 Ÿ - copie a autorizaţiei, în cazul în care victima desfăşura o activitate care
necesita autorizare;
Ÿ  -copie a diplomei, a adeverinţei sau a certificatului de calificare a victimei;
 Ÿ - acte de expertiză tehnică, întocmite cu ocazia cercetării evenimentului;
 Ÿ - acte doveditoare, emise de către organele autorizate, din care să se poată
stabili locul, data şi ora producerii evenimentului sau să se poată justifica
prezenţa victimei la locul, la ora şi la data producerii evenimentului;
 Ÿ - documente din care să rezulte că accidentatul îndeplinea îndatoriri de
serviciu;
 Ÿ - corespondenţa cu alte instituţii/unităţi în vederea obţinerii actelor solicitate;
 Ÿ - adresele de prelungire a termenelor de cercetare;
 Ÿ - actul medical emis de unitatea sanitară care a acordat asistenţă medicală de
urgenţă, din care să rezulte diagnosticul la internare şi/sau externare;
 Ÿ - procesul-verbal încheiat după producerea evenimentului;
 Ÿ - formularul pentru înregistrarea accidentului de muncă – FIAM.
Cum trebuie întocmit dosarul de cercetare a unui eveniment urmat de
incapacitate temporară de muncă?
 La fel de important ca şi conţinutul dosarului de cercetare este modul de
întocmire al acestuia. Şi pentru că cercetarea evenimentelor care au produs
incapacitate temporară de muncă vă revine dvs., în calitate de angajator, trebuie
să cunoaşteţi prevederile legale referitoare la condiţiile pe care trebuie să le
îndeplinească un dosar de cercetare. Vă reamintim că, altfel, puteţi risca amenzi
contravenţionale de până la 8.000 de lei!
Dosarul de cercetare a unui eveniment care a produs incapacitate temporară de
muncă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
 Ÿ   Filele dosarului trebuie să fie numerotate, semnate de către membrii comisiei
de cercetare şi ştampilate cu ştampila dvs., în calitate de angajator.
Ÿ   Numărul total de file conţinut de dosarul de cercetare şi numărul de file pentru
fiecare document anexat la dosar trebuie să fie menţionate în opis.
 Ÿ   Fiecare document, cu excepţia procesului-verbal de cercetare, trebuie să fie
identificat în dosarul de cercetare ca anexă.
 Ÿ   Paginile şi spaţiile albe trebuie să fie barate.
 Ÿ   Schiţele referitoare la eveniment, anexate la dosar, trebuie să fie însoţite de
explicaţii.
 Ÿ   Fotografiile referitoare la eveniment trebuie să fie clare şi însoţite de
explicaţii.
 Ÿ   Formularul pentru declaraţie trebuie să fie conform modelului prevăzut în
anexa nr. 14 la normele metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006.
 Ÿ   Declaraţiile aflate la dosar trebuie să fie tehnoredactate, pentru a se evita
eventualele confuzii cauzate de scrisul ilizibil, certificate ca fiind conforme cu
originalul şi semnate de către unul dintre membrii comisiei de cercetare.
 În câte exemplare se întocmeşte un dosar de cercetare a unui eveniment care a
produs incapacitate temporară de muncă?
 
1)             În cazul evenimentului urmat de incapacitate temporară de muncă şi
care s-a produs la un singur angajator, dosarul se întocmeşte într-un exemplar,
care se păstrează în arhiva angajatorului respectiv.
 2)             În cazul evenimentului urmat de incapacitate temporară de muncă şi
care are victime cu angajatori diferiţi, dosarul se întocmeşte în mai multe
exemplare. Originalul se păstrează în arhiva angajatorului care înregistrează
accidentul şi celelalte exemplare se păstrează de către ceilalţi angajatori.
 3)             În cazul evenimentului urmat de incapacitate temporară de muncă în
care faptele comise pot fi considerate infracţiuni, potrivit legii, dosarul de
cercetare se încheie în două exemplare, originalul fiind înaintat organului de
urmărire penală.
Ce traseu urmează dosarul de cercetare a unui eveniment care a produs
incapacitate temporară de muncă?
 
-    În termen de 5 zile lucrătoare de la finalizarea cercetării, dosarul de cercetare
întocmit de către comisia numită de dvs., în calitate de angajator, trebuie înaintat
pentru verificare şi avizare la Inspectoratul Teritorial de Muncă pe raza căruia s-a
produs evenimentul.

-    Inspectoratul Teritorial de Muncă va analiza, va aviza şi vă va restitui dosarul


în cel mult 7 zile lucrătoare de la data primirii. Dosarul va fi însoţit de avizul
Inspectoratului Teritorial de Muncă.
-   În cazul în care Inspectoratul Teritorial de Muncă constată că cercetarea nu a
fost efectuată corespunzător, acesta poate dispune completarea dosarului şi/sau
refacerea procesului-verbal de cercetare, după caz.
-   Comisia de cercetare trebuie să completeze dosarul şi să întocmească
procesul-verbal de cercetare în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii
dosarului.
-   În cazul evenimentului urmat de incapacitate temporară de muncă în care
faptele comise pot fi considerate infracţiuni, Inspectoratul Teritorial de Muncă va
înainta originalul dosarului de cercetare la organul de urmărire penală, imediat
după avizare.

S-ar putea să vă placă și