Tratamente Naturiste

http://www.terapii-naturiste.
com
cuprins
Vitiligo sau petele albe de pe corp------------------------------------------------------------------------- 2

Biometeorologie - Factorii meteorologici pot fi si factori de stres asupra organismului uman---- 3
Fitoterapie - Recomandari cu privire la recoltarea, uscarea si conservarea plantelor medicinale-- 4
Hidroterapia - tratament simplu pentru numeroase afectiuni ------------------------------------------- 6
Nevralgiile sau durerile de pe tractul unui nerv ---------------------------------------------------------- 9
Tusea. Antitusive. Combaterea tusei prin fitoterapie ---------------------------------------------------- 10
Migrena - o boala care se mosteneste --------------------------------------------------------------------- 13
Tratamentul afectiunilor cavitatii bucale ------------------------------------------------------------------ 14
Filozofia si practica risului --------------------------------------------------------------------------------- 16
Cum sa avem un piept frumos ----------------------------------------------------------------------------- 17
Secretele masajului chinezesc sau spalarea uscata ------------------------------------------------------ 18
Mincarea vie - izvor de tinerete si de sanatate ----------------------------------------------------------- 20
Pentru mamici si tatici - Copiii si nevoia de miscare --------------------------------------------------- 21
Homeopatia - o abordare energetica a medicinii -------------------------------------------------------- 24
Metode naturiste de tratament al bolii de iradiere ------------------------------------------------------- 29
Tratamentul afectiunilor nasului -------------------------------------------------------------------------- 31
Kinetoterapia in afectiunile virstei a treia ---------------------------------------------------------------- 32
Lucruri la care trebuie sa va ginditi inainte de a face o operatie estetica ---------------------------- 35
Cosmetica la domiciliu - Masti care ne fac bine la ten ------------------------------------------------- 35
Pisicile - Zooterapie cu tors pe picioare ------------------------------------------------------------------ 37
Calitatile terapeutice ale uleiului de ricin ---------------------------------------------------------------- 39
Noi terapii anticelulitice - Parargil ------------------------------------------------------------------------ 39
Hipertensiunea arteriala - o boala care evolueaza asimptomatic ------------------------------------- 40
Recuperarea medicala prin kinetoterapie ---------------------------------------------------------------- 42
Leacuri populare in caz de amigdalita -------------------------------------------------------------------- 44
Epilepsia si preparatele care diminueaza frecventa crizelor ------------------------------------------- 45
Leacuri populare in caz de pneumonie ------------------------------------------------------------------- 46
Leacuri populare pentru bolile de rinichi ----------------------------------------------------------------- 46
Hrana sanatoasa pentru bebelusi si copii ----------------------------------------------------------------- 46
Incursiune in hipnoza --------------------------------------------------------------------------------------- 50
Tehnici in mozaic - Afectiuni cardiace cu substrat nervos -------------------------------------------- 53
Catre o intelegere fizica si medicala a practicilor mentale de terapii complementare ------------- 55
Un medicament din mercur trateaza cancerul ----------------------------------------------------------- 57
Extrasenzorial si stochastica in biosinergetica ---------------------------------------------------------- 59
Tratamentul afectiunilor oculare -------------------------------------------------------------------------- 63
Tratamentul afectiunilor capului -------------------------------------------------------------------------- 65
Fructe de iarna - Nuci, alune si migdale pentru sanatate----------------------------------------------- 70
Page 1 / 87
Copyright 2011, Dan Paunescu

http://www.terapii-naturiste.com
cuprins
Vitiligo sau petele albe de pe corp------------------------------------------------------------------------- 2

Biometeorologie - Factorii meteorologici pot fi si factori de stres asupra organismului uman---- 3
Fitoterapie - Recomandari cu privire la recoltarea, uscarea si conservarea plantelor medicinale-- 4
Hidroterapia - tratament simplu pentru numeroase afectiuni ------------------------------------------- 6
Nevralgiile sau durerile de pe tractul unui nerv ---------------------------------------------------------- 9
Tusea. Antitusive. Combaterea tusei prin fitoterapie ---------------------------------------------------- 10
Migrena - o boala care se mosteneste --------------------------------------------------------------------- 13
Tratamentul afectiunilor cavitatii bucale ------------------------------------------------------------------ 14
Filozofia si practica risului --------------------------------------------------------------------------------- 16
Cum sa avem un piept frumos ----------------------------------------------------------------------------- 17
Secretele masajului chinezesc sau spalarea uscata ------------------------------------------------------ 18
Mincarea vie - izvor de tinerete si de sanatate ----------------------------------------------------------- 20
Pentru mamici si tatici - Copiii si nevoia de miscare --------------------------------------------------- 21
Homeopatia - o abordare energetica a medicinii -------------------------------------------------------- 24
Metode naturiste de tratament al bolii de iradiere ------------------------------------------------------- 29
Tratamentul afectiunilor nasului -------------------------------------------------------------------------- 31
Kinetoterapia in afectiunile virstei a treia ---------------------------------------------------------------- 32
Lucruri la care trebuie sa va ginditi inainte de a face o operatie estetica ---------------------------- 35
Cosmetica la domiciliu - Masti care ne fac bine la ten ------------------------------------------------- 35
Pisicile - Zooterapie cu tors pe picioare ------------------------------------------------------------------ 37
Calitatile terapeutice ale uleiului de ricin ---------------------------------------------------------------- 39
Noi terapii anticelulitice - Parargil ------------------------------------------------------------------------ 39
Hipertensiunea arteriala - o boala care evolueaza asimptomatic ------------------------------------- 40
Recuperarea medicala prin kinetoterapie ---------------------------------------------------------------- 42
Leacuri populare in caz de amigdalita -------------------------------------------------------------------- 44
Epilepsia si preparatele care diminueaza frecventa crizelor ------------------------------------------- 45
Leacuri populare in caz de pneumonie ------------------------------------------------------------------- 46
Leacuri populare pentru bolile de rinichi ----------------------------------------------------------------- 46
Hrana sanatoasa pentru bebelusi si copii ----------------------------------------------------------------- 46
Incursiune in hipnoza --------------------------------------------------------------------------------------- 50
Tehnici in mozaic - Afectiuni cardiace cu substrat nervos -------------------------------------------- 53
Catre o intelegere fizica si medicala a practicilor mentale de terapii complementare ------------- 55
Un medicament din mercur trateaza cancerul ----------------------------------------------------------- 57
Extrasenzorial si stochastica in biosinergetica ---------------------------------------------------------- 59
Tratamentul afectiunilor oculare -------------------------------------------------------------------------- 63
Tratamentul afectiunilor capului -------------------------------------------------------------------------- 65
Fructe de iarna - Nuci, alune si migdale pentru sanatate----------------------------------------------- 70
Vitiligo sau petele albe de pe corp
De vitiligo sufera aproximativ trei la suta dintre oameni. Petele albe precum laptele de pe corp pot
aparea la orice virsta (adesea au un caracter de familie, mostenit sau pot aparea dupa o trauma
neobisnuita, mai ales la cap), intr-o cantitate nelimitata si pe orice portiune de piele. Aceasta pata
depigmentata poate aparea chiar si sub par, sub gene sau sub sprincene. Aparitia ei nu este insotita de
vreo mincarime sau durere.
Absenta melanocitelor (celule care contin pigmentul) contribuie la hipopigmentare (un nivel scazut
innascut sau dobindit al sintezei de melanina) pe portiuni de piele bine delimitate sau dispuse simetric,
de la una-doua pete pina la aproape toata suprafata corpului.
Page 2 / 87

Pielea este sensibila la soare

Portiunile de piele afectata de vitiligo au o sensibilitate ridicata la razele solare. De aceea este
recomandat sa va feriti de razele solare directe, pentru ca lipsa pigmentului face ca pielea sa fie lipsita
de orice aparare. Ca urmare a expunerii la soare pot aparea arsuri puternice sau niste zone intunecate,
hiperpigmentate in jurul petelor.
Cauza acestei boli nu este cunoscuta. Ea poate insoti boala Addison (o boala endocrina rara, care consta
intr-o deficienta hormonala; se caracterizeaza prin pierderea greutatii, slabiciune in muschi, tensiune
arteriala scazuta si intunecarea pielii indiferent daca a fost sau nu expusa la soare), diabetul zaharat,
anemia pernicioasa (carenta de vitamina B12) si disfunctiile glandei tiroide.
Vitiligo - semnalul ca suferiti de o dereglare interna
Teoriile aparitiei acestei afectiuni sint dintre cele mai diverse. Iata una dintre acestea: Vitiligo este o
afectiune a intregului organism determinata de o multime de factori, provocata mai ales de tulburarile
aparute in nutritia tesuturilor si in metabolism. Aparitia petelor albe pe piele este numai o atentionare,
un semnal exterior care anunta o dereglare interna.
Ce fel de dereglare? Aceasta poate fi o tulburare mostenita in metabolismul substantelor; orice vatamare
a fatului si insuficienta nutritiei in perioada de dezvoltare intrauterina; tulburari in activitatea glandelor
de secretie interna (glanda tiroida, cea suprarenala); alimentarea insuficienta a tesuturilor ca rezultat al
unor afectiuni cronice ale organelor digestive; consecinta stresului care conduce la tulburari vasculare si
dereglari ale circulatiei substantelor nutritive si a produselor rezultate in urma metabolismului din
celule.
Organismul - un sistem autoreglator
Cu toate acestea, in oricare dintre aceste variante intr-o masura mai mare sau mai mica sint abordate
procesele digestiei alimentelor si ale asimilarii substantelor nutritive. Digerarea alimentelor nu este
completa: in locul unei cantitati determinate de aminoacizi necesari organismului se formeaza doar o
parte a lor, iar restul este constituit din substante grele de natura albuminica, care nu se asimileaza.
Acest lucru dezorganizeaza procesele metabolice ale aminoacizilor din ficat, ceea ce conduce la rindul
sau la o acumulare de amoniac. Prezenta in exces a acestei substante este toxica.
Foarte sensibile la amoniac sint celulele sistemului nervos central, cel care regleaza activitatea intregului
organism si, in particular, este responsabil pentru formarea pigmentului care ne apara pielea.
Organismul viu ca un sistem autoreglator este astfel construit incit majoritatea verigilor sale se dubleaza.
In cazul ruperii legaturii sau atunci cind unul dintre organe este vatamat intra in actiune niste mecanisme
compensatorii si creste intensitatea de actiune a verigilor salvate ale lantului. Datorita acestui fapt, la
majoritatea oamenilor cu tulburari metabolice vitiligo nu apare.
Vitiligo ascunde tulburarile de metabolism
Procesele care se petrec in organism se compenseaza unele pe altele, astfel incit omul nu isi da seama
adesea de problemele sale. La bolnavii de vitiligo procesul compensatiei este insuficient. Si chiar daca ei
nu se vaita de nimic altceva in afara petelor, cu ajutorul unei examinari atente se observa unele tulburari
metabolice.
Vitiligo in stare pura practic nu exista. Asemenea tulburari de metabolism pot aparea sub forma unei
alergodermatoze, a unor afectiuni cronice ale sistemului digestiv, a diverselor pneumopatii sau pot
aparea la suprafata sub forma miopiei progresive, a alopeciei, a psoriazisului, a disbacteriozei
intestinale, a diverselor tulburari ale sistemului nervos central.
Tulburari ale sistemului nervos central se observa practic la fiecare bolnav de vitiligo. Acidul glutaminic
actioneaza ca un excitant pe care organismul il produce in cantitati mari pentru compensarea otravirii cu
amoniac a sistemului nervos central. In mod corespunzator cresterii intoxicatiei se accentueaza excitarea
nervoasa. Bolnavului i se pare de foarte multe ori ca este oprimat, chiar si cele mai neinsemnate
evenimente ii pot provoca o reactie nepotrivita sau, dimpotriva, o depresie.
In prim-plan - tratarea cosmetica
Incercind sa compenseze senzatiile neplacute si, mai ales, durerea provocata de tulburarile digestive, de
spasmele vasculare, organismul creste cu foarte mare atentie producerea de substante calmante
asemanatoare morfinei - enkefalina si endorfina. In cazul unei asemenea anestezii deosebite, pe bolnavul
Page 3 / 87

de vitiligo fie nu il doare nimic, fie senzatia de durere scade in intensitate. De aceea, el cauta ajutorul
medicului nu imediat ce a aparut afectiunea de baza, ci numai atunci cind incepe sa fie nelinistit de
manifestarea exterioara, cosmetica a bolii, sub forma unor pete.
Tratarea acestei afectiuni urmareste in special scopuri cosmetice. Petele mici pot fi mascate cu o crema
sau cu o lotiune care imita bronzul, care sa nu pateze hainele si care sa reziste pe piele citeva zile.
Trebuie sa va folositi de unele mijloace de protectie solara (indicele de protectie sa fie egal cu 15). In
majoritatea cazurilor bolnavii sint multumiti atunci cind produsele cosmetice isi ating scopul.
Tratarea trebuie indreptata catre afectiunea de baza, incluzind aici si o dieta corespunzatoare.
Biometeorologie
Factorii meteorologici - pot fi si factori de stres asupra organismului uman
Atmosfera este un constituent semnificativ al mediului inconjurator, cu care organismul uman este in
contact permanent si obligat sa asigure echilibrul necesar functiilor sale vitale. Ca urmare, in orice
moment al vietii, omul trebuie considerat o parte integranta a mediului ambiant, a naturii luata in
ansamblu. Orice neglijenta legata de acest adevar simplu, dar absolut, are repercusiuni nebanuite si mai
ales neasteptate.
Organismul uman se caracterizeaza, in general, printr-un mare grad de adaptare, chiar la schimbari
importante si rapide ale parametrilor meteorologici (temperatura, vint, umiditate, presiune atmosferica,
radiatie solara etc.) este prompta pina la o anumita limita, cind nu mai reuseste sa mentina homeostazia,
echilibrul. Adaptarea fiziologica este considerabil dependenta de virsta, sex, constitutie genetica, de
starea de sanatate prezenta si cea trecuta, trecutul patologic etc.
Multi oameni au constatat insa, din proprie experienta, ca anumite conditii de vreme pot avea un efect
direct, destabilizator asupra starii de sanatate de la un anumit moment.
Astfel, la persoanele care prezinta tulburari vegetative, efectul direct poate fi resimtit prin excitabilitate,
insomnie, oboseala, incapacitate de concentrare, depresie, anxietate, ameteala, cefalee, toate fiind
manifestari ale meteorosensibilitatii.
In mecanismul meteorosensibilitatii interioare, starea sistemului nervos central, unele boli care modifica
reactivitatea sistemului nervos vegetativ (boala hipertensiva, boala ulceroasa, hipertiroidia, precum si
starea de ascensiune sau de declin in care se gaseste organismul (bioritmul - ritmul dupa care se
desfasoara viata). Din aceasta cauza nu exista raspunsuri identice si nici comportamente asemanatoare la
doua sau mai multe persoane.
Civilizatia, luata in ansamblu, a avut doua efecte majore: pe de o parte, imbunatatirea sistemului de
viata, iar pe alta parte reducerea treptata, dar sigura a capacitatii de adaptare. Ca urmare, viata la oras,
care se desfasoara, de regula, intr-o foarte mica masura in aer liber, impune anumite masuri de precautie
elementare, a caror nerespectare conduce la o sensibilizare progresiva a organismului, la diminuarea
capacitatii de adaptare peste pragul critic. Este vorba de un regim de viata din care sa nu lipseasca
miscarea in aer liber, sportul, gradinaritul, excursiile la sfirsitul saptaminii etc.
Omul societatii moderne, expus unui regim de viata mult mai diferit de cel al generatiilor anterioare,
implicat in activitati din ce in ce mai complexe, bombardat de o multime de informatii, aflate in crestere
exponentiala, trebuie sa gaseasca un nou echilibru intre ceea ce ii ofera mediul inconjurator si ceea ce
poate realiza organismul din punct de vedere al adaptarii. Obtinerea unui asemenea echilibru pentru
fiecare individ in parte constituie un obiectiv permanent al medicinii preventive moderne, vizind, de
fapt, intreaga populatie.
Tratamentul, odihna si turismul intr-un mediu diferit de cel de acasa sau de la locul de munca, in toate
anotimpurile poate de asemenea contribui la starea de sanatate si de crestere a capacitatii de adaptare a
organismului uman, respectiv de scadere a meteorosensibilitatii. De cele mai multe ori schimbarea de
decor, schimbarea aerului si a sistemului de viata duc la diminuarea stresului, in cel mai fericit caz chiar
la inlaturarea lui, la refacerea organismului prin stimularea functiilor sale vitale. Este adevarat ca, prin
alegerea gresita a unei localitati balneoclimaterice sau a perioadei in care se efectueaza un anume
tratament, se poate obtine un efect invers celui asteptat; afectiuni mai vechi ce se reactiveaza sau se
Page 4 / 87

acutizeaza, agravindu-se uneori pina la deces.

In cadrul biometeorologiei medicale se urmaresc schimbarile provocate in organismul uman de
oscilatiile neregulate ale factorilor meteorologici pentru a preciza masura in care organismul este
influentat favorabil, precum si conditiile in care este provocata decompensarea fiziologica.
Cunoasterea mecanismelor care stau la baza reactiei organismului la diferiti factori si agenti
meteorologici ajuta la explicarea exacerbarii simptomelor sau declansarea crizelor in reumatism, astm
bronsic, spasm coronarian, colica renala, epilepsie, migrena, schizofrenie, glaucom si multe alte stari
morbide si reprezinta o parte insemnata a domeniului interdisciplinar denumit meteoropatologie.
Explicatia acestor modificari care pot fi interpretate si ca o lipsa de adaptare consta in faptul ca omul
este un produs al zonelor de clima tropicala, unde a aparut si a trait la inceput, iar dupa migrarea sa in
zonele temperate si reci adaptarea nu s-a efectuat complet si definitiv. Pe de alta parte, schimbarile de
vreme ce au loc si la trecerea de la un anotimp la altul, care au provocat si provoaca intotdeauna reactii
ale organismului, au amplitudini, viteze si sensuri ce supun organismul la eforturi de adaptare.
Actiunea nociva a factorilor atmosferici este generata in principal de temperaturi excesive, de umiditate
prea mare sau prea mica, de radiatiile solare. Efectele acestor factori sint inregistrate de sistemul nervos
central si de cel vegetativ. Teste cutanate cu adrenalina si acetilcolina au pus in evidenta diferente mari
in reactivitatea sistemului simpatic si parasimpatic in timpul schimbarilor de vreme. De asemenea, s-a
constatat ca activitatea glandelor endocrine cunoaste fluctuatii importante, iar diureza si continutul de
hemoglobina din singe cresc sub actiunea maselor reci de aer polar. Acestea sint numai citeva exemple
menite sa readuca in actualitate necesitatea de a respecta mediul inconjurator, de a ne armoniza cu el, de
a aprecia corect importanta factorilor meteo.
Fitoterapie
Recomandari cu privire la recoltarea, uscarea si conservarea plantelor medicinale
Deoarece la baza eficientei terapeutice a plantelor medicinale sta relatia substanta activa - actiune
farmacodinamica, de prima importanta este calitatea plantelor din care vom prepara retete recomandate
in aceasta lucrare. In primul rind dorim sa subliniem faptul ca recoltarea plantelor medicinale din flora
spontana trebuie facuta din zone nepoluate, cit mai indepartate de unitatile industriale, de asezamintele
omenesti si cai de acces dintre localitati (margini de drumuri, cai ferate, sosele etc.) Al doilea element
pentru obtinerea unui material de buna calitate il constituie cunoasterea organului de planta cu
continutul cel mai ridicat in substante active (radacini, rizomi, parti aeriene, scoarte, frunze, flori, fructe,
seminte). Acesta se va deduce din insasi formularea data pentru fiecare planta, ceai medicinal, tinctura,
extract sau alta forma farmaceutica din aceasta lucrare. Al treilea element important, legat tot de
continutul in substante active, este momentul optim de recoltare. Alegerea momentului optim de
recoltare este conditionata de stagiul de vegetatie a plantelor (inainte de inflorire, in stadiul de boboc, in
timpul infloririi etc.) si de anotimp.
Tot in legatura cu momentul de recoltare sint de retinut si perioada din zi si conditiile meteorologice
cind se face recoltarea. In general, plantele medicinale se recolteaza pe timp uscat, dimineata dupa ce s-a
ridicat roua sau dupa amiaza, pina la apusul soarelui. Plantele medicinale continind uleiuri volatile se
vor recolta in special pe timp noros sau dimineata, inainte de rasaritul soarelui.
Al patrulea element, de ordin tehnic, este metoda cea mai corecta de recoltare. In special pentru
protectia plantelor medicinale perene si pentru asigurarea perpetuarii speciei la recoltare trebuie sa se
tina seama de anumite reguli nelegiferate, dar de mare importanta pentru viitorii ani. A valorifica
rational o zona geografica bogata in plante medicinale spontane nu inseamna a extermina plantele din
zona respectiva.
In cazul recoltarii organelor subterane sau a plantelor intregi se vor lasa in zona respectiva suficiente
plante care sa asigure materialul de inmultire pentru anii viitori. In cazul in care se vor recolta florile sau
partile florale cu frunze se va utiliza foarfece. In nici un caz insa nu se recomanda ca de exemplu pentru
valorificarea florilor de tei sa se taie ramurile sau chiar copacul insusi. Recoltarea mugurilor este indicat
sa se faca din pachetele de exploatare forestiera de primavara de pe arborii doboriti. Chiar si in cazul
Page 5 / 87

valorificarii fructelor se vor lasa suficiente fructe care sa asigure perpetuarea speciilor. O datorie
cetateneasca este ca in zonele de unde s-au recoltat plantele sa se insaminteze terenurile cu material de
inmultire din aceleasi specii care au fost valorificate. Radacinile (Radix), rizomii (Rhizoma), bulbii
(Bulbus) si tuberculii (Tubera), cu alte cuvinte partile subterane ale plantelor, se recolteaza primavara
timpuriu, inainte de formarea mugurilor sau lastarilor vegetativi sau toamna tirziu, dupa vestejirea
frunzelor aeriene.
La recoltarea acestor organe subterane ale plantei, datorita lipsei partilor aeriene (tulpini, frunze, flori),
se pot ivi cele mai multe confuzii. Deci se va acorda o atentie deosebita identificarii botanice a speciilor
respective.
Partile aeriene (Herba) ale plantei impropriu numite de unii iarba prin vulgarizarea termenului latin
herba (in limba romana iarba se refera la iarba pe care o pasc animalele, iar in stare uscata se numeste
fin) se recolteaza, de obicei, cu putin inainte de inflorirea completa sau in timpul infloririi. Momentul
optim de recoltare a plantelor in acest caz este foarte diferit, in functie de specie, altitudini si zona
geografica unde creste planta. Recoltarea se face manual, cu foarfeca sau cu secera si nici intr-un caz
prin smulgere. De exemplu specia Fierea pamintului este din ce in ce mai rara, pe cale de disparitie,
datorita faptului ca se recolteaza citeva exemplare macar pentru a se inmulti prin seminte.
Mugurii foliari se recolteaza primavara devreme inainte ca ei sa se desfaca. Asa cum am mai subliniat,
se recomanda sa se valorifice din parchetele de exploatare forestiera.
Scoarta sau coaja (Cortex) tulpinilor, ramurilor sau radacinilor se valorifica in special primavara la
inceputul vegetatiei, cind se desprinde mult mai usor. Si in acest caz se vor lasa suficiente ramuri
nedecojite pentru refacerea arbustului sau arborelui. Frunzele se recolteaza dupa ce au ajuns la maxima
dezvoltare, manual, dar nu prin strunjire, pentru a nu se zdrobi, marind astfel suprafata de contact cu
aerul si prin aceasta pierderi mari in special in cazul plantelor continind uleiuri volatile.
Recoltarea florilor pentru unele specii se recomanda sa se faca in stadiul de boboc (Salcimul galben
japonez), iar pentru altele la inceputul infloririi sau in timpul infloririi, inainte de ofilire.
Fructele se recolteaza unele in pirga (macese) cind contin maximum de vitamine, fie cind au auns la
coacere (afinele, ienuperele, porumbele).
Semintele se recolteaza cu putin inainte de maturizare, apoi se intind imediat pentru uscare in straturi
subtiri.
Toate materiile prime vegetale se usuca imediat dupa recoltare. In scopuri industriale sau in cazul
timpului nefavorabil uscarea se face in solarii sau in uscatorii speciale. Pentru utilizarea plantelor in
farmacia casei plantele se taie in bucati mici imediat dupa recoltare si se pot usca in poduri bine aerisite,
puse pe coli de hirtie, rogojini sau prelate curate. Inainte de uscare se va proceda la conditionarea
partilor de planta intelegind prin aceasta indepartarea corpurilor straine, a altor specii de plante, parti
innegrite sau atacate de insecte.
Dupa uscare, plantele vor fi ambalate in pungi de hirtie sau saculeti de pinza sau in cutii de carton, in
nici intr-un caz in ambalaje din material plastic. Se pastreaza la temperatura camerei, in locuri curate,
protejate de lumina directa solara, fara umiditate mare, ferite de insecte si rozatoare.
Pentru utilizarea plantelor medicinale ca atare sau ca plante medicinale, tincturi, extracte, ele trebuie sa
aiba o puritate cit mai ridicata. Nu se vor folosi plante medicinale provenind din zone industriale sau de
pe terenuri unde s-au combatut daunatorii cu mijloace chimice.
Inainte de folosire sub forma de infuzii, decocturi, tincturi, extracte sau alte forme farmaceutice
destinate in special uzului intern, plantele se vor spala cu apa rece la fel ca fructele sau legumele.
Unele din formele farmaceutice cele mai simple sint pulberile (Pulvis), inglobate in miere sau ambalate
in casete sau capsule operculate sau sub forma de comprimate. Reprezinta avantajul ca nu sufera
actiunea termica si nici actiunea unor solventi care pot sa le schimbe calitatea.
Maceratul este solutia extractiva cea mai simpla obtinuta din plante la temperatura mediului ambiant.
Acest procedeu este indicat pentru speciile de plante care contin substante active care se extrag la rece,
ca de exemplu: nalba mare, inul, viscul s.a. Materia prima vegetala fragmentata sau intreaga se mentine
in contact cu cantitatea de apa potabila prescrisa un timp de 2-12 ore, agitind din cind in cind. Se
filtreaza prin tifon si se administreaza in aceeasi zi. Infuzia se recomanda de obicei sa fie preparata din
Page 6 / 87

flori sau din partile de planta cu tesuturi fragile (frunze, muguri, parti aeriene). Materia prima
fragmentata se umecteaza cu 3 parti apa calduta. Dupa 5 minute se introduc intr-un vas preferabil din
portelan care a fost incalzit in prealabil cu apa clocotita. Peste plante se toarna apa clocotita si se
acopera vasul. Se lasa in repaos 10-15 minute. Se filtreaza prin tifon, care se stoarce usor.
Decoctul este tot o solutie extractiva apoasa obtinut la cald din materia prima vegetala fragmentata,
umectata la fel ca in cazul infuziei, dar mentinind la fierbere cu cantitatea de apa prescrisa. Prepararea
decoctului dureaza timp de 15-30 minute la foc domol, in cazul in care nu se prescrie alt timp. Solutia
extractiva apoasa astfel obtinuta se filtreaza fierbinte, apoi peste plantele ca atare sau in amestec se mai
aduce o cantitate de apa pentru a completa apa de evaporare. Acest procedeu se intrebuinteaza in special
in cazul materiilor prime vegetale cu consistenta dura: radacini, scoarta (coji), unele fructe si seminte.
Toate aceste tipuri de solutii extractive se prepara maximum pentru o zi, se pastreaza la frigider, apoi se
aduc la temperatura camerei, se indulcesc cu zahar si miere, ciclamat de sodiu sau aspartam in cazul
diabeticilor, in cazuri de diaree sau nu se indulcesc deloc daca se prescrie aceasta.
Tinctura este o solutie extractiva hidroalcoolica obtinuta la temperatura camerei prin percolare (in
industrie) sau prin macerare in farmacia casei. Timpul de macerare dureaza 7-10 zile si se foloseste
alcool 40-70 grade in cazul in care nu se prescrie alta concentratie. Pentru plantele medicinale cu actiune
blinda se folosesc 20 la suta plante, iar pentru cele cu actiune puternica 10 la suta. Dupa aceea se
filtreaza si se lasa sa se sedimenteze la loc rece. Se pastreaza in sticle brune. Se administreaza sub forma
de picaturi.
Siropul face parte din categoria solutiilor extractive apoase si se obtine din macerate, decocturi sau
sucuri de plante la care se adauga 64 la suta zahar pentru a-i asigura o buna consevare in timp. In sirop
se pot adauga tincturi sau alte substante medicamentoase, pentru a le mari eficienta.
Vinul medicinal este o forma farmaceutica obtinuta din materii prime vegetale fragmentate, dar
macerate in vin de buna calitate. Este destinat uzului intern, in special pentru stimularea apetitului, in
care scop se administreaza cu jumatate de ora inainte de masa. Nu se recomanda celor cu gastrite acide,
hipertensivilor, in hepatite, gravidelor, mamelor care alapteaza, copiilor.
Oteturile aromatice se prepara prin macerarea plantelor in otet de vin, in cantitate de 50-100 g, plante
maruntite la 1 litru otet. Macerarea dureaza 7-8 zile dupa care se filtreaza prin tifon, iar la sfirsit
continutul se preseaza. Se utilizeaza sub forma de frictiuni.
Uleiuri medicinale se obtin prin macerarea plantelor in ulei comestibil, timp de 4-6 saptamini. Astfel se
prepara uleiul de sunatoare, musetel sau din alte plante. Se folosesc pentru ingrijirea unor plagi greu
vindecabile, in arsuri sau in degeraturi.
Iata si citeva forme fitoterapice de uz extern:
Inhalatia se obtine din plante medicinale bogate in uleiuri volatile sau chiar din amestec de uleiuri
volatile care se pun in vase smaltuite si cantitatea de apa clocotita prevazuta. Vaporii de apa saturati in
uleiuri volatile actioneaza prin inhalare patrunzind in caile respiratorii.
Gargarismele se prepara sub forma de infuzie sau decoct din plante si se utilizeaza sub forma de gargara
in stomatite, gingivite, afte bucale, amigdalite, abcese dentare etc. Cataplasmele sau prisnitele sau
compresele sint destinate uzului extern si se obtin din solutii extractive apoase sau hidroalcoolice cu
care se imbiba o bucata de tifon sau pinza curata si se aplica direct pe piele pentru a obtine un efect
revulsiv, emolient sau antiinflamator. In acelasi mod se aplica si unele masti cosmetice din plante.
Baile fitoterapeutice sint forme de utilizare a plantelor medicinale si aromatice destinate uzului extern.
Pentru a obtine un amestec de plante pentru bai (Ceaiuri balneologice), plantele fragmentate se introduc
intr-un saculet de tifon dublu. Dupa umectare, saculetul cu plante se fierbe, conform indicatiei 10-30
minute, la foc domol, in 3-5 litri apa. Totul se toarna in cada de baie cu apa la o temperatura potrivita.
Baile locale se prepara la fel ca baile de plante, dar in cantitati mai mici de lichid si se recomanda in
cazul unor traumatisme locale, plagi purulente, hemoroizi etc. Exista numeroase alte forme de prelucrare
si administrare a plantelor, dar care apartin domeniului industriei farmaceutice.
Ce trebuie sa stie persoanele care merg in statiuni de tratament
Page 7 / 87

