Sunteți pe pagina 1din 1

Sanatatea omului-valoare suprema personala si sociala

Sanatatea este acea stare de complet bine fizic, mintal si social si nu consta numai in absenta bolii si a infirmitatii. Sanatatea, inseamna deci mult mai mult dect absenta bolii, a anormalitatii fizice si are un sens mult mai larg, multidimensional, pe mai multe planuri: fizic, psihic si social. Este vorba deci despre un concept superior, cu un larg orizont, care nu poate fi separat de mediul social, de conditiile social-economice in care oamenii traiesc si muncesc. Numai societatea in care totul este consacrat bunastarii omului poate conferi conditiile optime pentru apararea si promovarea sanatatii. Sanatatea trebuie conceputa si ca un factor important in determinarea acelui concept complex pe care il denumim calitatea vietii. Pe plan biologic, sanatatea are la baza un echilibru al tuturor functiilor organismului, al compozitiei chimice a umorilor si tesuturilor corpului omenesc. Acest minunat echilibru este permanent intretinut si controlat printr-un mecanism complex in care intra numerosi factori: chimici, fizici, psihici, sociali. Sanatatea sociala,reprezinta abilitatea de a comunica in mod eficient cu oamenii din jur si cu mediul social,prin angajarea in relatii personale satisfacatoare.Sunt numeroase dovezile care sustin ca cei care au multe legaturi sociale se imbolnavesc mai r Educaia fizic este important n mod special n timpul copilriei i adolescenei, cnd corpul este mai sensibil la dezvoltarea fizic dect mintal. Aceasta este o perioad de cretere i dezvoltare a corpului n mod special. Mai trziu, mintea are prioritate i corpul se dezvolt mai ncet prin antrenament. Dar, aa cum nu ar fi nelept s se neglijeze dezvoltarea minii n primii ani de via, tot aa nu ar fi nelept s se neglijeze dezvoltarea corpului mai trziu n via. Primii 20 de ani de via reprezint o perioad de cretere , n special dezvoltare fizic. Dup aceast vrst, creterea n nlime nceteaz n mare msur. Dac plmnii, inima, coapsele i braele nu sunt dezvoltate la aceast vrst, ele nu se vor reface complet, i persoana aceea va suferi toat viaa ei. Nici corpul nici mintea nu sunt capabile s ating perfeciunea pn cnd amndou nu sunt folosite la ntreaga lor capacitate, i n msura n care nici una nu este folosit n detrimentul celeilalte. Din acest punct de vedere, educaia fizic este o parte necesar a educaiei minii. Nici un creier nu poate fi clar i capabil s funcioneze n cele mai bune condiiuni, pn cnd nu este aprovizionat cu snge curat. Omul poate fi foarte bine definit n primul rnd drept un mecanism intelectual, nzestrat cu un al doilea mecanism pentru nutriie, peste care el guverneaz. Nici un intelect nu poate oferi societii tot ceea ce tie dac corpul nu funcioneaz bine. Corpul omenesc ndeplinete funciile de nutriie, asimilare, dezasimilare, i folosire a alimentelor. Dac numai una din funciile nutritive nu funcioneaz corect, creierul, care este organul minii, de asemenea nu funcioneaz corect, iar omul al crui fizic nu este potrivit creierului lui, nu va dura mult n lupta pentru via.ar si sunt mai satisfacuti de viata.