Clasificarea poziţională şi

calitativă a arborilor

Pădure Bucovina
Clasificarea Kraft este o clasificare a arborilor care foloseşte un singur criteriu,
acela poziţional:

 I – clasa arborilor predominanţi – arborii cei mai înalţi din arboret şi cu

coroanele cele mai bine dezvoltate;
 II – clasa arborilor dominanţi – arbori cu înălţime apropiată de
predominanţi dar cu coroanele mai puţin dezvoltate;
  III – clasa arborilor codominanţi – de înălţime ceva mai redusă decât
arborii primelor două clase şi cu coroanele mai puţin dezvoltate şi
asimetrice;
 IV – clasa arborilor dominaţi – prezintă înălţimi mai mici şi coroane
înguste, asimetrice şi înghesuite:
– IV a – arbori care ies cu vârful la lumină

– IV b – arbori care deşi pătrund cu vârful printre arborii mai înalţi, au coroane
înghesuite, asimetrice şi ramurile de la bază uscate;

 V – clasa arborilor deperisaţi – arbori copleşiţi aflaţi în curs de uscare:

– V a – care mai prezintă frunziş

– V b – complet uscaţi.

Clasificarea ENGREF – arbori diferenţiaţi pe criteriul poziţional şi calitativ:

 I – arbori dominanţi: I A – arbori cu tulpini foarte frumoase, cu coroane

bine dezvoltate şi echilibrate – rectitudine, vigoare şi bun elagaj natural, I
B – similar cu 1 A, dar cu coroane asimetrice sau comprimate datorită
unuia sau mai mulţi arbori vecini şi 1 C – arbori dominanţi, dar cu însuşiri
genetice discutabile (crăci groase dispuse oblic, noduri ascunse, tulpini
adesea sinuoase, ondulate, canceroase);
 II – arbori însoţitori – cu coroana îngustă şi strâmbă, cu o vigoare de
creştere redusă;
 III – arbori viguroşi – cu coroana amplă, cel mai adesea preexistenţi,
înfurciţi sau· cu ramuri groase;
 IV – arbori dominaţi.