Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
intelectuale
Progresul social, legat de cel tehnic, a facut sa triumfe ideea de organizare in toate domeniile muncii, in
vederea reducerii efortului si consecintelor oboselii si, in acelasi timp, in scopul cresterii randamentului
muncii. in ce priveste munca intelectuala, spiritul de organizare poate fi mai putin impus dinafara. Poate fi cel
mult inteleasa necesitatea sa, apreciind volumul de cunostinte de asimilat in cadrul oricarei forme de invatamint.
Comparind materialul de studiu pus in fata unui student de astazi, cu cel solicitat unui student cu 30 de ani in
urma, se inte-lege usor ca primul are nevoie de o sporire a randamentului si ca aceasta se poate face numai prin
organizarea efortului si a timpului sau de munca.
Trebuie inlaturata de la inceput ideea de sablon, de schema fixa de lucru, aplicabila in serie. Functiile
psihice se bucura de o diversitate mult superioara altora, ea urmare a dezvoltarii cu precadere a unora sau altora
dintre dispo-zitivele nervoase. Realizindu-se tipuri (modele) diferite de activitate nervoasa superioara, se
deduce care va fi criteriul de alegere a metodelor de invatare si memorare, a stilului de munca intelectuala.
Organizarea muncii intelectual priveste, in primul rind, pe cei a caror activitate este eminamente sau
predominant axata pe procesul de invatare (studenti si elevi din clasele mari). O atentie deosebita trebuie
acordata organizarii de catre cei inscrisi la cursurile serale, care imbina, efortul din productie cu cel
de invatare.
Orice activitate se inscrie, obligatoriu, si pe coordonata timpului, singurul element irecuperabil,
ireversibil. in afara masurii sale fizice, timpul se subordoneaza ritmului biologic al fiecaruia in parte,
capatind o etalonare strict indi-viduala. Prima notiune care ni se impune este cea a capa citatii de munca
considerata in timp. inscrierea sa reprezinta o sinusoida, ale carei oscilatii recunosc patru factori de
variabilitate.
Variabilitatea diurna.in cadrul celor 24 de ore ale zilei, capacitatea de munca atinge repede
un maximum, in primele ore ale diminetii, dupa care scade progresiv spre amiaza. Se mentine scazuta 1-2
ore dupa masa de prinz (aflux crescut de singe in teritoriul diges tiv), creste din nou spre orele 16-17,
apoi scade treptat pina la ora culcarii. Unele exceptii de la acest tip le putem gasi la persoane care s-au
obisnuit, pe o perioada lunga de vreme, cu un alt program de activitate si odihna sau la cei cu diverse
stari de surmenaj.
Variabilitatea legata de virsta.in decursul vietii, capacitatea de a depune o munca intelec tuala
sistematica apare in jurul virstei de 6-7 ani, cind se constituie embrionul atentiei voluntare. De aci
inainte, capacitatea de concentrare, cea de munca in general creste progresiv cu virsta, asociindu-se
"interesului' necesitatii intelectuale a cunoasterii. O data cistigata "motivatia' activitatii sale intelectuale
(interesul), adolescentul participa la propria sa educatie, antrenindu-si deliberat capa-
citatea de concentrare a atentiei voluntare.
Maturizarea se realizeaza in jurul virstei de 20-25 de ani, perioada de maxime posibilitati de studiu,
de focalizare prelungita a atentiei voluntare. Este de fapt perioada corespunzatoare studentiei. Peste
virsta de 25 de ani, se poate vorbi de o discreta scadere a capacitatii de efort si de
concentrare, justificata, in buna parte, de aparitia altor preocupari (familiare, sociale), dar compensata
printr-o vointa mai bine controlata si posibilitati asociative mai bogate. Dupa 40 de ani,
capacitatea de efort, mai ales de efort prelungit in timp, scade simtitor.
Variabilitatea in functie de antrenament .Performantele unui sportiv sint, precum se stie, strict
dependente de antrenamentele premergatoare. Capacitatea de munca intelectuala este in aceeasi
masura influentata de gradul de antrenament, cu alte cuvinte de continuitatea si permanenta
studiului. Dupa o intrerupere de mai lunga durata a studiilor, recistigarea capa citatii de munca, a
randamentului intelectual, necesita o perioada de timp uneori destul de importanta. in acest fel se
explica dificultatile resimtite de unii studenti, proveniti din cimpul muncii. Dificultatea este insa
trecatoare si poate'fi usor recuperata prin buna organizare a timpului de lucru, mai ales prin evitarea
aglomerarii orelor de studiu in anumite zile. Dozarea zilnica a efortului, cu respectarea pauzelor
intermediare, cu adaugarea unor forme variaU- de odihna activa, realizeaza, dupa citva timp, starea
de antrenament necesara unor solicitari superioare. Pe aceasta linie trebuie subliniat rolul scolii si al
programelor scolari*, care, impunind o anumita disciplina a muncii, intretin starea optima de
antrenament.
