Studiu de Caz - Poker

STUDIU DE CAZ OFERIT DE
POKERUL
UN EXERCIŢIU PENTRU MINCIUNA DIN VIAŢA REALĂ
IMPROVE MEDIA * We build your dream, your story, your success! * www.improvemedia.ro
POKERUL
UN EXERCIŢIU PENTRU MINCIUNA DIN VIAŢA REALĂ
STUDIU DE CAZ
INDICATORI AI MINCIUNII ÎNTR-UN JOC DE POKER
Copyright © 2014 Improve Media, agenția de promovare integrată

București, August, 2014
Drepturile de autor sunt rezervate agenției Improve Media. Acest document nu poate fi reprodus sau
transmis prin nicio metodă, nici integral, nici parțial, fără aprobarea scrisă obținută în prealabil de la
Improve Media. Pentru mai multe informații vizitați website-ul www.improvemedia.ro sau
www.facebook.com/improvemedia.im
Foto: people.desktopnexus.com, www.wikihow.com

Text: Studiul de caz este o cercetare care dovedeste teoria specialistilor din domeniul comunicarii
nonverbale.
CUPRINS
I. ASEMĂNAREA DINTRE POKER ȘI VIAȚA REALĂ
II. REGULILE POKERULUI
III. POKER THE GAME
IV. PARTICIPANȚII JOCULUI DE POKER SUPUȘI INVESTIGAȚIEI
V. DESCRIEREA JOCULUI DE POKER ANALIZAT
VI. INTERPRETAREA GESTURILOR NONVERBALE CARE TRĂDEAZA MINCIUNA
VII. ANALIZA ELEMENTELOR NONVERBALE IDENTIFICATE ÎN JOCUL DE POKER
VIII. CONCLUZIILE CERCETĂRII
I. ASEMANAREA DINTRE POKER
ȘI VIATA REALĂ
Bună parte din vorbirea meşteşugită constă în a ştii cum să minţi. (Erasmus)
Jocurile de noroc sunt dintre cele mai populare şi mai vechi metode de divertisment, şi
în acelaşi timp cele mai provocatoare şi riscante. Deşi au un grad ridicat de atracţie, ele
pot deveni într-o clipă ruinătoare, transformându-se într-un pericol social. Un cod emis
cu o sută de ani înaintea erei noastre cerea unui rege să interzică toate jocurile de noroc
din regatul său, motivând că astfel de vicii pot distruge regate.
Însă aceste jocuri au constituit o adevărată mină de aur deoarece au creat situaţii
standard fundamentale pentru evaluarea diferitelor fenomene. Ele au ajutat la
descoperirea unor teorii importante, cum este teoria probabilităţilor.
Pokerul este cel mai popular joc de cărţi din lume, jucat în nenumărate ţări, de către
persoane de toate vârstele, pe diverse sume de bani. El s-a dezvoltat şi a evoluat din alte
jocuri de cărţi, provenite din Franţa, Persia, Germania şi Anglia. Cu ajutorul integrării
rapide a pokerului online şi a turneelor televizate, jocul trece printr-o perioadă fără
precedent de creştere a popularităţii.
Pokerul este un joc care se centrează pe minciună. Nu este însă vorba despre minciuna
malignă, minciuna gravă de trădare, ci despre minciuna benignă, convenţională şi
scuzabilă. Singurul mod prin care un participant îi poate induce în eroare pe ceilalţi
jucători, în ceea ce priveşte adevărata stare a lucrurilor, este de a trasmite un mesaj fals,
prin mijloacele nonverbale. Fabricarea anumitor gesturi poate influenţa cu uşurinţă
comportamentul celorlalţi jucători. Spre exemplu, aplicarea unei măşti care reflectă
siguranţa de sine îi poate determina pe jucători să renunţe la pot sau dimpotrivă, o
atitudine temătoare îi poate determina pe ceilalţi să mizeze o sumă mai mare. Provocarea
constă în delimitarea gesturilor intenţionate, false, de gesturile involuntare, sincere şi
decodificarea acestora. Orice jucător de poker poate deveni profesionist dacă începe să
acorde atenţie corelaţiei dintre acţiunile adversarilor şi cărţile pe care le are în mână.
Pokerul dezvoltă două aptitudini esenţiale:

1. Prima se referă la păstrarea unei figuri impecabile care nu poate fi citită. Este vorba
despre capacitatea jucătorului de a-şi ascunde reacţiile, astfel încât ceilalţi jucători să nu
realizeze dacă are o mână proastă sau o Chintă Royală.
2. Cealaltă aptitudine este descifrarea comportamentului persoanelor din jur. Jucătorii
încearcă să deducă ce fel de cărţi au partenerii, prin simpla observare a acţiunilor lor.
Aceştia, la rândul lor, fac tot posibilul pentru a-i induce pe ceilalţi în eroare şi a nu se lăsa
deconspiraţi.
Jocul de poker nu se diferenţiază prea mult de unele aspecte ale vieţii.

Asemănările sunt urmatoarele:
1. O primă asemănare este încercarea oamenilor de a se înţelege între ei şi de a realiza
un ghid pentru descifrarea gândurilor celuilalt. În viaţa de zi cu zi oamenii încearcă să se
citească unii pe alţii, să anticipeze fiecare mişcare a celor din jur, să îi diferenţieze pe cei
sinceri de cei care sunt prefăcuţi. În poker jucătorii îşi bazează decizia într-o proporţie
extrem de mare pe ceea ce cred că au ceilalţi în mână şi pe gesturile care îi trădează.
2. O altă asemănare constă în modalitatea dificilă de a deduce indicatorii
comportamentali ai unui nou jucător de poker. După urmărirea acestuia timp de câteva
ture, ar trebui să fie identificate gesturile sale caracteristice. Şi în viaţa de zi cu zi avem
nevoie de mai multe ocazii pentru a recunoaşte trăsăturile distinctive ale
comportamentului unei persoane, pentru a le lega de sentimentele şi gândurile acesteia.
Diferenţele dintre jocul de poker şi realitate nu sunt decât slab conturate. Esenţa rămâne
aceeaşi, în contactele noastre zilnice încercăm să proiectam o anumită imagine despre
noi, iar partenerii noştri procedează la fel. Ne ascundem gândurile, sentimentele şi
intenţiile de alte persoane aşa cum jucătorii de poker îşi ascund cărţile şi sentimentele.
În timp ce interlocutorii noştri încearcă să descopere care ne sunt adevăratele gânduri,
noi facem acelaşi lucru. Şansele de succes atât în viaţa reală, cât şi într-un joc de poker
depind de atenţia pe care o acordăm comunicării nonverbale.
II. REGULILE POKERULUI
Numărul de jucători de la mesele de poker variază de la doi (joc cunoscut şi sub