Hidroterapia - tratament simplu pentru numeroase afectiuni

Hidroterapia este utilizarea terapeutica a apei in toate formele si in toate modalitatile. Este o tehnica
simpla si putin costisitoare, care poate fi la dispozitia tuturor si care este eficienta indiferent de
circumstante. Unul dintre avantajele acestui tratament este faptul ca in corpul pacientului nu ramin urme
ale substantelor chimice straine.
Tehnicile curei termale
Sanatatea este armonia care exista intre diferitele parti ale corpului, in timp ce boala este aparitia unor
tulburari ale uneia dintre aceste parti. Toate organele corpului lucreaza in armonie unele cu altele si se
sustin unele pe altele. Daca un organ este bolnav sau ranit, toate celelalte organe sufera, tot trupul este
bolnav.
Curele termale utilizeaza tehnici specifice repartizate in trei mari grupe: hidroterapia externa sau
generala (bai si dusuri), hidroterapia interna sau locala (aerosolterapia, inhalatiile, gargarismele) si cura
de apa (consumul apei minerale).
Toate statiunile termale trebuie sa propuna aceste trei tipuri de tehnici adaptate in functie de boala ce
trebuie tratata. O baie asociata cu o apa minerala si cu o temperatura specifica permite calmarea durerii
(efect sedativ). Toate acestea impreuna cu gazul termal vor facilita circulatia sangvina (vasodilatare). De
asemenea, durata si ritmul ingrijirilor prescrise sint factori importanti pentru eficacitatea tratamentului.
Hidroterapia trebuie sa raspunda unor proceduri riguroase care vor fi recomandate de medic sau de
asistentul termal care se ocupa de pacient.
Apa are trei mari functii
Utilizarea corecta a apei curate aduce cu sine sanatatea. Este bautura pe care Dumnezeu a oferit-o
oamenilor, animalelor si plantelor pentru a putea supravietui.
Apa are trei mari functii: dizolvarea impuritatilor care circula in singe, eliminarea a ceea ce a fost
dizolvat si permiterea singelui astfel purificat sa circule regulat, reconfortarea sau fortifierea
organismului slabit. Nu trebuie sa ne gindim ca hidroterapia este un panaceu, ea este inclusa intr-un
proces mult mai complex si mai exigent pentru bolnav care trebuie sa-si revizuiasca modul de viata.
Daca singele circula prin tot organismul, atunci trebuie tratat intreg organismul
Un organism sanatos poseda destula caldura pentru a indeplini diversele sarcini pe care le are de
rezolvat. In cazul in care este incapabil, trebuie gasita o modalitate pentru a ajuta natura pe o anumita
perioada. Apoi corpul va putea redeveni autonom. Daca singele circula prin tot organismul, atunci
trebuie tratat intreg organismul, desi aplicatiile sint pentru locuri precise.
Obiectivele aplicatiilor terapeutice ale apei sint urmatoarele:
Dizolvarea substantelor patologice. Pentru eliminarea acestor substante nocive se recomanda bai calde
de ierburi. Eliminarea substantelor patologice. Compresele, infuziile si impachetarile sint recomandate.
Fortifierea organismului. Sint recomandate baile reci, infuziile si alte mijloace de intarire a corpului.
Efectele aplicatiilor de apa calda
Ca efect primar, se constata stimularea creierului si a sistemului nervos. Aplicatiile de apa calda permit
diminuarea tensiunii musculare si disparitia durerii. Aceasta difuzie a caldurii permite dilatarea vaselor
sangvine care se gasesc aproape de sursa de caldura. Se observa imbunatatirea circulatiei singelui, ceea
ce determina ca principiul de autoconservare a corpului sa fie stimulat. Cresterea fluxului sangvin duce
la eliminarea mai rapida a deseurilor, deoarece baile calde deschid porii si ajuta astfel la eliminarea
impuritatilor. Aplicatiile calde, daca nu sint urmate de aplicatii reci, maresc numarul globulelor albe
reduc numarul globulelor rosii. Aplicatia calda prelungita pe regiunea abdominala, contribuie la
cresterea secretiilor ficatului si stomacului. Exista si efecte negative, precum favorizarea oboselii, atunci
cind aplicatiile sint prelungite prin bai calde, sau anumite organe sint private de singe, deoarece acesta
este atras catre suprafata corpului.
Ce este baia fierbinte
Cind se face baia fierbinte, tot corpul este scufundat in apa, cu exceptia capului. Aceasta forma de
tratament se recomanda pentru a mari fluxul sangvin spre piele, pentru a intensifica metabolismul,
pentru a mari transpiratia, pentru a ridica temperatura corpului, pentru a diminua durerea, incordarea si
oboseala si pentru a scadea congestia organelor interne. Baia fierbinte este indicata in circulatie proasta,
Page 8 / 87

durere, contractura musculara si oboseala generala, congestie a organelor interne. Este contraindicata
persoanelor care sufera de diabet, cancer, cardiopatie ischiemica si vulvopatii, tulburari vasculare,
hipertensiune arteriala. De asemenea, trebuie sa se tina seama de faptul ca persoanele in virsta sau debile
nu tolereaza bine baia fierbinte. Daca apare starea de ameteala sau de lesin, baia trebuie oprita imediat si
in orice caz, persoana respectiva nu trebuie sa fie niciodata singura atunci cind face baia. Baia fierbinte
nu se utilizeaza in timpul menstruatiei.
Apa din cada trebuie sa fie la temperatura de 40 de grade Celsius si trebuie sa ocupe circa 2/3 din cada.
Dupa ce persoana a intrat in cada, trebuie sa se instaleze confortabil, punindu-si o pernita sau prosoape
impaturite sub solduri si sub cap. Capul trebuie racorit cu o compresa rece. Durata primului tratament se
recomanda a fi de 10 minute. La baile mai lungi se recomanda folosirea unei pungi cu gheata deasupra
inimii si consumarea unor lichide reci. Pulsul nu trebuie lasat sa treaca de 80 de batai pe minut. Mare
atentie la iesirea din cada, deoarece persoana poate ameti sau se poate simti epuizata de efortul de iesi
din cada. Baia trebuie urmata de o frectie cu alcool sau cu un burete inmuiat in apa rece. Apoi, corpul
trebuie uscat in intregime, iar persoana respectiva trebuie acoperita cu o patura. Dupa tratament
pacientul trebuie sa se odihneasca timp de o ora.
Baia la temperatura corpului (calda)
Baia la temperatura corpului nu este nici fierbinte, nici rece. Ea nu creste temperatura corpului pentru a
intensifica activitatile corpului si nu contine stimuli reci, care sa provoace reactia organismului. Ea are
astfel un efect linistitor, adica relaxeaza corpul, linisteste sistemul nervos, asigura sedarea (linistirea)
pacientului care sufera de boli cardiovasculare si care nu ar putea suporta tratamentele fierbinti sau reci.
Baile calde sint indicate pentru curatire, insomnie, iritabilitate nervoasa sau epuizare, anxietate, diaree
cronica, polinevrita, boli ale inimii si ale vaselor sangvine unde nu se pot folosi tratamente prea fierbinti
sau prea reci (arteroscleroza) si diabet. Sint contraindicate in anumite cazuri de eczeme si in insuficienta
cardiaca importanta. In cada, pacientul trebuie sa aiba sub cap o perna pneumatica sau un prosop
impaturit. Se recomanda acoperirea partilor expuse ale corpului cu un prosop sau acoperiti cada cu un
cearsaf pentru a mentine constanta temperatura apei. Persoana respectiva trebuie sa stea intinsa, linistita
si relaxata. Daca este nevoie se poate folosi o compresa rece pe frunte. Durata poate varia intre 15
minute si 4 ore. Corpul trebuie uscat fara frectie sau frecari inutile. In final, persoana trebuie sa aiba o
perioada de odihna de cel putin 30 de minute.
Tratamentul cu inhalatii de abur
Tratamentul cu inhalatii de abur consta in dirijarea vaporilor de apa de la o sursa de apa care fierbe spre
zona nasului si a gurii. Inhalatiile vaporilor inlatura inflamatia si congestia mucoasei respiratorii
superioare, inlatura iritatia gitului produsa de aerul umed, calmeaza respiratia spasmotica (astm,
laringita), fluidifica secretiile si stimuleaza eliminarea lor din git si din plamini, relaxeaza muschii si
calmeaza tusea, previne uscarea excesiva a mucoasei. Inhalatiile sint indicate in urmatoarele cazuri:
tuse, congestia plaminilor, nasului si gitului, iritarea gitului si git uscat etc. Sint contraindicate pentru
copiii foarte mici sau persoanele in virsta care nu pot fi capabile sa reactioneze la temperatura inalta.
Pacientul trebuie sa isi mentina capul deasupra recipientului cu apa fiarta, in care s-au pus citeva picaturi
de ulei de pin sau de eucalipt, astfel incit vaporii sa ajunga direct la nasul si la gura acestuia. Se pune un
prosop peste cap pentru a capta aburul. Trebuie sa respire usor si adinc. Procedeul se repeta de cel putin
2-3 ori pe zi timp de 30 de minute. Dupa tratament, pacientul trebuie sa se odihneasca cel putin o
jumatate de ora.
Aplicatiile de apa rece pot fi stimulante sau obositoare
Aceste aplicatii pot fi stimulante sau obositoare. Ca prim efect, se constata o depresie vitala cu
contractarea vaselor sangvine. Acest lucru este util pentru reglarea activitatii vitale in cazul durerii sau
inflamarii. Atunci cind aplicatia rece este de scurta durata, se produc efecte imediate, cum ar fi paloarea
urmata indeaproape de dilatarea vaselor capilare ale pielii. In cazul plagilor proaspete deschise, baia
locala rece are scopul de a reduce singerarea tesutului. Are loc cresterea circulatiei pentru a inlatura
resturile inflamatoare ale ranii si pentru a asigura buna oxigenare a substantelor vitale. Local, aplicatiile
reci stimuleaza ganglionii nervosi simpatici ai peretilor vaselor sangvine si favorizeaza alimentarea
muschilor, marindu-le activitatea. Ca efect negativ, se remarca formarea unei posibile zone in care se
Page 9 / 87

vor aduna materiile patologice.

Baia rece este un stimulent puternic
Baia rece este un stimulent puternic si de aceea se foloseste numai in cazul persoanelor viguroase. Acest
tratament se foloseste in cazul in care temperatura corpului este normala, avind efect stimulent si tonic,
in caz de febra pentru scaderea temperaturii si in cresterea numarului globulelor albe in circulatie. Baia
rece este indicata pentru o calire fizica gradata si pentru febra. Baia rece este contraindicata in debilitate,
ca aceea produsa de o infectie, in boli de inima, in menstruatie, alergie la frig si forme severe de diabet.
Inainte de a face o astfel de baie pacientul trebuie mai intii sa se incalzeasca, asigurindu-se ca este cald.
De asemenea, se poate folosi o baie fierbinte la picioare. Cada trebuie sa fie umpluta circa 2/3 cu apa la
temperatura de 24 de grade Celsius. Persoana trebuie frecata puternic cu manusi pentru frectie, iar
perioada pentru baie este de 10 secunde. Apoi trebuie sa se usuce foarte repede, sa se imbrace cu ceva
calduros, sa intre repede in pat si sa se acopere cu ceva cald. Trebuie sa ramina acoperita cel putin doua
ore sau toata noaptea. Cind se utilizeaza baia rece pentru reducerea febrei mari trebuie sa se inceapa cu o
temperatura numai cu citeva grade mai scazuta decit temperatura corpului, ca sa nu apara o reactie la
rece. O astfel de reactie ar putea ridica febra. Temperatura ridicata trebuie tratata sub supraveghere
medicala.
Curele clasice
Prin traditie acestea dureaza 21 de zile, cu 18 zile de tratament complet adaptat la fiecare persoana in
parte. Ele sint intotdeauna realizate sub prescriptia medicala in cadrul statiunilor termale.
Ce sint minicurele
Acestea dureaza intre 8 si 10 zile. De asemenea, ele sint recomandate si persoanelor cu stari patologice
cronice, fie o data pe an, fie de doua ori pe an (primavara si toamna), dar aceasta modalitate de cura este
recomandata in special ca si cura de intretinere sau persoanelor a caror profesie nu le permite decit un
timp liber limitat. Desfasurarea acestora este comparabila curelor clasice.
Ce sint curele libere
Ele dureaza intre 5 si 8 zile si sint efectuate intr-un scop precis, facind apel la ingrijiri termale specifice.
Statiunile propun diverse modalitati de tratament dintre care clientul are posibilitatea de a alege. Este
binevenita practicarea unor sporturi de agrement.
Care sint contraindicatii generale
Hidroterapia nu este indicata persoanelor care prezinta:
o stare generala foarte deficienta;
o deficienta organica grava;
o deteriorare mentala grava;
o deteriorare senila.
Afectiuni reumatologice, sechele ale traumatismelor osteo-articulare, sechele neurologice
Tehnicile de bai si de dusuri calmeaza durerea si decontracteaza. Aplicatiile de namol locale sau
generale calmeaza durerea la nivelul articulatiilor, relaxeaza si decontracta la nivel muscular.
Tratametul cailor respiratorii
Obiectivul principal este aducerea apei si/sau a gazului termal in contact cu tesuturile care afecteaza
caile respiratorii. Acest lucru se realizeaza prin diverse tehnici de aerosolterapie pentru a curata, a
degaja si a regla caile respiratorii. Baia generala, dusul local, aerosolii, inhalarea vaporilor, gargara si
baia nazala stimuleaza activitatile locale si se obtin vindecarea sau diminuarea crizelor respiratorii.
Dermatologie si afectiuni bucale
In dermatologie principalele tehnici termale sint baile cu apa minerala care catifeleaza pielea si dusurile
filiforme care, cu presiune reglabila, au o actiune de reducere a mincarimilor. Pulverizarile cu apa
minerala au un efect de cicatrizare si calmare. Dusul gingiilor curata tesuturile cavitatii bucale, iar baile
locale calmeaza durerea.
Bolile cardiovasculare
Baile si dusurile, asociate gazului termal, maresc capacitatea vaselor sangvine, amelioreaza si
reglementeaza circulatia sangvina (vasodilatare). Dusurile cu presiune foarte mare provoaca
decontractia musculara si drenajul tesuturilor.
Page 10 / 87

Afectiunile aparatului urinar si bolile metabolice

Cura cu apa minerala este tratamentul termal principal care are drept obiectiv eliminarea reziduurilor de
calculi si reechilibrarea aparatului urinar. Baile si dusurile vin sa completeze efectul, adica eliminarea
calculilor (pietre sau nisip). De asemenea, baile si dusurile au rolul de a calma durerile si de a preveni
infectiile.
Tulburari in dezvoltarea copilului
Diferitele tehnici termale utilizate calmeaza durerile, stimuleaza si socializeaza copilul. Baile generale
asociate cu gazul termal si dusurile sint propuse in cadrul unei ingrijiri globale a copilului (din punct de
vedere psihologic si al educatiei sanitare).
Afectiunile aparatului digestiv
Cura cu apa minerala este tratamentul principal in cazul colitelor, tulburarilor digestive sau hepatice.
Aceasta este asociata bailor sau dusurilor care au un efect de reglare a functiilor si laxativ. Aceste
metode se completeaza cu o educatie nutritionala adaptata.
Nevralgiile sau durerile de pe traiectul unui nerv
Ce este nevralgia netraumatica

Nevralgia intercostala (durere acuta localizata pe traiectul unui nerv) poate aparea ca o afectiune
independenta in cazul racelii sau gripei.
La aparitia ei contribuie si prezenta osteoporozei in zona pectorala a coloanei vertebrale (in acest caz la
vertebre apar intinderi ale oaselor, care apasa pe nervii intercostali la intrarea in canalele osoase).
Excitarea nervilor intercostali care sint apasati ii face mai sensibili la traumele de mica intensitate, la
schimbarile de temperatura si la umiditatea din mediul inconjurator. Nevralgia la bolnavii de
osteoporoza este persistenta, recidiveaza; durerile nu sint foarte acute si tipice, asa cum se intimpla in
cazul unei nevralgii banale provocate de raceala. Adesea aceste dureri sint luate drept semn al unei alte
afectiuni. Astfel, daca de osteoporoza sint afectate mai ales vertebrele pectorale superioare (I-IV), atunci
durerile provocate de excitarea nervilor intercostali corespunzatori se proiecteaza in zona inimii si
amintesc adesea de stenocardie. Inflamarea nervilor intercostali medii (V-VII) provoaca dureri in
cavitatea toracica de tipul celor pulmonaro-pleurale. Daca sint excitati nervii inferiori (VIII-XII) apar
dureri in stomac, in zona ficatului (dreapta) sau a splinei (stinga). Ca puncte de diagnostic in asemenea
cazuri servesc:
1) prezenta osteoporozei in vertebrele care corespund localizarii durerii;
2) absenta unor modificari patologice ale altor organe cu care pot fi puse in legatura durerile;
3) analizarea caracterului durerilor.
Varsatul de vint se gaseste in stare latenta in organism
Pina acum am vorbit despre varianta ascunsa a nevralgiei intercostale, care se manifesta numai prin
dureri. Exista, daca putem sa ne exprimam astfel, si o varianta deschisa a acestei afectiuni: diagnosticul
in acest caz este usurat in mod considerabil. Este vorba despre asa-numita eczema din jurul mijlocului -
o afectiune provocata de un virus. Spre deosebire de alte infectii, virusii varsatului de vint care sint
purtati practic de fiecare dintre noi nu dispar din organism, ci se stabilesc in sistemul nervos in stare
latenta. Acestia ramin cu noi pe toata durata vietii. Prin unele actiuni, inca insuficient studiate, de
activare a lor, acestia se trezesc si inflameaza nervii si pielea. Se stie ca o asemenea activare a virusilor
poate fi observata in cazul oricarei afectiuni care este insotita de o temperatura ridicata a corpului
(pneumonie, anghina s.a.).
Multi dintre noi observa cum atunci cind ne creste temperatura corpului pe buze ne apare raceala.
Aceasta este o asemenea activizare a virusului. Daca virusul si-a ales ca loc de aparitie maduva spinarii,
de la care pleaca nervii intercostali, atunci o asemenea raceala iese la iveala pe parcursul nervului, fiind
insotita de o nevralgie intercostala tipica. Aceasta afectiune este numita eczema din jurul mijlocului. In
acest caz, pe parcursul primelor doua-trei zile omul simte niste dureri nevralgice puternice, chinuitoare,
temperatura corpului ii creste. Toate acestea sint insotite de inrosirea pielii de-a lungul nervului afectat.
Page 11 / 87

Dupa aceea apar niste basicute, asemanatoare varsatului de vint, tot de-a lungul nervului. In acest timp,
temperatura corpului creste si mai mult, apare raceala pe buze, iar durerile mai scad in intensitate. Boala
dureaza de obicei pina la doua-trei saptamini, va chinuieste foarte mult, dar nu prezinta cu toate acestea
nici un pericol pentru viata.
Nevralgia traumatica in caz de trauma toracica
Nevralgia intercostala poate aparea in cazul traumelor cavitatii toracice, al contuziilor sau al fracturilor
coastelor. Excitantul nervilor intercostali in cazul traumelor este socotita hemoragia.
Traumele cavitatii toracice apar in cazul unor lovituri puternice cu diverse obiecte in coaste, in cazul
apasarii asupra trunchiului, cel mai adesea in cazul caderii de pe un acoperis, de pe o scara, dintr-un
copac. In functie de forta loviturii apar contuzii ale tesuturilor sau fracturi ale coastelor. O lovitura
puternica cu un obiect cu o suprafata limitata (topor, ciocan) poate conduce la o trauma izolata a
nervului insotita de hemoragie (hematom) sub membrana sa. Diagnosticarea se bazeaza:
1) pe marturia bolnavului si explicarea circumstantelor in care a avut loc trauma;
2) pe aparitia unui hematom (o vinataie) sau a unei umflaturi in zona in care durerea este maxima;
3) pe datele unei radiografii a coastelor (in cazul fracturilor).
Ultima dintre metode este obligatorie in traumele cavitatii toracice. Oasele rupte in cazul unei fracturi
pot dauna plaminilor pentru ca aerul si singele pot patrunde in pleura (acest lucru se poate observa
numai la radiografie); in aceasta situatie spitalizarea este obligatorie.
Durerea persistenta se trateaza cu venin de albina
In cazul primei nevralgii pe fondul racelii (fara prezenta osteoporozei) este recomandata caldura uscata
(saculeti cu nisip, cu sare incinsa), de asemenea este indicata o doza de 0,5 pina la 1 gram de analgezic
de doua-trei ori pe zi. In cazul nevralgiei persistente si in prezenta osteoporozei este indicat acelasi
tratament, adaugind in mod suplimentar frectionarea cu unguente antiinflamatorii a nervului bolnav (o
data la trei ore); frectionarea cu preparate din venin de albine (o data, seara, de-a lungul coloanei
vertebrale). Este recomandat un masaj atent al zonei coloanei vertebrale. Nu este indicat masajul partilor
laterale ale cavitatii toracice.
O particularitate a tratarii traumelor cavitatii toracice este urmatoarea: excluderea caldurii in primele 48
de ore (este mai bine daca va folositi niste pungi cu gheata pentru tratament). Frigul opreste hemoragia
din tesuturile afectate sau din coastele fracturate si in acelasi timp scade marimea hematomului.
Este necesara anestezierea obligatorie - cu o doza mare de analgezic, intramuscular. O foarte buna
anesteziere se obtine in cazul coastelor fracturate cu ajutorul produselor pe baza de novocaina.
Daca fractura unei coaste se complica prin strapungerea plaminului sau a pleurei, atunci se trateaza pe
cale chirurgicala intr-un spital.
TUSEA. Antitusive. Combaterea tusei prin fitoterapie

Tusea
Nu este o afectiune, ci un simptom al majoritatii afectiunilor cailor respiratorii. Nu este decit un act
reflex produs de iritatia mucoaselor cailor respiratorii, fie datorita prezentei unor corpi straini patrunsi in
caile respiratorii, fie prin prezenta produselor patologice ca mucusul in exces, singe sau sputa in caile
respiratorii.
In tuse trebuie sa distingem doua faze principale:
faza iritativa, initiala, cind tusea este seaca, fara expectoratii;
faza productiva, cu secretii abundente.
Pentru prima faza fitoterapia recomanda plante sau substante obtinute din plante cu actiune calmanta,
antispastica, sedativa pentru a scuti bolnavul de efortul deosebit al cailor respiratorii si al intregului
organism, pentru invingerea actului reflex.
In farmacia casei nu trebuie sa lipseasca produse farmaceutice pe baza de codeina fosforica sub forma
de comprimate de 15 mg (Codenal) sau Tussamag sirop care contine 5 mg/ml de codeina.
In lipsa acestor produse recomandam urmatoarea reteta:
petale de mac rosu de cimp 20 g
rostopasca 10 g
Page 12 / 87

fructe de anason 20 g
flori si frunze de paducel 10 g.
Din acest amestec se prepara o infuzie folosind o lingura de plante la o cana cu apa clocotita. Dupa 10
minute se filtreaza. Se indulceste cu zahar, dar preferabil cu miere. Se beau la fiecare ora 3 linguri de
infuzie, in total trei cani pe zi. Pentru copiii sub 10 ani doza este de o cana pe zi.
Pentru faza a doua (de coctiune)
Dupa calmarea acceselor de tuse se recomanda plante cu actiune emolienta, iar apoi expectorante. Dintre
acestea mentionam urmatoarele:
Flori de luminarica
Se prepara o infuzie din doua lingurite la o cana cu apa. Se beau treptat doua cani in cursul zilei
indulcite cu miere.
Se continua tratamentul cu flori de tei, care pe linga proprietatile emoliente au si actiune calmanta.
Se administreaza sub forma de infuzie preparata din 2 lingurite de flori la o cana cu apa. Se beau 2-3
cani pe zi. Infuzia din flori de tei favorizeaza expectoratia prin fluidizarea secretiilor faringo-bronsice.
Flori si frunze de nalba de cultura sau flori si/sau radacini de nalba mare
Din florile si frunzele celor doua plante mentionate se prepara o infuzie, o lingura plante la o cana cu
apa; se beau 2 cani pe zi. Din radacinile de nalba, fragmentate, se prepara un macerat la rece folosind o
lingura de radacini la o cana cu apa. Dupa 1-2 ore se filtreaza si se adauga un virf de cutit de bicarbonat
de sodiu peste radacinile ramase. Filtratul se aduce peste radacini si se filtreaza din nou prin
strecuratoare cu un singur strat de tifon. Intreaga cantitate rezultata se bea in cursul unei zile.
Frunze de patlagina
Se prepara o infuzie dintr-o lingura frunze la o cana cu apa. Se indulceste si se beau 1-2 cani pe zi.
Tot din patlagina se poate prepara un sirop folosind 3 linguri frunze pentru infuzie la 200 ml apa. Dupa
filtrare se adauga 130 g zahar si se fierbe la foc domol timp de 10 minute. Se adauga 1 g benzonat de
sodiu care se poate procura de la orice farmacie. Pentru copii: 2-3 linguri pe zi. Pentru adulti 5-6 linguri
pe zi.
Fitoterapia recomanda si alte specii de plante pentru actiunea lor expectoranta. Aici, dupa modul lor de
actiune, distingem doua categorii de plante: cele fluidizante ale secretiilor bronsice si cele care excita
centrii respiratorii si ca urmare interventia musculaturii bronsice usurind expectoratia.
In flora tarii noastre avem doua specii de ciubotica cucului care datorita compozitiei chimice complexe
indeplinesc ambele actiuni - cea fluidizanta a secretiilor bronsice si cea excitanta a centrilor respiratorii.
Preparatele din aceste specii se recomanda atit in bronsitele acute, cit si in cele cronice datorita actiunii
expectorante puternice si secretolitice. Atragem atentia ca atit proportiile de planta, cit si modul de
preparare si administrare trebuie respectate, deoarece prin supradozare pot avea actiune emetica, deci
provocind varsaturi.
Forma cea mai simpla este infuzia.
Din doua lingurite de flori de ciubotica cucului la o cana de apa clocotita se prepara o infuzie. Dupa 10
minute se filtreaza si se indulceste cu miere sau zahar. Se beau 2-3 cani pe zi pentru adulti, in mai multe
reprize pentru copii. Din radacinile si rizomii acestor plante se prepara un decoct utilizind o lingurita
radacini fragmentate la o cana cu apa la care se adauga un virf de cutit de bicarbonat de sodiu. Dupa
fierbere timp de 15 minute la foc domol se completeaza apa de evaporare si se filtreaza. Se indulceste.
Se beau 2-3 cani pe zi pentru adulti si o cana in mai multe reprize pentru copii.
In continuare prezentam un bun expectorant care este indicat in special in bronsitele uscate destul de
frecvente. Decoct de rizomi si radacini de ciubotica cucului 6 g/180 ml apa
Decoct de radacini de lemn dulce 5 g/120 ml apa
Infuzie de flori de ciubotica cucului si infuzie de fructe de anason 5 g/100 ml.
Dupa filtrarea decocturilor si infuziilor se adauga la solutiile extractive reunite 300 g zahar. Se adauga
doua comprimate de aspririna si se fierbe la foc domol inca 5-10 minute pina la dizolvarea zaharului. Se
repartizeaza siropul obtinut in doua sticle si se pastreaza la rece.
Adultii vor lua de 3 ori pe zi 2 linguri sirop, copiii intre 2-5 ani, de trei ori pe zi cite o lingurita, iar cei
intre 6-10 ani, de 3 ori pe zi cite o lingura. Este bine ca in Famacia casei sa existe o tincura de ciubotica
Page 13 / 87

cucului preparata din 10 g rizomi si radacini prin macerare timp de 8 zile in 10 ml alcool de 65-70
grade.
Din aceasta tinctura pentru adulti se administreaza 15-25 picaturi de trei ori pe zi. Tratamentul cu
tinctura de ciubotica cucului se poate asocia cu: clorhidrat de efedrina, tinctura Thymi, extract de
podbal. Tinctura de anason si cu alte extracte obtinute din plante. Mai trebuie sa mentionam ca rizomii
si radacinile de primula officinalis intra in compozitia multor produse fitoterapeutice din tarile din
Europa Occidentala, insuficient valorificate la noi sub aspect fitoterapeutic. Cel mai important aspect la
aceste produse terapeutice este faptul ca respectind dozele terapeutice nu s-au inregistrat efecte
secundare nedorite, semne de intolerenata sau reactii adverse. Efectele favorabile in tratamentul
bronsitelor cronice, in special, sau dupa faza iritativa s-au inregistrat cu: muguri de pin din care tot in
farmacia casei se pot prepara: infuzie dintr-o lingurita de muguri proaspeti sau uscati la o cana cu apa, se
beau 2-3 cani pe zi indulcite cu zahar sau miere.
Siropul din muguri de pin, brad alb sau molid se prepara in felul urmator: la 100 g muguri zdrobiti
macerati timp de 12 ore in 100 ml alcool de 70 grade se adauga o jumatate litru apa clocotita si se
dizolva la cald pe baia de apa intr-un vas acoperit. Se completeaza apa de evaporare pina la 500 ml. Se
pastreaza in sticle bine inchise. Pentru adulti se administreaza 4-5 linguri, iar pentru copiii 3 lingurite pe
zi. Tot din muguri de conifere se poate prepara si o infuzie folosind o lingura muguri proaspeti sau
uscati la o cana de apa. Se beau 2-3 cani pe zi indulcite cu zahar sau cu miere. Pentru actiunea
expectoranta se mai recomanda si alte plante medicinale: isopul, coada soricelului din care se prepara
infuzii folosind 2 lingurite de planta la o cana cu apa din care se beau 2-3 cani pe zi. O alta infuzie cu
efecte favorabile, dezinfectante, ale cailor respiratorii se prepara din 8 fructe de ienupar la o cana cu apa.
Se beau treptat doua cani pe zi indulcite. Este contraindicat celor suferinzi de afectiuni renale, avind
actiune iritanta.
Sub forma de decoct din plante medicinale se pot prepara extrase apoase care stimuleaza expectoratia si
fluidizarea secretiilor bronsice: scaiul vinat, indicat in special in tusea convulsiva: 2-3 linguri de planta
uscata la o cana cu apa: se beau 1-2 cani pe zi in mai multe reprize.
Iarba mare din ale carei radacini se separa un decoct (15 minute) folosind 2 linguri radacina maruntita la
o cana cu apa. Se beau 2 cani pe zi in mai multe reprize, indulcite.
In faza mai avansata a infectiilor bronsice, deci dupa faza iritativa, se recomanda urmatoarea formula:
petale de mac rosu de cimp 20 g, flori de tei 25 g, talpa gistii 20 g, frunze si flori de nalba mare 15 g,
frunze de patlagina 15 g, cimbrisor 5 g. Din acest amestec de plante, o lingura pentru adulti, o lingurita
pentru copii se prepara o infuzie la o cana cu apa, se beau 2-3 cani pe zi indulcite cu miere, din care
ultima seara la culcare.
O alta formula in special pentru proprietatile emoliente este urmatoarea: flori de nalba, flori de tei, flori
de luminarica, frunze de podbal, frunze de patlagina. Se prepara o infuzie dintr-o lingura amestec de
plante la o cana cu apa. Pentru copii o cana pe zi, iar pentru adulti 2-3 cani pe zi, in mai multe reprize.
O reteta uitata, dar care da rezultate bune in faza de coctiune (coacere) a tusei din bronsitele acute si care
poate fi preparata in farmacii este urmatoarea: siropus Althaeae 30 g, Liquor ammonii anisatus 5 g,
Aqua distilata ad 200 ml. D.S.: intern la 2 ore o lingura.
Modul de preparare a siropului: nalba mare 5 g, apa distilata (sau fiarta si racita) 85 g, alcool etilic 15 g,
p-Hidroxibenzoat de metil (nipagin) 0,10 g, zahar. In acelasi timp tratamentul medicamentos in
medicina alopata consta si in utilizarea unor substante active extrase din plante cum sint: codeina,
cofeina, digitalicele, corfilina si altele pentru efectele lor emoliente, expectorante si tonicardiace.
In ceea ce priveste fitoterapia vom incepe cu cele mai simple remedii. In tulburarile respiratorii propriu-
zise, adeseori asociate cu tulburari circulatorii se recomanda comprese revulsive cu faina de mustar
negru sau bai generale calde cu faina de mustar. In cazurile foarte grave se recomanda asistenta
medicului de specialitate, care decide daca este cazul administrarii de oxigen (50 la suta) combinat cu
aerul ambiant, dar in conditii de atmosfera umeda pentru a diminua expectoratia prin uscarea
mucoaselor. In bronsictaziile recente, instalate dupa o bronho-pneumopatie acuta, se urmareste
diminuarea secretiei bronhice tot cu ajutorul unor substante active din plante medicinale: atropina,
gaiacol, preparate pe baza de gudron vegetal etc.
Page 14 / 87

