Despre sol

Solul este învelişul viu al pământului care se întinde pe stratul de rocă de dedesubt şi care face
posibilă viaţa pe pământ. La fel ca şi aerul şi apa, solul face parte din sistemul care ne întreţine
viaţa. Strămoşii noştri au avut o relaţie mult mai strânsă cu solul. Mulţi dintre ei îl lucrau în
fiecare zi. Apoi, până în zilele noastre, solul a jucat un rol crucial în asigurarea hranei. Ceea ce
nu s-a înţeles în trecut este rolul esenţial pe care îl are solul în schimbările climatice, acesta fiind
un depozit natural uriaş de carbon. Solul este partea superioară, afânată, a litosferei, care se află
într-o continuă evoluție sub influența factorilor pedogenetici, reprezentând stratul superficial al
Pământului în care se dezvoltă viața vegetală.

Solul este format din roci și plante, precum și animale aflate în descompunere. Solul ajută la
curățarea apei pe care o bem si la calitate aerului și a aerului pe care îl respirăm.

Solul este o resursa non-regenerabila. Probabil cel mai important aspect de subliniat este acela că
solul este o resursă finită, ceea ce înseamnă că pierderea și degradarea acestuia nu poate fi
recuperată în timpul vieții umane.

Tipuri de sol

 Solul lutos – este un sol bogat in substante nutritive, insa se dreneaza prost.
 Solul nisipos – este un sol care se dreneaza rapid, dar este in general uscat si nefertil.
 Solul argilos – este un sol care isi mentine umiditatea si este fertil. Are de obicei culoarea
maro inchis.
 Solul de turba – este un sol umed si acid, si poate necesita drenaj, pentru ca are tendinta
de a inmagazina apa.
 Solul calcaros – este un sol foarte alcalin, este nisipos-pietros. Se dreneaza foarte usor.

Ca interfaţa dintre pământ, aer şi apă, solul este o resursă neregenerabilă care îndeplineşte mai
multe funcţii vitale:

 producerea de hrană/biomasă
 depozitarea, filtrarea şi transformarea multor substanţe
 sursă de biodiversitate, habitate, specii şi gene.
 serveşte drept platformă/mediu fizic pentru oameni şi activităţile umane
 sursă de materii prime, bazin carbonifer
 patrimoniu geologic şi arheologic.

Principalele opt procese de degradare a solului cu care se confruntă UE sunt:

 eroziunea
 degradarea materiei organice
  contaminarea
 salinizarea
 compactizarea
 pierderea biodiversităţii solului
 scoaterea din circuitul agricol
 alunecările de teren şi inundaţiile

În funcţie de destinaţia lor, terenurile se împart în mai multe categorii:

 terenuri cu destinaţie agricolă;
 terenuri cu destinaţie forestieră;
 terenuri aflate permanent sub ape;
 terenuri din intravilan, aferente localităţilor urbane şi rurale pe care sunt
 amplasate construcţiile, alte amenajări ale localităţilor, inclusiv terenurile agricole şi
forestiere; terenuri cu destinaţii speciale cum sunt cele folosite pentru transporturile
rutiere,
 feroviare, navale şi aeriene, plajele, rezervaţiile, monumentele naturii, ansamblurile şi
siturile arheologice şi istorice etc.