Variabilitatea individuala.Capacitatea de munca intelectuala variaza in limite destul de largi de la
om la om, in functie de factorii constitutionali (calitatati innascute ale filtrelor din sistemul
nervos central, care solicita informatiile), de climatul psihic al familiei, in care s-a dezvoltat
individul, de calitatea educatiei primite. Dirijarea activitatii personale va trebui la tina seama de
aceste caracteristici, adiiptinrt programul de munca posibilitatilor reale individuale,in lumina celor
patru ,,variabile de mai sus, se pot enunta citeva "reguli', a caror aplicare* va fi desigur indi vidualizata
si mai ales reconsiderata, in functie de forma de invatamint, de conditiile sociale sau umane.
a) Ziua de munca a celui care studiaza creste progresiv cu virsta. Foarte limitata in primele clase, ea se
prelungeste in clasele mari si mai ales in timpul studiilor universitare. Ziua de munca reala a persoanei
scolarizate are doua componente: timpul de studiu colectiv si cel de studiu indivi dual, in afara orelor de
scoala, un elev de liceu are nevoie de aproximativ 2-4 ore zilnic pentru pregatirea lectiilor (studiul
individual). Un student, in afara cursurilor, semi-nariilor, lucrarilor de laborator, cheltuieste 3-4 ore pe
zi pentru studiul individual, in afara perioadelor de examen sau de pregatire a unor proiecte. in aceste
din urma conditii, depasirea a 8-10 ore de studiu zilnic e justificata numai de insuficienta pregatirii din
cursul semestrului sau de lipsa de. aptitudine pentru studiul respectiv. Oricare ar fi imprejurarea,
cresterea exagerata a orarului zilnic de munca, chiar pe perioade relativ scurte, poate provoca diverse
stari de surmenaj, ducind, in acelasi timp, la "mis-terioasele inhibitii' din fata examinatorilor.
Vorbind despre studiu, nu e suficient sa ne referim la timpul de lucru. A sta in fata unei carti deschise,
cu gindurile risipite "aiurea', citind printre picaturi inseamna o risipa inutila de energie. Timpul de
lucru devine eficient numai in masura concentrarii atentiei, eliminarii voluntare a oricaror preocupari
secundare. Si aici isi spune cuvintul factorul antrenament, care amplifica atentia voluntara, in dauna celei
spontane. Concentrarea efortului, a atentiei, realizeaza, in afara volumului de cunostinte
asimilat, reducerea timpului de lucru necesar, inmultirea orelor de odihna, evitarea starii de
oboseala.
b) Un atribut important al timpului de munca intelectuala este necesitatea fragmentarii sale, prin scurte
intreruperi (pauze) ritmice. lectura neintrerupta, fara pauze, a unui material, ore in sir, determina
obosirea centrilor nervosi, prin epuizarea materialului bioenergetic, instalindu-se starea de inhibitie
supraliminara. Ajunsi in aceasta situa tie, refacerea potentialului energetic al centrilor nervosi, deci
refacerea capacitatii de lucru, este mult intirziata. Lectura sau scrisul prelungite, fara oprire, duc de
asemenea la asa-numita astenopie acomodativa, adica obosirea ochilor, insotita de o trecatoare neclaritate
a vederii, de senzatia de oboseala generala, dureri la timple, si, mai ales, reducerea capacitatii de
munca.
Experienta arata ca posibilitatea de concentrare in timp, fara pauza, a atentiei, mai ales in legatura
cu reprezentari abstracte, nu poate depasi 35-40 de minute, la elevii mai tineri, si 50-60 de minute la
persoane de peste 18 ani. De aci necesitatea introducerii pauzelor (recreatii- lor), care cauta sa opreasca
efortul, inaintea instalarii oboselii nervoase.in timpul pauzei se recomanda, cu precadere,
diverse exercitii fizice (pentru elevi--jocurile din recreatie), mai ales pentru relaxarea musculaturii
para vertebra le, solicitata prin pozitia fortata in banca sau la masa de studiu. in conditiile studiului
individual (acasa), se poate asocia o scurta auditie muzicala.
c) Dozarea cit mai egala, pe zile ,a efortului prezinta utilitate
remarcabila, evitinduse nevoia de continuaadaptare (efort suplimentar) la solicitari prea inegale.
d) Respectarea unor ore cit mai stabile de desfasurare a muncii de invatare, prin crearea unui
stereotip dinamic si a unor reflexe conditionate, mareste potentialul de lucru si intirzie aparitia
oboselii, mai ales la persoanele cu o capacitate de munca, de concentrare a atentiei voluntare
mai redusa.
