Sunteți pe pagina 1din 3

OLARU ALINA.

IF,
ANUL 3, SEMESTRUL 1

PREGATIREA PSIHOLOGICĂ A MILITARILOR

Rezumat: În profesia militară, pregătirea psihologică și controlul stesului operațional sunt


esențiale întrucât, personalul din acest domeniu execută sarcini cu grad ridicat de risc,
îndeplinirea acestora punându-le viața în pericol. Este important ca atât militarii cât și familiile
acestora să fie instruiți din punct de vedere psihologic, având învedere că, pe de o parte misiunile
pe care le execută militarii, de cele mai multe ori îi expun și totodată pun pe umerii lor
responsabilitatea menținerii păcii ori stingerii de conflicte, pe de altă parte familiile trebuie să
conștientizeze riscurile la care sunt expuși aceștia și de asemenea să înțeleagă și să accepte
separația dată de misiunile la care participă militarii.

Cuvinte cheie: pregătire psihologică, controlul stresului operațional, reacții la stresul


operațional.

1. Fundamente teoretice

Necesitatea pregătirii psihologice şi a controlului stresului operaţional decurge din


responsabilitatea armatei faţă de militarii care execută misiuni cu grad ridicat de risc şi faţă de
familiile lor.
Activitatea de pregătire psihologică și control al stresului operațional are rolul de a păstra un
nivel optim de rezistență psihică a militarilor la cerințele specifice ale misiunilor ce implică, de
cele mai multe ori, expunerea la un grad ridicat de risc.
Pentru a păstra echilibrul în mediul militar, este necesară adoptarea unor măsuri de control al
stresului operațional, capabile să prevină reacții emoționale, cognitive, fizice și/sau
comportamentale care să afecteze capacitatea de luptă și desfășurarea activităților specifice în
teatrele de operații.
Pregătirea psihologică și controlul stresului operațional își propun să asigure o pregătire
eficientă pentru adaptarea rapidă a militarului la condițiile de risc ridicat, sa faciliteze adaptarea
familiilor la schimbările produse ca urmare a plecării membrului militar în misiune, să asigure un
nivel ridicat al coeziunii și comunicării în relația cu ceilalți participanți la misiuni, să diminueze
riscul apariției stresului și implicit a unor tulburări în cadrul colectivului, respectiv desfășurarii
misiuni (îndeplinirii acesteia) și prevenirea apariției unor manifestări agresive sau chiar suicidare
în rândul militarilor care participă la misiuni cu grad ridicat de risc.
Pregătirea psihologică şi controlul stresului operaţional au un caracter permanent şi se
desfăşoară în perioada de pregătire a misiunii, pe timpul executării misiunii şi după revenirea din
misiune, până la finalizarea reintegrării familiale, sociale şi profesionale a militarilor.
2. Cuprins

Activitatea de pregătire psihologică şi control al stresului operaţional constă în elaborarea şi