In bronsita acuta, pe linga administrarea de antibiotice, daca este cazul, se recomanda un tratament
extern care consta in comprese calde pe git si pe torace cu faina de mustar negru sau in lipsa cu hrean
ras puse intre doua tifoane sau bai calde generale cu aceleasi plante. In afara de coctiune, pentru a usura
expectoratia se recomanda infuzii preparate din flori de ciubotica cucului sau decoct din radacinile
acestor plante dupa retetele si modul de administrare descrise in subcapitolul anterior. Numai in cazul
tusei spastice, chinuitoare se va recurge tot la produse farmaceutice de origine vegetala: codeina sau
dionina.
In bronsita sau bronsiolita capilara, care se manifesta prin inflamatia acuta a bronhiilor si care pot fi de
origine infectioasa sau alergica intilnita frecvent la copiii mici, tratamentul antiinfectios se face de
obicei cu antibiotice asociate cu spamolitice, antialergice si sedative. In unele cazuri, mai grave, se
recurge la lobelina (substanta activa extrasa din planta Lobelia inflata) sau cafeina (extrasa din cafea
arabica) ambele produse fitoterapeutice denumite analeptice respiratorii. Stimularea centrului respirator
bulbar se poate realiza si prin bai calde pina la 39 grade-40 grade C, alternativ cu dusuri reci aplicate in
special pe fata, dar care se recomanda numai la adulti. In cazul bronhopneumopatiilor se recomanda tot
aplicatii locale pe regiunea toracica cu comprese caldute cu faina de mustar negru, care se aplica o data
sau de doua ori pe zi.
Starile inflamatorii ale bronsiilor alveolelor pulmonare sint datorate indeosebi unor cauze infectioase
microbiene sau virale. Tratamentul fitoterapeutic detine un rol adjuvant si in functie de stadiul bolii se
aplica preparate din plante medicinale specifice. Astfel, in faza initiala iritativa sint indicate specii de
plante cu proprietati emoliente datorate substantelor mucilaginoase pe care le contin si specii cu actiune
antimicrobiana sau antivirotica. In faza de coctiune a tusei se recomanda preparate din plante care contin
saponozide, uleiuri volatile sau substante active care favorizeaza expectoratia. Infuziile si decocturile
baute calde, in jur de 40 grade C, indulcite de preferinta cu miere. Unii fitoterapeuti recomanda
combinarea lor cu lapte: 1 parte lapte la 3 parti infuzie sau decoct deoarece s-au dovedit ca laptele
potenteaza efectele emoliente ale infuziilor si decocturilor. Radacina de nalba mare se spala in curent de
apa 30 secunde; se taie in bucati de 1 cm si se macereaza timp de 4 ore la temperatura camerei. Se
filtreaza prin tifon simplu si se adauga nipaginul dizolvat in 2 ml alcool. Se prepara un sirop adaugind la
fiecare 37 g macerat filtrat de nalba mare cite 63 g zahar. Se filtreaza din nou prin tifon si se introduce in
sticle mici de 100-150 ml, sterilizate in prealabil prin fierbere sau la pupinel (prin caldura uscata).
Liquor Ammonii anisatus se prepara in felul urmator: Aetheroleum Anisi 3 g, Alcohol aethylicus 77 ml,
amonium hydrium solutum (hidroxid de amoniu) 20 g. Se dizolva uleiul in alcool, apoi se adauga
amoniul. Se filtreaza prin vata. Din preparatul obtinut se utilizeaza cantitatea recomandata in reteta,
adaugata siropului de nalba mare si apei distilate, respectiv pentru adulti la 2 ore o lingura. Pentru copiii
intre 10-15 ani la 2 ore o lingurita. Miere 20 g, ulei volatil de anason 20 picaturi, se administreaza in
functie de virsta de 3 ori pe zi cite o jumatate lingurita, in infectiile acute ale cailor respiratorii
superioare in care tusea constituie simptomul cel mai frecvent si totodata suparator.
Migrena - o boala care se mosteneste
Se spune ca numai pe ciocanitoare nu o doare capul... Toti ceilalti sint obligati sa se lupte cu aceasta
problema: unii cu ajutorul unei tablete analgezice, altii cu o ceasca de cafea sau cu o inghititura de
coniac, altii prefera o plimbare pe o alee umbroasa. La un moment dat insa, chiar si aceste metode se
dovedesc fara putere, mai ales in acele cazuri cind vi se pare ca intr-o jumatate a capului s-a infipt un
ghimpe urias. Atunci medicii spun ca persoana respectiva sufera de migrena...
Boala domnisoarelor din provincie
Potrivit datelor statistice, se pare 85 de procente din populatia planetei noastre au suferit macar o data in
viata de migrena. Cel mai adesea victimele migrenei sint persoanele cu virste cuprinse intre 18 si 33 de
ani. De obicei, accesul este insotit de o durere intensa care pulseaza, localizata intr-una dintre partile
capului, de asemenea de greata, neputinta de a suporta lumina si zgomotele puternice. Dupa acest acces
urmeaza o stare de somnolenta si de extenuare. Un rol important in aparitia migrenei il joaca factorii
genetici: daca ambii parinti au fost sensibili la accesele unei dureri de cap, atunci in 90 la suta dintre
Page 15 / 87

cazuri aceasta neplacere este mostenita si de catre copii. Un trist loc intii este ocupat de catre mame,
care le transmit durerea lor de cap copiilor in 72 la suta dintre cazuri. Cercetatorii se mai cearta inca in
ceea ce priveste cauzele unei asemenea discriminari sexuale in privinta transmiterii bolii. Unii socotesc
ca aceasta este determinata de tulburarile schimbului de procese neurochimice: insuficienta prelucrarii
serotoninei - o substanta activa din punct de vedere biologic, care contribuie la transmiterea unui impuls
nervos. Dupa parerea altora, se mosteneste nu boala insasi, ci predispozitia sistemului vascular al
creierului catre o reactie sau alta la diferiti factori excitanti.
Luna plina este periculoasa pentru sanatate
Medicii deosebesc citeva forme ale migrenei. Cel mai adesea sint intilnite migrena simpla, care se
manifesta in 70 la suta dintre cazuri, si migrena cu aura, in cazul careia debutul durerii este precedat de
tulburari vizuale, senzitive si motorii. Migrena simpla se manifesta printr-o durere de cap care pulseaza,
care creste in intensitate in cazul muncii fizice sau al mersului. Durata accesului de durere poate fi intre
patru ore si doua-trei zile. In acest timp, persoana respectiva, in afara durerii de cap foarte puternice, are
si greturi, varsaturi, nu suporta lumina puternica si zgomotele. Pe durata accesului de migrena simpla se
observa trei faze. Pentru inceput se observa o schimbare semnificativa a starii de spirit: apar depresia,
senzatia de teama, somnolenta... Dupa toate acestea incepe chinul: bolnavului i se pare ca din cauza
durerii capul este gata sa i se sparga in bucati. Accesul poate debuta in orice moment al zilei, insa cel
mai grav este cel care apare noaptea, mai ales in noptile cu luna plina. La inceputul accesului senzatiile
neplacute sint localizate de obicei in zona fruntii, a globului ocular, cel mai adesea in partea dreapta.
Bolnavii simt aceasta durere ca pe un ghimpe infipt in cap. Caracterul bolii este dominat de o durere
care pulseaza, foarte rar durerea aceasta da si junghiuri sau umflaturi. Intensitatea accesului creste pe
parcursul a doua pina la cinci ore.
Durerea este insotita de scaderea pragului de reactie a organelor de simt, ceea ce se manifesta mai ales
prin reactii patologice la lumina puternica, la zgomote, la mirosurile tari. Chiar si un contact delicat cu
pielea devine de nesuporat. Fiecare bataie a pulsului, dupa cum marturisesc cei mai multi dintre bolnavi,
are in cap intensitatea unei lovituri de ciocan. In acest timp, persoana care suporta atacul migrenei se
straduieste sa se concentreze, vrea sa se intinda in pat, sa traga storurile si sa-si acopere urechile cu
perna.
La unii pacienti se observa umflarea arterei temporale. Foarte des acesti bolnavi isi apasa cu putere
artera, de parca incetinirea circulatiei singelui poate scadea durerea care pulseaza. Pe partea capului in
care este localizata durerea se observa lacrimarea ochiului, inrosirea globului ocular, adesea se umfla
chiar regiunea din jurul sprincenei.
Ce este sindromul lui Alice
In timpul accesului, durerea de cap se poate raspindi in tot capul: in aceste cazuri bolnavii se pling ca au
senzatia ca au tot capul umflat, au frisoane, senzatii de greata, care in unele situatii se termina cu
varsaturi.
Durata medie a celei de-a doua faze este intre opt si 20 de ore, dupa care incepe cea de-a treia faza. In
aceasta perioada, durerea scade treptat, apare senzatia de somnolenta si de vlaguire.
Accesul migrenei cu aura incepe de obicei cu tulburari semnificative vizuale. Bolnavul vede niste zig-
zag-uri stralucitoare, niste puncte, niste globuri luminoase, niste figuri in flacari parca, fulgere. La unii
pacienti apar iluziile vizuale: toti oamenii, obiectele li se par mai mici in ceea ce priveste dimensiunea
sau, dimpotriva, alungite, ceea ce a primit numele de sindromul lui Alice, luat din cartea Alice in Tara
Minunilor.
Daca tulburarile vizuale apar din partea dreapta, atunci durerea de cap este localizata in partea stinga si
viceversa. Doar in 10 la suta dintre cazuri durerea apare in aceeasi parte.
Iubitorul de perfectiune
Unii cercetatori cred ca exista o personalitate distincta predispusa migrenelor: aceasta se caracterizeaza
printr-o excitabilitate ridicata, prin susceptibilitate, prin constiinciozitate, printr-un nivel ridicat de
exigenta, lipsa de indulgenta in fata greselilor celorlalte persoane. Iubitorul perfectiunii - asa denumeau
medicii antici jertfele migrenei. In zilele noastre, medicii, in cercetarile lor, presupun ca persoanele care
sufera de migrena sint doar un pic mai mult inclinate catre reactiile emotional-depresive.
Page 16 / 87

Preparate care trateaza migrena

Potrivit observatiilor medicilor, migrena care a inceput in copilarie sau in adolescenta, o data cu trecerea
timpului, ii nelinisteste tot mai rar pe oameni, iar la o virsta inaintata accesele pot disparea cu totul. Cu
toate acestea, o asemenea perspectiva indepartata ii multumeste nu pe toti pacientii care sufera de
aceasta boala.
In timpul accesului se observa o usurare daca se aplica ceva cald pe cap. Adesea durerea dispare dupa ce
bolnavul s-a spalat pe cap cu apa fierbinte sau dupa ce acesta a stat citeva minute cu picioarele in apa
clocotita. Uneori chiar si aceste retete cunoscute de multe secole nu pot da rezultate.
Metodele contemporane de tratare a migrenei se bazeaza pe doua principii: inlaturarea accesului de
durere si urmarea unei terapii profilactice. Medicii recomanda pentru tratarea migrenei doua grupe de
preparate:
Prima grupa: in cazurile usoare sau in accesele de intensitate medie este destul de eficient
paracetamolul, cite patru tablete in 24 de ore. Sint recomandate de asemenea aspirina si derivatii sai
(aceste preparate trebuie luate la inceputul durerii). Trebuie sa amintim aici si de contraindicatiile
aspirinei: ulcer gastric si duodenal, predispozitia la hemoragii, alergiile. A doua grupa de medicamente
care calmeaza accesele de migrena include preparatele din corn-de-secara, care au o actiune eficienta
asupra musculaturii peretilor arteriali. Cu toate acestea, in cazul supradozarii, acestea pot avea si efecte
adverse: dureri in zona inimii, varsaturi, diaree. Aceste preparate sint interzise in cazurile de
hipertensiune arteriala si femeilor insarcinate.
In terapia migrenei se foloseste si acupunctura
Pe linga terapia medicamentoasa, in cazul migrenei se mai folosesc acupunctura, masajul,
electrostimularea la nivelul pielii. Cursurile profilactice dureaza nu mai putin de trei-patru luni, in acest
timp bolnavii invatind nu numai cum sa-si calmeze accesele, ci si cum sa le previna. Un rol important in
aceasta perioada are dieta, din care se exclud produsele care contin tiromina (ciocolata, cacaoa, nucile,
citricele, fasolea, rosiile, telina, brinzeturile) si alcool.
Medicamentele in exces provoaca dureri de cap
Se intimpla foarte des in practica medicala ca un pacient sa vina la doctor si sa se plinga de migrena. La
o examinare atenta a acestuia, medicul constata ca pacientul si-a facut o obisnuinta din a lua analgezice
la fel de des cum isi spala miinile. Potrivit unor cercetari ale medicilor din SUA, Germania, Elvetia,
folosirea medicamentelor in exces si fara sfatul medicului constituie aproximativ 20 la suta din cazurile
de migrena.
Tabloul tipic de manifestare a acestei forme de boala, provocata de efectul invers al anagezicului, este
caracterul permanent al durerii care dureaza tot timpul zilei, schimbindu-si doar intensitatea. Cresterea
semnificativa a senzatiilor neplacute se observa in cazul unui efort fizic sau intelectual.
Medicii au determinat doza aproximativa de aspirina care poate avea un efect advers - 45-50 de grame
pe luna (trei-patru tablete pe zi).
Cel mai simplu si eficient mijloc de a trata aceasta forma a bolii este inlaturarea analgezicelor.
Tehnici orientale
Tratamentul afectiunilor cavitatii bucale
Mai intii voi prezenta afectiunile ce apar la nivelul buzelor. Atunci cind ambele buze se umfla, nu
trebuie sa considerati ca exista o inflamatie. Cauza reala este focul stomacului ce a urcat spre partea
superioara a corpului. Atunci cind focul stomacului dispare, va dispare si umflarea buzelor. Aceasta
afectiune nu este tratata cu succes de medicina clasica, ea impunind administrarea unor medicamente ce
nu rezolva cauza si, in plus, au si efecte secundare. Ulceratiile din interiorul gurii (aftele) sint cauzate de
asemenea de focul stomacului ce urca spre gura. O alta problema ce isi are originea in focul stomacului
o constituie tulburarea danturii (cariile). Problemele danturii au legatura si cu energia rinichilor
(conform medicinei traditionale chinezesti rinichii sint cei ce guverneaza oasele). Buzele palide sint un
semn de anemie. Anemia conduce in timp la scaderea fortei muschilor inimii, a inimii in general. De
Page 17 / 87

aceea este necesara si reglarea inimii.

Buzele uscate indica o insuficienta energetica a splinei (conform medicinei traditionale chinezesti gura
este fereastra splinei). Aceasta insuficienta energetica este insotita si de modificari in functionarea
celulelor splinei, ceea ce duce, pe de o parte, la scaderea imunitatii si, pe de alta parte, la influentarea
functiei splinei legata de digestie (descrisa de medicina traditionala).
Ulceratii ale cavitatii orale
Afectiunile limbii
In situatia in care se intelege pe deplin starea limbii nu mai este necesara diagnosticarea dupa alte criterii
(de exemplu studierea pulsului s.a.m.d.). Schimbarile din traseele pe care le parcurge energia, cit si
schimbarile de la nivelul organelor interne pot fi foarte bine intelese prin studierea limbii. Am sa descriu
in continuare modalitatea de abordare atunci cind studiem limba. Daca limba este subtire si mica, foarte
scurta, atunci persoana in cauza are o insuficienta energetica sanguina, cit si de putere. In aceasta
situatie este necesara activarea puterii din abdomenul inferior, din cimpul de cinabru inferior (Xia
Dantian). Se recomanda exersarea perseverenta a tehnicilor de baza, ce duc la formarea si folosirea
acestui centru energetic al corpului.
Atunci cind partea interioara a invelisului limbii este subtire si mica, partea exterioara a virfului limbii
fiind circulara si groasa, se poate spune ca energia acelei persoane nu este echilibrata, in partea
superioara a corpului existind o staza (a singelui), o acumulare, ceea ce este denumit prin partea
superioara plina, iar cea inferioara vida. In aceasta situatie se recomanda de asemenea exersarea cu
precadere a tehnicilor de baza din Qigong, astfel incit puterea ce stagneaza in partea superioara a
corpului sa poata cobori.
O alta situatie este aceea in care limba are urme de dinti, acesta fiind un indiciu al blocajului fluidelor de
la nivelul celor trei focare, fiind o insuficienta a fluidelor corpului. In cazul in care pe limba exista
ulceratii, acestea pot sa erupa spre partea superioara sau pot sa se intinda catre partea inferioara.
Atunci cind ulceratiile erup spre partea superioara, cauza lor este focul stomacului si al celor trei focare:
in astfel de cazuri este necesara descarcarea acestui foc. In momentul in care ulceratiile se intind spre
partea inferioara a limbii, aceasta indica o inflamatie a mucoasei stomacului, care a generat ulceratii la
nivelul cavitatii orale. Acest tip de afectiuni se intilnesc si la tineri, dar cu precadere ele apar la oamenii
in virsta. De ce oare ele sint in numar mult mai mare la cei in virsta? Limba este asemenea ochilor,
starea tuturor organelor interne se reflecta in ambele. O data cu inaintarea in virsta, atunci cind
functionarea organelor interne nu mai este foarte buna, privirea va fi afectata: la fel se va intimpla si cu
limba. Pentru a rezolva problema inflamatiei celulelor mucoasei stomacului este necesara cultivarea
umezelii si curatarea focului de la nivelul stomacului.
In acest scop, se va mentine o palma spre zona gurii, la o distanta de aproximativ 10 centimetri fata de
corp. Cealalta palma se va mentine la 30 de centimetri fata de corp, in dreptul stomacului. Prin aceasta
modalitate de mentinere a palmelor, energia se va deplasa spre zona stomacului.
Exista ulceratii ale limbii insotite de fecale uscate, dar se intilneste si situatia in care in acelasi timp cu
ulceratiile limbii apare diareea. Atunci cind fecalele sint uscate fluidele corpului sint insuficiente. Pentru
a trata inflamarea mucoasei stomacului si ulceratiile cauzate de aceasta este necesara reglarea fluidelor
din partea inferioara a trunchiului si deplasarea lor catre partea superioara, astfel incit fluidele de la
nivelul cavitatii orale sa fie suficiente, energia si singele fiind de asemenea suficiente. Atunci cind
cineva sufera de ulceratii ale gurii el nu trebuie lasat sa consume vitamina B2 sau produse care sa o
contina.
Atunci cind in mijlocul limbii exista o fisura, fluidele de la nivelul intestinelor si al stomacului sint
insuficiente (vezi meridianul divergent al stomacului). Nici medicina clasica si nici cea traditionala nu
ofera o solutie in acest caz. Sint cazuri in care limba seamana cu suprafata unei harti (acest lucru se
intilneste cu precadere la copii). Atunci cind se intilneste aceasta situatie in nici un caz nu se recomanda
tratamentul legat de indepartarea focului, energia splinei si a stomacului fiind foarte slaba. Se
recomanda exersarea unor tehnici care sa hraneasca energia din splina si stomac. Se mai intilneste si
situatia in care pe limba apar umflaturi, asemenea cosurilor. Acestea sint cauzate de o slabire a rinichilor
si a ficatului. Ele sint adesea insotite de dureri lombare, de o tulburare a vederii (privire neclara). Pentru
Page 18 / 87

a trata aceasta problema este necesara exersarea tehnicilor de baza pentru stimularea zonei Mingmen
(poarta vietii - aflata la jumatatea distantei dintre cei doi rinichi), cit si a ombilicului.
Amprente dentare la nivelul limbii
Uneori limba are amprente dentare (urme de dinti), acesta fiind un indiciu al blocajului fluidelor de la
nivelul celor trei focare, existind o insuficienta a fluidelor corpului. Pentru a rezolva aceasta problema
este necesara armonizarea celor trei focare. Acest lucru necesita exersarea unor tehnici de deplasare a
energiei prin interiorul trunchiului. Se recomanda exersarea Reglarii energetice a organelor interne
conform celor cinci elemente.
Durerile dintiilor cauzate de vint, foc (gingivita)
Pentru tratarea gingivitei se va mentine o palma in dreptul locului in care gingia este umflata si
dureroasa, la o distanta de 10 centimetri, iar cealalta palma se va mentine indreptata catre alta parte a
corpului, la o distanta de 30 de centimetri, pentru a descarca focul si vintul de la nivelul gingiei.
Atrofia gingiei
In aceasta afectiune singele si energia de la nivelul gingiei sint insuficiente. Pentru a trata atrofia gingiei
se va deplasa energia din abdomenul inferior, din cimpul de cinabru inferior (Xia Dantian) catre zona
gingiilor.
In acest scop se va mentine o palma in dreptul abdomenului inferior (zona de sub ombilic), la o distanta
de 10 centimetri fata de corp, cealalta palma se va tine in dreptul zonei atrofiate a gingiei, la o distanta
de 30 de centimetri fata de corp, timp de 3-5 minute zilnic, o data pe zi.
Paralizia faciala
In cazul paraliziei faciale, la nivelul gurii se constata faptul ca o parte a gurii este tensionata, o alta parte
a gurii fiind flasca. Pentru a o trata se va mentine o palma in dreptul partii tensionate, la o distanta de
aproximativ 10 centimetri, iar cealalta palma se va mentine in dreptul partii relaxate, la o distanta de 30
de centimetri, timp de 3 - 5 minute zilnic, o data sau de doua ori pe zi. Prin aceasta modalitate de
mentinere a palmelor se va activa energia din zona tensionata, deplasind-o spre zona flasca.
Se recomanda si masajul fetei.
Filozofia si practica risului

Numai oamenii rid
Risul - iata ce deosebeste oamenii de animale. Fara indoiala ca si animalele se bucura, dar de ce nu rid?
Putem explica acest lucru prin faptul ca risul este asociat cu veselia, voiosia caracteristice omului si, mai
ales, depinde in intregime de simtul umorului pe care numai omul il poseda.
In lucrarea sa Filosofia risului Leonid Karasev, unul dintre cei mai mari comici ai lumii, scria: Noi,
oamenii, putem fi amariti ca un ciine, lenesi ca o pisica, obositi ca un cal ce a tras la plug, dar nu putem
sa ridem si sa zimbim decit ca oamenii.
Sa nu spuneti niciodata ca risul este doar o simpla manifestare a simtului umorului. Risul da nastere unei
noi lumi, o lume rasturnata a realitatii, careia omenirea i s-a supus din vechi timpuri pina azi. In
consecinta, exista doua lumi, doua realitati reflectate una in alta ca intr-o oglinda.
Pentru a trece peste orice obstacol trebuie sa ridem
In lumea inversata risul se naste ca o manifestare impotriva raului. Pentru a evita orice piedica, pentru a
trece peste orice obstacol trebuie sa ridem. Asa functioneaza principiul inversabilitatii: daca raul est luat
in ris, atunci puterile sale malefice sint neutralizate.
Inca din Evul Mediu se organizau carnavaluri, pe care europenii le sarbatoreau cu mult fast. La
popoarele slave carnavalurile corespundeau obiceiurilor si traditiilor din Saptamina Alba (sau Saptamina
Brinzei). Regele unor astfel de sarbatori era Risul. Sub stapinirea sa realitatea se transforma intr-o
adevarata euforie; ascetismul si strictetea legii lasau loc desfriului, betiei si lacomiei. Cu totii, laici si
clerici, bogati si saraci, pacatosi si drept credinciosi se bucurau, zimbeau, rideau. Intreaga lume ceda
nebuniei risului. Lumea reala, ordonata, supusa legii lasa loc celei haotice.
Si asta se intimpla deoarece in acea epoca s-a descoperit posibiliatea construirii unei lumi pe dos, fara
stereotipuri, intr-o perspectiva inedita. Intr-o astfel de realitate cu valorile inversate sau negate, unde
Page 19 / 87

raufacatorul devine om de bine, printul devine cersetor si Pacala cel mai mare intelept, nu poate exista
decit o lume a fariseilor. Risul carnavalesc, chiar prin mediocritatea sa, ofera o noua viziune asupra
tuturor lucrurilor. Numai in Lumea Risului, in ciuda destinului potrivnic, avem ocazia sa infaptuim
visuri irealizabile, sa traim experiente neobisnuite in viata de zi cu zi.
In scurt timp luminile se sting, cortina cade, ne schimbam costumele. Pentru majoritatea dintre noi viata
redevine normala, ordonata, fara surprize, monotona pina la urmatorul carnaval. Numai unii au sansa
sau nesansa de a se pierde pentru totdeauna in Lumea Risului.
Saltimbancii, risul si ordinea rasturnata
Aborigenii despre care va vom spune citeva cuvinte in continuare sint de fapt saltimbancii, locuitori ai
unui spatiu in care ordine este rasturnata si masura lucrurilor cu totul deosebita. Dar cine sint ei in lumea
obisnuita? Sint renegatii, transfugii, paria. Sint cei care nu-si pot gasi un loc in societate. In multe tari
saltimbancilor nu li se permite sa se aciuiasca pe linga sate sau orase bine rinduite si respectate. Lumea
stoarce din ea mascaricii, paiatele si ii arunca in necunoscut, raminind indiferenta la suferinta lor.
Intr-un fel este o reactie normala pentru ca bufoneria si lumea reala nu pot coexista. Se poate vorbi de o
oarecare complicitate, dar in momentul in care bufonii renunta la lumea reala, atunci ei isi incheie
misiunea. Saltimbancul este singurul locuitor al lumii reflectate in oglinda-spatiu al inversiunilor. El este
stapinul Lumii Risului, unde oamenii obisnuiti au dreptul de a se plimba doar citeva zile si numai pentru
citeva ore.
Desi nu sint acceptati ca participanti directi la viata reala, totusi mascaricilor li se permite sa-i distreze
pe nobili si pe regi. Pentru ca numai bufonii si nebunii pot spune adevarul rizind. Ei pot reprezenta
lumea in cele mai diverse ipostaze ale sale. Dar pentru acest privilegiu trebuie sa plateasca cu
excluderea, renegarea, interdictia de a avea o viata normala. Un loc special il ocupa idiotii. Acestia se
gasesc undeva la granita dintre ris si plins, personificind varianta tragica a Lumii Risului. Putini stiu ca
idiotii nu au fost dintotdeauna bolnavi. Insa deseori oamenii instituie in mod voit modelul paiatei triste
si, o data plecati din lumea obisnuita, ei nu se mai pot intoarce, renuntind la rolul inteleptului nebun.
Care sint etajele risului
Lumea Risului are mai multe etaje. Cele mai recente forme ale risului ca umorul fin, jocul de cuvinte,
aluziile sint etajele superioare. Fiecare epoca, fiecare tara, fiecare clasa social isi are umoristii, comicii si
ironicii ei, anecdotele si motivele ei de ris. Acestea formeaza o adevarata cultura a risului. Plecind de la
imitarea realitatii, de la reflectarea ei intr-o oglida strimba, comicul naste un ris fara cuvinte. Este un
limbaj universal, inteles de toti oamenii indiferent de nationalitate. Dar in acest caz nu exista egalitate!
La un capat sint ingramaditi clovnii cu nasuri rosii, care se impiedica pe scena spre marele haz al
publicului, iar la celalalt capat se afla Marele Saltimbanc, maestrul care stie sa folosesca toate trucurile
pentru a distra oamenii. A-i face pe altii sa rida este scopul vietii lui.
Ceea ce stiu mascaricii sa faca este hazliu si in acelasi timp trist, sentimental si uneori tragic Cad cu
nasul in tort sau aluneca pe o coaja de banana facind spectatorul nu numai sa rida in hohote, dar sa
traiasca o intreaga gama de emotii de la simpatie la admiratie, de la compatimire la extaz.
Risul sau cum intelege fiecare fericirea
Noi simtim lumea risului. Ea se naste in constiinta noastra. Este o reflectare in oglinda a realitatii. Aici
legile sint descosiderate, soarta omului lasata la voia intimplarii, ordinea transformata in haos. Relatiile
umane se complica, devin confuze. Cert este un lucru - fericirea, inteleasa de fiecare in felul lui, naste
lumea risului vesel, a bunei dispozitii.
Universul inversiunilor isi gaseste ordinea in realitatea normala. Deseori apare cenzura care traseaza
granitele comicului, desemneaza eroii anecdotelor. Limitarea risului da nastere unei constiinte bolnave.
Va amintiti ce mult rideam intr-o perioada, mai ales atunci cind conducatori bilbiiti se chinuiau sa
citeasca cit mai coerent discursuri insirate pe zeci de pagini? Iata ca acea vreme a inceput sa se razbune,
denaturind realitatea. Oamenii seamana acum mai mult cu dublul lor reflectat in oglinda, cu bufonul
posomorit si lipsit de personalitate.
Cum sa avem un piept frumos

Crema deosebita
Page 20 / 87

Folositi o crema obtinuta din amestecul a 50 ml de ulei vegetal (preferabil de migdale), 9 picaturi de ulei
de muscata, 16 picaturi de ylang-ylang. Masati zilnic cu acesta crema timp de citeva minute dimineata si
seara muschii pectorali si pieptul. Amestecul respectiv imbunatateste tonusul muscular si ajuta la
marirea pieptului.
Tinctura de hamei
Preparati un ceai de hamei (1lingura de hamei la un pahar de apa si putin zahar) si beti cite o jumatate de
pahar de 2-3 ori pe zi inainte de masa timp de o luna de zile. La doua saptamini de la inceperea
tratamentului veti simti deja efectul: pieptul devine mai plin, mai viguros, marindu-se cu 1-2 numere.
Un bust frumos fara chirurgie estetica
Rar putem intilni o femeie care sa fie pe deplin multumita de bustul ei; pieptul este ba prea mic, ba
exagerat de mare, ba nu stiu cum. Dupa nastere sau o data cu inaintarea in virsta pieptul isi schimba
inevitabil forma initiala, se lasa si devine inca un motiv de amaraciune. Orice complex o face pe femeie
sa devina neincrezatoare in sine insasi, se inhiba si nu se mai simte nici macar satisfacuta sexual. De aici
pina la depresie nu e decit un pas! Ce putem face intr-o asemenea situatie? Sa alergam la o clinica de
cosmetica, sa alegem bisturiul? In nici un caz! Exista o multime de alte moduri de a avea un bust
frumos. Ne pot ajuta atit legumele, fructele, cit si masajul sau gimnastica. Iata citeva sfaturi utile:
Dieta
O vorba batrineasca spune: pentru un bust mare - varza, pentru solduri fine - cas proaspat. Varza este
foarte des folosita in vindecarea afectiunilor. Daca mincam aproape zilnic varza preparata sub diferite
forme ne putem bucura si de un bust robust, asa cum poate multe femei isi doresc. Numai ca trebuie sa
avem o imaginatie culinara bogata, deoarece nu sint prea multe feluri de mincare pe baza de varza.
Gatim varza dulce sau murata fie ca ciorba, bors, sarmale sau calita, fie ca salata in combinatie cu
legume, fructe obisnuite sau fructe de padure. Sub forma de salata varza se asorteaza foarte bine cu
struguri, mere padurete, pere, portocale, morcovi, cartofi, castraveti, rosii. Incercati! Un adevarat
deliciu! Si ca sa va convingem va propunem urmatoarea reteta:
Salata de varza dulce
1 varza dulce de marime potrivita
2-3 cartofi
3-4 linguri de maioneza
marar, patrunjel
Razuiti pe razatoarea mare o varza dulce de marime potrivita. Curatati si taiati cubulete cartofii.
Amestecati legumele (crude sau fierte) cu 3-4 linguri de maioneza. In loc de maioneza puteti folosi pasta
de tomate sau kechup. Asezati salata pe un platou si decorati-o cu verdeata.
Tineti o dieta cu varza si va asiguram ca nu veti regreta! Mai ales daca pe linga regim faceti si putina
gimnastica.
Gimnastica
Miscarea fizica ne ajuta foarte mult. Va mai amintiti cuvintele parintilor nostri, care ne spuneau cind
eram mici sa facem citeva exercitii fizice dimineata? Din lene sau indolenta, multi copii si adulti ignora
aceste sfaturi. Gimnastica ne ajuta sa ne fortificam muschii pieptului si sa facem cea mai proeminenta
parte a corpului intr-adevar proeminenta. De aceea, nu fiti lenese, doamnelor si domnisoarelor! Incepeti
degraba chiar cu cele mai simple exercitii!
Mai intii atitudinea
Asezati-va in fata oglinzii. Stati ca de obicei si priviti-va din profil. Apoi indreptati-va dind umerii pe
spate. Observati diferenta? Printr-o detenta corecta pieptul este usor pus in evidenta. Pina si cele mai
girbovite femei pot avea un bust frumos, chiar daca este mic.
Si acum sa facem gimnastica
Exercitiul 1
Lipiti-va cu spatele de perete. Ridicati miinile in sus si tineti timp de citeva secunde un obiect usor (ex.
un ghemotoc de hirtie) deasupra capului. Apoi lasati pe rind cite o mina jos, alternind ridicarea bratelor
de mai multe ori.
Exercitiul 2
Page 21 / 87

Stati drept si tineti miinile in sus, deasupra capului, cu palmele inspre exterior. Trageti cu forta de miini
inapoi si intorceti-va cind spre stinga, cind spre dreapta.
Exercitiul 3
Folositi haltere de 1-1,5 kg si aduceti pe rind bratele la piept. In loc de haltere se pot utiliza sticle din
plastic umplute cu apa sau nisip.
Exercitiul 4
Stringeti miinile cu haltere la piept. Apoi intindeti-le in fata din ce in ce mai repede, ca si cum ati boxa.
Exercitiul 5
Luati o minge din cauciuc de marime medie. Apasati-o la piept cu putere numarind pina la 5.
Repetati fiecare exercitiu la inceput de 7-10 ori pe zi, apoi de 20 de ori.
Dupa ce ati terminat aceasta serie de exercitii uitati-va in oglinda. Bucurati-va! Rideti cu hohote! Cind
ridem cu pofta partea superioara a pieptului se incordeaza si bustul se ridica. De aceea e bine sa rideti cit
mai mult de acum inainte!
Masaj
Uneori intilnim femei care vor sa aiba pieptul mai mic. In acest caz recurgem la masaj. Cea mai indicata
crema este obtinuta din amestecul in cantitati egale a 20-40 ml de ulei de jojoba si de trandafir (uleiul de
trandafir ajuta la pastrarea sinului mic si tare). Asa puteti impusca doi iepuri dintr-o lovitura: bustul
dumneavoastra nu numai ca ramine mic, dar capata si o forma frumoasa.
Retineti: toate problemele legate de piept incep atunci cind sintem nervosi, cind nu ne exteriorizam, cind
nu ne hranim cum trebuie. Ele mai apar si atunci cind ne abtinem de la mincare si incercam tot felul de
diete prin care reusim sa slabim repede. Inainte de a mai lua o astfel de decizie reflectati! Mai ginditi-va
o data, chiar aveti nevoie de asa ceva?
Secretele masajului chinezesc sau spalarea uscata
Spalarea uscata, asa denumesc specialistii in medicina veche chinezeasca automasajul.