Este de preferat ea orele de lucru sa fie distribuite zil nic, in functie de perioadele de maxima eficienta
a activitatii cerebrale intre orele 7 si 11 dimineata si intre 16 si 20' dupa-amiaza. Iesirea din aceste
limite este desigur posibila, in functie de caracteristici strict individuale.
e) Continuitatea muncii - permanenta ei - are o
importanta deosebita pentru cei care invata. Pregatirea
examenelor incepe o data cu prima ora de curs. Este vorba
pe de o parte, de insusirea ritmica, rational dozata, a mate
rialului de studiu, iar pe de alta parte, de pastrarea "an-
trenamentului', a stereotipului dinamic. Intreruperile in studiu, aminarile pe care le practica unii
studenti duc la acumularea unei cantitati de materie greu de asimilat "in asalt' de catre o persoana care si-a
pierdut si antrenamentul necesar. Spre] demonstrarea celor de mai sus, s-au urmarit, experimental, modificarile
respiratorii si circula-torii a doua grupe de persoane, supuse unor eforturi intelec-tuale. Subiectii care
intrerupsesera mai de mult munca de invatare au prezentat modificari respiratorii si cir-culatorii (rasunet al
efortului nervos - cerebral) mult mai accentuate decit cei surprinsi in cursul unei activitati normale.
Timpului de invatare, consumator de energie, trebuie sa i se alature, in mod constant, timpul de odihna, de
refacere a potentialului bioenergetic. El nu trebuie inteles deci ea un simplu divertisment. Prin continutul sau, el
influenteaza neconditionat eficienta efortului intelectual. Am vorbit mai inainte, la alt capitol, despre odihna,
valoarea si formele sale de realizare.
Vacanta, concediul nu trebuie considerate din nici un punct de vedere drept simple eclipse ale activitatii intelec-
tuale, pauze formale insumind atitea sau atitea zile. intr-o intelegere superioara, vacanta inseamna schimbarea tipu-
lui de activitate, a modalitatii de existenta, o iesire mai zgomotoasa si mai libera din stereotip, o cunoastere inedita, in
care factorii emotionali pozitivi domina fixarea noului in celulele scoartei cerebrale.
Pentru intelectualul format sau pe cale de devenire, vacanta trebuie sa deschida o usa larga spre factorii de echili-
brare biologica si psihica. Dupa luni de zile petrecute cu precadere in birouri, laboratoare, sali de clasa,
contactul cu factorii naturali (apa, aer, soare) devine mai mult decit necesar. Practicarea unor exercitii fizice, sporturi
usoare, excursii, actioneaza util in combaterea sedentarismului si a consecintelor sale.
Calatoriile, prin bogatia informativa, prin diversificarea tipurilor de existenta si gindire, a texturilor sociale
si morale, amplifica propria capacitate de gindire. Noul bagaj informational, multiplele asociatii realizate
ofera o baza superioara de intelegere in domeniul fiecaruia de activitate sau creatie.
De aci ideea organizarii superioare si utile a vacantei, a transformarii sale intr-o forma de imbogatire a persona-
litatii. S-a spus o data ca o calatorie poate deveni o a doua facuitate si nu s-a gresit citusi de putin.
Dozarea efortului intelectual
Organismul are nevoie de sustinere in perioadele de efort intelectual. Consumul energetic creste si ai nevoie de
propriul program de alimentatie sanatoasa. Se recomanda reducerea consumului de cafea, tigari, mancaruri grele etc,
in avantajul fructelor si al legumelor bogate in vitamine. In seara dinaintea examenului, nu manca mai tarziu de
orele 18:00, iar mancarea sa fie usoara.
Elimina pe cat posibil stress-ul suplimentar. Amana pana dupa examen discutiile despre posibilul rezultat la
examen. Adopta o atitudine pozitiva si ai incredere in fortele proprii. Ai invatat, esti pregatit, rezultatele la testele
simulate sunt bune. Gandeste-te ca stii si ca vei rezolva perfect probele in timpul examenului.
