Universitatea Politehnica din București

Facultatea de Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice

Specializarea Ingineria si Managementul Calitatii

PROIECT
ANSYS

Student: Fratila Ionut-Madalin

Grupa: 642CB
Piesa studiata: Pompa Hidraulica-stanga

Analiza funcţional constructivă

a) Descrierea produsului
- Este o pompa speciala dedicata aplicatiilor din centraline hidraulice,cu aspiratie si refulare
axiala.
- Producatorul produsului este SC HESPER SA ,fiind principalul producator din Romania de
aparatura,echipamente si instalatii hidraulice.
b) Rolul functional
- Aceasta este in fapt un aparat sau o masinarie destinata transformarii energiei din forma
initiala mecanica in forma de energie pneumatica sau hidraulica.
Prin crearea unui vid partial intern uleiul se deplaseaza din rezervor in pompa, fenomen numit
aspiratie;
Apoi are loc transferul uleiului in pompa spre orificiul de iesire din pompa, fenomen numit
refulare.
Distingem astfel:
 Orificiul de aspiratie, este orificiul prin care patrunde uleiul in pompa;
 Orificiul de refulare, este orificiul prin care uleiul iese din pompa.

O pompa este cea care vehiculeaza un debit de ulei, dar nu creeaza presiune, aceasta fiind
obtinuta prin rezistenta la curgere a uleiului.
Atunci cand intr-un circuit se manifesta o rezistenta la curgere, presiunea uleiului este mai mare
la orificiul de refulare fata de orificiul de aspiratie.

In continuare se vor prezenta cateva imagini pentru a intelege mai bine cum se face o problema
de acest tip in ANSYS, scopul urmarit fiind acela de a observa cum se raspandeste temperatura
pe piesa studiata ( Pompa Hidraulica ).
Pasul 1. Se alege o problema de tip termic

Figura 1. Problema de tip Thermal

Pasul 2. Se alege un element de tip “Tet 10node 87” deoarece piesa prelucrata are o forma
cilindrica

Figura 2. Alegerea elementului de tip “tet 10node”

Pasul 3. Se selecteaza unitatea de temperature in grade “Celsius”

Figura 3. Selectarea unitatii de temperatura

Pasul 4. Alegerea materialului din care este confectionata piesa, in cazul meu “aluminiu”

Figura 4. Alegerea materialului

Pasul 5. Mesharea piesei

Figura 5. Mesharea piesei

Pasul 6. Se alege o problema de tip Transient ( rezultatul este impartit in mai multi pasi )

Figura 6. Selectarea problemei de tip Transient

Pasul 7. Se selecteaza o metoda Transienta de tip FULL

Figura 7. Metoda de tip “Full”

Pasul 8. Se selecteaza portiunile cele mai supuse incalzirii

 Figura 8. Selectarea portiunilor supuse incalzirii

Pasul 9. Se alege temperatura maxima atinsa atunci cand piesa este in functiune

Figura 9. Alegerea temperaturii

Pasul 10. In urmatorul pas se aplica Convectia pentru a putea vedea cum se raspandeste temperatura pe
toata piesa.

Figura 10. Aplicarea convectiei

Pasul 11. Se aplica temperatura mediului ambiant si a filmului coeficient

Figura 11. Aplicarea temperaturii

Pasul 12. Se bifeaza “ Every substep” pentru a se putea observa treptat raspandirea
temperaturii

Figura 12. Every substep

Pasul 13. Se alege timpul in care piesa este in functiune si numarul de pasi

Figura 13. Time and Substep options

Pasul 14. Solutionarea problemei

Figura 14. SOLVE

Pasul 15. Problema a fost realizata cu succes

Figura 15. Solution is done

Pasul 16. Citirea primului set de date

Figura 16. First step

Pasul 17. Se alege Nodat Temperature pentru a putea observa cum este raspandita temperature pe
piesa prelucrata

Figura 17. Nodal Temperature

Pasul 18. In acesta imagine se poate observa ca dupa aproximativ 12 minute de functionare caldura este
raspandita pe toata piesa, avand valoarea cea mai mare evident acolo pe unde uleiul fierbinte trece.
 Figura 18. Raspandirea temperaturii dupa 12 minute de functionare

Pasul 19. Citirea setului 4 de date.

Figura 19. Set 4

Pasul 20. Dupa cum se poate observa, dupa aproximativ 48 de minute, caldura se raspandeste din ce in
ce mai mult atingand valoarea minima de 66.4952 grade fata de 63 grade obtinute in primele 12 minute
 Figura 20. Raspandirea temperaturii dupa 48 minute de functionare

Pasul 21. Citirea ultimului set de date

Figura 21. Citirea ultimului set de date

Pasul 22. Dupa aproximativ 2 ore intense de functionare se poate observa ca temperature ajunge la un
grad de stabilitate termica, caldura variiand foarte putin ( de ordinal 0,002 grade)

Figura 22. Raspandirea temperaturii dupa 2 ore de functionare

In concluzie, Temperatura maxima atinsa dupa 2 ore de functionare este de 78.4995 grade iar
temperature minima este de 66.4953 grade. Diferenta de temperatura dintre valoarea minima
si cea maxima este atat de apropiata deoarece piesa este de dimensiuni mici ( ∅ 80) caldura
raspandindu-se usor in cele 2 ore de functionare iar criteriul cel mai important din punctul meu
de vedere este “materialul” deoarece Aluminiu este un bun conducator termic.