implementarea programelor care conţin măsurile pentru prevenirea, identificarea şi gestionarea
reacţiilor la stresul operaţional şi dezvoltarea rezilienţei militarilor. Aceste efecte se obţin pe de o
parte prin activităţi specifice de pregătire psihologică pentru creşterea eficienţei individuale şi de
grup şi, pe de altă parte, prin activităţi de control al stresorilor şi al efectelor acestora.
Pregătirea psihologică a militarilor se desfășoară în trei etape, respectiv: etapa de pregătire a
misiunii, etapa de desfășurare a misiunii și etapa post-misiune.
În etapa de pregătire a misiunii se asigură în rândul militarilor un climat favorabil de motivare
și coeziune pentru participarea activă la misiunea ce urmează a se desfășura, asigură informarea
familiilor și a personalului cu privire la misiunea ce urmează respectându-se totdată secretul
profesional pentru prevenirea scurgerii de informații clasificate secrete de stat sau secrete de
serviciu. De asemenea, militarii sunt instruiți cu privire la efectele deprivării de somn ori
expunerii la temperaturi ridicate sau foarte scăzute, precum și la alte riscuri ale mediului în care
urmează să se deplaseze ori ale situațiilor cu care riscă să se confrunte.
În etapa de desfășurare a misiunii, este observat comportamentul verbal și nonverbal al
militarilor care poate fi legat de stresul emoțional, de evenimentele traumatice, ori de apariția
unor traumatisme cranio-cerebrale usoare sau a unor comportamente deviante neobservate
înaintea plecării în misiune, ori de anumite dependențe (alcool, tutun), psihologul luând măsurile
necesare pentru a ajuta atât militarul cât și unitatea pentru ducerea la îndeplinire a sarcinilor
aferente misiunii.
După terminarea misiunii se asigură reintegrarea militarilor în mediul din care au plecat și se
monitorizează starea acestora pentru a depista eventuale tulburări ca urmare a stresului sau a
evenimentelor traumatice din timpul misiunii.
Reacțiile la stresul operațional sunt manifestări normale ale organismului ca urmare a unor
stimuli neobișnuiți/neașteptați, ce generează stresul operațional. Intensitatea acestora este
diferită, determinând reacții distincte de la un individ la altul, unele fiind adaptative iar altele
dezadaptative.
Atunci când, în cadrul unității există relații coezive, de încredere, de colegialitate și un
management eficient, efectul factorilor de risc poate fi constructiv și poate genera îmbunătățirea
performanței individuale și colective în mai multe direcții:
• dezvoltarea relațiilor personale bazate pe încredere, loialitate și coeziune între militari
aflați pe acelașinivel ierarhic;
• dezvoltarea relațiilor dintre militari și comandanți, bazate pe încredere, loialitate și
coeziune;
• spiritul de corp - identificarea cu istoria sau cu principiile unității din care fac parte;
• coeziunea, ca rezultat al cunoașterii interpersonale și al încrederii stabilite între membrii
grupului, întelegerea responsabilității îndeplinirii sarcinilor comune cu conștientizarea
riscurilor pe care le implică;
• acte de curaj excepțional ce pot fi chiar sacrificarea vieții pentru îndeplinirea misiunii ori
pentru salvarea de vieți;
Opusul reacțiilor mai sus descrise, îl reprezintă reacțiile dezadaptative ce pot apărea sub forma
unor manifestări de genul unor tulburări mentale cum ar ar fi panica, anxietatea extremă,
depresia sau pur și simplu încălcări ale regulamentelor.
Reacțiile la stresul operațional pot fi usoare, cu caracter temporar sau severe cu durată lungă
de manifestare, netratarea acestora putând să ducă la permanentizarea acestora.
Prin combaterea stresului se urmărește aducerea persoanei afectate în starea de persoană
pregătită să faca față situației.
În organizația militară, este important ca militarii să dobândească reziliența, aspect ce descrie
forța interioară a militarilor de a înfrunta frica și diversitatea acțiunilor ce pot apărea pe parcursul
desfășurării activității.
Reziliența este caracterizată de capacitatea de adaptare mentală, emoțională, comportamentală
și spirituală a militarilor, combinând abilitățile fizice, psihice și sociale pentru a genera
performanțe optime.

3. Concluzii

Având în vedere riscurile la care sunt expuși și importanța misiunilor la care participă,
militarii trebuie să beneficieze de pregătire psihologică și totodată să știe să își gestioneze
emoțiile, reacțiile, respectiv, să controleze stresul la care sunt supuși, pentru îndeplinirea cu
succes a sarcinilor ce le revin.
De asemenea, pregătirea psihologică a militarilor și familiilor lor este extrem de importantă
atât pentru gestionarea situațiilor de criză cât și pentru întelegerea importanței lor ca persoană
respectiv ca grup/colectiv/echipă.
Activitatea de pregătire psihologică și control al stresului operațional reprezintă baza
stabilității și performanței în cadrul colectivității și asigură rezistența militarilor la solicitările
fizice și psihice.

Bibliografie
Popa, M., (2012), Psihologie militară, EdituraPolirom, Iași.
Perţea, Gh., (2003), Psihologie militară aplicată, Editura AÎSM, Bucureşti
Sava, D., Gâdiuţă, I., (1993), Pregătirea psihologică pentru luptă. Manual, Editura Militară,
Bucureşti.
Marineanu V., Voloșin L., Pîrlitescu E., Nistor A. Voicu I., Dune S. (2015), Manual pentru
pregătirea psihologică și stresul operațional, Editura Centrului Tehnic - Editorial al Armatei,
București.

S-ar putea să vă placă și