3.

CALCULUL NECESARULUI DE FRIG FOLOSIND

PROGRAMUL COOLPACK

In meniul principal al programului, patru din cele sase module de calcul

ale programului CoolPack, fac parte din pachetul de instrumente pentru tehnica
frigului Cool Tools.
Calculul necesarului de frig sau al sarcinii de racire pentru o incapere,
se poate efectua in modulul Auxiliary prin activarea ferestrei aferente si apoi a
campului Air-Conditioned Room.

Figura 3.1 Meniu principal cu Cool Tools : Auxiliary + componente

Calculul este structurat pe trei sarcini de racire:

-transferul de caldura prin elementele constructiei
-schimbul de aer
-sarcini auxiliare: numar de persoane; tip activitate; ventilatoare
si alte surse de caldura din incapere.
Campul aferent primei sarcini de racire este divizat in doua zone:
-elementele de constructie(pereti, tavan, podea) fiecare cu
coeficientul global de transfer termic k, temperatura T, suprafata ferestrei(unde
este cazul) si densitatea fluxului de caldura q .
 Figura 3.2. Parametri termici
-planul incaperii cu definirea geometriei si a parametrilor
climatici: temperatura interioara T ROOM si umiditate relativa RH ROOM.

Figura 3.3 Planul incaperii

Dupa precizarea tuturor parametrilor geometrici si termici in coltul din
dreapta-sus este afisata sarcina de racire datorata transferului de caldura prin
elementele constructiei Q TRANS .
Sarcina de racire datorata schimbului de aer se obtine prin definirea
temperaturii aerului exterior infiltrat sau ventilat in interiorul incaperii T AIR,IN ,
a umiditatii relative a acestuia si a numarului de schimburi de aer ACF sau a
debitului volumic de aer. Rezultatul se afiseaza in zona acestei sarcini; ale
bandei din drapta, Q INFILT.

Figura 3.4 Schimbul de aer din incapere

Sarcinile auxiliare se obtin prin introducerea datelor corespunzatoare

numarului de schimburi de aer , a tipului de activitate pe care o presteaza
personalul din incapere: usoara medie sau grea(caldura dezvoltata depinzand si
de temperatura aerului din incaperi) si prin precizarea puterii ventilatoarelor si
tuturor echipamentelor care dezvolta caldura in incapere. Sarcina auxiliara
totala este afisata in zona aferenta, Q AUX .

Figura 3.5 Sarcini auxiliare

Sarcina de racire totala este afisata in coltul din dreapta-jos Q TOT alaturi
de procentul corespunzator caldurii sensibile SHR din caldura totala.

3.1 Influenţa schimbului de aer asupra sarcinii de răcire

La fiecare deschidere a uşilor camerei o anumită cantitate de aer cald

intră in cameră. Această cantitate de aer este dificil de apreciat dar se estimează
un anumit număr de schimburi de aer. Acest aer umed netratat (cald) aduce o
sarcină de răcire suplimentară de care trebuie ţinut cont în sarcina totală. De
obicei această sarcină este mai mare decât cea necesară răcirii spaţiului inchis.
La răcirea aerului până la temperatura spaţiului răcit, umiditatea din aer
condensează, ceea ce presupune o căldură sensibilă şi una latentă care trebuiesc
evacuate de către echipamentul de răcire.
Cantitaţile de aer infiltrat sunt dificil de determinat cu acurateţe. De
obicei se estimează un număr de schimburi de aer pe zi, funcţie de mărimea
camerei.
Pentru vedea infuenta introducerii de aer proaspat in incapere s-a pastrat
sarcina de racire datorata transferului termic prin elementele constructiei si s-a
variat numarul de scimburi de aer de la 0 la 6 (figurile 3.6 – 3.10).
Figura 3.6 Incaperea fara schimb de aer

Figura 3.7 Incaperea cu un schimb de aer

Figura 3.8 Incaperea cu doua schimburi de aer

Figura 3.9 Incaperea cu patru schimburi de aer

Figura 3.10. Incaperea cu sase schimburi de aer

Se observa cresterea caldurii infiltrate Q INFILT odata cu aportul de aer proaspat
precum si cresterea ponderii caldurii latente in caldura totala pana la 28 % la
schimbul maxim de aer.

3.2 Influenţa numărului de persoane asupra sarcinii de răcire

Oamenii care lucrează în zona de răcire cedează căldura în funcţie de

temperatura camerei. Această căldură este proporţională cu numărul de oameni,
orele de lucru şi căldura cedată de fiecare lucrător, dată în tabelul 3.1 funcţie de
temperatura camerei.
Tabelul 3.1 .Caldura echivalenta dezvoltata de catre pesonalul din incapere.
Temperatura interioara [ºC] Caldura echivalenta/persoana Btu/h
9.99 720
4.44 840
-1.11 950
-6.66 1.050
-12.22 1.200
-17.77 1.300
-23.33 1.400

Figura 3.11 Incaperea cu doua persoane in activitate usoara

 Figura 3.12 Incaperea cu patru persoane in activitate usoara

Figura 3.13 Incaperea cu sase persoane in activitate usoara

Prin cresterea numarului de ocupanti ai incaperii de la 2 la 6 , pastrand

celelalte date de calcul, se observa o usoara crestere a ponderii caldurii sensibile
de la 74 % la 78 % .