denumirea de heads-up) până la zece (la o singură masă). Turneele pot fi organizate la
mai multe mese (multi-table tournaments – MTT), ceea ce înseamnă că numărul maxim
de jucători care pot lua parte la un turneu este, practic, nelimitat.
Jucătorii de poker pariază pe forţa şi valoarea mâinii lor (combinaţia de cărţi), în funcţie
de o ierarhie standard. Câştigătorul unei runde este fie cel cu cea mai mare combinaţie,
fie singurul jucător rămas în pot (suma totală de jetoane pariate în runda respectivă)
după ce toţi ceilalţi jucători au dat fold (au renuntat la cărţi). Există o varietate de jocuri
de poker, însă mai toate implică mai multe runde de pariuri, un showdown (arătarea şi
compararea cărţilor jucătorilor) şi cărţi comune (care aparţin tuturor jucătorilor).
În acest moment, cea mai populară variantă de poker este Texas Holdem datorită
transmisiunilor televizate recente, care îşi îndreaptă atenţia cu predilecţie spre acest tip
de poker. Pentru a juca, trebuie cunoscută ordinea valorică a mâinilor şi memorată
combinaţia cea mai bună din mână.
Tabel. Ordinea valorică a mâinilor pentru varianta de poker Texas Holdem

Chintă Roială Cea mai bună mână posibilă la Texas Holden – 10, valet, damă,
maximă popă şi as de aceeaşi culoare:
Cinci cărţi consecutive de aceeaşi culoare – 9, 10, valet, popă,
Chintă Roială damă de aceeaşi culoare sau, alt exemplu, As, 2,
3, 4, 5 de aceeaşi culoare
Careu Oricare patru cărţi cu acelaşi număr
Trei bucăţi şi o pereche în aceeaşi mână – as, as, as, damă, damă
Full
('full de aşi cu dame')
Culoare Cinci cărţi de aceeaşi culoare, în orice ordine
Chintă Cinci cărţi consecutive, indiferent de culoare
Trei bucăţi Oricare trei cărţi cu acelaşi număr
Două perechi Două perechi diferite în aceeaşi mână
Pereche Oricare două cărţi cu acelaşi număr
Cartea cu valoarea cea mai mare din mână, asul fiind cea mai
High Card
tare şi 2 cea mai slabă
Scopul jocului este de a crea cea mai bună mână de cinci cărti folosind şapte cărti..La
startul jocului de poker Texas Holdem, Dealerul amestecă un pachet standard de 52 de
cărţi. În cazinouri şi saloanele de jucat cărţi, acesta nu joacă. Totuşi, atunci când este lipsă
de Dealeri sau în jocurile la domiciliu, jucătorii pot fi ei înşişi dealeri. Dacă jocul e cu Auto-
dealer, un disc rotund denumit „Butonul Dealerului” se mută în sensul acelor de
ceasornic, de la un jucător la altul, la fiecare mână. Butonul indică jucătorul care va fi
Dealer. Butonul se numea la început Buck, după un cuţit mare, folosit în acest scop şi care
stă la originea expresiei „cuţitul se opreşte aici".
Jocurile încep prin punerea unei sume prestabilite de bani numite Blind-uri în Pot (banii
sau jetoanele din centrul mesei de joc, pe care jucătorii se străduiesc să-i câştige în timpul
unei mâini) de către doi jucători din stânga Dealerului. Dealerul este persoana
care supraveghează jocul, care amestecă şi împarte cărţile, care strânge pariurile la
sfârşitul fiecărei runde de pariere şi care distribuie poturile caştigătorilor. Cel mai
adesea, Blind-ul Mic (jucătorul aflat imediat în stânga Dealerului) pune jumătate din miza
minimă, iar jucătorul din stânga sa, Blind-ul Mare pune miza minimă întreagă. Acest lucru
se numeşte „Postarea Blind-urilor”. Fiecărui jucător i se împart două cărţi, cu faţa în jos
(„cărţile închise”). Valoarea lor trebuie ţinută secretă şi de obicei, acest lucru se face prin
acoperirea cărţilor cu o mână, în timp ce întorci în sus câte un colţ al lor. Aceste două cărţi
se vor combina cu cele cinci cărţi ce vor fi aşezate în cele din urmă în faţa Dealerului
(Board-ul), pentru a se face cea mai bună formaţie de cărţi la poker între jucători.
Deţinătorul acestei formaţii de cărţi câştigă Potul (toate mizele care s-au strâns).
Prima rundă de pariuri are loc imediat după împărţirea cărţilor. Primul la rând este
jucătorul aflat în stânga Blind-ului Mare. El are trei opţiuni: Call, Raise/plusare sau
Fold/renunţare. Pentru a da Call, jucătorul pune o miză egală cu Big Blind. Pentru a plusa,
jucătorul adaugă o sumă în plus. Mărimea acestei sume variază in functie de tipul jocului
respectiv: în „Jocurile cu Limită”, aceasta este o sumă fixă şi poate fi limitată după un
număr de runde fixat; în „Jocurile cu Limită de Pot”, aceasta nu poate fi mai mare decât
suma aflată atunci în Pot; în „Jocurile fără Limită”, aceasta poate fi orice sumă, limitată
numai de numărul de jetoane din faţa fiecărui jucător. Pentru a renunţa la mână, jucătorul
îşi pune cărţile cu faţa în jos în faţa lui şi le împinge spre mijlocul mesei, unde acestea
constituie Muck-ul. Când o carte atinge Muck-ul este considerată ca fiind scoasă din joc.
Acel jucător nu mai poate lua parte la mână şi mizele puse de el sunt pierdute. După prima
rundă de mizare, Dealerul decartează cartea de deasupra pachetului. Acest lucru se
numeşte Burning („ardere”) şi se face pentru a se asigura că nimeni nu a văzut, din
întâmplare, cartea de deasupra şi pentru a ajuta la prevenirea trişării. Cartea „arsă” este
plasată de-a lungul Flop-ului, sub următoarea carte deschisă sau în Muck. Dealerul pune
apoi următoarele trei cărţi cu faţa în sus, pe masă. Aceste cărţi se numesc Flop.
A doua rundă de pariuri şi toate rundele următoare încep cu primul jucător din stânga
Dealerului rămaşi în mâna respectivă. Pe langă Call, Raise, Fold, jucătorii au acum
opţiunea Check („pas”), rămânând în acea mână fără să mizeze, până când le vine din nou
rândul. Odată ce s-a mizat, un jucător poate alege să dea Call la acea sumă sau să pluseze
(sau să repluseze, când e cazul). Dacă el nu alege nimic, trebuie să renunţe la mână. Astfel,
la sfârşitul rundei, toţi jucătorii vor avea pusă o sumă egală a mizelor, cu excepţia cazului
când un jucător are o sumă inadecvată de jetoane în faţa lui. In acest caz, el poate miza
toate jetoanele pe care le are (All-In) şi se înfiinţează unul sau mai multe Poturi
suplimentare, limitând suma pe care o poate câştiga la o acumulare de sume egale din
Potul principal, de la jucătorii care au contribuit la acel Pot. După ce un jucător a ales
varianta Raise, cel care urmează nu poate alege Check, ci doar Call, Raise sau Fold. După
finalizarea celei de a doua runde de mizare, mai este „arsă” o carte, iar cartea următoare
este expusă şi adăugată la Board. Această carte se numeşte Turn-ul.
Urmează a treia rundă de pariuri. Jucătorii pot şi acum să dea Check, Raise, Fold sau
Call. După finalizarea celei de a treia runde de mizare, mai este decartată încă o carte, iar
a cincea şi ultima carte comună este expusă şi adăugată la Board. Aceasta este cartea de
River. După extragerea ultimei cărţi comune începe runda finală de pariuri.
A patra rundă de pariuri precede Showdown-ul, când jucătorul chemat la întrecere,

