Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

16. Încercări mecanice pe materiale

granulare

Rezistenţele la sfărâmare statică şi dinamică; rezistenţa la uzură

Agregatele naturale (pietriş, piatră spartă) şi cele artificiale (granulit,
perlit, zgură expandată), se prezintă sub formă de bucăţi de dimensiuni ce nu
permit realizarea de corpuri de încercat la forma şi dimensiunile cerute de
tehnicile de determinare a rezistenţelor mecanice la materiale de construcţii.
Pentru aprecierea rezistenţelor mecanice corespunzătoare fiecăruia
dintre aceste materiale s-au conceput metode de determinare specifice, care
au la bază sfărâmarea în anumite condiţii a materialelor granulare, în vase
de oţel.
Rezistenţa la strivire a agregatelor naturale (de râu)
Agregatele naturale ce suportă un proces de sfărâmare, îşi vor
modifica compoziţia dimensională a granulelor, faţă de compoziţia iniţială.
Gradul de sfărâmare va depinde de rezistenţa rocii de provenienţă a
agregatului respectiv, fiind cu atât mai mare cu cât aceasta este mai mică şi
constituie parametru de apreciere al rezistenţei agregatului.

Rezistenţa la strivire pentru amestecuri de sorturi elementare

202
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Rezistenţa la strivire în acest caz se determină pe amestecuri formate

din părţi egale de masă din sorturile 31-40 şi 40-71mm.
Aparatură şi materiale
Balanţa cu clasa de precizie III; setul de ciururi: R10, R31, R40,
R71; cilindru din oţel cu piston; presă hidraulică; vase pentru saturare cu apă
a materialului; scafă; materialul de încercat.
Efectuarea determinării
Din materialul de încercat se îndepărtează granulele plate şi
aciculare, după care se usucă la masă constantă într-o etuvă la temperatura
de 1050C.
(Pentru determinarea rezistenţei în stare umedă, materialul de
încercat se va satura cu apă, la presiune normală, până la masă constantă.)

Fig.1 – cilindru din oţel cu piston

Se determină densitatea în grămadă în stare afânată a amestecului de
încercat şi se calculează masa corespunzătoare unui volum de 2,1dm3,
cantitate ce constituie materialul pentru o determinare, dar în acelaşi timp
reprezintă şi volumul vasului de încercare.
Materialul pregătit pentru încercare se introduce în vasul de oţel prin
turnare cu scafa de la 5cm înălţime. Se scutură cilindrul cu material se

203
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

aşează pistonul peste materialul din cilindru, iar proba astfel pregătită se
introduce la presă.
Proba se supune la o forţă de compresiune de 400KN, forţă care va fi
atinsă într-un interval de 5 minute.
Agregatul sfărâmat se trece prin ciurul R10 şi se cântăreşte
fracţiunea rămasă pe ciur.
Rezultatul va fi valoarea medie a trei încercări , relaţia de calcul
fiind următoarea:

Rs =
m2
x100 [%]
m1
în care:
Rs – rezistenţa la strivire care poate fi:

 Rsa – rezistenţa la strivire determinată pe material

saturat;
 Rsu – rezistenţa la strivire determinată pe material
uscat.
 m1 – masa iniţială a agregatului(în stare saturată sau uscată) în g;
 m2 – masa agregatului rămasă pe ciurul R10.
Înregistrarea şi interpretarea rezultatelor
Rezultatele încercărilor se înregistrează în tabelul1, calculând
rezultatele în cele două ipoteze.
Se calculează în funcţie de cele două valori obţinute, coeficientul de
înmuiere(I):

R
I = sa
R su

în care termenii au semnificaţiile enunţate anterior.

204
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Tabelul 1
Rest pe
Masa Rezistenţe Rezistenţe
ciurul Coeficient de
Nr. crt. iniţială individuale medii
R10 m2 înmuiere
m1 (g) % %
(g)

1
2
uscate
Probe

3
1
saturate

2
Probe

Rezistenţa la strivire pe sorturi elementare

Rezistenţa la strivire în acest caz se determină pe sorturile
elementare 7-16 şi 16-31mm.
Aparatură şi materiale
Balanţa cu clasa de precizie III; setul de ciururi: R3,1, R7, R16, R31;
cilindru din oţel cu piston(fig.2); presă hidraulică; vase pentru saturare cu
apă a materialului; scafă; materialul de încercat.
Efectuarea determinării
Din materialul de încercat se îndepărtează granulele plate şi
aciculare, după care se usucă la masă constantă într-o etuvă la temperatura
de 1050C.
Pentru determinarea rezistenţei în stare umedă, materialul de încercat
se va satura cu apă, la presiune normală, până la masă constantă.