3.3 Influenţa intensităţii activităţii umane asupra sarcinii de răcire

Se poate scrie următorul bilanţ energetic, astfel energia produsă în corpul

omenesc este compusă din:
- căldura schimbată prin convecţie
- căldura schimbată prin radiaţie
- căldura cedată prin evaporarea umidităţii
- variaţia energiei termice acumulate în corp
Senzaţia de confort se realizează atunci cînd acest bilanţ este satisfăcut fără ca
să apară transpiraţia, dar să nu fie nevoie nici de mişcarea persoanei în cauză, pentru a se
încălzi; de asemenea nu trebuie să varieze nici energia termică acumulată în corp.
Căldura cedată prin evaporarea umidităţii reprezintă circa 24% din căldura totală
cedată de o persoană care nu se mişcă (în jur de 116 W), din care 14% se cedează prin
difuzia de pe piele şi 10% prin respiraţie. Pentru o persoană care execută o muncă grea
şi cedează în jur de 4oo W, căldura cedată prin evaporare reprezintă cca 6o% din total.
(La eforturi extreme căldura cedată poate creşte pînă la 7oo W). Prin mărirea sau
reducerea vitezei de circulaţie a sîngelui, cât şi prin dilatarea sau contractarea fibrelor
musculare, ceea ce conduce la modificarea suprafeţei de contact între sînge şi ţesut, se
reglează cedarea căldurii de către corpul omenesc. Dacă temperatura aerului este atât
de ridicată, încât nu se mai poate transmite suficientă căldură pe cale uscată, de pe
piele către mediul ambiant, intră în funcţiune glandele sudoripare ale pielii(cca 2,5 mil )
şi astfel creşte ponderea căldurii cedate prin evaporare.

Figura 3.14 Căldura cedată de corpul omenesc: Qus-căldura uscată; Qum-căldura

umedă;Q0-căldura totală

În figura 3.14 s-a reprezentat variaţia căldurii uscate(transmisă prin convecţie şi radiaţie),
a căldurii umede(evacuată prin evaporarea umidităţii) cât şi a căldurii total transmise în
funcţie de temperatura aerului. Umiditatea cedată de corpul omenesc aflat în repaus
variază în funcţie de temperatura aerului,între 40 şi 50 g/h pentru temperaturi ale aerului
cuprinse între 22 şi 26 °C.
 Figura 3.15 Incaperea cu sase personae in activitate usoara

Figura 3.16 Incaperea cu sase personae in activitate medie

Figura 3.17 Incaperea cu sase personae in activitate grea

La aceleasi conditii de transfer termic, schimburi de aer si numar de persoane,

prin modificarea intensitatii activitatii: usoara, medie si grea, se constata
cresterea corespunzatoare a sarcinii de racire auxiliare si a ponderii caldurii
sensibile in caldura totala.
3.4 Influenţa funcţionării ventilatoarelor, a altor echipamente şi a
iluminatului asupra sarcinii de răcire

Căldura degajată de motoarele electrice variază în funcţie de mărimea

motorului, puterea, eficienţa sa şi localizarea înăuntrul sau înafara spaţiului răcit.
Dacă putere este dată în CP, echivalentul caloric este 2545 Btu/h sau 745 W.
Eficienţa motoarelor electrice variază de la 40%, la motoarele care antrenează
ventilatoare mici, până la 80% la motoarele integrate.
Căldura degajată de către motorul electric depinde de orele de
funcţionare şi de randamentul acestuia. Astfel pentru motoarele amplasate în
interiorul camerei, puterea se împarte la eficienţa acestora si se obtine căldura
degajată.
Pentru motoarele amplasate înafara spaţiului răcit şi care antrenează
pompe de circulaţie, ventilatoare, etc. din spaţiul răcit, pierderile se disipează în
exterior, iar în interior rămâne energia utilă a acestora sub formă de căldură.
Dacă motoarele sunt aplasate în cameră, iar pompele şi ventilatoarele
antrenate sunt afară, pierderile motoarelor rămân sub formă de căldură în
cameră, adică (1- eficienţa) din puterea motorului rămâne în cameră.
Echivalenul în căldură al motoarelor electrice este dat în tabelul în
funcţie de putere şi amplasament.

Tabel 3.2 Caldura echivalenta a motoarelor electrice

Motor Btu/Hp/h
[kW] Incarcatura Pierderile motorului Incarcatura
conectata in spatiile din afara spatiului conectata in afara
de racire de racire spatiilor de racire
Btu/h Watts Btu/h Watts Btu/h Watts
0.093- 4.250 1.243 2.545 744 1.700 497
0.373
0.373- 3.700 1.081 2.545 744 1.150 337
2.238
2.238- 2.950 863 2.545 744 400 117
14.92
 În sarcina totală de răcire trebuie inclusă si energia electrică folosită la
iluminat, motoare electrice, încălzitoare, etc. Astfel pentru iluminat cu corpuri
incandescente se consideră puterea electrică a acestora, iar pentru corpuri
fluorescente se înmulţeşte cu 1,232 puterea acestora.
Pentru răcitoare şi congelatoare se poate estima ca sarcină de răcire
datorată iluminatului de 10...16 W/ m2 suprafaţă cameră şi chiar dublul acestor
valori pentru zonele de lucru.

Figura 3.18 Incaperea cu ventilatorul in functiune

Figura 3.19 Incaperea cu ventilator si alte echipamente in functiune

 Figura 3.20 Incaperea cu ventilator, echipamente si luminat slab

Figura 3.21 Incaperea cu ventilator, echimante si luminat puternic

Prin functionarea ventilatoarelor si a altor echipamente electrice in incapere

creste sarcina de racire, iar un iluminat mai intens are acelasi efect, toata
energia electrica consumata ramanand sub forma de caldura sensibila in
incaperea climatizata.