Ei ne recomanda sa ne facem acest masaj zilnic pentru a ne mentine sanatatea si a ne pastra forta fizica.
In fiecare dimineata trebuie sa va masati cu palmele tot corpul pentru a imbunatati circulatia sangvina.
Pentru a obtine rezultate trebuie sa repetati fiecare exercitiu de minimum
10-15 ori.
Masati-va radacina parului si nu veti incarunti
1. Inainte de a incepe orice exercitiu, frecati-va palmele una de alta, pina cind se incalzesc. Dupa aceea
masati-va dosurile palmelor. Palma stinga maseaza palma dreapta, iar palma dreapta pe cea stinga
(femeile trebuie sa inceapa masajul cu palma stinga).
2. Respirati profund, mingiiati cu palma stinga mina dreapta. Masati-va, incepind cu palma partea
interioara a miinii pina la umar, inconjurati cu palma umarul, iar atunci cind expirati masati-va partea
exterioara a miinii drepte (acest exercitiu este pentru femei). Barbatii trebuie sa inceapa masajul cu mina
stinga: cu palma dreapta, in timp ce expirati, masati mina stinga pe partea interioara de la palma pina la
umar, inconjurati umarul, iar cind expirati masati partea exterioara a miinii. La incheieturi apasarea
trebuie sa fie mai puternica.
Masajul regulat al miinilor, incluzind aici incheieturile coatelor si ale umerilor, previne stagnarea
singelui si a energiei, are o influenta binefacatoare asupra cavitatii toracice in intregime.
3. Incalziti-va din nou palmele, apropiati-le de frunte si, in timp ce expirati, lasati-le in jos pina la barbie
cu o usoara apasare. In timp ce expirati duceti-va iarasi miinile in sus pe frunte catre crestetul capului si
catre ceafa, iar de pe ceafa pe git. Masati-va gitul, cuprinzind maxilarele si miscind miinile inainte catre
barbie, iar de la barbie in sus catre frunte.
4. Desfaceti degetele miinilor, puneti-va miinile pe ceafa astfel incit degetele mari sa ramina in gropile
de dupa urechi, iar celelalte degete sa maseze radacinile parului cu niste miscari circulare - de la frunte
catre ceafa si inapoi. Un asemenea masaj imbunatateste circulatia sangvina, impiedica incaruntirea
inainte de vreme, caderea parului si aparitia ridurilor.
5. Timplele trebuie masate cu virfurile degetelor prin miscari circulare in sensul acelor de ceasornic si
Page 22 / 87

invers. In acest timp, degetele mari acopera gropile de dupa urechi, iar celelalte degete se afla pe timple.
Exercitiul pentru ochi inlatura oboseala
6. Puneti-va miinile pe cap astfel incit degetele mari sa se gaseasca pe timple, iar celelalte pe crestetul
capului. Plimbati-va degetele mari ale miinilor cu o usoara apasare de la timple de-a lungul urechilor.
Cu celelalte degete masati-va pe crestet, ceafa si mai departe - in jos pe git catre omoplati si umeri.
7. Prindeti-va urechile in asa fel incit degetul mare sa stea pe lobul urechii in spate, iar cel aratator in
fata. Frecati-va urechea din toate partile: de sus in jos, din fata in spate.
8. Incalziti-va din nou miinile, in special degetele mari: cu partea lor exterioara, prin miscari circulare,
masati-va pleoapele. Prindeti-va cu degetul mare si cu cel aratator de sprincene si intindeti-le dupa care
eliberati-le. Plimbati-va degetele de la radacina nasului catre sprincene. Dupa aceea trebuie sa prindeti
pielea de la radacina nasului, sa o intindeti si sa ii dati drumul, toate acestea de citeva ori. Aceste
exercitii previn bolile de ochi, intaresc musculatura ochilor si inlatura oboseala.
9. Cu partea interioara a degetelor mari masati-va narile in acelasi timp astfel: in timp ce unul dintre
degete este sus, celalalt este jos, pina cind nasul se incalzeste. In cazul racelilor sau al gripelor nasul
trebuie masat de cel putin 100 de ori. Exercitiul va scapa de nasul infundat, previne gripa si raceala.
10. Masati-va obrajii din exterior catre radacina nasului prin miscari circulare.
11. Masati-va cu ambele miini gitul - din fata pina la barbie si din spate pina la piept.
12. Puneti-va mina stinga pe umarul drept si cu o usoara apasare plimbati-va mina in diagonala catre
piept. Cu mina dreapta faceti acelasi lucru cu umarul sting.
13. Sprijiniti-va mina stinga in coapsa astfel incit degetul mare sa se afle in fata, iar celelalte in spate.
Cu mina dreapta masati-va stomacul cu miscari circulare incepind din partea stinga, in jurul buricului,
de 36 de ori. Dupa aceea, sprijiniti-va cu mina dreapta in coapsa, iar cu mina stinga masati-va stomacul
in acelasi fel, dar in sens invers acelor de ceasornic, de 36 de ori. Prin masarea stomacului, ca si prin
masarea pieptului, este influentata usor diafragma si organele interne, imbunatatind in mod considerabil
activitatea lor.
Masajul coapselor previne tulburarile menstruale
14. Masati-va picioarele (pina la talpi). Imbratisati-va cu miinile coapsa stinga si cu o usoara apasare
plimbati-va degetele pe picior, pe partea exterioara a lui, catre calcii. Miscindu-va pe calcii, cu o apasare
usoara, plimbati-va degetele pe partea exterioara a piciorului. La incheieturi apasarea trebuie sa fie abia
perceptibila. Faceti acelasi lucru cu piciorul drept. Masarea incheieturilor coapselor, genunchilor si
gambelor inlatura energia stagnanta si imbunatateste circulatia sangvina, previne dilatarea venelor,
tulburarile menstruale, imbunatateste activitatea organelor digestive si a splinei.
15. Spalarea genunchilor: puneti-va miinile pe genunchi, apasati cu putere si masati-va ambii genunchi
in acelasi timp prin miscari circulare in sensul acelor de ceasornic de zece ori si invers tot de zece ori.
Gropile de sub genunchi masati-le prin miscari progresive din exterior catre interior si din interior catre
exterior. Masarea genunchilor protejeaza incheieturile in fata influentelor exterioare: frig, umezeala,
eforturi prelungite si, de asemenea, previne imbolnavirea incheieturilor.
16. Toba din ceruri:
a) acoperiti-va bine ambele urechi cu palmele astfel incit degetele mijlocii sa se stringa pe ceafa. Bateti
din toate degetele in acelasi timp, pe ceafa, de 12 ori (in cap in acest timp se aude o bataie ca de toba);
b) acoperiti-va din nou urechile cu palmele, iar dupa aceea eliberati-le treptat; exercitiul trebuie facut, de
asemenea, de 12 ori;
c) bagati-va degetele aratatoare in urechi, rotiti-va degetele de trei ori inainte si de trei ori inapoi, dupa
care scoateti degetele repede din urechi.
Exercitiile a, b si c trebuie repetate de trei ori. Acestea contribuie la o dispunere corecta a energiei in
cap, inlatura senzatia de greutate, oboseala, urmarile insomniei, dependenta de conditiile meteorologice,
imbunatatesc auzul si previn bolile de urechi.
Scapati de insomnie daca va masati talpile
17. Exercitiile pentru ochi trebuie facute in fiecare dimineata si seara. Rotiti-va ochii de trei ori catre
stinga, dupa care priviti drept inainte, incruntati-va si odihniti-va dupa aceea. Intoarceti-va ochii catre
dreapta si odihniti-va din nou.
Page 23 / 87

18. Deschideti si inchideti gura de 36 de ori. Saliva formata in acest timp o inghititi. Acest exercitiu
intareste nu numai dintii, ci si gingiile, previne aparitie paradontozei si a altor boli.
19. Gargara: inchideti gura, iar cu limba faceti niste miscari circulare ca si cum ati face gargara cu apa.
Inghititi saliva care se formeaza in acest timp (enzimele care sint continute in saliva sint folositoare
pentru normalizarea digestiei).
20. Incalziti-va miinile si de 36 de ori plimbati-le pe mijloc de sus in jos. Acest exercitiu imbunatateste
activitatea rinichilor.
21. Faceti urmatorul exercitiu pentru spalarea talpilor: incalziti-va din nou palmele si plimbati-le pe
fiecare talpa de 100 de ori, apasind punctul situat in groapa care se formeaza atunci cind aveti degetele
strinse.
Masarea acestui punct influenteaza pozitiv activitatea rinichilor, calmeaza organismul (este un exercitiu
foarte important pentru persoanele care sufera de insomnie) si are o actiune benefica asupra ochilor.
Dietoterapie
Mincarea vie - izvor de tinerete si de sanatate
Cum sa ne hranim ca sa fim sanatosi? Ce produse trebuie puse pe primul plan? Aceste intrebari il
macina pe toti cei care doresc sa-si pastreze sanatatea si starea de buna dispozitie.
Trebuie sa avem o alimentatie echilibrata
In zilele noastre, cercetatorii din toata lumea sint de acord in privinta unui lucru: alimentatia trebuie sa
fie variata, echilibrata din punctul de vedere al cantitatii de albumine, grasimi, hidrati de carbon,
vitamine si microelemente. Dar de ce in fata unei asemenea bogatii in alegerea complexelor de vitamine
si de microelemente, majoritatea dintre noi nu se simt bine, sint obligati sa se adreseze medicului sau sa
apeleze la unele metode traditionale de tratament - dieta cu sucuri, cu miere sau cu lactate?
Desigur, sint si multe exagerari, insa organismul nu iubeste stresul si dezordinea in nutritie. Nu este mai
bine sa va analizati regimul alimentar si sa puneti pe primul plan produsele necesare organismului, sa le
excludeti pe acelea care transforma intestinul intr-un cos de gunoi in care se aduna resturi si toxine (care
constituie mediul ideal pentru raspindirea microbilor)? Trebuie sa respectati un principiu care nu poate
fi combatut: un organism viu trebuie sa primeasca cit mai multa hrana vie.
Pisicile hranite cu lapte pasteurizat au devenit infertile
Insemnatatea unei cantitati suficiente de hrana vie in regimul alimentar a fost observata pentru prima
data inca din anii '20 ai secolului trecut de catre medicul Frank Pottenger. Timp de zece ani, el a hranit
900 de pisici cu lapte si carne cruda si a observat ca unele dintre generatiile urmatoare ale acestor
animale s-au distins printr-o sanatate foarte buna si prin rezistenta in fata factorilor negativi.
Cea de-a doua grupa de pisici a fost hranita cu lapte pasteurizat si carne prajita. Ca urmare a acestui
regim, pisicile au inceput sa sufere de toate bolile umane: pneumonie, paralizie, caderea dintilor,
imbatrinire, scaderea sau tulburari ale instinctelor sexuale, nervozitate (au fost afectate astfel toate
sistemele organismului). Puii de pisica din prima generatie s-au nascut slabi si bolnavi.
In a doua generatie, foarte multi pui au murit la nastere, iar in generatiile urmatoare pisicile au inceput
sa sufere de infertilitate.
Enzimele - responsabile de mentinerea sanatatii
Unul dintre fondatorii sistemului mentinerii sanatatii pe cale naturala, medicul Edgar Howell, a ajuns la
concluzia ca principalul component care diferentiaza mincarea cruda de cea care a suferit o prelucrare
culinara il constituie fermentii sau enzimele. El a stabilit ca aceste particule de masurare a energiei vitale
sint distruse la o temperatura mai mare de 500 de grade. In produsele pasteurizate, sterilizate,
conservate, congelate aceste particule sint distruse. Din pacate, practic toata populatia statelor puternic
dezvoltate foloseste mai ales alimente care au suferit o prelucrare culinara si nu mai contin fermenti.
Pe parcursul unei cercetari de 20 de ani asupra a 800 de barbati, doctorii de la Scoala de Medicina de la
Harvard au adunat date despre continutul fructelor si legumelor proaspete din regimul alimentar al
pacientilor. Rezultatele obtinute au fost extraordinare: s-a demonstrat ca, daca se ia in consideratie virsta
pacientului, riscul unui atac cerebral scade pe masura ce creste cantitatea de fructe proaspete si legume
Page 24 / 87

in alimentatie.
Fermentii sau enzimele, imbunatatind metabolismul, reprezinta baza existentiala a oricarui organism.
Vitaminele, sarurile minerale, hidratii de carbon si albuminele inseamna foarte mult pentru organism.
Fermentii sint capabili sa redreseze procesele complexe de distrugere si sinteza noilor substante.
Fermentii intensifica perceptia auditiva si vizuala
Orice reactie chimica si biologica ce se petrece in organismul nostru are nevoie de participarea
neconditionata a enzimelor. Fara ele, noi la propriu vorbind nu putem nici macar sa clipim,
nemaivorbind despre alergat sau respirat. Fermentii intensifica perceptia auditiva si vizuala, ei joaca un
rol important in digestie si in procesele de purificare a organismului. Reinnoirea continutului celular al
pielii, singelui, oaselor, toate acestea si multe altele sint determinate in intregime de activitatea
enzimelor. De ele depinde de asemenea starea functionala a sistemului imunitar al organismului, care
impiedica aparitia infectiilor, deshidrateaza toxinele si extrage din produse celulele vitale. In organismul
uman exista aproximativ 3.000 de fermenti diferiti, intr-o singura celula din ficat sint continuti nu mai
putin de 50 de fermenti, care sint prelucrati de un milion de ori pe secunda. Intr-un singur minut, una si
aceeasi enzima poate lua parte la 36 de milioane de reactii biochimice.
Imediat dupa nastere, fiecare dintre noi prelucreaza enzimele, ceea ce imbogateste relatia tuturor
proceselor care contribuie la eliberarea, dar si la pierderea de energie. Pe masura ce imbatrinim,
capacitatile noastre de a prelucra fermentii scad, de aceea atitudinea precauta fata de enzime este unul
dintre principiile de baza ale mentinerii sanatatii pe cale naturala.
Alimentele prelucrate termic dauneaza sanatatii
Ce inseamna o atitudine precauta fata de enzime? Cum trebuie sa ne alcatuim regimul alimentar pentru a
nu ne termina rezervele organismului? Inca din anii '30 ai secolului al XX-lea, medicul Howell a
incercat sa le demonstreze contemporanilor ca mincarea prelucrata termic dauneaza sanatatii in mod
iremediabil. In legatura cu larga raspindire a produselor alimentare conservate situatia s-a inrautatit si
mai mult. In afara de aceasta, ca urmare a unei pastrari de lunga durata si a transportarii produselor
naturale si, de asemenea, din cauza folosirii ingrasamintelor si pesticidelor in procesul de crestere, din
cauza recoltarii inainte de vreme, din cauza pasteurizarii si sterilizarii, fermentii sint distrusi in
intregime, ceea ce lasa urme in sanatatea oamenilor.
Cum sa schimbam aceasta situatie care este o consecinta a civilizatiei, a unui ritm rapid al vietii?
Experienta multor naturopati, dietologi si nutritionisti a demonstrat ca nu exista o dieta care sa li se
potriveasca tuturor si intotdeauna. Trebuie sa atragem atentia insa ca mincarea vie este un mijloc
minunat de a ne mentine sanatatea si de a avea greutatea dorita. Intelegerea acestui fapt se poate
indeplini prin niste recomandari simple, care nu distrug nici ritmul, nici stilul dumneavoastra de viata.
Este vorba aici doar despre o oarecare reglare a regimului alimentar.
O masa pe zi - numai legume si fructe
Astfel, zilnic o masa trebuie sa constea numai din legume si fructe proaspete, sucuri sau salate. Acest
regim da rezultate uimitoare daca este aplicat dimineata pe stomacul gol. In afara de aceasta, fiecare
masa trebuie inceputa cu legume sau salata si de-abia dupa aceea puteti sa treceti la mincarurile mai
grele. Incercati sa limitati cantitatea de albumine de origine animala (carne, oua, peste) la o singura
masa pe zi si nu mai des de doua-trei ori pe saptamina. Acesta va fi si prinzul dumneavoastra energetic.
Luati in consideratie faptul ca volumul stomacului nu depaseste in medie un litru si umpleti-l nu mai
mult de trei sferturi. Stomacul umplut pina la refuz este asemenea unei masini de spalat in care ati bagat
prea multe rufe: alimentele se transforma intr-un bulgar, iar toate fortele se duc catre digerarea lui.
Seara se recomanda o cina linistita, care sa constea din hidrati de carbon si legume. O data pe saptamina
trebuie sa aveti o zi de odihna, cind consumati numai fructe si legume proaspete. De asemenea, este bine
sa le amintim celor care sint tot timpul grabiti ca mincarea trebuie mestecata bine. Aceasta nu numai ca
ajuta stomacului indeplineasca bine rolul, dar pastreaza si energia si fermentii digestivi.
Enzimoterapia - o practica noua in medicina
In acele momente din viata cind organismul nu este sanatos (in acest caz el are nevoie de o cantitate mai
mare de enzime) sau atunci cind asupra lui actioneaza niste forte distrugatoare si nu aveti posibilitatea sa
respectati recomadarile de mai sus, compensati deficitul de enzime prin folosirea unor preparate
Page 25 / 87

terapeutice, care le contin pe acestea intr-o cantitate mare. In ultimii ani, este introdusa tot mai mult in
practica medicala o noua metoda de tratament de perspectiva - enzimoterapia. Aceasta da rezultate
extraordinare in tratarea afectiunilor cronice, in particular a hepatitei si a cirozei ficatului, in bolile
rinichilor, ale glandelor mamare. Folosirea unor suplimente de enzime in combinatie cu folosirea zilnica
a alimentelor naturale si zilele de odihna alimentara luate in mod periodic, cu trecerea timpului, duc la
cresterea activitatii propriilor enzime, care sint eliberate pentru a lua parte la toate procesele de
importanta vitala.
Pentru mamici si tatici
Copiii si nevoia de miscare
Diminuarea miscarii naturale si spontane
Evolutia tehnico-stiintifica in societatea contemporana, pe linga aspectele pozitive legate de productie,
are si un mare inconvenient: eliminarea efortului fizic si inlocuirea lui cu solicitarea neuropsihica. Pe
masura ce stresul, sedentarismul juvenil se manifesta tot mai evident in viata cotidiana, mai multi
oameni inteleg ca este necesara interventia activa a adultilor pentru asigurarea optimului de miscare a
copiilor. Mediul si modul de viata actual au condus treptat la diminuarea miscarii naturale si spontane,
copilul traind o buna parte din timp inchis in camere mici, lipsit de spatii corespunzatoare de joaca si
plimbare. Se nasc primele generatii de copii ai caror parinti au dus o viata sedentara; o mama a carei
rezistenta este scazuta are sanse crescute de a da nastere unui copil lipsit de vigoare. In acest caz se
recomanda chiar de la primele luni de viata ca miscarea sa reprezinte un important factor fortifiant.
Diversitatea exercitiilor fizice este foarte mare - de la miscarile naturale de baza: mers, alergare, sarituri,
aruncare, prindere, tirire, catarare etc. - la cele tehnice sau aplicative, cum sint: inotul, schiul, mersul pe
bicicleta etc.
Gimnastica in cursul primei copilarii
Notiunea de gimastica a primei copilarii, cunoscuta sub denumirea de gimnastica sugarului, presupune o
gama larga de manevre, tehnici, procedee si pozitionari ce pot influenta statica si dinamica corecta, care
contribuie la formarea deprinderilor, la dezvoltarea armonioasa, dar si la calirea organismului si intarirea
sanatatii. Forma si continutul exercitiilor trebuie adaptate in functie de virsta, grad de dezvoltare si alte
caracteristici. Trebuie sa se tina seama ca la copilul mic, desi musculatura este formata in totalitate ea
este redusa cantitativ si calitativ, ligamentele articulare sint fragile si abia schitate, miscarile lente si
imprecise, muschiul oboseste repede. Tocmai de aceea se impune respectarea citorva reguli si anume:
Reguli generale
Majoritatea specialistilor recomanda ca programul sistematic de exercitii fizice sa inceapa in jurul virstei
de 4 luni. Exercitiile constau in miscari simple, naturale, aplicate cu regularitate la aceleasi ore inainte
de baie si de masa. La inceput durata sedintei este de 4-5 minute, ajungindu-se treptat pina la 10-15
minute. Pozitiile de lucru trebuie sa fie cit mai naturale, adecvate activitatilor, astfel incit copilul sa nu
fie obligat sa stea in pozitii care nu ii fac placere. Masajul ar trebui sa fie adjuvant de baza.
Reguli de executare
Toate exercitiile se vor efectua incet, linistit, evitind miscarile bruste. Apucarea segmentului sa confere
siguranta si libertate de miscare in articulatii. Exercitiile sa fie insotite de vocea calda si afectuoasa din
partea celui care se ocupa de copil, sa-i vorbeasca in permanenta si chiar sa foloseasca o muzica
adecvata.
Cerinte igienice
Masa si patura pe care se desfasoara exercitiile sa fie curate, comode, sa permita pozitionari si miscari
corecte; cerintele igienice fiind obligatorii si din partea adultului (miinile si echipamentul). Temperatura
camerei trebuie sa fie adecvata si constanta. Vara sa se lucreze in aer liber, intr-un loc cu umbra, ferit de
curent.
Toate exercitiile facute cu copilul trebuie sa fie insotite de verbalizarea adultului cu glas domol si ton
afectuos, de exemplu: Vezi, e un inel. Uita-te! Bravo! L-ai vazut! Copilul e mingiiat, i se zimbeste. Sau:
Uite jucaria! Ia-o! Hai, ia-o! Prinde-o cu mina! etc.
Perioada 4-5 luni
1. Copilul se afla culcat pe spate, in patut, iar adultul lateral fata de el in asa fel incit sa fie vazut bine,
Page 26 / 87

urmarind sa obtina unele reactii: zimbet, gesturi, vorbindu-i permanent.

2. Din aceeasi pozitie sau sezind intre perne, trebuie stimulat sa urmareasca cu privirea un obiect (inel)
rosu pe care adultul il deplaseaza lateral, vertical, apoi circular.
3. Din aceeasi pozitie, intinderea bratelor lent si simetric lateral.
4. Din aceeasi pozitie, se fac cu picioarele miscari de indoire, revenire, rotatie.
5. Din culcat pe spate, copilul este ridicat de adult, prin aplicarea miinilor sub omoplati apropiindu-l de
el, picioarele copilului avind punct de sprijin pe adult.
6. Copilul culcat pe pat este ajutat sa se rostogoleasca pe o parte si pe alta.
7. Din aceeasi pozitie, adultul ii ridica progresiv membrele inferioare fara sa-i desprinda umerii si capul
de pe suprafata de sprijin.
8. Adultul plasat in fata copilului, cu bratele intinse, ii intinde degetul mare, tragindu-l spre pozitia
sezind si stimulindu-l sa vina spre el.
Perioada 6-7 luni
1. Copilul, asezat pe scaunel si stimulat verbal, este determinat sa schiteze o miscare de indoire a
trunchiului, prin chemarea lui pe nume de catre adult.
2. Din aceeasi pozitie, copilului i se ofera diferite obiecte-stimul, din ce in ce mai mici, care se afla in
mina adultului si pe care copilul trebuie sa le apuce cu minutele.
3. Copilul culcat pe spate, iar adultul lateral fata de el, se duc bratele sus, cu cresterea treptata a
amplitudinii.
4. Copilul culcat pe spate, ridicarea membrelor inferioare atit cit sa formeze un unghi de 90 de grade cu
trunchiul pe abdomen.
5. Stimularea intoarcerii din culcat pe burta in culcat pe spate, prin prezentarea unei jucarii care ii atrage
privirea copilului, apoi mina si restul corpului.
6. Copilul culcat pe spate este stimulat verbal sa prinda doua degete de la fiecare mina, pe care i le
intinde adultul, ajutindu-l astfel sa se ridice in sezind.
7. Copilului din sezind cu picioarele intinse si cu o sustinere din lateral i se ofera obiecte-stimul pentru a
le atinge, stimulindu-l sa se intinda.
8. Articulatia gleznei este stimulata opunindu-i o usoara rezistenta cu palmele aplicate pe talpi.
Perioada 8-9 luni
1. Gesturile si actiunile copilului sint solicitate cu cuvinte simple si precise: asaza-te, cauta jucaria, tine,
da-mi mina, favorizindu-i astfel identificarea actelor cerute, partile corpului implicate si participarea
activa la program.
2. Pentru stimularea prin contactul verbal se recomanda utilizarea formelor cunoscute si gesturilor de
imitatie: bravo, pa, diferite mimici (tusit, plescait, suflat), acoperirea si descoperirea anumitor parti ale
corpului: uite mina, urechea, nasul, gura etc. Pentru stimularea orientarii in spatiu i se poate cere sa se
uite in diferite directii: uite sus, jos.
3. Copilul este solicitat sa se aseze pe un scaunel cu ajutorul unei singure miini a adultului.
4. Copilul este solicitat sa se tirasca pentru a inainta spre un anumit punct.
5. Copilul este invatat sa treaca din pozitia in patru labe in pozitia pe genunchi.
6. Copilul din pozitia sezind, sa atinga mina sau degetul adultului cu piciorul, stimulind verbal miscarile
piciorului.
7. Copilul este solicitat sa loveasca mingea, sa o impinga, sa o urmeze in deplasari, fiind sustinut de
solduri si avind miinile libere.
8. Din stind in picioare, fiind sustinut de adult, se executa miscari usoare de balans inainte-inapoi-
lateral, cu deplasarea centrului de greutate de pe un picior pe altul.
9. Incercarea insusirii unor notiuni ca: ia loc, pune jucaria, pune in cutie, da mina.
Perioada 10-15 luni
1. Copilul trebuie sa recunoasca deja cuvintele auzite sau sa-si adapteze cuvintele noi la situatiile noi.
2. Pentru stabilirea contactului cu copilul se pot utiliza ca teme cintece si denumirea partilor corpului.
3. Exercitii de suflat asupra unui obiect mobil.
4. Strigarea copilului folosind numele lui, i se va cere sa se aseze jos si sa se joace cu mingea, aceasta
Page 27 / 87

putind fi transmisa de la copil la adult.

