REFERAT PSIHOLOGIE COGNITIVA

Olaru Alina, Anul 3,

Semestrul 2, IF

Subiectul nr 2 – Descrieți pe scurt nivelurile de analiză ale sistemului cognitiv, apoi

opriți-vă asupra unuia dintre acestea și exemplificați cu un subiect care poate fi analizat
la acest nivel.

2.1.Sistemul cognitiv poate fi analizat la 4 niveluri. Acestea sunt:

1. nivelul cunoştinţelor: La acest nivel de descriere comportamentul sistemului cognitiv este
înţeles pe baza volumului şi naturii cunoştinţelor pe care le are, a scopurilor şi intenţiilor sale.
2. nivelul computaţional: Stabilirea exhaustivă a procesărilor la care sunt supuse datele
problemei (input-ul) pentru a obţine soluţia (output-ul) este pincipalul scop al sistemului cognitiv
la nivel computaţional. Sunt două tipuri de prelucrări: modulare (nu pot fi influenţate de
cunoştinţele subiectului; ex. procesarea primară a informaţiei vizuale), non-modulare (sunt
influenţate de ceea ce ştie subiectul; ex. recunoaşterea obiectelor).
3. nivelul algoritmic-reprezentaţional: Analiza algoritmului care realizează funcţia input-output
şi a modalităţilor în care sunt reprezentate input-ul şi outputul poartă numele de nivel algoritmic-
reprezentaţional.
4. nivelul implementaţional: Acesta este baza fizică a sistemului care realizează toate procesările
sistemului. Putem analiza sistemul cognitiv şi din punctul de vedere a ceea ce se întâmplă la
nivel fizic sau biochimic când au loc anumite operaţii.

2.2.Nivelul cunoştinţelor (semantic):

Comportamentul unei persoane (sistem cognitiv) este dat de scopurile sale care sunt realizate
folosindu-se de cunoştinţele pe care le are. Adică, o persoană rezolvă o problemă în funcţie de ce
ştie (cineva spune ca ploaia de metoriţi este de la Dumnezeu pentru că a venit din cer, iar
altcineva poate spune că ploaia de meteoriţi vine de la un meteorit mai mare care s-a apropiat de
Pământ prea mult şi a fost atras de gravitaţia lui, fiind apoi spart în bucăţi mai mici prin frecarea
cu atmosfera). Sursele cunoştinţelor sunt: experienţa imediată sau de lungă durată, enunţurile
problemelor pe care trebuie să le rezolve, deprinderi, socializarea, participare la o cultură, etc.
Cunoştinţele se împart în cognitiv-penetrabile şi cognitiv-impenetrabile. Comportamentele şi
mecanismele psihice care se modifică în funcţie de cunoştinţele pe care le are subiectul se
numesc cognitiv-penetrabile. Ex.: recunoaşterea unei litere se face mai uşor dacă este prezentată
într-un cuvânt decât dacă este prezentată într-o combinaţie de litere fără sens. Sau eu aş face
altceva în acest moment (aş pleca, poate) dacă mi s-ar spune că este o inundaţie la etajul de
deasupra sălii de curs.
Comportamentele care nu sunt influenţate de cunoştinţele de care dispune un subiect se numesc
cognitiv-impenetrabile (exemplu: extragerea contururilor unui obiect nu depinde de cunoştinţele;
persoana va procesa contururile obiectelor în fiecare situaţie la fel, va vedea de ficare dată
contururi la fiecare obiect perceput).
Trebuie să mai facem o distincţie referitoare la procesările informaţiei care se va dovedi utilă în
cele ce urmează. Procesările informaţiilor de la palierele periferice ale sistemului cognitiv
(dinspre analizatori: culoare, textură, contururi, mişcare, zgomote, etc.) spre cele centrale
(semantice şi funcţionale: categoria din care face parte, semificaţia pe care o are şi funcţia pe
care o îndeplineşte pentru subiectul în cauză, etc.) se numesc analiză ascendentă (bottom-up
analysis, data-driven processing).
Procesările pe baza informaţiilor deja deţinute de sistem se numesc analiză descendentă (top-
down analysis, knowledge driven processing). Ex.: trăsăturile feţei umane sunt mai uşor
recunoscute dacă sunt plasate în contextul unei figuri umane. Şi un alt exemplu: când citim,
procesăm mai întâi de jos în sus, forma literelor, contururile lor, gruparea lor spaţială în cuvinte,
apoi de sus în jos, descendent, pentru a înţelege ce vedem apelăm la cunoştinţele (la baza noastră
de cunoştinţe) de limba română.

Bibliografie:
1.Miclea M. (2003) Psihologie cognitivă. Polirom, Iaşi.
2. Pylyshyn, Z. (1984). Computation and cognition: Toward a foundation for cognitive science.
Cambridge, MA: MIT Press.
3.Zlate M. (1999) Psihologia mecanismelor cognitive. Polirom, Iaşi.