trebuie să-şi arate cărţile. Jucătorul cu mâna cea mai puternică, formată din cele mai tari
cinci cărţi disponibile, câştigă suma din Pot. După Showdown, cărţile sunt strânse, Butonul
de dealer şi cele două Blinduri se mută cu o poziţie mai la stânga, iar jucătorii aflaţi acum
în poziţiile de Small Blind şi Big Blind îşi fac pariurile forţate. Apoi cărţile sunt amestecate
şi împărţite pentru jocul următor. Dacă, în orice moment al rundei de pariuri, toţi
jucătorii în afară de unul singur dau Fold, atunci acesta din urmă câştigă suma din pot,
nefiind obligat să arate cărţile din mână.
III. POKER THE GAME
In continuare vom analiza un joc de poker pentru a identifica gesturile nonverbale care
ii trădează pe concurenți. Este vorba despre materialul show-lui “Poker The Game” care
a fost difuzat în Suedia, pe Kanal 5, în data de 30 decembrie 2007. Cei mai buni jucători
online din lume, Patrik Antonius şi Ilari Sahamies s-au luptat pentru câştigarea potului
final. Tipul de poker jucat a fost Texas Holdem.
Materialul poate fi vazut aici : http://www.youtube.com/watch?v=ksc1J6hEpAE
Analizăm jocul de poker pentru a identifica trei legături importante. Prima legătură
este cea dintre cărţile personajelor implicate şi reacţiile involuntare ale acestora.
A doua legatură este cea dintre cărţile de joc şi modalitatea de disimulare, de înşelare
a participanţilor de joc. Ultima reprezintă legătura dintre ascunderea propriilor trăiri
şi decodificarea gesturilor celorlalţi.
IV. PARTICIPANȚII JOCULUI DE POKER SUPUȘI
INVESTIGAȚIEI
Potrivit cercetătorului teoretic Septimiu Chelcea, cele mai frecvente caracteristici ale
populaţiei, care devin criterii de grupare în cercetările psihosociologice sunt:
caracteristicile sociodemografice, socioprofesionale, sociale şi economice.
Din punctul de vedere al caracteristicilor sociodemografice, singura condiţie a

participanţilor jocului de poker este aceea de a fi depăşit vârsta de 18 ani. În rest, poate
participa orice persoană, indiferent de sex, stare civilă sau structura familială.
De exemplu, în jocul de poker analizat, la vremea acestei cercetarii, Ilari Sahamies are 27
de ani şi este singur, Patrick Antonius are 30 de ani, este logodit şi are un copil, Tony G.
are 51 de ani şi este singur, Per Hildebrand are 48 de ani şi este însurat, iar Tobb Persson
are 29 de ani şi nu are o relaţie serioasă în acest moment.
Din punct de vedere al caracteristicilor socioprofesionale, tipul profesiei, forma de

calificare sau vechimea în muncă pot influenţa doar calitatea activităţii desfăşurate de
către oameni, comportamentul lor sau atitudinea faţă de joc.
Deşi mediul social de provenienţă este un criteriu des folosit în analiza sociologică, într-
un joc de poker nu reprezintă un criteriu de acceptare sau respingere. Spre exemplu, Ilari
Sahamies şi Patrick Antonius sunt finlandezi, Tony G. este lituanian, iar Per Hildebrand
şi Tobb Persson sunt suedezi.
În ceea ce priveşte caracteristicile economice, jucătorii nu poker nu sunt limitaţi în