205
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Se determină densitatea în grămadă în stare afânată a amestecului de

încercat şi se calculează masa corespunzătoare unui volum de 1,8dm3,
cantitate ce constituie materialul pentru o determinare, dar în acelaşi timp
reprezintă şi volumul vasului de încercare.

Fig.2. Cilindru de oţel pentru încercarea pe sorturi elementare

Materialul pregătit pentru încercare se introduce în vasul de oţel prin

turnare cu scafa de la 5cm înălţime. Se scutură cilindrul cu material se
aşează pistonul peste materialul din cilindru, iar proba astfel pregătită se
introduce la presă.
Proba se supune la o forţă de compresiune de 200KN, forţă care va fi
atinsă într-un interval de 3 minute.
Agregatul sfărâmat se trece prin ciurul R10 şi se cântăreşte
fracţiunea rămasă pe ciur.
Rezultatul va fi valoarea medie a trei încercări , relaţia de calcul
fiind următoarea:
206
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Rs =
m2
x100 [%]
m1
în care:
Rs – rezistenţa la strivire care poate fi:
 Rsa – rezistenţa la strivire determinată pe material
saturat;
 Rsu – rezistenţa la strivire determinată pe material
uscat.

 m1 – masa iniţială a agregatului(în stare saturată sau uscată) în g;

 m2 – masa agregatului trecută pe ciurul R3,15.
Înregistrarea şi interpretarea rezultatelor
Rezultatele încercărilor se înregistrează în tabelul 2, calculând rezultatele în
cele două ipoteze.
Se calculează în funcţie de cele două valori obţinute, coeficientul de
înmuiere(I) .
Tabelul 2
Treceri
Masa prin Rezistenţe Rezistenţe
Coeficient de
Nr. crt. iniţială, ciurul individuale medii
înmuiere
m1 (g) R3,15, m2 % %
(g)

1
2
uscate
Probe

3
1
saturate

2
Probe

207
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Rezistenţa la strivire a agregatelor uşoare

Pentru acest tip de agregate, criteriul de apreciere a rezistenţelor
mecanice îl reprezintă forţa necesară pentru obţinerea unei tasări standard,
pentru un volum cunoscut de agregat.
Aparatură şi materiale
Vas metalic pentru încercare ce are marcate pe suprafaţa exterioară
două repere la distanţa de 20mm(fig.3); presa hidraulică; riglă metalică;
agregat uşor sort 7-16 sau 16-31mm uscat la masă constantă.

Foto.3. – Vas încercare la strivire a agregatelor uşoare

208
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Efectuarea determinării
Se aşează cilindrul pe placa de bază a aparatului.
Agregatele sortate şi uscate, se toarnă de la o înălţime de 10 cm
raportat la marginea superioară a vasului, până la umplerea în exces.
Materialul în exces se îndepărtează cu rigla metalică, se montează gulerul
prelungitor şi se introduce pistonul astfel încât reperul inferior de pe piston
să se găsească la partea superioară a gulerului.
Ansamblul astfel pregătit se introduce între platanele presei, se
reglează viteza de înaintare a pistonului presei la 0,5…1mm/s şi se citeşte
pe cadranul presei forţa(F) corespunzătoare tasării materialului granular cu
20mm.
Se efectuează trei determinări şi se calculează rezistenţa la strivire cu
relaţia:

R=
F
A
[
daN / cm2 ]
Înregistrarea şi interpretarea rezultatelor
Rezultatele încercărilor se înregistrează în tabelul 14.3 şi se compară
cu valorile normate pentru aprecierea rezistenţelor.
Tabel 3
Nr. A F Rstr Rezistenţa
Obs.
crt. (cm2) (daN) daN/cm2 medie
1
2
3
Rezistenţa la compresiune prin şoc
Determinarea este specifică pentru produse din piatra spartă ce sunt
introduse în lucrări supuse la şocuri(drumuri, fundaţii de maşini etc.).
Rezultatul determinării constă în aprecierea gradului de sfărâmare al unei
probe din piatră spartă, de dimensiuni prestabilite, supusă la un număr de
şocuri.
Aparatură şi materiale

209
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Ciocan Föppl(fig. 14.4) - alcătuit din: berbec(1) cu masa de

50 ± 0,5kg ce poate fi acţionat de un mecanism de ridicare şi declanşare a
căderii; nicovală(2) cu masa de circa 500kg şi fixată pe o fundaţie de beton
sau zidărie; rigla gradată(3) din 10 în 10mm cu lungimea de 1500mm;
ghidaje(4) pe care culisează berbecul; - cilindru şi piston din oţel în care se
introduce proba de încercat(5); etuvă pentru 105 ± 50C; ciururi cu ochiuri
rotunde de 10,40 şi 50mm; balanţă tehnică de 3kg, cu precizia de cântărire
de 1g; materialul de încercat pentru car se cunoaşte densitatea aparentă.