Anumite alimente va pot imbunatati gradul de concentrare, asigurandu-ti un somn linistit si lipsit de
anxietati.Puterea creierului este data de energie, iar aceasta poate fi luata numai din alimentatie atunci cand sufera o
cadere. Principala sursa de energie a creierului este glucoza care provine din alimentele bogate in carbohidrati cum
ar fi cerealele, painea si pastele. Depozitele de energie ale creierului sunt foarte mici, astfel incat daca vrem sa
pastram functionarea la maxim a creierului, trebuie in permanenta sa inlocuim glucoza. De aceea este important sa
nu tinem dieta in timpul reviziei si sa incercam sa mancam cat mai sanatos.
Evita zaharul, ciocolata, dulciurile, biscuitii si alte alimente bogate in zahar. Ai putea crede ca acestea iti cresc
nivelul energetic, dar acesta este de scurta durata si te poate face sa te simti si mai obosit(a) decat inainte. Limiteaza
cat mai mult preparatele din aluat - chiar daca nu contin zahar, grasimile continute de acestea pot face digestia
dificila pentru un stomac mai sensibil.
Cand simti nevoia sa rontai ceva, asigura-te ca ti-ai luat suficient timp pentru masa si ca ai grija sa-ti hranesti
creierul. Incearca urmatoarele variante:
- fructe proaspete sau uscate; alune fara sare;
- un sandwich; iaurt;
- o farfurie cu supa; salata de fructe;
- o bucata de branza.
Pastreaza-ti organismul hidratat. Studiile au demonstrat ca toti copiii care obisnuiesc sa bea multa apa, reusesc sa
se concentreze mult mai usor, sa primeasca informatii si sa faca exercitii de aritmetica mental si, de asemenea, sunt
mai putin predispusi durerilor de cap. Ai grija sa nu-ti lipseasca sticla cu apa de pe birou atunci cand studiezi si daca
nu-ti place apa obisnuita, incearca citronadele. Bauturile cu zahar trebuie evitate deoarece iti pot scadea nivelul
energetic imediat dupa ce le bei. Incearca sa bei cat mai multa apa in dimineata zilei de examen.
Cultura lecturii
Lectura ocupă un rol primordial în formarea personalităţii copilului. Antrenaţi în educaţie sunt familia, educatorii,
profesorii precum şi psihologii. Este necesar să constatăm că lectura este o preocupare dificilă, dar utilă în
dezvoltarea şi formarea sinelui. În ultimii ani se observă o scădere a interesului faţă de lectură. Copilul este tentat de
calculator, jocurile video şi televizor, iar adulţii nu au timp pentru a-i lectura o carte şi a-l îndemna să îndrăgească
lecturile pentru o întreagă viaţă. Lectura trebuie să devină nu numai o obligaţie pentru studiul şcolar, ci şi o pasiune.
Timpul copilului este foarte scump, aproximativ din clasele a IV-a şi a V-a fetele sunt atrase de vizionarea
telenovelelor, iar băieţii de jocurile la calculator. Copiii din ziua de azi preferă să vizioneze tot felul de emisiuni TV
pentru că nu fac nici un efort intelectual în a urmări programul favorit, ceea ce îi determină să fie pasivi, sedentari şi
cu mai puţin chef de muncă. Da, imaginea face cât o mie de cuvinte, sunt ţări care utilizează în şcoli ca material
didactic documentarele televizate, însă acest lucru nu trebuie să descurajeze placerea de a citi o carte, de a învăţa o
poezie şi de a studia un material pentru şcoală. Chiar dacă şi adulţii zilelor noastre vizionează cu interes programele
TV, nu au aceleaşi probleme în a reda sensul a ceea ce citesc (mai rar, ce-i drept, în ultima vreme), însă faţă de puştii
născuţi în era televiziunii şi internetului, care nu-şi dezvoltă deloc creativitatea având totul pe tavă, cei maturi
înţeleg altfel o lectură faţă de generaţia adolescenţilor de azi ce prezintă dificultăţi de concentrare şi înţelegere.
Părinţii trebuie sa fie conştienţi de faptul ca mass-media influenţează negativ gândirea copiilor, este bine sa
acţioneze din timp şi să îi încurajeze să ia în serios lectura, să le ofere drept cadou în loc de un joc video, o carte, să
îşi facă timp pentru a merge împreună la o sala de lectură într-o bibliotecă, la librărie, la un muzeu sau la o galerie
de artă.