nici un fel, pot juca atât oamenii înstăriţi, cât şi cei care nu au o situaţie materială
strălucită. Importantă este doar o sumă modică pentru a putea începe o partidă de poker.
Participanţii la show-ul "Poker - The Game" au fost: Tobb Persson, Ilari Sahamies, Tony
G., Per Hildebrand şi Patrick Antonius. Este important să prezentam și cateva date despre
fiecare personaj în parte, informațiile fiind utile în analiza jocului de poker. Informațiile
au fost actuale din momentul realizarii cercetarii.
ILARI SAHAMIES s-a născut în 1983 la Helsinki, Finlanda. Este cel mai mare gambler de
la masa online de poker şi se pare că iubeşte să rişte sume imense de bani. Deşi se expune
adesea pericolului pierderii potului, el este unul dintre jucătorii cu cel mai mare profit
din lume. Tot anul 2009 a pendulat între 2-3 milioane de dolari, însă acesta a crescut
brusc atunci când l-a întâlnit pe Isildur de la care a câştigat două milioane de dolari şi a
încheiat anul 2009 cu un profit de 3,2 milioane de dolari. În copilărie a excelat la sporturi,
inclusiv la fotbal, wrestling şi scufundări. În primii săi ani de adolescenţă interesul său
viza jocul de biliard, la care a câştigat de două ori Finnish Junior Championships. Când a
împlinit 15 ani, Sahamies a simţit pentru prima dată gustul poker-ului, prinzând o parte
dintr-un talkshow despre Texas Hold'em la televiziunea finlandeză. A jucat prima dată în
cercul de prieteni de la sala de biliard, fiind inclus şi Patrik Antonius printre ei. La18 ani,
Sahamies a făcut prima sa vizită la Marele Casino de la Helsinki, iar la 20 de ani a devenit
un jucător profesionist. El obişnuia însă în trecut să consume alcool în timpul partidelor
de poker online, iar acest lucru l-a costat mai mult de 3 milioane de dolari în patru ani şi
700.000 dolari într-o singură zi. În prezent este cunoscut atât datorită curajului şi
succesului său, cât şi datorită agresivităţii, fiind recunoscut pentru replicile acide şi
modul direct de a dialoga cu jucătorii, fără a-i menaja în vreun fel.
PATRIK ANTONIUS s-a născut în 1980 în Helsinky, Finlanda. Este unul dintre cei mai
renumiţi jucători de poker din zilele noastre având recorduri peste recorduri: 11 locuri
premiate în cadrul WSOP, 7 locuri premiate în cadrul WPT şi 1 titlu EPT. Patrik a jucat
poker de mic alături de prietenii săi, însă abia atunci când a început să joace online şi-a
îmbunătăţit serios jocul. Antonius a început să-şi facă un nume în poker abia în 2004,
când a participat la diferite evenimente WPT, PokerStars Caribbean Adventure şi
Shooting Stars. Din 2002 şi până acum el a acumulat aproape 3 milioane de dolari ca
rezultat al talentului, norocului şi stilului său agresiv. Finlandezul este jucătorul cu cel
mai mare profit în 2009. El a câştigat cel mai mare pot din istoria pokerului online, adică
878.959 de dolari într-un joc de pot-limit Omaha. În timp ce Patrik este în mod cert un
profesionist de talie mondială, viaţa sa are mai multe aspecte în afară de poker. Nota sa
competiţională se extinde cu mult în afara jocului deoarece el este încă un jucător de tenis
de top, precum şi un jucător de golf. Atunci când nu domină terenurile, Patrik îşi petrece
timpul personal alături de logodnica sa şi de fiica lui.
ANTANAS GUOGA zis şi Tony G. s-a născut în anul 1959 în Kaunas, al doilea cel mai mare
oraş din Lituania. Este unul din cei mai agresivi jucători de poker. Câştigătorul turneului
2002 World Heads Up Omaha Championship, Tony G. a jucat în 8 turnee de poker
mondiale, unde a fost premiat în cinci dintre ele, iar în două a ajuns la masa finală.
Talentul său în logică s-a manifestat chiar din fragedă tinereţe, fiind campion naţional de
montat cubul Rubik. Pe când avea 13 ani, părinţii săi au decis să se mute din Lituania în
Melbourne, Australia. Aici a intrat pentru prima dată în contact cu lumea pokerului. În
1997 s-a deschis marele casino Crown Casino şi a început să-şi joace toţi banii la poker.
A făcut câteva călătorii în Las Vegas pentru a juca turnee importante, însă de fiecare dată
se întorcea acasă fără nici un ban. Este cunoscut pentru stilul său sincer şi direct şi pentru
replicile lui dure. Niciodată nu ratează oportunitatea de a-şi ataca adversarul atât prin
prisma jocului, cât şi mental. Până în anul 2007, Tony G. a câştigat peste 2.5 milioane de
dolari din turnee de poker. Mare parte din aceşti bani au fost donaţi de către Tony pentru
importante acţiuni de caritate. Totodată, este proprietarul site-ului specializat în
domeniul ştirilor de poker, PokerNews.com şi deţine si o cameră de poker proprie - Tony
G Poker Room, unde pot fi găsiţi, la orele de vârf, în jur de 4000-5000 de jucători online.
PER HILDEBRAND s-a născut în anul 1962 în Stockholm, Suedia. Mai este cunoscut şi ca
Mr.Six Six, poreclă ce i-a fost pusă într-un turneu cu 150 de participanţi. Singura şansă de
atunci pentru a câştiga acel pot era apariţia cărţii cu numărul şase. Norocul a fost de
partea lui şi a câştigat partida, având Full. Per Hildebrand are multi ani de experienţă pe
circuitul de poker şi a ocupat locul 27 la campionatul WSOP din 2005, câştigând suma de
304.680 dolari. El este fondatorul şi preşedintele celei mai mari reţele europene de
poker, numită 24hPoker. A deprins tainele jocului de la tatăl său care era un împătimit al
pokerului. Perfecţionarea sa a început din 1999, când a descoperit plăcerea pokerului
online. A mers apoi la Vegas de aproximativ 20 de ori pentru diferite turnee. Unul dintre
cei mai buni prieteni ai săi este jucătorul Chris Bjorin, câştigătorul a două brăţări World
Series of Poker.
TOBB PERSSON s-a născut în anul 1981 în Malmo, Suedia. A început să joace poker cu
prietenii lui în anul 2001, la vârsta de 20 de ani, din pură curiozitate. Cu timpul, el a
devenit foarte interesat de pokerul online, iar beneficiile de pe urma succesului său au
început să crească. A câştigat peste 150.000 de dolari din poker şi dintre toate tipurile de
joc preferă No Limit Texas Holdem.
V. DESCRIEREA JOCULUI DE POKER ANALIZAT
Participanţii la show-ul "Poker - The Game" au fost: Tobe Persson, Ilari Sahamies, Tony
G., Per Hildebrand şi Patrick Antonius. Dealerul a împărţit fiecărui jucător două „cărţi
închise”. Tobe Persson a primit un popă de romb şi un patru de romb si a ales varianta
Fold, renunţând la mănă. Ilari Sahamies a avut un trei de treflă şi un cinci de romb alegând
varianta Call. Tony G. a primit un juve de inimă roşie şi un zece de treflă, alegând şi el Call,
pentru a rămâne în joc.
Per Hildebrand a avut un opt de romb şi un popă de inimă roşie, având aceeaşi alegere,
iar Patrick Antonius a primit un nouă de inimă roşie şi un opt de inimă neagră şi a ales
varianta Check, pentru a aştepta să reintre în joc la runda următoare.
După această primă rundă de mizare, dealerul “arde” cartea de deasupra pachetului şi
pune următoarele trei cărţi cu faţa în sus: un opt de treflă, trei de inimă neagră şi un cinci
de treflă. Ilari Sahamies are deja două perechi, Tony G. are o singură şansă să facă Chintă
dacă îi vine un nouă şi o damă, iar Per Hildebrand şi Patrick Antonius au fiecare câte o
pereche de optari. Tony G. alege să mai aştepte o rundă, Per Hildebrand şi Patrick
Antonius la fel, iar Ilari Sahamies deschide pariul cu două mii de dolari.
Următoarea rundă începe cu Tony G. care se retrage, Per Hildebrand plusează cu 5.500
de dolari, iar Patrick Antonius cu 15.000 de dolari. În continuare, Ilari Sahamies alege să
pluseze cu 30.000 de dolari. Per Hildebrand se retrage, iar Ilari Sahamies pariază pe toţi
banii, adică 46.950 de dolari. Ilari Sahamies alege varianta Call, pentru a rămâne în joc şi
a egala suma lui Patrick Antonius. Potul ajunge la impresionanta sumă de 101.150 de
dolari.
Dealerul extrage ultimile două cărţi, şase de treflă şi zece de inimă roşie şi le adaugă la
Board. Urmează runda Showdown, jucătorii fiind obligaţi să îşi arate cărţile. Ilari
Sahamies câştigă, având o mână cu două perechi.
VI. INTERPRETAREA GESTURILOR
NONVERBALE CARE TRĂDEAZĂ MINCIUNA
Analiza unităţilor de comportament mincinos ce urmează îi va viza în special pe Ilari