Cilindru de oţel cu piston

Fig.4.- Cocanul Foppl

210
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Efectuarea determinării
Din proba de înceract, se separă prin cernere între ciururile de 40 şi
50mm o cantitate de aproximativ 5000g material. Proba se usucă în etuvă
până la masă constantă şi se calculează cantitatea de material ce se va
introduce în cilindrul de încercare, cu relaţia:
m = 1,05 ρa 10-3 [kg] (5)
în care:
 m – masa probei de piatră , din sortul 40/50mm necesare pentru o
determinare, în kg;
 ρa - densitatea aparentă a materialului, în kg/m3.
Materialul astfel pregătit se introduce în cilindrul de oţel, se scutură
de câteva ori pentru ca granulele de agregat să se aşeze cât mai bine şi se
aranjează granulele (cu mâna) astfel încât să se obţină o suprafaţă fără
dedivelări.Se introduce pistonul în cilindru prin aşezarea acestuia pe
granulele de încercat. Proba astfel pregătită se aşează pe nicovala ciocanului
Föppl.
Proba este supusă la 20 de lovituri ale berbecului, ridicat prin
intermediul mecanismului de ridicare la înălţimea de 50cm, marcată pe scala
aparatului.
După ce proba a fost supusă la 20 de lovituri, se scoate din cilindru
şi se cerne prin ciurul de 10mm, cântărind restul pe ciur(m1).
Rezistenţa la compresiune prin şoc se calculează (cu o precizie de
1%) cu relaţia:

Rs =
m1
[%]
m
în care termenii relaţiei au semnificaţiile menţionate anterior.
Înregistrarea şi interpretarea rezultatelor
Rezultatele măsurătorilor şi înregistrarea lor se va face în tabelul 4,
iar rezistenţa obţinută prin calcul ca medie a două determinări, se compară
cu valorile impuse de normativele tehnice.

211
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Tabelul 4
Masa rămasă pe
Nr. Masa iniţială m
ciurul R10 Rs =
m1
[%]
crt. Kg m
kg
1
2
Media

Rezistenţa la uzură
Rezistenţa la uzură se determină pe piatra spartă şi reprezintă o
caracteristică importantă în cazul folosirii acesteia în straturi rutiere. Se
apreciază prin pierderile de masă a unei probe supuse la uzură în condiţii
normate.
Aparatură şi materiale
Maşina Deval (fig. 5) – alcătuită din doi cilindri din oţel înclinaţi la
30 , prevăzuţi cu capace de închidere şi care se rotesc cu 30…33 rotaţii
0

/minut; sistem de înregistrare a numărului de rotaţii – etuvă; balanţă tehnică

de 10kg cu precizie de 1g; ciururi cu ochiuri de 30 şi 60mm şi sită de 2mm;
perie de sârmă; material de încercat.

212
 Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Sistem de
înregistrare Capac închidere Cilindri de
rotaţii încercare

Fig.5. – Maşina DEVAL

Efectuarea determinării
Materialul de încercat se spală şi se usucă la masă constantă, la
temperatura de 1050C. Se separă sortul între ciururile de 30 şi 60mm.
Din proba astfel obţinută se aleg granule de agregat cu greutatea
aproximativ 100g, care se perie cu peria de sârmă pentru îndepărtarea
părţilor slabe.
Se alcătuiesc două probe formate din câte 50 granule şi cu masa
totală de aproximativ 5000g(m1). Cele două probe se introduc în cilindrii
maşinii Deval, se închid cilindrii şi se porneşte maşina.
După 10000 rotaţii maşina se opreşte, materialul se cerne pe ciurul
de 2mm, iar materialul rămas pe ciur se culege , se spală şi se usucă la masă
constantă şi se cântăreşte(m2).
Rezistenţa la uzură a pietrei sparte Ruz, exprimată prin pierderi de
masă ca medie a două determinări, se calculează cu relaţia:

m1 − m2
Ruz = x100 [%]
m1
Înregistrarea şi interpretarea rezultatelor

213
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Rezultatul încercărilor se înregistrează în tabelul 5, calculând

rezistenţa la uzură, aprecierea calităţii rocilor din punct de vedere al
comportării la uzură făcându-se prin intermediul coeficientului de calitate
Cc, care se calculează cu relaţia:
40
Cc =
Ruz
Tabelul 5
Masa
Masa iniţială m1 rămasă pe m1 − m2 40
Nr. Ruz = x100 Cc =
m1 Ruz
crt. g ciurul R2
g
1
2
Media

Rezultatele se compară cu valorile din anexa 1, pentru confirmarea calităţi

Anexa 1
Clasificarea pietrelor naturale în funcţie de coeficientul de calitate
Tipul de piatră Coeficientul de calitate
slabă <7
mediocră 7…9
acceptabilă 9…11
bună 11…13
foarte bună 13…15
excelentă >15

214