Prisma

• Poliedrul format din intersecţia stratului determinat

de planele αşi βcu reuniunea dreptelor paralele cu dreapta
ce trec prin fiecare punct al suprafeţei poligonale se numeşte
prismă.
• Bazele prismei sunt poligoane congruente.
• Suma ariilor tuturor feţelor unei prisme se numeşte aria

totală a prismei.
• Suma ariilor feţelor laterale ale unei prisme se numeşte aria

laterală a prismei.
• O prismă se numeşte prismă dreaptă dacă muchiile ei
laterale sunt perpendiculare pe baze.
• O prismă se numeşte prismă oblică dacă muchiile ei
laterale nu sunt perpendicular pe baze.
• Prisma dreaptă a cărei bază este un poligon regulat se

numeşte prismă regulată. sau

• O prismă patrulateră se numeşte paralelipiped dacă baza ei
este un paralelogram.

• Paralelipipedul drept a cărui bază este un dreptunghi se

numeşte paralelipiped dreptunghic.
• Pătratul lungimii diagonalei unui paralelipiped dreptunghic
este egal cu suma pătratelor lungimilor muchiilor sale ce
pornesc din acelaşi vârf.

• Paralelipipedul dreptunghic care are toate muchiile

congruente se numeşte cub.
• Intersecţia nevidă a unui poliedru cu un plan se numeşte
secţiune a poliedrului cu acest plan. Se mai spune în acest
caz că planul secţionează poliedrul şi se numeşte plan
secant.
Piramida
• Piramida este un poliedru format prin conectarea unei
suprafețe poligonale (numită bază) cu un punct (numit vârf)
prin intermediul unor linii.
•Piramida se numeşte piramidă regulată dacă baza ei este
un poligon regulat şi proiecţia vârfului pe planul bazei
coincide cu centrul de simetrie al bazei.
•Toate feţele laterale ale piramidei regulate sunt triunghiuri
isoscele congruente.
•Înălţimea unei feţe laterale a piramidei regulate,
corespunzătoare laturii bazei, se numeşte
apotemă a acestei piramide.
• Aria totală a unei piramide se numeşte suma ariilor tuturor
feţelor piramidei.

• Suma ariilor feţelor laterale ale unei piramide se numeşte

arie laterală a piramidei.
•Dacă într-o piramidă regulată se cunoaşte lungimea h a
apotemei, semiperimetrul p al bazei şi lungimea r a razei
cercului înscris în baza piramidei, atunci avem:

• Înălțimea cade în centrul cercului înscris bazei dacă toate

apotemele sunt congruente.(dacă fețele laterale ale piramidei
formează cu planul bazei ungiuri diedre congruente).
• Înălțimea cade în centrul cercului circumscris bazei dacă
toate muchiile laterale sunt congruente.(unghiurile formate
de muchiile laterale cu baza).
 Trunchiul de piramidă
• Dacă o piramidă este intersectată de un plan paralel cu
baza, atunci se obţin două poliedre situate în semispaţii
diferite delimitate de acest plan.Unul dintre aceste poliedre
este o piramidă, iar celălalt poliedru se numeşte trunchi de
piramidă.
• Poligonul din secţiune şi poligonul de la baza piramidei
se numesc baza mică şi respectiv baza mare ale trunchiului
de piramidă, celelalte feţe ale trunchiului de piramidă sunt
trapeze şi se numesc feţe laterale.
• Laturile neparalele ale feţelor laterale se numesc muchii
laterale.
• Segmentul cu extremităţile în planele bazelor trunchiului de
piramidă, perpendicular pe ele, se numeşte înălţimea
trunchiului de piramidă.Lungimea acestui segment de
asemenea se numeşte înălţime a trunchiului de piramidă.

•Aria totală a unui trunchi de piramidă se notează şi este

suma ariilor tuturor feţelor trunchiului. Suma ariilor feţelor
laterale se numeşte arie laterală şi se notează . Dacă aria
bazei mici este , iar aria bazei mari este , atunci
obţinem:

Trunchiul de piramidă obţinut dintr-o piramidă regulată se

numeşte trunchi de piramidă regulată. Înălţimea unei feţe
laterale a trunchiului de piramidă regulată
se numeşte apotemă. Dacă lungimea apotemei unui trunchi
de piramidă regulată
este h, iar lungimile laturilor bazelor sunt a şi b, atunci
unde n este numărul de laturi ale bazei.