Sahamies şi Patrick Antonius. Încă de la începutul partidei de poker, Ilari a avut o mână
norocoasă, cu două perechi care i-au adus câştigul final. Siguranţa triumfului şi indicii
nonverbali care o ascund pot fi observaţi fără prea multă greutate pe tot parcursul
jocului. Ilari Sahamies îşi controlează emoţiile şi afișează o mască pentru a ascunde
siguranţa propriului câştig. Îndoielile lui Patrick Antonius, momentul îndelungat de
reflectare al acestuia, înainte de a paria şi răspunsurile oferite partenerului de joc pe
parcursul patidei, îl conving pe Ilari că nu poate pierde potul.
În continuare prezentăm gesturile mincinoase ale celor doi jucători care apar în jocul de
poker (ascunsul palmelor la ceafă, micşorarea/dilatarea pupilelor, atingerea nasului,
acoperirea gurii, muşcatul buzelor, simularea căscatului, zâmbetul contrafăcut şi
evitarea privirii). În acest sens am realizat un tabel care ne va ajuta în interpretarea
gesturilor lor. Tabelul va cuprinde durata dintre începutul observaţiei şi declaşarea
comportamentului mincinos, durata indicatorului respectiv, timpul scurs între finalul
unui comportament fals şi începutul altuia şi frecvenţa fiecarui indicator nonverbal.
Aceste date sunt utile pentru analizarea comportamentului mincinos.
Tabel. Analiza gesturilor mincinoase
Unitate de Latenta Durata Intervalul (durata Frecvenţa

comportament (durata dintre unităţii scursă între anumitor comp.
mincinos începutul comp. finalul unui com.
observaţiei şi şi începutul
declaşarea altuia)
comp.)
Ascunsul 8 sec. 25 sec; 2 sec; 3 ori.
palmelor la 11 sec; 4 min 42 sec.
ceafă 22 sec.
Micşorarea/ 3 min 24 sec. Pe tot - -
Dilatarea parcursul
pupilelor jocului de
poker.
Atingerea 1 min 9 sec. 1 sec. - 1 data.
nasului
Acoperirea gurii 1 min 11 sec. 22 sec. 1 data.
Muşcatul 46 sec. 5 sec; 44 sec; 5 ori.
buzelor 2 sec; 57 sec;
6 sec; 6 sec;
1 sec. 4 min 48 sec.
Simularea 7 min 00 sec. 2 sec. - 1 data.