5. Copilul este solicitat pentru a recupera jucariile de pe jos si pentru a le depozita intr-un recipient.
6. Pentru insusirea mersului se recomanda urmatoarele exercitii:
mers tinut de ambele miini, urmarindu-se o minge; stind, tinut de solduri, leganare pe loc; mers singur,
impingind un carucior sau un taburet;
7. Stimularea copilului sa caute un obiect ascuns.
8. Insirarea pe brat sau pe gamba a unor margele, apoi scoaterea lor si punerea din nou. Exercitiul se
poate repeta cu punerea margelelor pe cap.
9. Reproducerea sub forma de joc a gesturilor de imbracare si dezbracare.
Gimnastica pentru copiii cu virsta cuprinsa intre 3 si 10 ani
In exercitiile de mers si alergare este bine sa se utilizeze o gama variata de exercitii desfasurate pe soluri
si suprafete diferite, precum: iarba, nisip, pamint. De cite ori locul si timpul permit lasati copiii cu
picioarele goale (descaltati). Se recomanda ca pina la virsta de 3-4 ani sa nu se abuzeze de sarituri si sa
se evite inaltimile si adincimile prea mari. Pentru sarituri este bine sa se utilizeze suprafete elastice, asa
cum sint saltelele, buretii s.a. Atunci cind se executa anumite exercitii, dati-le copiilor un model sau o
tema: iepuras, vrabiuta, minge, pitic etc. La exercitiile de prindere si aruncare foarte importanta este
forma, duritatea, marimea si greutatea obiectelor, care trebuie sa fie accesibile virstei si sa evite orice
posibilitate de accidentare. Obiectele trebuie sa fie cit mai variate: mingi, discuri, cercuri. Este
recomandata utilizarea ambelor miini atunci cind prind, arunca sau rostogolesc obiectele in situatii
diferite. Exercitiile trebuie adaptate virstei si posibilitatilor copiilor si, in acelasi timp, momentele de
gimnastica nu trebuie sa devina rigide, monotone, deoarece acest lucru va fi o corvoada pentru copii.
Inotul, mersul pe bicicleta, patine, schiuri pot completa fericit orice program daca posibilitatile materiale
permit acest lucru.
Complexe de miscari
I 1. Mers usor; mers vioi accelerind ritmul.
2. Alergare usoara.
3. Rotari de brate in ambele sensuri.
4. Mirosim floarea: ducerea bratelor lateral cu inspiratie; suieram, coborirea bratelor pe linga trunchi cu
expiratie.
5. Mingea sare: stind cu miinile pe solduri, sarituri pe loc.
6. Mersul ursului: mers pe patru labe.
7. Bate vintul: stind cu bratele intinse sus, miscari de indoire laterala ale trunchiului.
8. Barcuta: culcat pe spate, cuprinderea genunchilor cu miinile si revenire.
9. Cine poate mai sus: culcat pe spate, cu bratele linga trunchi, ridicarea unui picior la verticala si
revenire (se executa cu ambele picioare).
10. Bicicleta: culcat pe spate, pedalare cu picioarele ca la mersul pe bicicleta.
11. Butoiasul: culcat pe spate, cu bratele intinse sus, rostogolire spre dreapta si spre stinga, alternativ.
12. Mers cu cintec.
13. Mers linistitor cu respiratii ample.
II 1. Mers usor; mers vioi pina la trecerea in alergare usoara.
2. Mers ca barza, cu ridicarea alternativa a genunchiului la piept.
3. Mers ca pisica, pe virfuri, fara zgomot.
4. Din stind, ducerea cercului sus si revenire.
5. Stind cu picioarele departate, ridicarea bratelor prin lateral sus, doua batai din palme deasupra
capului, apoi aplecarea trunchiului inainte cu doua batai de palme inainte si revenire.
6. Umflam balonul: stind, ducerea bratelor lateral cu inspiratie, apoi se asaza miinile la gura pilnie,
suflam in balonas, expiratie.
7. Pase cu mingea intre adult si copil.
8. Ne odihnim: culcat pe spate cu miinile sub cap.
9. Mers cu cintec.
Jocul - o forma de exprimare esentiala
Page 28 / 87

La virsta copilariei, jocul reprezinta o forma de exprimare esentiala in majoritatea activitatilor. Jocul
reprezinta o uriasa diversitate de moduri de actiune, de manifestare si de concepte. Se joaca o mare parte
a lumii animale - de la fluturi pina la pasari - si pe masura ce inaintam pe scara evolutiei jocul capata un
caracter mult mai complex. La om, sub o forma sau alta, jocul este prezent la orice virsta, stare sociala,
nivel de cultura, loc sau epoca. Prin joc, copilul se pregateste si se adapteaza la viata, exploreaza lumea,
isi foloseste corpul, mina si mintea, intilneste relatii de colaborare sau parteneriat sau, din contra, de
lupta si confruntare, fata de ceilalti. Jocul este un mecanism care combina miscarea cu gindirea,
imaginatia si afectivitatea. Sa nu uitam insa esentialul: copilul se joaca pentru bucuria de a se juca; el
invata si se dezvolta natural de la un stadiu la altul prin joc. Totusi, rolul adultului este hotaritor, el
trebuind sa intervina pe mai multe planuri, de la alegerea si amenajarea spatiului de joaca, a jucariilor si
a materialelor, pina la alegerea, sprijinirea si coordonarea jocului, evident, incurajindu-l, ajutindu-l,
stimulindu-l in orice moment. Intelegind si urmarind jocurile copiilor, observam ca fiecare etapa de
dezvoltare isi are specificul sau in care putem distinge citeva stadii.
Jocul de functii favorizeaza dezvoltarea simturilor
Pina la un an si jumatate, domina asa-zisul joc de functii care favorizeaza dezvoltarea simturilor. Copilul
cauta sa apuce, duce obiectele la gura, zimbeste si intinde miinile partenerului. Vazul si auzul incep sa
se coreleze cu miscarile, se orienteaza in lumea exterioara, luind totodata si cunostinta si de propriul
corp, jucindu-se cu miinile si picioarele. Alegerea jucariilor in aceasta perioada este foarte importanta,
intrucit trebuie sa indeplineasca si citeva conditii: fara margini taioase, in culori vii, atragatoare, sa nu
poata fi inghitite, tari, bine facute, usor de curatat. Exista o mare diversitate de jucarii pentru aceasta
virsta - de la simple obiecte lucitoare pe care sa le poata urmari cu privirea, sunatori, cercuri etc. - pina
la cele mai sofisticate jucarii muzicale sau cele destinate dezvoltarii inteligentei.
Ce inseamna jocul de cercetare
Intre un an si jumatate si doi ani si jumatate este caracteristic jocul de cercetare: copilul cauta, strica,
desface, goleste sertare, sorteaza etc. Este faza de formare a abilitatilor, a contactului cu obiectele, un
mod de a contacta lumea exterioara. La acesta virsta se recomanda jucarii care se imbina, se rostogolesc
(mingi), obiecte de impins si tras, jucarii care se inchid si se deschid, care se insurubeaza si se
dessurubeaza, cutiute etc.
Peste doi ani si jumatate este etapa cind copilul intra in joc, cind incepe sa inteleaga si sa colaboreze.
Are precizie mai mare in miini, alege culori, forme, obiecte, creeaza si recreeaza o lume. Incepe sa
asculte de recomandari, respecta reguli de joc, intra in roluri. La aceasta virsta sint recomandabile
jocurile de dramatizare si jocurile de rol, in care copilul poate fi ursul care doarme, iepurasul care topaie,
maimuta care se catara etc. Este perioada cind putem interveni cu succes in formarea deprinderilor
motrice de baza si a calitatilor motrice, putind introduce elemente pregatitoare pentru anumite sporturi.
Este perioada cind se pot folosi corzi, mingi, cercuri, rachete, triciclete si multe alte obiecte si materiale.
Homeopatia - o abordare energetica a medicinii
Motto:
Negati aceste adevaruri, daca puteti, descriind o metoda mai eficace, mai sigura si mai blînda decît a
mea; negati-le, dar nu doar prin vorbe, caci am avut parte deja de prea multe. Dar, daca experienta va
dovedi cum mi-a dovedit si mie ca metoda mea este cea mai buna, folositi-o pentru a salva oamenii si
pentru a-i aduce slava lui Dumnezeu.
S. Hahnemann
Pledoarie pentru homeopatie
Exista în zilele noastre o neconcordanta în ceea ce priveste medicina: pacientii cred ca în acest domeniu
îmbunatatirile constante au reprezentat un progres semificativ pentru starea de sanatate. În realitate, nu
numai ca nu exista nici un fel de îmbunatatire, ci din contra, aparitia oricarui medicament nou, prin
contraindicatiile si efectele lui secundare creeaza mai mult rau la niveluri din ce in ce mai profunde ale
organismului uman. Problemele si efectele secundare ce apar în urma unui tratament pot fi mai grave
decît boala insasi. Cu toate acestea, exista un numar tot mai mare de pacienti care solicita, uneori
imperativ, un mare numar de medicamente, creîndu-se chiar un mit - acela ca eficienta medicului poate
fi apreciata dupa numarul de medicamente prescrise de acesta. Ideea unei noi dimensiuni în practica
Page 29 / 87

medicala este cea de medicina energetica. Partea energetica a fiintei umane este un element crucial
pentru finalizarea oricarei vindecari reale. O serie de tehnici de vindecare au fost redescoperite si
popularizate: acupunctura, reflexologia, osteopatia, homeopatia, iar pacientii cu boli cronice au început
sa înteleaga ca procesele naturale de vindecare din organism pot fi stimulate si reechilibrate cu reale
beneficii, fara pericolul toxicitatii medicamentoase.
Homeopatia poate ajunge atît de departe încît utilizarea ei universala în medicina ar însemna un real
progres, dat fiind ca ea priveste nu numai dezvoltarea fizica a omului, cît si pe cea spirituala.
Homeopatia ajuta la deschiderea centrilor superiori fata de influxul spiritual si celest. Homeopatia nu
este limitata doar la anumite boli, ci este aplicata în mod universal, la toate bolile. Ea nu va vindeca însa
toate cazurile, pentru ca uneori nu exista suficienta vitalitate care sa fie stimulata pentru a obtine
vindecarea.
Homeopatia - o metoda medicala alternativa
Homeopatia a fost fondata ca o alternativa viabila la metodele medicale conventionale din vremea sa de
catre renumitul medic german Christian Samuel Hahnemann, la începutul secolului XlX. Din ce în ce
mai îngrijorat de pericolele si complicatiile cauzate de metodele fizice grosolane utilizate în terapeuticile
din vremea sa, cu o intuitie sustinuta de observatii minutioase, el a elaborat o abordare mai eficienta si
subtila, bazata pe vechile principii ale videcarii. În ciuda opozitiei puternice, el a folosit cu multa
eficienta substante naturale de origine vegetala, animala si minerala, care au proprietatea de a stimula
reactiile de vindecare ale organismului. Pe baza experientelor sale proprii, el a realizat o gama larga de
substante naturale cu proprietati terapeutice, în urma unei vieti întregi dedicate cercetarii. Aceste
remedii formeaza în prezent baza Materiei Medicale homeopate moderne, care s-a extins gratie muncii
mai multor generatii de medici homeopati.
Homeopatia este acea parte a medicinii care utilizeaza legea similitudinii: orice substanta care în doze
mari provoaca anumite simptome la o persoana sanatoasa, poate vindeca aceleasi simptome la o
persoana bolnava cînd e administrata în doze mici. De exemplu, o persoana care bea multa cafea va
suferi de insomnie si agitatie; în schimb, o persoana care nu poate adormi pentru ca este prea agitata se
poate vindeca prin administrarea unei doze din remediul homeopat Coffea, preparat chiar din cafea.
În homeopatie au importanta simptomele proprii unui bolnav. Nu se îngrijeste deci o boala, ci un
bolnav; nu se încearca mascarea simptomelor, ci canalizarea reactiilor organismului pentru eliminarea
cauzei bolii si însanatosirea organismului. O consultatie la un cabinet de homeopatie nu seamana decît
partial cu o consultatie clasica. Medicul homeopat va incerca sa afle cît mai multe informatii despre
suferintele pacientului si despre modul lui de viata. Pacientul va fi întrebat cu privire la debutul
problemelor sale de sanatate, factorii care le-au declansat, evolutia simptomelor. Este foarte important
ca raspunsurile la aceste întrebari sa fie precise, sincere si obiective. Investigatia homeopatului se
centreaza asupra mai multor niveluri: somatic, mental, psihic, emotional si spiritual. Dupa evaluarea
simptomelor si punerea diagnosticului, medicul va fi în masura sa stabileasca remediul a carui
patogenezie corespunde in cel mai înalt grad cu tabloul simptomatic al pacientului. Cel mai mare
avantaj al homeopatiei este absenta totala a toxicitatii, pacientul nefiind supus nici unui risc, ceea ce
face ca remediile homeopate sa fie folosite si de sugari, femei gravide, bolnavi cu afectiuni severe ale
ficatului, rinichilor etc. În bolile acute homeopatia actioneaza rapid, iar în ceea ce priveste bolile cronice
cu cît boala e mai veche, cu atît tratamentul dureaza mai mult. Fiecare individ are o capacitate de
recuperare proprie, de aceea nu întotdeauna rezultatele tratamentului vor fi vizibile imediat. Uneori este
necesar sa se repete consultatia, iar în functie de evolutia bolii medicul va hotarî modul în care va
continua tratamentul, eventual chiar asocierea cu alte metode neconventionale de tratament. Homeopatia
poate avea rezultate surprinzatoare, dar trebuie sa fim constienti ca acestea nu se produc în mod
miraculos, ci pe cale naturala, prin mijloacele de recuperare ale propriului nostru organism.
Homeopatia are cele mai spectaculoase rezultate la copii, atît în bolile acute, cît si în cele cronice, pentru
ca vitalitatea lor este maxima si deci capabila sa conduca la reactia asteptata. Copilul tratat homeopat va
creste cu mult mai putine suferinte comparativ cu altii, pentru ca homeopatia îi elimina predispozitia la
îmbolnavire.
Principiile homeopatiei
Page 30 / 87

Homeopatia este o metoda de tratament bazata pe principii specifice. Legile de baza ale acestei metode
terapeutice sint:
1. Principiul similitudinii este cheia practicii homeopatice. El se refera la faptul ca bolnavii pot fi
vindecati prin administrarea, în dilutii mari (infinitezimale), de substante sau agenti capabili sa
provoace, în concentratii mari, stari morbide asemanatoare maladiilor acestor bolnavi. Totalitatea
acestor simptome reprezinta patogeneziile acestor medicamente (remedii) si ele au fost obtinute
experimental, administrindu-se la indivizi sanatosi diferite substante, în doze sub-toxice, si urmarindu-se
manifestarile morbide ce apareau apoi. Administrind unui pacient o substanta care imita simptomele
sale particulare se întareste puterea de reactie a organismului fata de o dereglare asemanatoare.
Remediul corect trebuie sa intre în rezonanta cu boala (în sens biologic).
Pentru a valorifica în terapeutica legea similitudinii, sint necesare trei conditii:
sa se cunoasca pentru fiecare remediu homeopatic ansamblul de simptome pe care le provoaca la
indivizii sanatosi;
sa se cunoasca pentru fiecare bolnav ansamblul se simptome morbide caracteristice pentru boala sa;
sa se cupleze mental cele doua ansambluri de simptome si sa se administreze doze infinitezimale din
aceste substante.
Cind cele doua tablouri simptomatice se suprapun perfect, se spune ca remediul este simillimum pentru
bolnav, iar cind tabloul simptomatic al remediului acopera numai partial tabloul simptomatic al
bolnavului, el este simile pentru bolnav.
2. Principiul dilutiei mari sau infinitezimale decurge din observatia ca asupra unui organism bolnav au
efect si dilutiile foarte mari. Ele nu actioneaza prin efect contrar, ca în terapeutica clasica, prin anularea
simptomelor, ci ca modificator al reactivitatii, determinind organismul sa îndeparteze simptomele bolii.
Folosirea dilutiilor mari este lipsita de reactii adverse periculoase si permite utilizarea unor substante
foarte active, chiar toxice, al caror efect agresiv dispare si ramine doar efectul benefic.
3. Principiul dinamizarii se refera la procedeul fizic prin care o substanta trece de la starea materiala
bruta la stari de dispersiune corpusculara din ce în ce mai avansate si mai fine. Acestea se pot realiza
prin triturari succesive, dilutii succesive însotite de sucusiuni (agitari) ale flaconului, sau printr-un
procedeu mixt. Hahnemann a constatat prin experimente clinice ca, prin aceasta tehnica, remediile
dobindeau însusiri dinamice, în sensul trecerii de la starea materiala la starea energetica a continutului
lor, efectele lor curative sporind. În urma cercetarilor fizico-chimice recente, se apreciaza ca în timpul
prepararii remediilor dispare orice urma de substanta, dar se pastreaza informatia înscrisa în cimp. Din
acest punct de vedere remediul homeopatic nu are nimic comun cu medicamentul, asa cum este el privit
în practica alopata, ci acesta poate fi comparat cu un emitator radio a carui radiatie electromagnetica
produce în organismul viu reactii reparatoare specifice, cu conditia sa existe concordanta între lungimea
de unda a remediului si cea a bolnavului.
4. Principiul strictei individualizari porneste de la constatarea ca aceeasi substanta, în aceeasi doza,
poate avea efecte diferite la oameni diferiti. Din aceasta cauza anamneza homeopatica este foarte
detaliata, urmarindu-se conturarea tabloului simptomatic strict individual al bolnavului, în scopul
suprapunerii sale ulterioare pe tabloul simptomatic (patogenezia) al remediului.
În conceptia homeopatiei, orice afectiune, fie ea cit de localizata (o dermatoza, un panaritiu) e rezultatul
diminuarii rezistentei organismului ca întreg, care a permis dezvoltarea bolii. Prin influentarea reactiilor
întregului organism, vindecarea bolii locale se va face de la sine.
Hering a observat ca, în cursul unei vindecari homeopatice, revenirea sanatatii urmeaza un tipar
previzibil, stabilind legile directiei vindecarii în homeopatie, astfel:
simptomele tind sa progreseze dinspre zonele profunde ale organismului catre suprafata;
simptomele au tendinta sa se mute spre partile inferioare ale organismului, pe masura ce partile
superioare se vindeca;
simptomele vechi suprimate anterior sau vindecate incomplet pot sa reapara în ordinea inversa aparitiei
initiale;
simptomele tind sa se mute de la organe sau sisteme mai importante la unele mai putin importante.
Agravarea initiala a simptomelor nu trebuie sa îngrijoreze, ea reflectind actiunea efectiva a
Page 31 / 87

mecanismelor de aparare ale organismului în lupta lor cu factorii nocivi ce au determinat starea de
boala. Vindecarea este completa cind apare refacerea totala a functiilor vitale normale, exprimata prin
functionarea optima a sferelor mentala, emotionala si fizica ale pacientului.
Remediul homeopat
Ceea ce separa homeopatia de tratamentele conventionale actuale este aceea ca remediile homeopate se
administreaza în doze infime, ele fiind atît de diluate încît cei ce au pus la îndoiala eficacitatea
homeopatiei au sustinut ca în unele remedii nu mai exista nici o urma de substanta terapeutica originara.
Exista insa dovezi stiintifice care sustin eficacitatea acestor remedii. O doza mica in medicina obisnuita
este o doza masiva în standardele homeopate.
Atunci cînd mijloacele de aparare ale organismului sînt dereglate (lucru frecvent, tinînd cont de modul
nostru de viata), acesta nu poate face fata agresiunii agentilor patogeni, conducînd la aparitia bolii.
Pentru a remedia acest lucru, mecanismele dereglate ale corpului trebuie ajutate cu remedii homeopate.
Remediile homeopate sînt total lipsite de toxicitate, dozele de substanta activa fiind atît de mici încît nu
pot produce efecte secundare neplacute. Aceste remedii, administrate corespunzator (conform
indicatiilor medicului homeopat) actioneaza rapid si eficient direct asupra cauzelor bolii. Sursele
remediilor homeopate sînt diverse: minerale - de ex. Sulfur (sulf), Cuprum metallicum (cupru), vegetale
- de ex. Chamomilla (musetel), Calendula (galbenele), de origine animala - de ex. Apis (albina), Vipera
(venin de vipera) etc. Exista în prezent peste 3.000 de remedii homeopate, pentru denumirea lor
utilizîndu-se denumirile latinesti (stiintifice).
Remediile homeopate se prescriu dupa anumite criterii. Exista mai multe tipuri de constitutii umane în
care pot fi incadrati toti indivizii, în functie de trasaturile lor fizice si psihice, de antecedentele familiale
si de alti factori pe care medicul homeopat îi afla dupa ce consulta pacientul.
Pentru folosirea corecta a remediilor trebuie sa: evitam incalzirea tuburilor cu granule, deoarece se poate
modifica actiunea terapeutica
- le tinem la distanta de orice alte substante, mai ales camfor, eucalipt, menta si parfumuri
- le administram cu cel putin 15-20 minute înainte de masa sau la o ora dupa mîncare
- nu le atingem cu mîna. Pentru aceasta s-a creat un sistem special de dozare a granulelor homeopate
folosind - - capacelul tubului, ceea ce permite o administrare rapida si precisa a lor fara a fi atinse.
- le dizolvam sub limba, unde se gasesc multe vase capilare care permit substantei active sa treaca direct
în sînge. La sugari, remediile pot fi dizolvate în apa fiarta si racita.
le administram la intervale cît mai mari de timp de tigari si cafea (se evita pe cît posibil fumatul si
consumul de cafea), pentru a nu împiedica actiunea terapeutica a remediului.
Cele mai uzuale remedii homeopate se gasesc sub forma de granule (mici bilute asemanatoare
gamaliilor unor ace) si sub forma de globule (mai mici decit granulele). Alteori, remediile au ca forma
de prezentare picaturile (picaturile se pun într-un pahar curat cu putina apa si se tin putin în gura înainte
de a fi înghitite) sau comprimatele (contin substanta terapeutica diluata in lactoza, în proportii bine
stabilite, dupa tehnici precise. În farmacii se pot gasi si unguente cu remedii homeopate, pentru uz local
(de exemplu unguente cu Calendula sau Arnica). Indiferent de forma de prezentare a acestor remedii,
dozele de substanta activa din ele sînt foarte mici - în obtinerea lor se pleaca de la o anumita cantitate de
substanta si prin diluari succesive se ajunge la doza dorita. O alta parte insemnata a producerii
remediilor homeopate o reprezinta dinamizarea, un procedeu prin care substanta îsi schimba
proprietatile, facînd ca efectele ei terapeutice sa fie foarte mult marite. Nu este suficient ca doza de
substanta activa sa fie extrem de mica, ci este nevoie si de respectarea principiului similitudinii, regula
de baza a homeopatiei. Daca un pacient are are totalitatea simptomelor asemanatoare (similare) cu
patogenezia unui remediu, înseamna ca, pe baza principiului similitudinii, aceste simptome vor disparea
daca pacientului i se administreaza acel remediu. A nu se confunda deci remediul homeopatic cu un
ceai, care este un produs fitoterapic ce se obtine dintr-o planta printr-un alt procedeu. Efectele pe care le
produc in organism remediile homeopate sînt total diferite de cele aparute dupa consumarea unor
ceaiuri.
In ceea ce priveste medicina clasica, chiar daca mecanismele de actiune ale homeopatiei si alopatiei sint
opuse, ele nu se exclud. În caz de nevoie se pot administra remedii homeopate asociate cu antibiotice
Page 32 / 87

sau antipiretice etc. Anumite produse homeopate pot mari eficacitatea terapiilor alopate. Singura
asociere care nu este posibila este cea cu cortizonul, deoarece acesta suprima sistemul imunitar de care
organismul dispune in mod natural, în timp ce remediile homeopate îl stimuleaza.
Forta vitala - principiul vietii
În stare de sanatate, toate organele functioneaza perfect. Forta care guverneaza functiile organice se
numeste forta vitala. Izvorul fortei vitale nu este material, dar viata se manifesta în cadrul fizic al
corpului material.
Forta vitala, asa cum a fost denumita de Hahnemann, reprezinta puterea dinamica de tip spiritual ce
mentine viata. Organismul este expus permanent pericolului imbolnavirii, dar acest lucru nu se întîmpla
în mod constant deoarece forta vitala ofera în mod permanent protectie. Forta vitala este prima afectata
de boala. Datorita expunerii prelungite sau a intensitatii mai mari a factorilor de agresiune ce reprezinta
boala, forta vitala poate fi afectata. Ea începe sa produca semne si simptome anormale, care indica
starea de dizarmonie datorata bolii. Functiile organismului se schimba datorita slabirii sistemelor de
autoprotectie. Cînd organele încep sa nu mai functioneze corect, forta vitala începe sa mobilizeze
ajutoare, generînd semne si simptome neplacute, cu scopul de a avertiza asupra pericolelor. Disfunctia
fortei vitale poate fi redresata numai de puterea dinamica (energetica) a medicamentului, si nu de
medicament ca atare.
James Tyler Kent, unul dintre cei mai renumiti medici ai Americii, descrie caracteristicile de baza ale
fortei vitale în lucrarea sa Prelegeri de filozofie homeopata:
este o forta dotata cu inteligenta formatoare, adica actioneaza inteligent si organizeaza toata economia
organismului
este constructiva, ea mentine organismul într-un echilibru permanent de constructie si reconstructie
este supusa schimbarilor si se poate gasi în stare de ordine sau dezordine, în normalitate sau boala
domina si controleaza organismul
prezinta capacitate de adaptare, astfel încît organismul sa se poata mentine în stare de functionare în cele
mai diverse conditii.
Dupa administrarea remediului homeopat adecvat, pacientul nu simte doar ca au disparut simptomele,
dar are si senzatia ca viata curge din nou armonios, deoarece forta lui vitala este refacuta în urma
tratamentului.
Boala si sanatate în homeopatie
În ultimii ani s-a produs o profunda revolutie în modul de abordare a conceptelor de boala si sanatate.
Originile ei le aflam la Hipocrate si chiar în vremuri mai stravechi, dar pentru o vreme a fost pierduta
datorita modului de gîndire strict materialist. Conceptul de baza este cel holistic, de organism vazut ca
un întreg. Nu sintem alcatuiti din parti separate, fiecare avînd o suferinta si un diagnostic aparte. Fiecare
individ este un întreg unic si complet, functionînd ca un ansamblu, aflat în relatie cu mediul
înconjurator. Starea de sanatate sau de boala trebuie înteleasa în acest context. Medicul homeopat, în
viziunea sa holistica, trebuie sa-l ajute pe pacient sa identifice care dintre aspectele vietii lui tind sa-i
submineze starea de sanatate. Astfel, responsabilitatea directa în procesul de vindecare îi revine
pacientului însusi. În acest context, simptomele sint privite ca încercari ale organismului de a se
vindeca, spre deosebire de abordarea medicala standard, unde simptomele sint privite ca perturbari ce
trebuie suprimate. Terapeutica alopata, desi se considera terapie cauzala, nu este în realitate decît o
terapie simptomatica. Din punct de vedere clinic si terapeutic, alopatia opereaza cu notiunea de maladie,
în dezacord fundamental cu homeopatia, pentru care etalonul este bolnavul însusi. Spre deosebire de
alopatie, homeopatia este o medicina a bolnavilor, adica o medicina individualizata. Într-adevar, nu
exista doi indivizi care sa reactioneze identic în stare de sanatate sau boala, fiecare prezentînd medicului
un tablou reactional propriu. Fiecare organism individual, alterat în echilibrul sau, îsi va exprima în chip
diferit suferintele, sub forma unor adevarate strigate de alarma particulare, care sint simptomele
componente ale sindromului sau.
În homeopatie, diagnosticul si prescriptia terapeutica nu se fac niciodata pe temeiul unui singur
simptom, ci numai pe baza totalitatii simptomelor bolnavului.
Pentru ca o boala sa se produca, este nevoie atît de susceptibilitatea individului, cît si de agentul
Page 33 / 87

patogen. Convingerea ca boala este produsa de bacterii nu este decît o cale gresita de abordare a
vindecarii. Întreaga cercetare terapeutica din zilele noastre se bazeaza pe aceasta idee; ea a dus la
aparitia unui val de noi produse si medicamente, cu costuri incalculabile în timp, efort, sanatate si bani.
Se porneste însa de la o premisa falsa, telul fiind si el gresit. În practica homeopata, nu se pune
problema de a distruge bacteriile, ci de a aduce organismul în acea stare în care sa nu fie un mediu
prielnic pentru înmultirea bacteriilor, adica de a reduce susceptibilitatea pacientului. Boala nu este doar
disfunctia unui organ, ci în primul rînd perturbarea fortei vitale reponsabile de functionarea întregului
organism si ca atare simptomele apar de obicei nu doar în plan fizic, ci si în plan mintal sau emotional.
Homeopatia, spre deosebire de alopatie, nu se limiteaza doar la simptomele fizice. Pentru medicul
homeopat, simptome precum anxietatea pentru viitor, tresarirea la zgomote bruste, dorinta puternica de
sare sint informatii utile care pot indica remediul cu efecte curative, chiar daca în medicina alopata
asemenea lucruri sint irelevante.
Homeopatia nu dispune de remedii specifice pentru calmarea durerii, a anxietatii sau pentru a induce
somnul. Prescriptia homeopata este destinata vindecarii organismului în ansamblu, urmarind
functionarea armonioasa a tuturor nivelurilor si nu calmarea de moment a simptomelor.
Procesul de vindecare se desfasoara lent, pe parcursul a mai multor saptamîni sau luni. Pacientul nu
trebuie sa fie nerabdator si sa astepte miracole. Adesea el este nemultumit ca progresul este lent si se
îndreapta spre alte tratamente. Aceasta atitudine este total gresita, caci legile naturii îsi urmeaza cursul si
nu evolueaza mai repede datorita nerabdarii pacientului.
Timpul necesar vindecarii depinde de o multitudine de factori. Un prim factor este nivelul fortei vitale a
pacientului - la început cei cu o constitutie mai puternica pot raspunde în mod spectaculos. Puterea de
aparare este determinata în mare masura de factori ereditari. Pacientii cu multi bolnavi cronici în familie
au nevoie de timp mai îndelungat pentru vindecare. Cei care au consumat multa vreme bauturi alcoolice
sau medicamente, sint sedentari si au o dieta necorespunzatoare trebuie sa se astepte la perioade mai
lungi de tratament pentru a se vindeca. Un alt factor de care depinde tratamentul este nivelul unde se
situeaza simptomele dominante. Cei care sufera datorita simptomelor fizice sint mai usor de tratat decît
cei la care simptomele mentale sau emotionale primeaza. Aceasta se intîmpla datorita faptului ca forta
vitala încearca întotdeauna sa limiteze perturbarile la periferia organismului. Oamenii pot avea probleme
la nivel fizic, dar pot sa-si mentina în mare masura starea de bine la nivel mental si emotional, însa
reciproca nu este valabila. Pacientii cu probleme mentale sau emotionale predominante au o forta vitala
slabita, iar vindecarea se va produce mai lent.
Vindecarea homeopata - o vindecare energetica
Ne putem imagina ca fiinta umana are o anumita frecventa vibratorie care se schimba în dinamica la
fiecare secunda, în functie de starea mentala a persoanei, stres, boli etc. O data ce un stimul patogen a
afectat cîmpul electromagnetic al persoanei, lucrurile pot evolua în doua moduri. Daca stimulul nociv
este slab, iar constitutia persoanei este puternica, cîmpul electromagnetic îsi modifica ritmul de vibratii
foarte putin si pentru scurta vreme. Persoana nu este constienta ca ar fi intervenit vreo schimbare. Daca
stimulul e suficient de puternic pentru a perturba forta vitala, cîmpul electromagnetic sufera schimbari
mai mari ale ritmului vibrator, efectele fiind resimtite în final de catre individ. Va intra în actiune un
mecanism de aparare, ce poate include schimbari ale nivelului mental, emotional sau fizic, care vor fi
resimtite de pacient ca simptome.
Rolul homeopatiei este acela de a stimula puternic mecanismele naturale de aparare, alaturîndu-se
resurselor si energiei organismului. Ea lucreaza în aceeasi directie cu forta vitala. Aceasta directie a
apararii vitale este reprezentata chiar de simptomele pe care alopatia le-ar supresa.
Deoarece toate substantele au un ritm vibratoriu propriu, sarcina medicului homeopat este sa gaseasca
substanta al carei ritm vibrator se potriveste cel mai bine cu ritmul pacientului, în cadrul bolii sale. Daca
ritmul vibrator al pacientului si al remediului se potrivesc are loc un fenomen de rezonanta; remediul
intensifica la pacient ritmul vibrator al cimpului electromagnetic exact la frecventa necesara pentru a se
produce vindecarea. Acest lucru se întîmpla însa doar daca remediul este bine ales, iar pentru acest lucru
medicul homeopat trebuie sa respecte cu strictete principiile de baza ale homeopatiei. Datorita
principiului rezonantei (legea similaritatii), remediul care nu acopera toate simptomele pacientului nu
Page 34 / 87

are nici un fel de efect. De asemenea, doua sau trei remedii luate împreuna nu pot substitui actiunea
remediului unic, deoarece nu este o chestiune legata de cantitate, ci de calitate: fiecare remediu are
propria sa frecventa vibratorie si pentru a actiona favorabil el trebuie sa fie similar cu natura bolii. Fiinta
umana este este constuita pe trei planuri de cîmpuri energetice: planul mintal-spiritual, emotional-psihic
si fizic-mintal. În timpul tratamentului homeopat, daca observam ca dezechilibrul se muta de pe planuri
mai importante pe cele mai putin importante si de la organe centrale la cele periferice, atunci stim ca
tratamentul este corect. Expresia pozitiva a planului mental-spiritual este dezvoltarea constiintei
spirituale individuale. Cînd spiritualitatea se dezvolta pe cale naturala, omul este modest si are o
înclinatie vadita spre altruism. În plus, un individ dezvoltat spiritual se bucura de un profund sentiment
de liniste mentala. Daca medicamentele distrug acest plan, este clar ca ele determina mai degraba o
suprimare decît o vindecare, chiar daca patologia fizica a fost partial ameliorata.
În ceea ce priveste planul emotional-psihic, el este cel mai slab si mai putin antrenat dintre cele trei
planuri, fiind afectat mai rapid si mai grav de consumul unor cantitati mari de medicamente. Statisticile
indica posibilitatea ca bolile (dezechilibrele) sa se transfere în plan emotional sub stresul produs de
medicamentele chimice si sa pregateasca terenul favorabil pentru instaurarea unor stari psihologice
foarte dureroase, cum ar fi anxietatea, fobia sau depresia, pe scurt acele tulburari emotionale atît de
obisnuite în ziua de astazi.
Planul fizic este partea fiintei umane careia i s-a acordat pîna acum cea mai mare atentie. Este cea mai
tangibila si cea mai usor de investigat. În investigatiile si observatiile privind corpul fizic, oamenii de
stiinta au vazut doar o mica parte din întreg; ei au fost interesati doar de efectectele imediate,
concentrîndu-se asupra unor fenomene izolate. Ca o consecinta a acestei atitudini, sintem martorii
binecunoscutelor efecte secundare ale medicatiei intensive. Întregul organism este organizat ierarhic, cu
unele organe sau sisteme biologice de o importanta mai mare sau mai mica si beneficiind de un grad mai
mare sau mai mic de protectie. Mecanismele de aparare includ sistemul imunitar, sistemul reticulo-
endotelial, sistemul simpatic si parasimpatic, hormonal si limfatic. Toate conlucreaza la producerea unui
singur rezultat: mentin homeostazia organismului prin asigurarea unui echilibru în conditii adverse.
Scopul principal al organismului este sa tina orice dezechilibru la un nivel cît mai periferic posibil.
Folosind homeopatia ca metoda de tratament s-a trecut dincolo de conceptia materialista si s-a acceptat
ideea ca întreaga materie este de fapt energie si ca aceasta energie poate fi eliberata si chiar valorificata.
Adevaratul miracol este ca în homeopatie ea a fost folosita pentru vindecarea bolii.
Rezultatele obtinute prin tratamentul homeopat, confirmate prin examene clinice si paraclinice si de
catre medicii specialisti, au menirea de a accepta homeopatia ca o ramura a medicinii.
Homeopatia este o terapie completa, individualizata si etiologica. Ea face din fiecare prescriptie
terapeutica o consecinta logica, directa si nemijlocita a sindromului bolnavului, permitînd totodata si o
asanare curativa a morbiditatii acestuia, pîna la cauzele cele mai profunde. Homeopatia este una dintre
putinele terapeutici actuale capabile sa trateze eficace cea mai mare parte a bolnavilor, atît în ceea ce
priveste sindromul si maladia, cît si diateza lor subiacenta. În medicina de sinteza a veacului nostru,
terapeutica homeopatica va trebui sa devina principala terapeutica a practicii medicale.
Lucrare prezentata la Conferinta Internationala de Terapii Complementare Arad 2002
Metode naturiste de tratament al bolii de iradiere

