Allactaga major este o specie de rozătoare din familia Dipodidae.

[2] Este găsită în China, Kazahstan,

Rusia, Ucraina și Uzbekistan, dar este posibil să se găsească și în Kârgâzstan și Turkmenistan. Uniunea
Internațională pentru Conservarea Naturii a clasificat-o ca fiind o specie neamenințată cu dispariția.[1]

Fosile

Cuprins

1 Descriere

2 Răspândire și habitat

3 Ecologie

4 Stare de conservare

5 Note

6 Bibliografie

Descriere

Allactaga major este cea mai mare dintre toate speciile de jerboa.[3] Lungimea corpului său este de 180
de milimetri, iar a cozii de 260 de milimetri.[3]

Răspândire și habitat

Allactaga major este găsită în vestul Ucrainei și partea europeană a Rusiei, prin Kazahstan și nordul țării
Uzbekistan până în vestul Siberiei și vestul Xinjiang, China, dar este posibil să se găsească și în Kârgâzstan
și Turkmenistan. Din habitatul său fac parte pajiști, zone de stepă, deșerturi și semideșerturi. Îi plac
solurile lutoase și zonele care au pelin și vegetație suculentă.[1]

Ecologie

Allactaga major are trei tipuri de vizuini: permanente (pentru vară și iarnă) și temporare.[1] Dieta sa
include bulbi de plante, dar conține și grâne, scoarță,[3] insecte, moluște și semințe.[1] Bulbii de plante
pe care îi mănâncă cel mai des sunt cei de Gagea.[3] Pentru a excava bulbii, Allactaga major își utilizează
dinții.[3] Începe să hiberneze din toamnă, de la primul îngheț, până în martie-aprilie. Reproducerea are
loc din martie până în iulie, în timpul căreia o femelă poate naște două rânduri de pui, fiecare constând
în minim 1 pui și maxim 8 pui; de obicei 3-6 pui.[1]

Stare de conservare

Allactaga major este răspândită larg în cea mai mare parte din arealul său. Totuși, este amenințată de
alterări ale habitatului său, iar în Ucraina și partea europeană din arealul său a Rusiei este în declin rapid;
cu toate acestea, este abundentă în alte părți care fac parte din arealul său și este crezut că populația sa
nu scade într-un ritm suficient de rapid pentru a justifica includerea speciei într-o categorie amenințată.
A dispărut din Regiunea Moscova din cauza construirii de clădiri. A dispărut de asemenea și din Regiunea
Kursk. Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii a clasificat-o ca fiind o specie neamenințată cu
dispariția.[1]