căscatului
Zâmbet 2 min 6 sec. 3 sec; 1 min 6 sec; 8 ori.
contrafăcut 16 sec; 6 sec;
9 sec; 14 sec;
7 sec; 26 sec;
8 sec; 2 sec;
2 sec; 47 sec;
18 sec; 1 min 28 sec.
3 sec.
Evitarea privirii 2 min 39 sec. 8 sec; 2 min 32 sec; 3 ori.
2 sec; 2 min 19 sec.
1 min 16 sec.
Urmează să detaliem fiecare comportament în parte care reflectă minciuna sau înşelarea
celor implicaţi în jocul de poker. Interpretarea va ţine cont în special de contextul acţiunii.
Apoi vom analiza întregul joc de poker din punct de vedere al celor trei tipuri de reacţii
nonverbale identificate:
1. gesturi involuntare, necontrolate;
2. gesturi care reflectă o înşelare voită a celorlalţi jucători;
3. gesturi care denotă controlul propriilor trăiri.
Gestul ascunderii palmelor şi reunirea acestora la ceafă
Ilari Sahamies a avut de la început cele două perechi, ceea ce l-au făcut încrezător în
câştigarea partidei. El a încercat să îşi ascundă siguranţa, dar gesturile pe care le-a făcut
involuntar, l-au trădat pe tot parcursul jocului de poker. Mâinile deschise şi relaxate
dezvăluie o atitudine pozitivă, o invitaţie la sinceritate. Ilari și-a ascuns mâinile după
ceafă la doar cateva secunde de la aflarea cărților sale, ceea ce ar putea fi un gest
înșelător, menit să îi inducă în eroare pe ceilalți jucători. În acel moment el nu știa ca va
avea două perechi. Gestul a fost repetat de trei ori, primele două fiind imediat după
acţiunea de pariere, iar ultimul fiind după discuţia dintre cei doi jucători, Ilari şi Patrick,
cu privire la timpul de care cel din urmă are nevoie pentru a lua o decizie în privinţa
renunţării sau a continuării partidei. Adoptarea unei astfel de poziţii îi trădează dorinţa
de ascundere a gândurilor sale, care vizează posibilitatea câştigului. Acesta nu îşi schimbă
poziţia nici măcar atunci când vorbeste cu Patrick Antonius. La finalul jocului, când era
obligat să îşi afişeze cărţile, Ilari afirmă că are două perechi, deschizându-şi palmele,
semn că nu mai avea nimic de ascuns. În acelaşi timp, gestul ridicării mâinilor
simbolizează fericirea şi entuziasmul, care poate fi tradus în acelaşi mod: cărţi
satisfăcătoare şi câştigarea marelui pot. Mâinile ridicate la ceafă pot simboliza dominarea
şi confortul, caracteristică de obicei celor cu o înaltă poziţie ierarhică în societate. Ilari
este mulţumit, iar indicatorul său comportamental indică superioritatea faţă de
partenerii lui de joc.
Dilatarea pupilelor
Pupilele lui Ilari Sahamies s-au dilatat chiar din primele secunde ale începerii jocului,
după afişarea primelor trei cărţi de pe Bord. Acesta a făcut corelaţie între cărţile primite
de el şi cele afişate, observând că are deja o mână cu două perechi, deci un avantaj clar.
Pupilele se dilată atunci când o persoană vede ceva care îi place, fie ca este vorba despre
un individ, o maşină, o carte de joc sau orice alt lucru care o atrage. Semnul indică emoţii
pozitive şi mulţumire, în cazul de faţă satisfacţia datorată perechilor de cărţi pe care le
deţinea. De multe ori, pentru a ascunde această dilatare care ar putea trăda adevăratele
sentimente, jucătorii poartă ochelari de soare. Un exemplu în acest sens este Per
Hildebrand, care şi-a scos ochelarii doar în momentul în care a renunţat la jocul de poker.
Gestul atingerii nasului
Un alt gest care reflectă minciuna este cel al atingerii nasului. Această manifestare este în
esenţa ei o versiune deghizată a gestului de acoperire a gurii. După ce Patrick Antonius a
plusat cu 15.000 de dolari, Ilari a avut o uşoară atingere a nasului, aproape
imperceptibilă. Este în avantajul său că Antonius plusează, pentru că în acest mod potul
creşte iar câştigul va fi mai mare. Motivul producerii gestului este legat de senzaţia de
furnicătură în ţesuturile faciale sensibile, care poate fi înlăturată printr-un scărpinat
firav.
Se poate observa diferenţa dintre acest tip de scărpinat al lui Ilari Sahamies şi cel al lui
Patrick Antonius în momentul în care Ilari afirmă că era de la început sigur că rivalul său
are o pereche. Patrick zâmbeşte fără să ascundă acest lucru şi îşi atinge nasul. Mişcarea
celui din urmă este naturală, are o durată mai lungă, de trei secunde, ea fiind cu adevărat
vizibilă, spre deosebire de atingerea grăbită a lui Ilari Sahamies.
Gestul de muşcare a buzelor
Gestul pe care Ilari Sahamies l-a repetat de cinci ori pe tot parcursul jocului a fost
muşcatul buzelor, mai exact prinderea buzei inferioare între dinţi. A putut fi observat în
mai multe puncte cheie ale jocului: prima oară după pariul de 2.000 de dolari, apoi în
momentul plusării a 30.000 de dolari, a treia oară când Patrick reflecta asupra pasului
următor (gest pe care Ilari l-a oferit “la pachet” cu un zâmbet ironic datorat indeciziei
lui), a patra oară în momentul în care Patrick îl întreabă pe Ilari despre cărţile pe care le
deţine şi ultima dată la finalul partidei, înainte de afişarea cărţilor pe Board.
Muşcatul buzelor ilustrează o indispoziţie evidentă. Prinderea buzei superioare între