Radiotoxine si radionucleizi
Impresionat de numarul mare de victime, ramase cu diverse grade ale bolii de iradiere in urma exploziei
nucleare de la Cernobil, Erofeev, un foarte cunoscut vindecator rus, a cautat cele mai eficiente mijloace
pentru a le vindeca. In organismul celor ce au suferit o iradiere se acumuleaza un fel de radiotoxine -
radionucleizii rezultati din actiunea radiatiilor asupra organismului. Acesti radionucleizi sint izotopi
foarte nocivi de cesiu, strontiu si alte elemente.
Intarirea organismului din interior
Prima etapa a acestei terapii este eliminarea din organism a radionucleizilor nocivi si intarirea
organismului din interior. Eliminarea nucleizilor se face, in primul rind, prin post: o infometare de 21 de
zile (mai multe zile de post duc la slabirea sistemului imunitar si a intregului organism).
Page 35 / 87

Alimente si plante radioprotectoare

Cea de-a doua etapa consta in introducerea in organism a unor alimente (inclusiv plante)
radioprotectoare, care participa activ la metabolism, inclusiv la sinteza acizilor nucleici si schimbul
energetic la nivelul celular.
Pornind de la expeienta sa practica, Erofeev propune urmatorul regim:
ˇ Analiza posibilelor cauze de imbolnavire a organismului, eliminind tot ce ar putea provoca un cancer.
ˇ Dupa infometarea de 21 de zile, se incepe realimentarea. Este foarte important sa se inceapa cu
administrarea de saminta de in, sucuri si infuzii de plante radioprotectoare.
ˇ Alimentatia trebuie sa ajute organismul. In acest sens, obligatoriu se beau infuzii de plante medicinale.
Cele mai potrivite sint infuziile (ceaiurile) de frunze de afin. Acest preparat se va bea zilnic timp de o
luna (in locul oricarui alt ceai), dupa care se face sapte zile pauza, apoi se reia cura de o luna si tot asa.
ˇ Aplicind tratamentul cu cupru, se elimina radionucleizii.
ˇ Se merge cit mai des la munte. Cel mai bine ar fi, daca se poate, sa se petreaca 20 de zile la o altitudine
de 2000-3000 m, apoi sa se faca o pauza de zece zile, din nou 20 de zile la altitudine, o pauza de 10 zile
etc.
In timpul procesului de vindecare pot aparea crize
Vindecarea organismului este un proces complex si anevoios. Ea trebuie abordata ca un tot, metodele de
terapie foarte complexe actionind simultan asupra tuturor aspectelor bolii. In timpul procesului de
vindecare pot aparea crize. Crizele sint reactii puternice ale mecanismului interior de insanatosire a
organismului, care infringe factorii nocivi. Se pot produce inrautatiri ale starii bolnavului: stare generala
proasta, dureri la nivelul intestinului, articulatiilor, cefalee, febra, somn, rau, agitatie, stari nervoase.
Aceste acutizari nu trebuie sa sperie, caci sint semne ale luptei organismului impotriva raului, semnele
vindecarii.
In cazurile de tumori maligne
In astfel de cazuri pot aparea dureri renale insuportabile, chiar si in situatiile in care rinichii nu sint
afectati. Durerile sint insotite adesea de febra si chiar un blocaj renal temporar. In aceste crize se
recomanda ceai de traista ciobanului si ceaiuri diuretice diverse; sucuri de ridiche neagra cu miere si bai
calde (la 2 zile). In zona rinichilor este bine sa se aplice monezi sau placute din arama. In a cincea zi de
tratament (incepind de la criza) durerile vor inceta si, cu fiecare zi, starea bolnavului va fi din ce in ce
mai buna. Trebuie sa lasam organismul sa-si duca lupta pina la capat. Panica si antibioticele pot inrautati
lucrurile, ducind la un final tragic. Sarcina noastra - bolnavi si cei din jur - este sa ajutam natura sau cel
putin sa nu o incurcam cu interventii nepotrivite.
Profilaxia cancerului
Erofeev recomanda insistent tuturor - convalescenti, pacienti bolnavi sau persoane sanatoase - sa mearga
cit mai des la munte. Baile de aer si soare, la altitudini de 2000 si chiar 3000 m, purifica in mod
miraculos organismul si incarca toate celulele cu energia galbena numita dhe. La aceste altitudini,
aceasta energie benefica patrunde, fara obstacole, in intregul organism. Chiar si pentru spirit este
benefica aceasta cura de munte, caci acolo, sus, deasupra pamintului plin de griji, este o zona speciala de
legatura cu celelalte lumi si galaxii.
Sa se respecte regulile de alimentatie corecta
Totodata, trebuie sa se respecte regulile de alimentatie corecta. Timp de 3 ani, este necesar sa se ia zilnic
cite 3 picaturi de extract alcoolic de elenterococ. De asemenea, se vor consuma sucuri de radacinoase,
fructe de padure, fructe si legume, ca si infuzii de plante cu continut ridicat de vitamine, tanini,
glicozide, alcaloizi si uleiuri eterice. Pentru prepararea infuziilor si decocturilor, se vor lua cite 3 plante
din fiecare grupa.
ˇ Grupa plantelor medicinale si legumelor: varza (indeosebi suc proaspat de varza dulce), telina (planta
intreaga), calinul (fructele), lintea (boabele), nucul (frunzele, nucile verzi, coaja verde a acestora, nucile
coapte), sofranul (florile), traista ciobanului (partea ierboasa), calendula (florile), virnantul sau ruta
(frunzele), stevia (frunzele) si urzica (frunzele).
ˇ Taninii: calinul (scoarta), ciuperca de mesteacan, nucul (scoarta).
ˇ Glicozidele: ridichea neagra (de toamna) - planta intreaga, dar mai ales radacina, lemnul dulce
Page 36 / 87

(radacina), patlagina cu frunza lata (frunzele), trei-frati-patati (planta ierboasa), stevia (frunzele).
ˇ Alcaloizi: coada soricelului (planta ierboasa si florile), rostopasca (frunzele), masalarita - varietatea
niger (frunzele), brindusa de toamna (florile si semintele), macul (florile), nucul (frunzele, nucile verzi si
nucile coapte).
ˇ Uleiurile eterice: obligeana (radacina), anghelica (radacina si rizomul), pelinul (partea ierboasa),
usturoiul (capatina), ienuparul (boabele - fructele de ienupar), menta (izma - partea ierboasa), eucaliptul
(frunzele), tuia (cetina-frunzele) pinul (mugurii si acele sau cetina-frunzele de pin), patrunjelul (planta in
intregime), salvia (frunzele), rozmarinul (frunzele).
Prin urmare, cheia sanatatii noatre se afla in propriile noastre miini. Este momentul sa avem o atitudine
serioasa si responsabila fata de viata si sanatatea pe care ni le-a dat Dumnezeu. Astfel vom obtine
rezultatul dorit - mentinerea sau recapatarea sanatatii, a bucuriei de a trai. Se cere un efort minim din
partea noastra.
Ce mai avem de facut
1. Sa credem in Cel ce ne-a daruit viata si sanatatea.
2. Sa credem ca lumina si puritatea trebuie sa ne insoteasca permanent, sa fie mereu in noi.
3. Sa ne reprezentam cu claritate obiectivul pe care dorim sa-l atingem, apoi sa il avem permanent in
minte, ca pe un tablou.
4. Sa fim constienti ce si unde am gresit, sa ne caim de cea ce am gresit si sa nu mai repetam erorile
trecutului.
5. Sa eliminam din radacina ceea ce a fost rau: lacomia, supraalimentarea, tutunul, alcolul, vorbaria,
ideile preconcepute, nestapinirea. Sa alungam pina si gindurile rele, caci gindul aduce dupa sine fapta.
Faptele creeaza obisnuinta, aceasta formeaza caracterul, iar soarta poate fi cea pe care o meritam. Cel ce
se infringe pe sine, ce-si infringe temerile, va invinge.
6. Sa fim incredintati ca facem numai ceea ce este bine si sa fim responsabili in tot ce facem.
7. Daca am facut o alegere, sa fim consecventi in ceea ce am decis si sa pasim inainte, cu hotarire si voie
buna. Sa cautam binele in tot si in toate!
Tratamentul afectiunilor nasului

In zilele noastre sint foarte multe cazuri de rinite si de sinuzite. Acestea nu sint usor de tratat,
medicamentele existente incercind deblocarea nasului, a sinusurilor. Nasul are legatura cu plaminii. In
momentul in care energia plaminilor este insuficienta sau este in exces, vor aparea modificari patologice
la nivelul nasului.
De aceea, atunci cind se trateaza problemele nasului este necesara cunoasterea situatiei energetice de la
nivelul plaminilor. Nara stinga are legatura cu plaminul sting, iar nara dreapta cu plaminul drept. In
partea in care a patruns vintul, caldura sau raceala se va observa obstructia nazala. Pentru a rezolva
obstructia nazala este necesara mentinerea unei palme, cu centrul indreptat catre plaminul afectat,
centrul palmei fiind situat la o distanta egala cu aproximativ 10 centimetri de corp, cealalta palma este
indreptata catre nara obstructionata, distanta dintre palma si corp fiind de aproximativ 20 - 30
centimetri. Se mentin palmele astfel timp de 5 - 7 minute, de 2 - 3 ori pe zi. Se mai intilneste deseori si
situatia in care nasul curge incontinuu, el avind secretii abundente. Aceste secretii ajung si in zona
creierului. Daca acest lucru dureaza mai mult timp, atunci apar dureri de cap, in zona creierului. Pentru
rezolvarea problemei este necesara urcarea energiei plaminilor catre zona nasului si coborirea umezelii
de la nivelul creierului.
Pentru copii ce au narile foarte rosii se recomanda reglarea, curatarea stomacului, deoarece focul din
stomac, datorat alimentatiei, este prea puternic, el urcind spre zona capului. In acest sens este necesara
imaginarea apei unei cascade ce curge incontinuu, spalind zona stomacului.
Rinita cronica
In aceasta afectiune una sau ambele nari sint obstructionate.
In situatia in care una din nari este obstructionata se va mentine virful degetului aratator al palmei ce
corespunde partii pe care se afla nara respectiva (aratatorul sting pentru nara stinga sau aratatorul drept
pentru nara dreapta) indreptat spre sinusul maxilar al narii obstructionate (aflat in partea laterala a narii).
Page 37 / 87

In situatia in care ambele nari sint obstructionate se vor tine virfurile degetului aratator si al celui
mijlociu indreptate spre cele doua sinusuri maxilare. In ambele cazuri distanta dintre virfurile degetelor
si fata de corp este de aproximativ 5 centimetri. Aceasta modalitate de mentinere a degetelor produce o
activare a celulelor nasului, producind, conform medicinei traditionale chinezesti, o deblocare a energiei
si a singelui. Deblocind energia si singele se va disipa puterea care stagna si va fi vindecata rinita
cronica si rinosinusita.
Rinita acuta
Aceasta isi are originea in focul plaminilor. De aceea, mai intii trebuie descarcat focul plaminilor.
Pentru a produce acest rezultat se va mentine o palma cu centrul indreptat spre plamini, la o distanta de
aproximativ 10 centimetri. Celalalt brat se va tine, indoit din cot, in partea laterala a trunchiului ce-i
corespunde, virfurile degetelor fiind indreptate catre in fata. Daca cel bolnav are si febra, atunci virfurile
degetelor palmei ce este tinuta in partea laterala a corpului vor fi extinse. Prin aceasta modalitate de
mentinere a palmelor se va descarca foarte rapid focul din plamini. Aceasta modalitate de mentinere a
palmelor vindeca si raceala. Mentinind palmele in acest mod 3 - 5 minute, va aparea transpiratia si
problema va disparea.
Dupa ce se descarca focul din plamini, prin aceasta modalitate de mentinere a palmelor, se vor mentine
virfurile degetelor indreptate spre sinusurile maxilare, rezultatele obtinute fiind mult mai bune decit in
situatia in care se va recurge numai la stimularea celulelor din zona sinusurilor maxilare.
Sinuzita
Conform medicinei traditionale chinezesti, atunci cind nasul curge o perioada indelungata, persoana
respectiva are insuficienta energetica. Qigong-ul vine sa detalieze un pic problema, specificind faptul ca
insuficienta energetica se manifesta mai ales la nivelul zonei Yintang (la jumatatea distantei dintre
sprincene).
In cazul sinuzitei in care singurul simptom este cel al obstructiei nasului se foloseste cu rezultate foarte
bune urmatoarea metoda: se va tine virful degetului aratator indreptat spre baza narii obstructionate.
In general, pentru tratarea sinuzitei se va actiona asupra cimpului plaminilor. Concret, pe expiratie va
ginditi ca imaginea plaminilor iese in exteriorul corpului, pe inspiratie ea revine in interiorul corpului.
Acest exercitiu se va executa de doua ori pe zi, timp de 10 minute de fiecare data. De asemenea, pentru
tratarea sinuzitei se va mentine o palma la nivelul zonei Yintang, la o distanta de aproximativ 30 de
centimetri de cap. Aici exista o cerinta ce trebuie neaparat respectata: baza degetului aratator se va tine
usor indreptata spre exterior, in timp ce baza degetului mic se va tine usor indreptata spre interior. De
asemenea, palma va fi orientata usor catre in sus. Se va mentine astfel palma timp de 3 - 5 minute, de
doua ori pe zi.
Pozitia palmei este foarte importanta. Puteti vedea ca modificind un pic pozitia palmei vor aparea alte
transformari, fiind schimbata directia de deplasare a energiei. Inchiderea si deschiderea la nivel celular
sint foarte importante: amplificind functia de inchidere si deschidere a celulelor pe o anumita directie (in
cazul nostru catre in sus) energia se va deplasa catre acea zona.
Kinetoterapia in afectiunile virstei a treia

Virsta a treia este perioada de viata de la 60 de ani in sus si conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii
(OMS) se imparte in urmatoarele grupe: virstnici (60-74 de ani), batrini (75-89 de ani) si longevivi (90
de ani si peste).
Care sint principiile generale ale kinetoterapiei la virsta a treia?
1. Sa nu faci rau. Kinetoterapeutul trebuie sa cunoasca foarte bine cum si cind aplica anumite procedee
terapeutice, care sint posibilitatile, dar si limitele lor, care este specificul kinetoterapiei la virsta a treia,
precum si notiuni generale de patologie ale acestei virste. Este necesara colaborarea permanenta intre
kinetoterapeut si medicul care trateaza pacientul.
2. Participarea constienta si activa a pacientului. Este deosebit de importanta pentru motivatia
pacientului. Kinetoterapeutul trebuie sa fie sigur ca pacientul a inteles modul in care se efectueaza
fiecare exercitiu fizic si cum il poate ajuta kinetoterapia in afectiunea pe care o are.
Page 38 / 87

3. Gradarea treptata a efortului. Se va incepe totdeauna cu exercitiile simple care nu necesita eforturi
mari. Pe masura ce pacientul isi imbunatateste conditia fizica, se poate trece la exercitii mai complicate,
avind grija ca la aparitia semnelor de oboseala sa se intrerupa sedinta de lucru. Patologia
cardiovasculara la aceasta virsta poate fi agravata de efortul fizic.
4. Individualitatea tratamentului. Kinetoterapia este in esenta exercitiu fizic individualizat, in functie de:
afectiunea pacientului, gradul de pregatire fizica anterioara, capacitatea de adaptare a organismului la
efort, virsta si de celelalte afectiuni asociate, cind este cazul. Este obligatorie adaptarea programelor de
kinetoterapie pentru fiecare pacient, chiar daca acestia au aceeasi afectiune.
5. Comunicarea eficienta intre kinetoterapeut si pacient. Este necesara pentru realizarea unei atmosfere
de lucru favorabila scopului terapeutic, pentru sustinerea pe plan psihic a eforturilor depuse de pacient.
Care sint exercitiile interzise la virsta a treia?
Ca masura de precautie, la virsta a treia sint interzise anumite tipuri de exercitii, cum ar fi:
- exercitiile izometrice;
- exercitiile anaerobe;
- exercitiile cu greutati mari;
- exercitiile in care capul coboara sub orizontala fata de trunchi;
- exercitiile cu schimbari bruste de pozitie.
Kinetoterapia in cifoza
Cifoza senila apare la unele persoane in virsta, fiind provocata de slabirea musculaturii spatelui si de
modificari degenerative ale vertebrelor si articulatiilor intervertebrale. Deoarece la virsta a treia cifozele
nu se mai pot corecta, scopul principal al exercitiilor este inlaturarea pe cit posibil a impactului
nefavorabil al cifozei asupra aparatului respirator si cardio-vascular. De aceea, pe linga exercitiile care
incearca redresarea coloanei, accentul se va pune pe exercitiile de respiratie.
Exercitii pentru cifoze:
1. mers cu o carte pe cap;
2. mers fandat cu un baston tinut la nivelul omoplatilor;
3. cu bastonul tinut la spate de la ambele capete, mers cu extensia bratelor si ducerea bastonului inapoi,
inspiratie, revenire cu expiratie;
4. din pozitia stind, cu bastonul tinut de ambele capete, ducerea bastonului sus cu arcuirea bratelor,
privirea urmareste bastonul, inspiratie, revenire cu expiratie;
5. din pozitia asezat, cu bastonul tinut de ambele capete, un brat sus vertical, celalalt lateral, se duce
bastonul spre spate, inspiratie, revenire cu expiratie;
6. din pozitia stind, cu bastonul tinut de ambele capete si sprijinit de omoplati, inspiratie, aplecarea
trunchiului inainte, cu arcuirea spatelui, capul sus, privirea inainte, expiratie, revenire cu inspiratie;
7. din pozitia pe genunchi, cu sprijin pe palme, capul sus, privirea inainte, ridicarea alternativa a unui
picior, membrul inferior fiind in extensie, inspiratie, revenire cu expiratie;
8. din pozitia pe genunchi, cu sprijin pe palme, capul sus, privirea inainte, ridicarea bratului si piciorului
opus, ambele membre fiind in extensie, inspiratie, revenire cu expiratie.
Kinetoterapia in osteoporoza
Evitarea posturilor lordozante si cifozante impreuna cu evitarea aplecarii inainte a capului constituie
regula de aur in kinetoterapia osteoporezei. Exercitiile in osteoporoza au ca scop: tonificarea
musculaturii paravertebrale si abdominale, determinind astfel cresterea densitatii coloanei vertebrale
osteoporozante si excitarea periostului oaselor prin exercitii fizice, ce constituie un stimul pentru
formarea de os.
Exercitii pentru osteoporoza
1. alergare pe loc timp de 30 de secunde;
2. din pozitie verticala, bratele lateral, coatele in extensie, se fac miscari circulare cu bratele, crescind
treptat amplitudinea, apoi scazind-o, timp de 30 de secunde, pauza 5 secunde, apoi se reia exercitiul in
sens invers;
3. din pozitie verticala cu picioarele usor departate se tine in echilibru pe frunte o minge, timp de 10
secunde;
Page 39 / 87

4. din pozitia stind se tine in echilibru o minge de cauciuc pe un picior ridicat de pe podea timp de 10
secunde, dupa care se schimba piciorul;
5. din pozitie verticala cu miinile pe solduri se fac miscari circulare de bazin in ambele sensuri;
6. din pozitia culcat pe spate, coapsele la 90 de grade fata de bazin, se fac miscari de pedalare;
7. se sare coarda timp de 30 de secunde;
8. genuflexiuni;
9. din pozitia stind, miinile pe solduri, inclinari laterale ale trunchiului;
10. pozitia ghemuit, deplasare inainte (mersul piticului);
11. pozitia stind, miinile la ceafa, rotatia coatelor inainte si inapoi;
12. pozitia stind la o lungime de brat de perete, palmele sprijinite de perete, coatele in extensie, flexia
coatelor cu apropierea pieptului de perete, revenire.
Kinetoterapia in afectiunile aparatului cardiovascular
In efortul fizic, gradul de solicitare a inimii depinde de: natura efortului, grupele musculare angrenate in
efort, gradul de dificultate al exercitiilor, intensitatea si durata contractiei musculare, volumul de lucru si
ritmul de executie al exercitiilor. In recuperarea afectiunilor cardio-vasculare la virsta a treia se folosesc
urmatoarele tipuri de miscari: miscarea pasiva - mobilizarea articulatiilor de catre kinetoterapeut si
miscarea activa - exercitii de gimnastica, mers simplu, mers codificat cu intervale, bicicleta ergonomica,
banda rulanta.
Kinetoterapia in cardiopatia ischemica
In aceasta afectiune tratamentul medicamentos este asociat cu antrenamentul fizic in scopul de a
dezvolta circulatia coronariana colaterala, pentru a incetini evolutia bolii si a obtine adaptarea inimii la
necesitatile fizice cotidiane. Kinetoterapia se va aplica cu prudenta si numai la recomandarea medicului,
dupa ce s-a stabilit pragul de efort la care apare durerea. In cardiopatia ischemica kinetoterapia consta
in: mers simplu 3-5 km pe zi, exercitii de gimnastica medicala, mers pe covorul rulant si pedalare la
bicicleta ergonomica. Bicicleta ergonomica este folosita cu succes, deoarece odata stabilit pragul de
durere al unui pacient, permite dozarea cea mai exacta a efortului ca timp, incarcatura si frecventa de
executare.
Kinetoterapia in infarctul miocardic
In infarctul miocardic acut, ce evolueaza fara complicatii, pacientul trebuie sa fie mobilizat cit mai
repede pentru a preveni efectele nocive pe plan fizic, psihic si metabolic ale repausului prelungit la pat.
Evolutia afectiunii a fost impartita in trei perioade:
1. Perioada acuta
Perioada acuta corespunde perioadei de spitalizare a bolnavului si dureaza 5-6 saptamini. Scopul
kinetoterapiei in aceasta perioada este de a asigura pacientului conditia fizica pentru rezolvarea
necesitatilor minime: spalat, imbracat, deplasari de scurta durata. In primele doua zile pacientul executa
miscari la nivelul tuturor articulatiilor membrelor superioare si inferioare, in ritm lent, timp de 3-5
minute. Miscarile vor fi insotite de exercitii respiratorii, pentru a combate staza pulmonara. In zilele a
treia si a patra este permisa timp de 5 minute. In zilele a cincea si a sasea pacientul face exercitii cu
membrele superioare si inferioare in pozitia sezind pe scaun. Poate sta in fotoliu 10 minute. In ziua a
saptea, din pozitia stind in picioare, pacientul executa miscari usoare de membre, timp de 5 minute. In
zilele urmatoare, treptat, se pot face plimbari in jurul patului, in camera, pe culoar. In saptamina a treia
pacientul urca 4-5 trepte, de doua ori pe zi. Se va mari numarul de trepte in asa fel incit pina la sfirsitul
saptaminii sa poata urca un etaj. In saptamina a patra se executa, din pozitiile culcat, sezind si stind,
flexii si extensii incepind cu degetele de la miini si picioare si rotatii ale membrelor alternativ si
simultan. Se adauga plimbari in aer liber pe distanta de 100 de metri, de doua ori pe zi.
2. Perioada de convalescenta
Perioada de convalescenta dureaza 8-10 saptamini. Kinetoterapia consta in aceleasi exercitii ca in
perioada de spitalizare, numai ca numarul de repetari al fiecarei miscari poate sa creasca pina la 10.
Plimbarile pe strada se vor face intr-un ritm lent, crescind treptat distanta, astfel incit la sfirsitul
perioadei de convalescenta pacientul sa poata realiza plimbari de 30 de minute, de doua ori pe zi.
3. Perioada de intretinere
Page 40 / 87

Perioada de intretinere dureaza un an, timp in care pacientul va face kinetoterapie de 3 ori pe saptamina,
in sedinte de 30 de minute, constind in exercitii fizice si pedalare la bicicleta ergonomica.
Kinetoterapia in varicele membrelor inferioare
Varicele sint dilatatii venoase patologice, permanente, datorate in principal insuficientei valvulelor de pe
traiectul venei. Scopul kinetoterapiei in varicele membrelor inferioare este de a tonifica musculatura
gambelor si de a favoriza intoarcerea venoasa.
Exercitii pentru varicele membrelor inferioare
1. din pozitia corpului intins la orizontala, rotatii in ambele sensuri la nivelul gleznei;
2. din pozitia corpului intins la orizontala, departarea picioarelor in lateral si revenire;
3. din pozitia corpului intins la orizontala, flexii ale gambei pe coapsa si ale coapsei pe bazin;
4. din pozitia corpului intins la orizontala, miscari de pedalare;
5. din pozitia stind, ridicari pe virfuri urmate de trecerea greutatii corpului pe calciie;
6. mers pe malul marii, apa depasind glezna;
7. mers pe virfuri;
8. mers pe calciie.
Pe linga tratamentul kinetoterapeutic al varicelor, se recomanda pacientilor, in timpul zilei sau in
momentele prelungite de stat in picioare, purtarea de ciorapi elastici special confectionati in acest scop.
Ciorapii elastici imbraca piciorul, lasind libere degetele si calciiul. Marimea lor va fi aleasa astfel incit
sa imbrace gamba pina la genunchi. Trebuie evitati ciorapii cu banda de elastic mai puternica sub
genunchi.
Gimnastica de intretinere la virsta a treia
Gimnastica de intretinere poate fi aplicata ca profilaxie primara si secundara a patologiei caracteristice
virstei a treia. Gimnastica de intretinere se va face pentru mobilizarea si tonificarea intregului organism,
dar se va insista pe segmentele care prin actiunea lor sint putin antrenate in activitatile cotidiane. La
virsta a treia numarul maxim de repetari al unui exercitiu, in cursul unei sedinte, este de 10 ori. Ca
masura de protectie, fiecare exercitiu este bine sa se repete de 5 ori. Nu este obligatoriu ca intr-o singura
sedinta sa se execute exercitii pentru toate segmentele. Exercitiile de respiratie vor ocupa un loc
important in programul de intretinere.
Exemple de exercitii:
Din pozitia stind cu picioarele departate:
1. miinile pe umeri, rotatia bratelor inainte si inapoi;
2. ambele brate sus, extensii ale bratelor;
3. miinile prinse in fata, bratele pe linga corp, rotatia bratelor spre dreapta si spre stinga;
4. miinile prinse la spate, aplecarea trunchiului la orizontala, privirea inainte.
Din pozitia corpului intins la orizontala pe spate:
1. inclinarea capului spre stinga si spre dreapta pina cind urechea atinge umarul;
2. ducerea barbiei in piept, revenire;
3. flexia gambelor pe coapse si a coapselor pe bazin;
4. miinile lateral, ridicarea ambelor membre inferioare la verticala cu genunchii in extensie;
5. miinile la ceafa, picioarele fixate, ridicarea trunchiului la verticala (abdomene);
6. miinile lateral, departarea membrelor inferioare lateral si revenire;
7. miscari de pedalare.
Din pozitia corpului intins la orizontala lateral:
1. ducerea ambilor genunchi la piept, revenire;
2. departarea piciorului liber (de sus), repetarea exercitiului cu celalalt picior.
Din pozitia corpului intins la orizontala pe abdomen:
1. miinile prinse sub barbie, atingerea miinilor alternativ cu fruntea si barbia;
2. flexii simultane ale gambelor pe coapse;
3. flexia gambei pe coapsa, extensia coapsei;
4. extensia coapsei cu genunchiul extins.
Din pozitia pe genunchi, sprijin pe palme:
Page 41 / 87

1. flexia coatelor, coborirea pieptului, privirea inainte, revenire;