dinţi exprimă tristeţe, îndurerare sau dezamăgire, iar muşcarea buzei inferioare denotă
o anumită reţinere. Gestul lui Ilari înfăţişează atât nelinişte şi stres, cât şi o încercare de
a păstra informaţiile corecte în interior şi a masca adevărul.
Gestul de acoperire a gurii
Acoperirea gurii este un alt indicator al minciunii. Ilari Sahamies şi-a acoperit gura cu
pumnul şi a executat un gest de frecare a dinţilor cu mâna timp de douăzeci şi două de
secunde, exact înainte de a paria 30.000 de dolari. Gestul se aseamănă cu cel al rosului
unghiilor şi reprezintă în prima fază, teama de a nu avea altcineva o mână mai bună. În
acelaşi timp, acoperirea gurii poate însemna şi dorinţa de a nu îi lăsa pe ceilalţi să citească
adevăratele lui sentimente legate de potul final.
Zâmbetul contrafăcut
Cel mai mult, Ilari a încercat să se adăpostescă în spatele unui zâmbet contrafăcut, care
poate fi cu uşurinţă observat de opt ori pe tot parcursul jocului de poker. Poate fi sesizat
pentru prima oara în momentul ezitării lui Patrick Antonius, după ce Ilari a plusat 30.000
de dolari. Apoi apare când Patrick îi spune lui Ilari că a jucat ca o persoană care ştie că va
caştiga. Ilari zâmbeşte fals timp de 16 secunde. A treia oară poate fi remarcat după un
scurt dialog între cei doi referitor la cărţile pe care Patrick le posedă. La aflarea veştii că
deţine un opt şi o carte mai mare decât prima, Ilari încearcă să îşi controleze zâmbetul
real care denotă fericire. A patra oară apare zâmbetul fals, atunci când Ilari afirmă din
nou despre sine că a jucat precum un câştigător. A cincea şi a şasea oară, cu o pauză de
două secunde între ele, zâmbetul contrafăcut apare atunci când Ilari aprobă că acela este
cel mai important moment al jocului, cel decisiv. A şaptea oară, Patrick încurcă o regulă
de poker şi toţi, inclusiv Ilari, râd zgomotos. Cel din urmă zâmbet fals al lui Ilari apare în
momentul în care aşteaptă afişarea ultimelor cărţi pe Board. Îşi cunoaşte avantajul şi ştie
că este mică probabilitatea ca Patrick să câştige. El încearcă să îşi blocheze şi să-şi
controleze fericirea pe care o simţea în acel moment.
Sunt două tipuri de zâmbete pe care Ilari le prezintă în acest joc de poker: zâmbetul forţat
şi cel întrerupt. Primul este localizat în partea inferioară a feţei, având colţurile gurii trase
în jos şi ochii fara nicio strângere a pielii în jurul lor. Prin urmare, nici muşchiul marele
zigomatic, care are funcţia de a ridica colţurile gurii şi nici muşchiul orbicularis oculi, care
are funcţia de a ridica uşor bărbia şi de a strânge pielea în jurul ochilor, nu au acţionat.
Un alt indicator care reflectă un zâmbet fals este faptul că acesta apare brusc şi “cade”
într-o secundă de pe faţă. De asemenea, se poate observa în minutul doi şi treizeci de
secunde, cum zâmbetul lui Ilari este mai accentuat pe jumătatea dreaptă a feţei. Asimetria
zâmbetului denotă simularea unui adevăr şi chiar dezgustul faţă de persoana cu care
comunică. Ilari Sahamies îl priveşte pe Patrick Antonius ca pe un rival, iar curiozitatea
care îl macină în privinţa aflării cărţilor pe care le posedă face să crească tensiunea între
cei doi.
Al doilea zâmbet este cel real pe care tinde să îl controleze. Momentele în care Ilari îşi
întrerupe zâmbetul sincer sunt două: atunci când află care sunt cărţile lui Patrick, din
conversaţia cu acesta şi în ultima rundă, Showdown, în care cei doi îşi afişează cărţile.
Dacă Patrick ar fi remarcat acest zâmbet întrerupt în primul caz şi dacă ar fi făcut o
corelaţie între cărţile lui Ilari şi sentimentele pozitive pe care încerca să le ascundă, atunci
s-ar fi salvat poate de pierderea unei sume importante de bani.
Gestul simularii cascatului
La finalul jocului de poker, cei doi îşi arată cărţile iar Patrick Antonius află că rivalul său
are cu o pereche mai mult decât el. El afirmă că nu îl interesează cine iese învingător şi
nu se supără dacă pierde toţi banii. Fără să apuce să termine fraza până la capăt, el
simulează un căscat a cărui durată este de două secunde. Durata este mult prea scurtă
pentru a fi un căscat veritabil, iar modul brusc în care s-a produs şi s-a dizolvat, îl
trădează. Deşi încearcă să pară indiferent şi rece în ceea ce priveşte rezultatul final,
Patrick Antonius este vizibil afectat de pierderea potului.
Gestul de evitare a privirii
Evitarea privirii este un alt gest care denotă lipsa sincerităţii. Ilari Sahamies îi adresează
lui Patrick Antonius două întrebări legate de numerele cărţilor pe care le deţine şi de
mâna pe care bănuieşte Patrick că o are Ilari. În alte ipostaze, Ilari îl priveşte fix în ochi,
dar în momentul adresării întrebărilor îşi schimbă brusc privirea şi o menţine astfel, timp
de opt secunde. Această evitare reprezintă o dovadă a faptului că ascunde ceva, mai exact
pierderea pe care o va avea Patrick, în favoarea lui. De asemenea, când Ilari Sahamies
susţine că nu-i pasă cât de mult timp va continua Patrick să îşi gândească următoarea
mişcare, el mută privirea spre partea opusă locului unde stă Patrick. Acest gest
semnalează existenţa unei minciuni, el fiind afectat de întârzierea deciziei jucătorului. Cu
cât partida se prelungeşte mai mult, cu atât se acumulează mai mult stres şi iritare. În
acelaşi timp, gestul de evitare a privirii indică încordarea şi antipatia dintre cei doi.
Ultimul moment de evitare a privirii şi cel mai lung este la finalul jocului, cu durata
cuprinsă între momentul afişarii ultimelor două cărţi pe Board şi momentul anunţării
câştigătorului. Ilari l-a evitat pe Patrick timp de un minut şi şaisprezece secunde. S-a
străduit de asemenea să îşi mascheze fericirea, iar Patrick a recurs la imitatul unui căscat,
pentru a da senzaţia de plictiseală şi lipsă de interes. Evitarea lui Ilari simbolizează o
urmă de vinovăţie, legat de faptul că era câştigător încă de la afişarea primelor cărţi pe
Board.
VII. ANALIZA ELEMENTELOR NONVERBALE
IDENTIFICATE IN JOCUL DE POKER
Pe tot parcursul jocului am identificat trei tipuri de reacţii nonverbale ale jucătorilor:
1. gesturi involuntare, necontrolate;
2. gesturi care reflectă o înşelare cu bună ştiinţă a jucătorilor
3. gesturi care denotă controlarea propriilor trăiri.
Referitor la reacţiile involuntare putem afirma că Patrick Antonius este eroul acestei
secţiuni. El şi-a manifestat aproape pe tot parcursul jocului neliniştea, stresul, indecizia
şi nesiguranţa, fără a le camufla în vreun fel. De asemenea poate fi observat un astfel de
gest şi la Tobe Persson după ce dealerul a împărţit “cărţile închise”. Având slabe şanse de
reuşită, el a renunţat la mâna sa, dezamăgit vizibil, printr-un gest de strângere a buzelor.
Un alt comportament care denotă sinceritatea poate fi observat la Ilari după ce Dealerul
afişează cărţile pe Board. Ilari Sahamies este primul care deschide pariul cu 2.000 de
dolari executând un gest de superioritate, aruncând jetoanele de sus. Acest gest combinat
cu cel de unire a palmelor la ceafă reflectă dominarea şi confortul. În alt contex însă
aceeaşi atitudine este considerată mincinoasă, având scopul de a induce în eroare.
Deşi ne aşteptam să identificam mai multe gesturi care reflectă disimularea,

înşelarea celorlalţi jucători, acestia au preferat varianta ascunderii propriilor trăiri. Ilari
Sahamies a încercat totuşi să-i inducă în eroare pe adversarii săi, după împărţirea
„cărţilor închise” de către Dealer. Când i-a venit rândul, Ilari a ales să meargă mai departe
ridicând braţele şi unindu-şi palmele la ceafă. Acest gest este înşelător, reflectând o
siguranţă de sine prefăcută şi o superioritate faţă de ceilalţi parteneri. În acel moment, el
nu ştia că va avea două perechi, însă a dorit să lase impresia că are o mână bună. A
încercat să-i influenţeze pe ceilalţi jucători în scopul de a-i face să se retragă, pentru a se
apropria mai mult de marele pot. De asemenea, Patrick Antonius simulează un căscat
după ce afirmă că nu îl interesează cine va iesi învingător şi nu va fi afectat de pierdere.
Deşi încearcă să pară indiferent, Patrick Antonius este vizibil afectat de pierderea potului.
Cele mai frecvente gesturi sunt cele care denotă ascunderea trăirilor emotionale
reale. Toți jucătorii au încercat să îşi mascheze cât mai bine adevăratele sentimente
pentru a nu se lăsa citiți de adversari. Ilari Sahamies s-a straduit să îşi ascundă siguranţa
câştigării potului, dar elementele nonverbale l-au dat de gol. Pupilele i s-au dilatat după
ce a văzut cărţile, şi-a ţinut palmele ascunse la ceafă o mare parte din timpul partidei, şi-
a atins nasul după ce Patrick a plusat cu 15.000 de dolari, şi-a acoperit gura înainte de a
paria 30.000 de dolari, şi-a muşcat buzele de cinci ori pe tot parcursul jocului, a avut
nenumărate zâmbete contrafăcute, zâmbete sincere întrerupte şi a evitat să îl privească
pe Patrick în momentele cheie ale partidei. Toate acestea reflectă ascunderea adevărului.
Cel care a interpretat corect gesturile lui Ilari a fost Per Hildebrand care a renunţat după
ce primul a plusat 30.000 de dolari. El şi-a controlat cel mai bine reacţiile nonverbale,
purtând ochelari de soare închişi la culoare, astfel încât să reducă considerabil
posibilităţile de a fi citit de către ceilalţi jucători. Pe tot parcursul jocului nu a schimbat
niciun gest care i-ar putea trăda adevăratele sentimente şi nu a lăsat loc interpretărilor.
VIII. CONCLUZIILE STUDIULUI DE CAZ
Obiectivul acestei cercetări a fost analizarea unui joc de poker pentru a identifica trei
legături importante. Prima reflectă corelaţia dintre cărţile jucătorilor şi reacţiile
involuntare ale acestora. A doua reprezintă ascocierea dintre cărţile de joc şi modalitatea
de disimulare, de înşelare a celorlalţi participanţi. Iar ultima reprezintă legătura dintre
ascunderea trăirilor reale şi decodificarea gesturilor concurenţilor.
Deşi jucătorii au încercat să îşi controleze emoţiile, anumite reacţii au „scăpat” şi au fost
supuse interpretărilor. Vedeta primei secţiuni, Patrick Antonius, s-a expus fără să îşi
camufleze sentimentele. El şi-a manifestat aproape pe tot parcursul jocului neliniştea,
stresul, indecizia şi nesiguranţa fără să aibă vreo ezitare. Este extrem de dificil de
controlat fiecare reacţie a corpului şi necesită exerciţii îndelungate. Acesta poate fi unul
dintre motivele pentru care singurul personaj care şi-a controlat gesturile şi şi-a ascuns
ochii în spatele unei perechi de ochelari a fost Per Hildebrand, având o experienţă de 11
de ani în poker.
Surpriza cea mai mare a fost să realizam că nu s-a recurs aproape deloc la înşelarea
celorlalţi jucători, ci s-a optat pentru varianta ascunderii propriilor trăiri. Ilari Sahamies
a încercat să îşi mascheze siguranţa câştigării potului, dar reacţiile nonverbale nu au
întarziat să apara şi l-au demascat. Din punct de vedere al decodificarii gesturilor
concurentilor, jucătorii nu au acordat atenţie comunicării nonverbale şi nu au interpretat
semnalele evidente ale celorlalti jucatori, desi stiau ca limbajul nonverbal le reflectă
intocmai subconştientul, le trădează gândurile şi starea de spirit. Decodificarea cu succes
a limbajului nonverbal le-ar fi putut indruma pasii spre reusita sau i-ar fi putut feri de
dezamagirea pierderii potului.
Copyright © 2014 Improve Media, agenția de promovare integrată

București, August, 2014
Drepturile de autor sunt rezervate agenției Improve Media. Acest studiu nu poate fi reprodus sau
transmis prin nicio metodă, nici integral, nici parțial, fără aprobarea scrisă obținută în prealabil de la
Improve Media.
Website: www.improvemedia.ro; www.facebook.com/improvemedia.im

Studiu de Caz - Poker

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu de Caz - Poker

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STUDIU DE CAZ OFERIT DE

Copyright © 2014 Improve Media, agenția de promovare integrată

Foto: people.desktopnexus.com, www.wikihow.com

I. ASEMĂNAREA DINTRE POKER ȘI VIAȚA REALĂ

II. REGULILE POKERULUI

III. POKER THE GAME

IV. PARTICIPANȚII JOCULUI DE POKER SUPUȘI INVESTIGAȚIEI

V. DESCRIEREA JOCULUI DE POKER ANALIZAT

VI. INTERPRETAREA GESTURILOR NONVERBALE CARE TRĂDEAZA MINCIUNA

VII. ANALIZA ELEMENTELOR NONVERBALE IDENTIFICATE ÎN JOCUL DE POKER

VIII. CONCLUZIILE CERCETĂRII

Pokerul dezvoltă două aptitudini esenţiale:

Jocul de poker nu se diferenţiază prea mult de unele aspecte ale vieţii.

Numărul de jucători de la mesele de poker variază de la doi (joc cunoscut şi sub

Tabel. Ordinea valorică a mâinilor pentru varianta de poker Texas Holdem

A patra rundă de pariuri precede Showdown-ul, când jucătorul chemat la întrecere,

Din punctul de vedere al caracteristicilor sociodemografice, singura condiţie a

Din punct de vedere al caracteristicilor socioprofesionale, tipul profesiei, forma de

În ceea ce priveşte caracteristicile economice, jucătorii nu poker nu sunt limitaţi în

Analiza unităţilor de comportament mincinos ce urmează îi va viza în special pe Ilari

Tabel. Analiza gesturilor mincinoase

Unitate de Latenta Durata Intervalul (durata Frecvenţa

Simularea 7 min 00 sec. 2 sec. - 1 data.

Gestul ascunderii palmelor şi reunirea acestora la ceafă

Gestul atingerii nasului

Gestul de muşcare a buzelor

Muşcatul buzelor ilustrează o indispoziţie evidentă. Prinderea buzei superioare între

Gestul simularii cascatului

Deşi ne aşteptam să identificam mai multe gesturi care reflectă disimularea,

Copyright © 2014 Improve Media, agenția de promovare integrată

S-ar putea să vă placă și