2. ducerea alternativa a unui genunchi la piept;
3. ridicarea alternativa a cite unui membru inferior intins.
Exercitii de gimnastica respiratorie
In timpul exercitiilor respiratorii trebuie respectate urmatoarele reguli:
se inspira pe nas si se expira pe gura
inspiratia va fi lenta si profunda
timpul expiratiei trebuie sa fie de doua ori mai mare decit cel al inspiratiei
in timpul expiratiei se pronunta sunetul S
Exemple de exercitii:
Din pozitia corpului intins la orizontala pe spate:
1. miinile pe abdomen, inspir profund cu ridicarea peretelui abdominal, expir lent cu pronuntarea
sunetului S si coborirea abdomenului;
2. cu miinile pe coaste se respira astfel incit in inspir miinile sa se departeze, iar in expir sa se apropie;
3. cu genunchii indoiti, talpile sprijinite de pat, ducerea bratului sting spre soldul drept, concomitent cu
ridicarea capului si umerilor, inspiratie, apoi ducerea bratului sting oblic sus, cu rasucirea capului spre
stinga, expiratie; acelasi exercitiu se va face si cu bratul drept;
4. cu genunchii indoiti, talpile sprijinite de pat, ducerea ambilor genunchi la piept cu ajutorul bratelor,
inspiratie, revenire cu expiratie;
Din pozitia sezind:
1. aplecarea trunchiului inainte cu bratele incrucisate pe abdomen, inspiratie, ridicarea trunchiului cu
ducerea bratelor lateral, expiratie;
2. cu miinile sprijinite pe genunchi, expiratie impusa, apoi inspiratie concomitent cu ducerea bratului
sting oblic sus, coborirea bratului in pozitia initiala, expiratie; acelasi exercitiu cu bratul drept.
Lucruri la care trebuie sa va ginditi înainte de a va face o operatie estetica
Chirurgia plastica implica adesea proceduri medicale riguroase si îndelungate, iar faptul ca e facuta din
ratiuni estetice nu face operatia mai putin serioasa. Cu toate ca anestezia generala implica anumite
riscuri pentru o parte mica a oamenilor, care pot suferi reactii alergice sau pot chiar muri, în zilele
noastre, complicatiile sint foarte rare. Dar, de fiecare data cind chirurgul lucreaza cu bisturiul, apare
riscul unor complicatii. Procedurile sint adesea invazive, putind provoca durere, rani, umflaturi si chiar
cicatrice permanente. Recuperarea poate dura destul de mult, iar viteza si gradul de vindecare a ranilor
nu pot fi prezise cu exactitate. Pentru orice tip de operatie, chirurgii va vor da instructiuni despre cum sa
va pregatiti. Va vor sugera anumite diete si anumite programe de exercitii si va vor avertiza în legatura
cu fumatul. Fumatul este factorul cel mai probabil care ar putea întirzia vindecarea ranilor. El poate
provoca mai multe umflaturi si cicatrice si, de asemenea, probleme cu anestezia. De aceea, ar trebui sa
renuntati la fumat cu doua-trei saptamini înainte de operatie si sa nu mai fumati nici dupa operatie atit
cit puteti, de preferat pentru totdeauna. Aspirina si produsele care contin aspirina, care subtiaza singele,
trebuie evitate cu doua saptamini înainte de operatie, pentru a micsora cantitatea singerarilor. De
asemenea, daca pentru moment suferiti de vreo infeccie a pielii, operatia trebuie aminata pentru a evita
raspindirea infectiei în tot corpul. Ulterior, trebuie sa mentineti ridicata acea parte a corpului care a fost
operata (folosind o perna pentru partea de sus a picioarelor si un scaun pentru picioare), pentru a evita
drenajul fluidelor si singerarea. Daca e vorba de fata si sini, trebuie sa dormiti în capul oaselor, iar daca
e vorba de coapse sau stomac, trebuie sa folositi un obiect strins pe corp, care are acelasi efect de oprire
a singerarii. În cele mai multe cazuri, este bine sa aplicati gheata sau comprese cu ulei de masline sau
hamamelis si, astfel, reduceti singerarea si umflaturile. Cicatricele sint agravate de caldura, miscari
exagerate sau întinderi, de lumina soarelui, asa ca, cu cit veti evita mai mult acesti factori, cu atit
cicatricele se vor estompa mai usor. Aplicind în mod delicat unt de cacao, alte substante hidratante sau
hamamelis, veci reduce roseata sau decolorarea cicatricelor.
Lucrul cel mai important care trebuie retinut este ca chirurgii plasticieni nu sint magicieni. Ce-i drept, au
specializari medicale înalte, pricepere si cunoastere în domeniu, dar nu sint detinatori ai unor baghete
magice. Ei pot schimba felul în care aratati, si astfel pot schimba felul în care va priviti pe
Page 42 / 87

dumneavoastra înseva, dar e putin probabil sa schimbe felul în care va privesc ceilalti sau oricare alt
aspect al vietii dumneavoastra.
Cosmetica la domiciliu
Masti care ne fac bine la ten
Masti cu infuzii sau decoctii de plante medicinale
n Masca sub forma de comprese aplicate pe fata cu infuzie de flori de albastrele, recomandata pentru
pleoape ridicate si ochi obositi. De asemenea, datorita proprietatilor tonifiante pe care le au, albastrelele
sint indicate si in tratamentul muschilor faciali lasati, in care caz se aplica pe fata comprese cu infuzie de
flori de albastrele.
n Masca sub forma de comprese aplicate pe fata cu infuzie de flori de arnica, pentru inviorarea si
tonifierea tenurilor palide.
n Masca sub forma de comprese cu decoctii de brusture, aplicate de fata, ce se recomanda contra acneii,
pentru tenuri cu o mare secretie de sebum. Poate fi folosita si pentru intarirea si cresterea parului, in care
caz dupa spalarea parului se frictioneaza pielea capului cu decoctie racita de brusture.
n Masca sub forma de comprese faciale cu infuzie de flori de cimbrisor, ce sint indicate pentru tenuri
seboreice. La un litru de apa se pun 50 g planta, iar compresa se tine pe fata 10-12 minute.
n Masca sub forma de comprese cu infuzie de coada soricelului indicata pentru tenuri iritate si inrosite.
n Masca sub forma de comprese faciale cu infuzie de galbenele, indicata pentru activarea tenurilor
uscate.
n Masca cu infuzie de conuri de hamei, sub forma de compresa aplicata pe fata pentru combaterea
seboreii tenului si a acneii.
n Masca preparata cu levantica si anume: 4 linguri de infuzie de levantica; 1 lingura de amidon; 1
lingura de tarite de griu. Se amesteca toate componentele pina ce se obtine o pasta de consistenta mastii,
care se aplica pe fata, se lasa pe fata 15 minute, apoi se scoate cu apa calduta.
n Masca sub forma de infuzie de musetel, aplicata pe ochi si sub ochi, in caz ca pleoapele sint iritate,
ochii obositi si cu cearcane sau pungi sub ochi. Masca se tine pe ochi 5-10 minute.
n Masca sub forma de comprese cu infuzie de frunze de salvia ce este indicata contra seboreii.
n Masca sub forma de comprese cu infuzie de flori de sunatoare ce se aplica pe fata in cazul tenurilor
lipsite de suplete sau imbatrinite.
n Masca sub forma de comprese cu infuzie de flori de tei ce este indicat pentru mentinerea prospetimii
tenului.
n Masca de miez de pepene recomandata pentru tenurile deshidratate si palide. Fata se spala cu un lapte
demachiant sau cu apa, apoi se va freca usor cu o bucata de miez de pepene; dupa 10 minute se va spala
fata cu apa calduta.
n Masca de struguri are efecte calmante si hidratante. Se spala bine boabele de struguri, se storc printr-
un tifon si se aplica pe obraz, dupa ce acesta a fost spalat. Dupa 15-20 minute se curata ca orice masca,
clatind fata cu apa rece.
n Masca de castraveti are proprietati hidratante si invioratoare. Se aplica felii de castraveti ce se vor
freca usor pe fata pentru ca pielea sa absoarba sucul din ele.
n Masca de rosii se poate folosi aproape in tot cursul anului. In afara continutului mare de vitamine,
rosiile sint un mijloc excelent de curatire a tenului si a punctelor negre.
n Masti cu lamiie. Datorita continutului mare in acid citric si in vitamine, lamiile sint folosite cu bune
rezultate la alcatuirea mai multor masti, din care enumeram:
- Masca impotriva pistruilor: 3 linguri de zeama de lamiie, 20 g drojdie de bere si 20 g de tarite de griu.
- Masca pentru tenuri seboreice: 30 ml zeama de lamiie, 10 g drojdie de bere si 5 g talc.
n Masti cu derivate ale cerealelor
Datorita continutului bogat in vitamine din grupele B1, B2, B6 si PP, unele derivate ale cerealelor sint
folosite cu succes in cosmetica.
n Masca pentru ten seboreic si imbicsit se prepara din urmatoarele componente: 200 g tarite de griu, 50
g zeamil, 10 g bicarbonat de sodiu si 10 g borax. Se amesteca si pulberea obtinuta se pune intr-un
Page 43 / 87

borcan sau cutie inchisa. Cind se curata fata, se amesteca o lingurita de pulbere cu o lingurita de infuzie
de musetel si se freaca metodic fata. Dupa aceea clatim fata cu infuzie de musetel.
n Masca pentru ten gras cu pori dilatati se prepara din: 1 lingura de tarite de griu, 1 lingura de suc de
capsuni si un albus batut. Pasta obtinuta se aplica pe fata si se mentine 15-20 minute, apoi se clateste
fata cu apa calda.
n Masca pentru ten congestionat si obosit se prepara din: 2 linguri de zeamil si o lingura de smintina. Se
adauga putina infuzie de musetel pina ce pata obtinuta are consistenta smintinii. Se aplica pe fata si se
mentine 15-20 minute, apoi se spala fata cu infuzie de musetel.
n Masca pentru ten patat se prepara din: 1 lingura de tarite de griu, 10 g drojdie de bere si zeama de
lamiie cit este necesar. Se aplica pe fata si se lasa 10 minute, apoi se spala fata cu apa calduta.
n Masca pentru ten aspru si lipsit de fragezime se prepara din: 1 lingura zeamil, 1 lingura lapte proaspat
si 1 galbenus. Masca se pastreaza pe fata de 15-20 minute, apoi se spala fata cu infuzie de musetel.
n Masca impotriva pistruilor care se prepara din: 1 lingura de faina de secara, 1 lingura de tarite de orz si
zeama de lamiie. Se aplica pe fata, se lasa 15 minute si se spala fata cu apa calduta.
Masca de ou
Masca de galbenus, recomandata in cazul unui ten uscat si ofilit, se aplica pe fata si se mentine 20-25
minute. Daca tenul este foarte uscat, atunci masca se scoate cu ulei de floarea-soarelui, care se unge
peste ou, apoi se sterge cu un tifon atit oul, cit si uleiul si se spala fata cu infuzie de musetel.
Pisicile
Zooterapie cu tors pe picioare
Ingrijirea animalele de companie reprezinta pentru unii o responsabilitate in plus, pentru altii, ea este o
placere. Sau, poate, este si una, si alta? Pisicile, de exemplu, sint animale de casa care iti pot deveni
prieteni afectuosi, dar si inamici, daca nu te preocupi de educatia lor. Celor care nu indragesc pisicile,
le-as recomanda sa si le imagineze in noptile friguroase cum torc pe picioarele lor inghetate! Unii le
recomanda pentru zooterapie, stiinta care utilizeaza animalele pentru a ajuta oamenii sa-si regleze
problemele de ordin afectiv.
Pisicile in diferite colturi ale lumii
In America, se crede ca stramosul pisicilor tigrate era o pisica care a fost transportata intr-un vas de
primii pionieri europeni ai secolului al XVII-lea. In Australia o pisica a dat nastere la 13 pisoi ce au
supravietuit toti, ceea ce este cam neobisnuit tinind cont ca o pisica nu poate avea decit maximum opt
pisoi.
Acest record a fost depasit in Africa de Sud de o mamica care a adus pe lume 14 pisoi vii.
In Turcia, pisicile prefera sa inoate si petrec mult timp in apa. In Mexic exista o rasa fara blana, numita
Sphinx, care a aparut in 1966 de la un motan chel. Pisicile domestice au aparut in jurul anului 2500
i.Hr., in Egipt, unde erau tratate ca divinitati, uciderea lor insemnind o crima enorma.
In Evul Mediu, pisicile erau privite ca niste draci, fiind asociate vrajitoriei.
Daca in Statele Unite exista mai mult de 50 de milioane de pisici abandonate, de la care provin,
bineinteles, nenumarate bacterii, atunci imaginati-va cite sint in Romania!!
Ce ar trebui sa stiti pentru a le intelege mai bine
Despre somn: pisicile dorm, in medie, 15 ore pe zi.
Despre virsta: 12 luni la pisica echivaleaza cu 15 ani la om.
Despre hrana: adesea se spune ca pisicile castrate devin grase, lenese si nu mai sint bune de nimic. Nu-i
deloc adevarat: o pisica se ingrasa si se leneveste doar daca o hraniti prea mult.
Pisicile sint gurmande, ele maninca pina li se face rau - deci nu va indopati pisica! -, le place sa bea ceai,
care, in fond, le face blana frumoasa. In afara de hrana lor obisnuita (carne, peste, oua), pisicile prefera
si bananele, brinza sau prajiturile; sint amatoare si de masline. Pentru o mai buna digerare, ele ar trebui
sa manince si iarba, care le reduce formarea de smocuri de par pe care-l inghit atunci cind se spala. Apa
este un element important in alimentatia pisicilor, de aceea, dupa fiecare masa, pisica ar trebui sa bea
apa, care va fi schimbata des, pentru a evita aparitia microbilor. O pisica de 10 saptamini maninca de
Page 44 / 87

patru ori pe zi, mese pe baza de lapte, cereale si piine. La 6 luni, o pisica maninca de trei ori pe zi, iar un
adult doar de doua ori pe zi.
Despre comportament
Pisicile fricoase isi lasa intotdeauna urechile pe spate. Din punctul de vedere al inteligentei, pisicile se
situeaza imediat dupa cimpanzei, ele fiind singurele animale capabile sa invete lucruri noi observind
comportamentul celorlalte persoane din jur. Daca domesticirea pisicilor s-a facut inca de acum milioane
de ani, aparitia pisicilor de rasa este un fenomen mai recent, caci ele au aparut o data cu cresterea
numarului expozitiilor feline, la sfirsitul anilor 1800. Fiind dotate cu un strat special de celule care
reflecta lumina, pisicilor noaptea le stralucesc ochii si ele pot vedea in intuneric mai bine decit oamenii,
de sase ori mai bine!
Coloana vertebrala a pisicii este la fel de flexibila precum cea a ghepardului.
Viteza pe care o pisica o poate atinge atunci cind alearga este de 50 de kilometri/ora.
Despre statul la pinda
Chiar daca va hraniti pisicile putin sau mult, acestea vor fi tot timpul in cautare de prada, caci ele
prezinta dintotdeauna instinctul de vinator, acesta fiind o inclinatie specifica, o necesitate, o nevoie de a
trai, ele vineaza deci din instinct si nu de foame. Corpurile lor agile reprezinta un atu pentru vinatoare.
Ele sint destul de rabdatoare, ascunzindu-se si asteptind timp indelugat momentul potrivit pentru a
navali asupra victimei.
Exista si pisici mai deosebite
Cea mai grasa pisica din lume are 21 de kilograme, o talie de 83 de centimetri, provine din Australia si
se numeste Himmy, iar cea mai batrina pisica, Ma, a trait 34 de ani. Pisica Kitty a dat nastere la doi pisoi
la virsta de 30 de ani.
Cum recunoasteti un pisic sanatos
Pisicile sanatoase sint jucause si energice (cele timide si nervoase trebuie evitate), au ochii limpezi si
stralucitori, nasul umed, labutele puternice, iar limba le este rozalie. Blana ar trebui sa fie stralucitoare si
bine intretinuta. Ar trebui sa aiba pofta de mincare, dar nu prea mare, caci pisicile care sint prea grase ar
putea suferi de vreo boala glandulara. Cele care respira greu sint suspecte de astm sau raceala felina.
Un nou membru al familiei: o pisica
Daca va bate gindul sa adoptati o pisica, atunci ar fi cazul sa va puneti problema daca doriti o femela sau
un mascul, caci o pisica nesterilizata intra in calduri de trei ori pe an, deci va trebui sa stringeti bani
pentru a o steriliza; iar motanii nesterilizati isi vor marca teritoriul printr-un miros de urina puternic,
care va va parfuma toata casa, dar prin care el isi arata autoritatea si proprietatea. Ar fi un detaliu de
lamurit de la bun inceput: daca preferati o pisica cu blana bogata, va trebui sa va faceti timp sa o
pieptanati in fiecare zi!
Ar mai fi bine sa stiti ca:
Un pisoi, la nastere, cintareste 100 de grame si nu trebuie sa-si paraseasca mama inainte de virsta de 10
saptamini, vaccinurile facute intre 6 si 12 saptamini si reluate apoi la 1 an sint foarte importante pentru
sanatatea copilului dumneavoastra.
Fiecare pisoi ar fi necesar sa aiba un loc propriu de dormit (indicat ar fi un cos), iar in primele sase zile
de cind l-ati adoptat, ramineti alaturi de el pentru a-l ajuta sa se obisnuiasca cu noul mediu.
Pentru un trai sanatos
Toate pisicile pot avea purici, deci este necesara controlarea blanii si, in caz de nevoie, tratarea cu pudra
antipurici a acesteia. Nu-i faceti baie decit in cazuri exceptionale, deoarece este contraindicat, evitind
dezifectantantii si folosind un sapun fin.
Ar fi de preferat sa spalati dintii pisicii o data pe luna cu apa sarata.
Este buna ideea unei zgarde la gitul pisicii cu numele ei - dar nu uitati sa o alegeti elastica - unde puteti
sa-i agatati un clopotel pentru a o impiedica sa mai prinda pasarile. Pisicile care traiesc alaturi de copiii
care pling adesea tare si mult timp vor deveni sperioase si stresate, deoarece ele sint foarte sensibile la
zgomotele puternice si la miscarile bruste. Daca pisica dumneavoastra are tendinta sa paraseasca din
cind in cind apartamentul si nu doriti sa o mai faca, atunci inchideti toate caile de acces, astfel pisica se
va obisnui sa traiasca in interior. Faceti in asa fel incit pisica dumneavoastra sa poate privi pe fereastra
Page 45 / 87

pentru ca este innebunita sa vada pasarile zburind. Ati putea sa-i cumparati un pomisor pentru a se
catara in el (atentie la pomul de Craciun!) sau presarati-i niste iarba pe jucarii.
Ce simptome prezinta o pisica bolnava
Daca pisica dumneavoastra prezinta doua sau trei simptome din lista de mai jos, atunci inseamna ca ea
este bolnava si ar trebui sa o duceti la un veterinar:
Pierderea poftei de mincare este unul dintre simptome, dar fiti atenti ca ea poate fi generata si de
plictiseala pisicii de mincarea obisnuita. Incercati un alt meniu!
Tremuratul nu este normal!
Poate avea si stari de greata, dar e posibil sa le aiba si din cauza ca a mincat prea mult.
Nasul cald si uscat este un alt semn Stranuturile pot fi simptome ale gripei feline, care este foarte
raspindita si periculoasa, dar nu va ingrijorati, stranuturile pot fi cauzate si de praf. O pisica bolnava
trebuie sa ramina intinsa intr-un loc cald, ferita de curent, si ii face bine sa o mingiiati. Daca trebuie sa-i
dati pastile, ar fi bine sa i le introduceti pina aproape de cerul gurii, pentru a fi siguri ca le inghite, daca
nu, sigur le va da afara.
Nu puneti viata pisicii dumneavoastra in pericol dindu-i: Ciocolata
Citeva grame de ciocolata va poate omori pisica. Ciocolata ii cauzeaza mari probleme la ficat.
Laptele, smintina si brinza pot fi periculoase pentru anumite pisici. Ele fiind alimente greu digerabile.
Toate tipurile de hrana pentru bebelusi sint contraindicate, putind cauza anemie.
Ceapa trebuie evitata!
Pestele crud in cantitate mare provoaca pisicii dumneavoastra deficit de vitamine.
Oasele de peste sint cele mai periculoase pentru pisica dumneavoastra. Evitati-le si pe cele de pui! La
fel, ar trebui evitate resturile de la masa, care-i pot provoca animalului dumneavoastra pietre la rinichi.
Din alimentatie ar trebui sa lipseasca ouale crude si ficatul crud.
Tot ceea ce este gras, sarat, dulce nu este permis, consecintele se rasfring asupra animalelor ca si in
cazul oamenilor: obezitate, o dantura mai putin buna si probleme de digestie.
Nu o imbolnaviti dindu-i cafea, bauturi gazoase si nici hrana pentru ciini!
Ce alimente sint indicate:
Puiul fara oase, putin iaurt, popcorn fara ulei si unt, oua bine prajite sau bine fierte, legume si ficat, dar
numai bine preparate, fara condimente.
Despre viitoarele mamici pisici
Perioada de gestatie la pisici este intre 60 si 65 de zile. In ultimele 3 saptamini, pisica gestanta se ingrasa
enorm. Inainte cu doua saptamini sa dea nastere puisorilor, ea va deveni nelinistita, incepind sa-si caute
un loc propice evenimentului, de aceea trebuie sa aveti pregatite o cuvertura veche si niste ziare.
Este foarte important sa nu speriati o pisica gestanta, caci exista posibilitatea sa piarda puii. Inaintea
momentului mult asteptat, pisica va dori sa bea mai mult ca de obicei si va deveni foarte afectuoasa.
In primele ore dupa ce a devenit mamica nu trebuie sa o deranjati, existind pericolul ca ea sa-si mute
puii in locuri greu accesibile. O mama-pisica maninca de patru ori mai mult decit de obicei.
Pisoii vad de-abia in a noua zi de la nastere si aud trei zile mai tirziu
Puteti sa-i hraniti de la 4 saptamini. In jurul virstei de 4 luni, pisoii isi pierd primul dinte de lapte.
Calitatile terapeutice ale uleiului de ricin

Pe linga proprietatile binecunoscute de laxativ si purgativ, uleiul de ricin are o diversitate de virtuti
terapeutice. Acest ulei exercita o actiune benefica asupra tegumentelor - atit la nivelul epidermei, cit si
al dermei.
Mijloc eficient pentru vindecarea negilor
Timp de 10-15 minute se maseaza negul (negii) cu ulei de ricin. Procedura se aplica de doua ori pe zi -
dimineata si seara, pina cind tratamentul isi face efectul.
Cind mucoasa ochilor este iritata si inrosita
Se picura 1-2 picaturi de ulei de ricin in fiecare ochi. Are efectul calmant si cu ajutorul vitaminei A si a
altor componente, efect terapeutic.
Uleiul de ricin are un efect de stimulare a cresterii genelor si sprincenelor (este o metoda folosita de
Page 46 / 87

multe vedete. Una dintre ele este Catherine Deneuve).

entru intarirea radacinilor si cresterea parului
Se frictioneaza la radacina cu ulei de ricin. Procedura se aplica seara inainte de culcare, pentru ca uleiul
sa actioneze peste noapte. A doua zi dimineata se spala bine parul si pielea capului. Tratamentul se face
de trei ori pe saptamina, pina cind se obtine rezultatul dorit. Apoi, pentru intretinere, se poate aplica
tratamentul de doua ori pe luna.
Uleiul de ricin este recomandat in hemoroizi
Pentru ungerea anusului (extern), dar si cite 1-1/2 lingurita intern, pentru a avea un scaun ce nu irita si
nu agraveaza hemoroizii. Cind ombilicul nou-nascutului se cicatrizeaza prea incet, se recomanda
ungerea acestuia cu ulei de ricin. Uleiul de ricin este foarte potrivit si in tratamentul escoriatiilor,
zgirieturilor, a taieturilor, ulceratiilor, a diverselor eruptii. Cel mai bine pentru a evita durerile este sa se
foloseasca o pana, care se inmoaie in ulei si cu care se ung locurile afectate. Pentru a inmuia bataturile si
pielea ingrosata
Se ung picioarele de trei ori pe saptamina cu ulei de ricin, dupa ce au fost bine spalate cu apa calda si
sapun. Dupa ungerea cu ulei se imbraca sosete de bumbac, lasindu-le peste noapte. Uleiul de ricin se
recomanda si in tratamentul papiloamelor, alunitelor, ca si a pigmentatiei hepatice. Pentru aceasta se
frictioneaza insistent locurile afectate cu ulei de ricin, dimineata si seara. Efectul se face vizibil dupa
aproximativ o luna. In bronsite si raceli se fac frectii pe piept cu un amestec de 2 linguri ulei de ricin si 1
lingura terebentina. Dupa ce se frictioneaza bine pieptul bolnavului, se infasoara bine cu un sal de lina,
apoi se imbraca un tricou gros (din bumbac flausat). In raceli frectia se face seara, inainte de culcare, iar
in faze mai severe - de 2 ori pe zi.
Noi terapii anticelulitice - Parargil

Impachetarile cu argila verde
Terapia cu argila constituie, dupa cum bine stiti, o practica straveche in medicina naturista. Argila poate
fi folosita intern, actionind asemenea fibrelor alimentare: selecteaza toxinele, le neutralizeaza,
reglementeaza activitatea glandelor endocrine. Are actiune bactericida, anuleaza efectul nociv al
metalelor grele, stimuleaza enzimele digestive, asigura PH-ul alcalin necesar digestiei intestinale.
Extern, argila are de asemenea efecte spectaculoase: activeaza cele doua circulatii ale fluidelor in
organism, sangvin si limfatic, cicatrizeaza, intensifica schimburile metabolice, produce cresterea
activitatii enzimatice si imbogateste tesuturile cu substante nutritive. Atit pentru a potenta efectul, cit si
pentru a facilita procedura anticelulitica, ARGILA se foloseste la cald impreuna cu parafina pura,
rezultind miraculosul PARARGIL.
DESCRIEREA PRODUSELOR PENTRU TRATAMENT
PEELING CORPORAL: Realizeaza efectul de exfoliere a pielii, descoperind porii, pentru a facilita
patrunderea substantelor active continute de celelalte produse din tratament.
FLUID CORPORAL MODELATOR: faciliteaza eliminarea lichidelor din tesuturi, activeaza efectul
lipolitic asupra grasimii, reducind celulita. Actioneaza asupra microcirculatiei locale si regleaza
permeabilitatea capilara.
PARARGIL: Amestec strategic de argila cu parafina pura, care actioneaza atit in inlaturarea celulitei si a
retentiei de apa, cit si in nutritia pielii, in cicatrizarea micilor probleme de piele, relaxeaza si detoxifica
organismul.
Se aplica la cald, cu pensula, pe zona afectata de celulita si nu numai, se izoleaza cu folie si se lasa sa
actioneze intre 30 si 60 min., sub actiunea unei paturi electrice.
CREMA ANTICELULITICA REDUCATOARE: Crema cu actiune termica, care dezvolta temperatura
la nivelul pielii, constituie un factor major si de neinlaturat in orice tratament anticelulitic. Este
formulata special pentru a imbunatati microcirculatia in zonele cu celulita si pentru a mari efectul
lipolitic, reducind astfel stratul de grasime concomitent cu reducerea retentiei de lichide. Astfel se
realizeaza o scadere in dimensiuni a zonelor pe care dorim sa le tratam.
CREMA DE FERMITATE ANTIVERGETURI: Hidratanta si cicatrizanta, aceasta crema se aplica
neaparat pe zonele care prezinta vergeturi, dar si pe tesutul care si-a pierdut fermitatea. De asemenea,
Page 47 / 87

constituie alternativa la Crema reducatoare, la cazurile care prezinta varice sau vase de singe sparte.
CE FACE TRATAMENTUL PARARGIL
reduce celulita, indiferent care sint cauzele formarii ei.
inlatura retentia de fluide. In zona gleznelor, mai ales, unde este foarte vizibila retentia de apa, se poate
realiza o micsorare in diametru cu pina la 20 la suta. Aplatizeaza abdomenul si remodeleaza silueta.
Regularizeaza permeabilitatea capilara, favorizind astfel eliminarea masiva a toxinelor.
Contribuie la stoparea formarii grasimii. Activeaza circulatia periferica.
Echilibreaza secretia seboreica. Calmeaza durerile musculare si ligamentare.
Hraneste pielea si ajuta la intinerirea si mentinerea ei in cea mai buna forma.
Hipertensiunea arteriala - o boala care evolueaza asimptomatic

Hipertensiunea arteriala este o afectiune cronica cu care medicii se confrunta in practica lor destul de
des. Trebuie sa subliniem ca, in ciuda unei propagande active, a unui mod de viata sanatos si in ciuda
introducerii unor noi metode in profilaxia bolii, numarul pacientilor care sufera de hipertensiune
arteriala creste tot timpul. Urmarea acestui fapt este cresterea numarului infarcturilor, al insuficientelor
cardiace (cele mai frecvente complicatii care duc la hipertensiune arteriala). Din pacate, atita timp cit
omul se simte sanatos, el neglijeaza profilaxia primara a afectiunilor, se adreseaza foarte rar medicului si
ia in seama foarte putin recomandarile acestuia. Ipocrizia hipertensiunii arteriale consta in aceea ca
boala este diagnosticata cel mai adesea cu o intirziere de citiva ani - atunci cind au aparut deja
modificari ireversibile ale vaselor. Aceste modificari permit inflamarea organelor interne, in primul rind
a creierului, a inimii si a rinichilor, ceea ce creeaza un cerc vicios care duce la progresarea bolii.
Ce este hipertensiunea arteriala
Hipertensiunea arteriala este socotita a fi inregistrarea cresterii neregulate a tensiunii arteriale.
Afectiunea in stare incipienta se observa la 95 la suta din numarul persoanelor care au tensiune arteriala
ridicata. Trasatura principala a acestei afectiuni este tensiunea ridicata care aparent nu are nici o cauza.
Celelalte cinci procente care au ramas din suferinzii cu tensiune ridicata au hipertensiune arteriala
secundara provocata de patologia rinichilor, a sistemului endocrin, a vaselor, a bolilor neurologice, de
bolile provocate de sarcina sau de folosirea unor preparate medicamentoase (unele mijloace
necorespunzatoare antiinflamatorii sau hormonale, corticosteroizi). Hipertensiunea arteriala este unul
dintre principalii factori de risc in dezvoltarea cardiopatiei ischemice (incluzind aici infarctul
miocardic), a insuficientei cardiace si a insuficientei cronice renale. De aceea, punerea diagnosticului la
timp si tratarea bolii contribuie la imbunatatirea modului de viata si previn dezvoltarea complicatiilor.
Studiul pacientilor cu hipertensiune arteriala urmareste unele teluri:
1. Stabilirea cauzei hipertensiunii arteriale; boala este diagnosticata prin metoda excluderii
hipertensiunii arteriale secundare.
2. Stabilirea influentei pe care tensiunea arteriala ridicata a avut-o asupra organelor foarte sensibile,
stabilirea treptei de afectare a organelor-tinta: inima, vase sangvine, rinichi, sistemul nervos central.
3. Constatarea prezentei si reliefarea factorilor de risc legati de ateroscleroza (nivelul ridicat al
colesterolului, diabetul zaharat). Pina la dezvoltarea complicatiilor, afectiunea evolueaza cel mai adesea
asimptomatic, iar singurul mod de manifestare a ei este cresterea tensiunii arteriale. Durerile lipsesc sau
sint nespecifice. La unii bolnavi se observa o durere de cap care apare periodic (cel mai adesea in zona
fruntii si a crestetului capului), ameteli, fosnet in urechi. Numai un control regulat al tensiunii arteriale
permite diagnosticarea hipertensiunii arteriale intr-un stadiu timpuriu al afectiunii, in care masurile
profilactice si terapeutice au un efect maxim si impiedica afectarea organelor-tinta. Cu scopul stabilirii
diagnosticului si determinarii stadiului bolii este necesar un studiu complex in conditiile unei policlinici.
Virsta, ereditatea, chiar greutatea la nastere favorizeaza aparitia bolii

Aparitia si evolutia hipertensiunii arteriale sint legate de prezenta citorva factori de risc, o parte dintre
care se supun corectiei. Pe studierea acestor factori este bazata si strategia contemporana a luptei cu
boala.
In categoria factorilor de risc, a caror influenta este imposibil de evitat, intra:
Page 48 / 87

virsta si sexul - la locuitorii tarilor puternic industrializate o data cu inaintarea in virsta se observa
cresterea tensiunii arteriale. Femeile se confrunta cu aceasta problema dupa menopauza.
ereditatea - predispozitia ereditara catre hipertensiune arteriala este socotita unul dintre factorii majori
de risc in aparitia si dezvoltarea afectiunii (boala se manifesta foarte des la rudele apropiate). 80 la suta
dintre persoanele cu hipertensiune arteriala care sint rude sufera de asemenea de tensiune arteriala
ridicata.
masa corpului la nastere - s-a stabilit ca actiunea nefavorabila asupra fatului in perioada de dezvoltare
intrauterina in timpul nasterii copilului poate duce la scaderea greutatii corpului si la cresterea mesei
miocardului, ceea ce este un factor de risc in dezvoltarea hipertensiunii arteriale in viitor.
Un mod de viata sanatos poate preveni imbolnavirea
Factorii care se supun corectiei sint:
particularitatile de nutritie - folosirea excesiva a sarii de bucatarie, a alcoolului, a cafelei, a ceaiului, a
grasimilor de origine animala si, de asemenea, deficitul de potasiu, magneziu, calciu in produsele
alimentare contribuie la aparitia si evolutia hipertensiunii arteriale.
masa corpului - persoanele supraponderale prezinta un risc de dezvoltare a hipertensiunii arteriale de
doua-sase ori mai mare. In afara de aceasta, obezitatea este alaturata adesea tulburarilor de metabolism,
ceea ce complica respectarea tratamentului.
activitatea fizica - un mod de viata sedentar, lipsa de miscare cresc riscul dezvoltarii hipertensiunii
arteriale cu 20-60 la suta.
fumatul - fumatul este insotit de activizarea sistemului simpatic si de cresterea tensiunii arteriale. Dupa
ce ati fumat o tigara, procesul de ingustare a vaselor sangvine se petrece pe parcursul a 30 de minute.
stresul psiho-emotional - s-a demonstrat ca stresul ridicat conduce la cresterea tensiunii arteriale.
Pe primul plan in profilaxia hipertensiunii - nutritia
Daca omul nu a observat niciodata ca are tensiunea arteriala ridicata, dar se straduieste sa-si mentina
sanatatea si sa previna dezvoltarea afectiunii in viitor, este suficient sa se limiteze influenta factorilor de
risc care se supun corectiei. Daca tensiunea arteriala creste in mod periodic, iar in timpul unor controale
clinice nu se manifesta nici o leziune a organelor-tinta, trebuie sa incepeti tratarea bolii fara
medicamente insa.
In acest stadiu al bolii cea mai mare atentie trebuie acordata nutritiei. Mai inainte de toate, trebuie sa
urmariti corespondenta dintre valoarea energetica a regimului alimentar si consumul energetic al
organismului. Daca se observa o ingrasare treptata trebuie sa limitati nivelul caloriilor raportate la 24 de
ore. Trebuie eliminate din alimentatie produsele care excita sistemul nervos central si sistemul
cardiovascular (supele concentrate de carne si de peste, ceaiul tare, cafeaua). Pentru a scadea cantitatea
de sare de bucatarie trebuie sa limitati sararea alimentelor si folosirea produselor care contin multa sare
(scrumbiile, afumaturile, conservele de peste, castraveciorii acri s.a.). Trebuie sa reduceti folosirea
grasimilor de provenienta animala si sa folositi mai mult grasimile vegetale. In lupta cu ateroscleroza va
ajuta introducerea in alimentatie a produselor de origine marina (pestii marini, crabii, homarii, crevetii,
algele marine).
Trebuie sa va diversificati meniul cu alimente bogate in potasiu si magneziu (aceste microelemente in
cantitati mari sint continute in caisele uscate, in stafide, in nuci, in prunele negre, in macesi, porumb, in
fulgii de ovaz si de hrisca, in varza, in cartofi, griu, mazare s.a.).
Sint recomandate infuziile de plante cu actiune sedanta
Alcoolul si fumatul sint factori de risc care dezvolta atit hipertensiunea arteriala, cit si cardiopatia
ischemica. Limitarea consumului de bauturi alcoolice si refuzul tigarilor sint un important moment in
tratamentul si profilaxia acestor afectiuni. Cresterea activitatii fizice contribuie nu numai la scaderea
greutatii corporale, dar imbunatateste si starea psiho-emotionala. Sint indicate eforturile dinamice
(mersul pe jos, pe bicicleta, inotul, tenisul, schiatul). Nu sint recomandate exercitiile grele. Problema
tensiunii psiho-emotionale trebuie rezolvata in stare incipienta prin intermediul fitoterapiei. Sint
recomandate infuziile si decocturile din plante medicinale care au actiune sedanta: valeriana, paducelul,
frunzele de mesteacan, scorusele negre, merisorul, melisa, frunzele de calin. Daca ati folosit infuziile din
aceste plante o perioada de timp indelungata (nu mai putin de trei luni) si acest fapt nu are un rezultat
Page 49 / 87

multumitor, trebuie sa va adresati medicului in scopul rezolvarii acestei probleme prin prescrierea unor
medicamente (tranchilizante).
Contraceptivele contribuie la dezvoltarea hipertensiunii arteriale
Daca la femei pe fondul folosirii contraceptivelor pe cale orala se dezvolta hipertensiunea arteriala
provocata de estrogeni (in aceasta situatie ea este intilnita de doua-trei ori mai des mai ales la femeile
trecute de virsta de 35 de ani sau care sufera de obezitate, decit la cele care folosesc mijloace
contraceptionale hormonale), este recomandata incetarea folosirii acestor preparate. Dupa citeva luni,
dupa incetarea folosirii de contraceptive pe cale orala, in majoritatea cazurilor tensiunea se
normalizeaza. Femeile care fumeaza si au o virsta mai mare de 35 de ani trebuie sa evite folosirea
tabletelor anticonceptionale. Prezenta hipertensiunii arteriale nu constituie o contraindicatie in inlocuirea
hormonoterapiei dupa menopauza. O asemenea terapie nu duce la o crestere vizibila a tensiunii arteriale,
pentru ca influenteaza profilul comun al factorilor de risc cardiovasculari. Cu toate acestea, din cauza
unei posibile cresteri a tensiunii pe fondul terapiei cu estrogeni, dupa inceputul terapiei este recomandat
un control frecvent si amanuntit al tensiunii arteriale.
Daca in timpul examinarilor clinice sint evidentiate leziuni ale organelor-tinta (hipertrofierea
ventriculului sting, schimbari caracteristice ale vaselor din fundul ochilor, inflamarea rinichilor, semne
ale inflamarii aterosclerotice a vaselor localizate diferit), toate masurile enumerate mai sus trebuie
combinate cu folosirea unor preparate antihipertensive. Tratamentul medicamentos trebuie inceput
urgent chiar si atunci cind hipertensiunea arteriala este combinata cu cardiopatia ischemica, cu diabetul
zaharat sau in prezenta unui factor ereditar (infarctul rudelor apropiate). Alegerea unui preparat
antihipertensiv si a dozei sale depinde de multi factori si de aceea trebuie recomandat de medic.
Respectarea tuturor recomandarilor, examinarea regulata de catre medic si terapia hipertensiva
contribuie la imbunatatirea calitatii vietii si scad in mod considerabil nivelul de risc al aparitiei
complicatiilor hipertensiunii arteriale.
Recuperarea medicala prin kinetoterapie

Motto: Existenta noastra este miscarea, repausul reprezinta moartea. Blaise Pascal
Steluta Anghel: - În ultimii ani kinetoterapia a devenit un domeniu cunoscut si foarte apreciat de
persoanele care au avut nevoie de un astfel de tratament. Va rugam sa ne explicati ce este kinetoterapia
si cu ce se ocupa aceasta ramura a medicinii?
Ovidiu Serban Indrei, kinetoterapeut: - Kinetologia este stiinta care se ocupa cu studiul miscarii
organismelor vii si al structurilor care participa la aceste miscari. Kinetologia medicala sau kinetoterapia
studiaza mecanismele neuromusculare si articulare care asigura omului activitatile motrice normale.
Kinetoterapia face parte din medicina fizica - specialitate terapeutica care utilizeaza ca metode:
miscarea, caldura, curentul electric, climatul, masajul si apa. Kinetoterapia este cea mai noua
componenta a medicinii fizice si reprezinta metodologia activa de baza pentru consolidarea sau
refacerea functiilor unor parti ale corpului uman afectate de boala sau de traumatisme. Kinetoterapia se
defineste ca terapie prin miscare efectuata prin programe de recuperare medicala care urmaresc
refacerea unor functii diminuate sau cresterea nivelului functional în diverse suferinte. Kinetoterapia
este o forma terapeutica individualizata care, plecînd de la programe de exercitii fizice statice si
dinamice, se poate folosi în programele terapeutice profilactice (de prevenire), curative si de recuperare.
Astfel, kinetoterapia îsi gaseste aria de utilizare în cele trei sectiuni de asistenta medicala, putîndu-se
descrie:
kinetoterapia profilactica ce cuprinde totalitatea metodelor si mijloacelor de realizare a tratamentului
prin care se urmareste: mentinerea unui nivel functional satisfacator, cresterea nivelului functional
(profilaxie primara sau gimnastica de întretinere, plimbari, jogging, gimnastica aerobica, pentru
mentinerea starii de sanatate), aplicarea unor programe de prevenire a agravarii sau de aparitie a
complicatiilor în unele boli cronice (profilaxie secundara);
kinetoterapia de tip curativ care se asociaza cu sectorul de tip profilactic si de recuperare;
kinetoterapia de recuperare reprezinta sectiunea cea mai importanta în programul de recuperare
medicala si urmareste prin intermediul unor programe de exercitii fizice: refacerea functiilor diminuate,
Page 50 / 87

cresterea nivelului functional, realizarea unor mecanisme compensatorii în situatii de readaptare

functionala (în cazul în care, de exemplu, un anumit muschi este afectat ireversibil, se încearca
tonifierea altor muschi care îi preiau partial functiile, în scopul realizarii miscarii în limite acceptabile).
Steluta Anghel: - Care sint obiectivele urmarite în tratamentul prin kinetoterapie?
Ovidiu Serban Indrei, kinetoterapeut: - Obiectivele generale urmarite în tratamentul prin kinetoterapie
sint:
- refacerea fortei musculare si cresterea rezistentei musculare; - cresterea si adaptarea capacitatii de
efort; - ameliorarea functiei de coordonare, control si echilibru a corpului; - formarea capacitatii de
relaxare;
- corectarea posturii si aliniamentului corpului; - cresterea mobilitatii articulare; - reeducarea
respiratorie;
- reeducarea sensibilitatii.
Steluta Anghel: - În ce afectiuni se poate recomanda recuperarea medicala prin kinetoterapie?
Ovidiu Serban Indrei, kinetoterapeut: - Exista o gama foarte larga de afectiuni pentru care recuperarea
medicala prin kinetoterapie este specifica si absolut necesara. Astfel, kinetoterapia ajuta la tratarea
urmatoarelor: afectiunile aparatului locomotor (ortopedice si posttraumatice), afectiunile reumatice
(spondilita, poliartrita reumatoida, artrita, reumatisme degenerative, reumatismul tesutului moale),
afectiunile neurologice (accidentele vasculare cerebrale, traumatismele coloanei vertebrale, boli
degenerative si inflamatorii ale sistemului nervos, sindroame neurologice), afectiunile aparatului cardio-
vascular, afectiunile aparatului respirator, afectiunile neuropsihice, afectiunile metabolice (obezitatea),
maladiile congenitale (distrofia neuro-musculara, luxatia congenitala de sold, tetraplegia) etc.
Steluta Anghel: - Într-adevar sint multe boli pentru care kinetoterapia constituie o modalitate de
tratament, dar exista unele cu o incidenta mult mai ridicata decit altele. Spre exemplu, care sint
principiile kinetoterapeutice în cazul scoliozei si cifozei?
Ovidiu Serban Indrei, kinetoterapeut: - Scolioza este o deviatie a coloanei vertebrale formata din una
sau mai multe curburi, ce apare initial în plan frontal, apoi fiind însotita de rotatia vertebrelor. Scoliozele
pot fi de mai multe tipuri: scolioza C stînga, scolioza C dreapta si scolioza cu mai multe curburi. Aceste
deviatii ale coloanei vertebrale pot fi de natura functionala, adica acele scolioze prin deprindere care au
o evolutie lenta si este pastrata mobilitatea coloanei vertebrale, scoliozele profesionale si statice, sau de
natura patologica, asa cum sint scoliozele congenitale, rahitice, paralitice, traumatice, reumatice s.a. De
la început trebuie mentionat faptul ca tratamentul prin gimnastica medicala urmareste sa opreasca
evolutia scoliozelor, sa corecteze deviatiile coloanei vertebrale si sa mentina aceasta corectare
(prevenirea recidivelor sau a perioadelor cu evolutie nefavorabila), sa reduca tulburarile functionale si
asimetriile secundare ale corpului. Exercitiile fizice folosite în corectarea scoliozei urmaresc sa exercite
tonusul muschilor si simtul de atitudine corecta a corpului întreg si îndeosebi a spatelui. Scopul
gimnasticii corective este: corectarea coloanei vertebrale prin tonifierea musculaturii spatelui, reducerea
gibozitatii costale prin mobilizarea coloanei vertebrale si detorsionarea corpurilor vertebrale, redresarea
bazinului si echilibrarea centurii scapulare, dezvoltarea mobilitatii cutiei toracice, crearea unui reflex de
postura corecta. Mijloacele folosite constau în exercitii statice si exercitii dinamice executate prin
miscari ale trunchiului, ale membrelor superioare si inferioare, exercitii de respiratie, exercitii aplicative
de tîrîre si de echlibru, exercitii de redresare si relaxare. Exercitiile cu obiecte portative sint des folosite
în corectarea scoliozei. Dintre aceste obiecte se folosesc bastonul, mingea medicinala, gantera,
extensorul. Cifozele sint deviatii ale coloanei vertebrale in plan sagital cu convexitatea curburii
indreptata inapoi. Cifozele functionale sint deviatii tipice, provocate si intretinute de tulburarile
functionale ale coloanei vertebrale care se accentueaza atunci cind nu sint corectate corespunzator si la
timp, fiind insotite de unele modificari in forma si structura oaselor si a articulatiilor vertebrale. Aceste
deviatii se pot intilni sub forma atitudinii cifotice sau cifozei profesionale. Cifozele patologice pot fi
congenitale, rahitice, paralitice, traumatice, precum si alte forme clinice mai rare. Scopul exercitiilor
fizice pentru corectarea cifozei este: tonificarea si scurtarea muschilor spatelui si lungirea celor situati in
partea anterioara a trunchiului, corectarea deficientelor secundare care insotesc cifoza, cum sint: cap si
git inclinat inainte, omoplati departati si desprinsi, umeri adusi in fata, torace infundat sau in flexiune,
Page 51 / 87

stoparea reflexului de atitudine gresita a trunchiului si formarea unui reflex de postura corect si stabil in
activitatile statice si dinamice ale corpului. Pentru realizarea acestor scopuri, mijloacele folosite sint
exercitiile statice si exercitiile dinamice care constau in miscari active libere sau ingreunate care sa
redreseze coloana vertebrala si celelalte deficiente secundare ale cifozei.
Steluta Anghel: - Accidentele vasculare cerebrale reprezinta afectiuni care necesita recuperarea prin
kinetoterapie. Ce sint accidentele vasculare cerebrale si cum pot fi tratate din punct de vedere
kinetoterapeutic?
Ovidiu Serban Indrei, kinetoterapeut: - Accidentele vasculare cerebrale rezulta din restrictia sanguina
catre creier si cauzeaza leziunea neuronilor si deficit neurologic. Clinic, sint posibile o varietate de
deficite: motor, senzitiv, mental perceptual si de limbaj. Deficitul motor este caracterizat de paralizie
(hemiplegie) sau scadere partiala de forta (hemipareza) si este situat pe partea corpului opusa sediului
leziunii cerebrale. Acesti bolnavi sint denumiti cu termenul generic de hemiplegici. Rata incidentei este
de 1-2 persoane la 1.000 de persoane/an. Incidenta creste dramatic cu virsta, frecventa maxima fiind la
55 de ani. Cauzele cele mai comune sint: tromboza, embolismul, hemoragia cerebrala. Ateroscleroza
este factorul major care duce la obstructia arterelor cerebrale, fapt ce provoaca ischemia si infarctul
cerebral. Embolia este data de materii care se deplaseaza prin vasele sanguine. Acestia pot fi trombi,
grasime, aer, bacterii etc. Cel mai frecvent se asociaza cu boli cardiace cum ar fi stenoza mitrala,
infarctul miocardic, aritmiile etc. Hemoragia apare in urma rupturii unui vas cerebral cu inundarea
creierului si se datoreaza hipertensiunii arteriale, ruperii unui anevrism. Cind hemoragia este masiva
moartea apare in citeva ore. Factorii de risc sint: functia cardiaca deficitara, diabetul, obezitatea,
fumatul, sedentarismul, stresul, contraceptionalele orale, cresterea colesterolului sanguin, predispozitia
genetica. Recuperarea trebuie sa inceapa din stadiul acut cit mai devreme posibil, cind pacientul este
stabilizat medical, tipic dupa 24-36 de ore. Hemoragiile cerebrale pot sa amine inceperea tratamentului
kinetic pina la stabilizarea hemoragiei, adica in medie pina la 10 zile. Cind nu mai exista contraindicatii
medicale, pacientul trebuie imediat antrenat sa se ridice la marginea patului si in ortostatism. Aceasta va
duce la grabirea recuperarii, scaderea confuziei si imbunatatirea functiilor vitale. Tratamentul trebuie sa
se bazeze pe cistigarea controlului central al miscarii. Exercitiile trebuie sa aiba o motivatie legata de
activitatea functionala de zi cu zi si de cea profesionala proprie. Pacientul trebuie sa inteleaga ceea ce
face si sa inteleaga logica exercitiilor, terapeutul avind obligatia sa explice permanent miscarile de
executat. Exercitiile trebuie executate corect deoarece persistenta unei practici incorecte va intirzia
progresul, miscarile incorecte fiind mult mai greu de inlocuit cu unele corecte. O importanta foarte mare
o are numarul repetitiilor, care trebuie sa fie destul de mare pentru a invata o miscare coordonata,
precisa, cu acuratete. Pacientul trebuie sa participe activ si nu sa se insiste pe mobilizari pasive.
Terapeutul trebuie sa-l ajute pe pacient cu necesarul minim. Exercitiile nu trebuie sa fie plictisitoare,
deoarece pacientul poate sa oboseasca si mental, nu numai fizic. Pacientul trebuie sa invete sa-si inhibe
musculatura inutila care se contracta intr-un exercitiu. Exercitiile cu rezistenta nu sint de dorit la
hemiplegici, deoarece nu este un obiectiv cistigarea fortei musculare, ci aparitia activitatii contractile, a
controlului motor in muschiul respectiv.
Steluta Anghel: - Ce importanta are kinetoterapia în entorse si fracturi ale membrului inferior, cazuri
frecvent întîlnite mai ales acum în anotimpul de iarna?
Ovidiu Serban Indrei, kinetoterapeut: - Entorsa este o leziune traumatica a ligamentelor si articulatiilor.
Entorsa se observa în special la adult, este foarte rara la copil, unde ligamentele suple si elastice se lasa
destinse fara a se rupe, precum si la batrîni, unde acelasi traumatism determina mai frecvent o fractura.
Localizarea cea mai frecventa a entorselor se afla la nivelul gleznei, urmînd entorsa genunchiului.
Entorsa, prin marea ei raspîndire si prin gravitatea urmarilor pe care le are asupra aparatului locomotor
si circulator, constituie o cauza majora de scadere a capacitatii partiale de munca, de aceea importanta
aplicarii unui tratament corespunzator precoce si specific kinetoterapeutic asociat cu orteze. Scopul
tratamentului este revenirea rapida a pacientului în executarea activitatilor zilnice si specifice profesiei.
Acest lucru este deosebit de important, deoarece orice întîrziere în aplicarea tratamentului poate periclita
activitatea socio-profesionala a acestuia. Aspectul membrului afectat se schimba, întrucît atrofia este
progresiva si cuprinde muschii extensori, iar neglijarea ei, ca si persistenta sa, ar constitui una din
Page 52 / 87

cauzele instabilitatilor articulare si recidivelor entorselor. Obiectivele urmarite în kinetoterapie sînt:

controlul durerii, reducerea tumefactiei si a edemului din vecinatate, asigurarea mobilitatii, cresterea
tonusului muscular, reeducarea mersului.
Fractura se produce la nivelul unui os în urma unui traumatism, de obicei, violent; uneori fractura apare
dupa un traumatism de mai mica importanta, care actioneaza asupra unui os fragilizat printr-o suferinta
anterioara (osteoporoza, tumoare osoasa). Numarul fracturilor este deosebit de mare, mai ales în
conditiile vietii moderne. Se apreciaza ca fracturile reprezinta 10 la suta din totalul traumatismelor si ca
sint de 10 ori mai frecvente decît luxatiile. Fracturile se întîlnesc la toate vîrstele, dar incidenta cea mai
mare se situeaza între 20 si 40 de ani. Tratamentul fracturilor are ca obiectiv principal obtinerea
restabilirii functiei si, pe cît posibil, chiar a formei membrului. Refacerea osului fracturat se obtine
corijînd deplasarile, deci facînd reducerea fracturii si imobilizînd-o prin aparat ghipsat pîna la formarea
unui calus solid. Mentinerea în stare functionala a articulatiilor, a muschilor si a circulatiei membrului
sau restabilirea cît mai rapida a acestora se realizeaza prin reducerea timpului de imobilizare la
minimum, dar necesar pentru consolidarea fracturii. De asemenea, instituirea cît mai precoce a
tratamentului de recuperare, prin contractii musculare si mobilizari articulare, chiar din timpul
imobilizarii, duce la vindecarea eficienta a fracturii. Kinetoterapia este tot atît de importanta ca si
reducerea si imobilizarea fracturii si trebuie urmata fara întreruperi.
Steluta Anghel: - În final, care este rolul terapeutic al exercitiului fizic?
Ovidiu Serban Indrei, kinetoterapeut: - Exercitiile fizice contribuie la mentinerea starii de sanatate si au
rolul de conduce catre echilibrul tuturor functiilor organismului uman. Miscarea ajuta fiinta umana sa-si
mentina deplinatatea fortelor fizice si morale, facînd-o utila cît mai îndelungat timp. Exercitiul fizic este
mijlocul principal al educatiei fizice. Ca urmare a practicarii sistematice a exercitiului fizic, apar în
organism efecte locale sau generale, imediate sau tardive, trecatoare sau de durata, care îmbunatatesc
structura si functionalitatea corpului uman. Orice activitate cu caracter fizic constituie si o stimulare
pentru muschi, carora le îmbunatateste proprietatile fiziologice si calitatile fizice. Una dintre cele mai
frecvente cauze ale deficientelor fizice sînt tulburarile tonusului muscular; corectarea acestora se
bazeaza pe efectele exercitiului fizic asupra muschiului. Din punct de vedere al rolului educativ,
exercitiul fizic are efect benefic la orice vîrsta, dar mai ales în perioada de crestere, cînd miscarile nu
sînt înca bine definite, cînd cresterea oaselor nu este încheiata, prin repetarea corecta a unor miscari se
ajunge la eliminarea miscarilor incoerente si la stapînirea celor necoordonate. Stimularea factorilor
morali si volitionali contribuie la corectarea atitudinilor gresite. Omul are nevoie de multa miscare în aer
liber, de exercitii, pe care sa le integreze sistematic în programul sau de activitate zilnica.
Leacuri populare in caz de amigdalita

Aceasta este o infectie in git, care, cind este insotita de febra, implica controlul medical.
Urmind unele sfaturi si metode date de catre practicieni, starea inflamatorie de inceput poate stopa.
Gargara cu apa cu sare sau bicarbonat de sodiu este o metoda recomandata foarte des si foarte
cunoscuta.
Iata deci alte citeva remedii pentru combaterea sau stoparea infectiei.
Gargara cu acid citric
Acesta este medicamentul cel mai bun pentru infectie in git sau in angina. Acidul citric se obtine de la
farmacii. Taria - 30 la suta acid citric in apa. Cu aceasta compozitie se face gargara din ora in ora, in tot
timpul zilei. Acest tratament opreste desfasurarea infectiei. In lipsa acidului citric, se tin in gura felii de
lamiie, apoi se mesteca si se inghit. Oricum, acidul citric este mult mai eficace.
Bai de soare in git
Suferinzii de infectii in git sau angina sint sfatuiti sa urmeze aceasta metoda ori de cite este soare.
Pacientul sa stea la soare lungit pe spate cu gura larg deschisa, asa incit soarele sa poata patrunde cit mai
adinc in git. Sint suficiente 5-10 minute. Tratamentul trebuie continuat 2-3 saptamini.
Gargara speciala
Aceasta gargara se prepara din doua plante: verbascum si valva vulgaria. O lingurita plina din aceste
plante, in cantitati egale, la un pahar cu apa fiarta se va gargarisi timp de 10-15 minute.
Page 53 / 87

La fiecare ora se face o gargara calda. Tratamentul a vindecat cu mult succes.

Comprese cu otet
Compresele cu otet sint folosite noaptea si au un rezultat eficace. Pacientului i se pun comprese reci cu
apa si otet pe picioare, apoi, cind acestea se incalzeste, compresele se indeparteaza, iar picioarele sint
acoperite cu patura.
Trei remedii simple
Cind este prezenta inflamatia, deci o data cu aceasta si infectia, se face gargara cu suc de sfecla, acesta
fiind un remediu excelent. Frunzele unei verze proaspete se aplica pe gitul bolnavului si se schimba din
doua in doua ore. Inflamatia va scadea. Un alt remediu este gargara cu parafina si sare. Un sfert de pahar
de parafina pura (kerosena) in care se adauga 3 lingurite de sare si se lasa ca sarea sa se dizolve in ea. O
data pe zi se face gargara cu acest amestec, urmat apoi de apa calda pentru a clati gitul. Nu se
administreaza copiilor.
Nota: pentru orice infectie sau inflamatie in git, la copii, este necesara interventia medicilor specialisti.
Un vechi remediu ciudat
Intr-o coaja de nuca goala, se introduce usturoi pisat, iar coaja se aplica intre index si degetul mare de la
mina pacientului si se tine asa timp de 25 de minute. Mina sa corespunda partii afectate. In lipsa cojii de
nuca, usturoiul se leaga in acelasi loc de mina pacientului, dar metoda cu nuca s-a dovedit a fi
superioara.
Cind amigdalele nu prezentau puncte cu puroi (mici abcese albe) pe ele, se aplica parafina pura, cu
ajutorul unui ghem de bumbac, care se infigea la capatul unui bat. Aceasta se facea de citeva ori pe zi,
deseori oprea dezvoltarea abceselor pe amigdale. In cazurile cind infectia progresa atit incit pacientul sa
nu mai poata vorbi sau sa miste limba, se administra urmatorul tratament:
O broasca vie se tinea la gura pacientului, el trebuind sa respire in acest timp. Imediat bataile inimii
animalului se mareau din ce in ce mai mult. Aceasta se continua mai multe minute in sir. Apoi broasca
se elibera. Ea mai facea citeva salturi, dupa care murea. Pacientul se declara vindecat dupa aceasta.
Probabil ca broasca, speriata de moarte, face un atac de cord, dar oricare ar fi cauza, pacientul se
vindeca imediat.
Aceasta metoda a aparut cu secole in urma in Teheran.
Un tratament bun este si o decoctie de flori de violete (viola adorata) - o lingurita de flori uscate se fierb
timp de 20 de minute intr-un pahar de apa si se foloseste ca gargara. Violetele s-au dovedit a fi si a avea
efecte curative extraordinare pentru bolile de git. La interval de 2-3 ore se face gargara cu aceasta
decoctie.
Epilepsia si preparatele care diminueaza frecventa crizelor

Din fericire boala este rara, dar una dintre cele mai neplacute afectiuni ale sistemului nervos,
caracterizata prin convulsii instantanee si pierderea temporara a cunostintei. Afectiunea se transmite pe
cale genetica si este nevindecabila. Exista totusi citeva preparate medicale care raresc convulsiile si le
fac sa fie mai putin severe.
Le descriem mai jos, numai datorita faptului ca numai citeva leacuri populare au vindecat aceasta boala
cu secole in urma printr-o metoda psihosomatica de intelegere si solicita cure complete. Este de
mentionat faptul ca doar putini vindecatori, in special femeile, au ajuns la rezultate pozitive, cind au
apelat pentru pacientii lor la aceste preparate.
Leacuri pentru epilepsie
Se pune apa intr-un vas, apoi se scoate din vatra un carbune ars si se introduc in vas atit carbunele, cit si
funinginea. Se roteste o icoana in jurul vasului si se spun rugaciuni. Pacientul este rugat sa ia 3
inghitituri de apa. Dupa 11 zile, in cea de-a 12-a zi procedeul este repetat. Prima sedinta opreste criza,
iar a doua trebuie sa vindece complet pentru toata viata.
O alta metoda
Odata o femeie a facut o criza pe strada, si cineva a sfatuit-o sa se duca intr-un anume sat unde o taranca
o va vindeca prin metode proprii. Femeia a examinat tinara si i-a spus ca atita timp cit boala sa nu are
inca o vechime de doi ani (femeia a diagnosticat boala fara sa intrebe tinara), aceasta se poate vindeca.
Page 54 / 87

Ea a preparat trei sticle cu apa descintata si i le-a dat tinerei sa le bea in cursul citorva zile, garantindu-i
ca dupa prima sticla era putin probabil sa mai aiba vreo criza, dupa a doua nici atit, iar dupa a treia sticla
orice criza era de acum imposibila. Cind a treia sticla era aproape terminata, a spus fetei sa se dezbrace,
iar apa ramasa a fost aruncata peste corpul sau. Respectiva n-a mai avut vreodat vreo criza in viata sa.
Intrebat, femeia a raspuns sincer in legatura cu apa miraculoasa. Ea o obtinea de la un izvor aflat la o
mila si jumatate de casa sa. Se ducea intr-o noapte foarte intunecata, fara Luna, sa ia apa de acolo, iar la
intoarcere era nevoita sa treaca printr-un cimitir. Fiind foarte superstitioasa, tremura de frica ca o frunza,
stringind sticla la piept. A fost singura explicatie pe care a dat-o.
O alta metoda de a invinge epilepsia
In timpul unei crize puneti mina stinga a epilepticului pe podea si calcati pe degetul mic. Criza inceteaza
imediat. Mincati ceapa cruda cit mai multa, sau mai bine beti suc de ceapa. Crizele sint diminuate si mai
putin puternice. Un post foarte strict pe o perioada de timp mai indelungata, sub supravegherea
medicului, este necesar.
Leacuri populare in caz de pneumonie

Daca exista un semn de incepere a pneumoniei (de obicei se manifesta prin febra mare), este necear un
control medical. Exista insa medicamente moderne care trateaza boala. Dar daca acest lucru nu se poate
obtine imediat, urmatoarele masuri sint luate in general. Curatati intestinele cit mai rapid posibil, cu
laxative sau clisma. Pacientul sa stea in pat bine acoperit, intr-o camera calda, dar nu supraincalzita. Se
evita hrana cu exceptia supei simple (zeama) sau a laptelui cald. Pacientul nu trebuie obligat sa manince.
Cu cit se abtine de la mincare, cu atit este mai bine.
Putina apa calda cu lamiie sau sirop de afine este cel mai recomandat. Doza: 2 cani pe zi, fierbinte.
La persoanele mai in virsta se poate adauga 10 la suta vin, in cana respectiva. Aceeasi doza poate fi
inlocuita cu o decoctie de radacini de althea (Althea officinalis). In lipsa acesteia, se poate da pacientului
dimineata o jumatate de cana de apa calda in care se pune o lingurita de sifon si putina sare.
1. Se da dimineata 1/4 lingurita de pudra de sulf peste care se toarna apa fierbinte. Cei care locuiesc in
preajma padurilor de pin pot lua, liber, gudronul care se gaseste in trunchiul pinului, de obicei facut
bilute si luat cu zahar. Aceasta metoda s-a dovedit a fi foarte eficace si in cazurile de tuberculoza.
2. Pentru a usura eliminarea flegmei, se ia o cana cu decoctie de trei frati patati (Violeta tricolor). Se
aplica comprese calde pe spatele si pieptul pacientului. Compresele se pun cu zer de brinza proaspata de
la tara. Daca aceasta lipseste, compresele se pun cu apa calda. Compresele se schimba de doua ori la 24
de ore.
3. Se da pacientului o lingura de ulei de masline din 4 in 4 ore.
4. Se inmoaie ciorapii de lina in otet, se pun in picioare, iar deasupra se pun altii uscati. Picioarele se
baga intr-o saltea de lina. Cind otetul se usuca, operatia se repeta.
Leacuri populare pentru bolile de rinichi

Rinichii sint organele care filtreaza toate impuritatile luate din exterior, eliminindu-le prin urina. Orice
tulburare la rinichi reprezinta un pericol grav si este evident ca trebuie cerut sfatul medicului in toate
cazurile grave. Medicina populara folosea un numar de remedii care usureaza suferinta. Vom arata aici
cele mai importante dintre ele.
1. Era recomandat pentru o curatire generala a rinichilor sa se fiarba lingura de seminte de in intr-un
pahar cu apa, timp de 5 minute, si sa se raceasca. Lichidul rezultat, destul de gros, se poate dilua cu apa
calda. Se poate adauga suc de lamiie cind se consuma, dar niciodata sa nu se manince zahar sau miere.
Doza 1/2 pahar la fiecare 2 ore, timp de 2 zile consecutiv.
2. Pentru curatirea rinichilor in cazuri mai grave, cind exista piatra la rinichi, se foloseste urmatorul
procedeu: se fiebe la foc mic un pahar de saminta de cinepa trecuta prin masina + 3 pahare de lapte
proaspat, pina cind lichidul scade la un pahar. Se strecoara si se bea fierbinte inainte de micul dejun.
Procedeul se repeta cinci zile consecutiv, apoi, dupa o pauza de 10 zile, se reia tratamentul. Se continua
asa timp de un an, avind o reputatie de mare eficacitate, atit pentru rinichi, cit si pentru ficat.
3. Planta cunoscuta sub numele de auricula, o varietate de primula (Primula auricula), fiarta si bauta ca
Page 55 / 87

un ceai se spune ca mentine rinichii sanatosi si fereste de piatra.

4. O infuzie de boabe de trandafir salbatic (fara simburi), o lingurita de boabe la un pahar de apa
clocotita, se infuzeaza sase ore. Se bea dupa voie.
5. O infuzie de coji de mere uscate si pisate: o lingura de coji la un pahar de apa clocotita. Doza: un
pahar pe zi, impartit in trei parti (existau multe preparate din plante, dar cele mentionate mai sus par a fi
fost cele mai eficace). Alte plante pentru infuzii utile bolilor de rinichi: patrunjel, papadia.
Hrana sanatoasa pentru bebelusi si copii

Annabel Karmel este autor de marca al unor carti despre modul in care trebuie preparata mincarea
pentru copii. A scris multe volume care au devenit best-seller-uri in domeniu. Fiind bucatar calificat si
distinsa cu titlul Cordon Bleu, Annabel Karmel a combinat rezultatele cercetarilor sale cu privire la
alimentatia copiilor cu cunostintele gastronomice, facind teste cu retete pe un esantion de copii care,
neavind discernamintul necesar pentru a le pasa daca alimentele pe care le maninca sint sanatoase sau
nu, au apreciat gustul mincarurilor naturale pregatite de ea.
Atunci cind vine vorba despre sanatatea si fericirea copilului, toti parintii sint unanim de acord ca
acestuia trebuie sa i se dea numai ceea ce este cel mai bun. In momentul in care regimul alimentar
adoptat este crucial pentru sanatate trebuie sa ne gindim de doua ori inainte de a ne pune baza in
alimentatia cu produse conservate sau cu semipreparate. Pina la urma nu este o mare greutate sa
pregatesti mincare pentru copilul tau si, de asemenea, nimeni nu poate nega faptul ca nu este nimic mai
bun pentru acesta decit produsele realizate acasa din ingrediente proaspete. Realizarea mincarurilor in
casa este si o alternativa economica si, mai mult decit atit, acestea nu au termen de garantie in care sa te
incadrezi. Exista o multime de piureuri delicioase care nu implica statul prea mult in bucatarie si gatitul
propriu-zis si alte retete care pot fi facute astfel incit sa poata fi congelate si apoi, cind este nevoie de
acel tip de mincare, decongelate si care pot fi facute in doar citeva ore. Aceste preparate de casa il fac pe
copil sa se acomodeze cu diferentele naturale de gust in ceea ce priveste ingredientele proaspete sau
gatite si il ajuta sa se adapteze modului de a minca in familie si de a nu fi mofturos. O data cu faptul ca
astfel parintii ii dau copilului cel mai bun impuls in viata din punct de vedere nutritional, ei il ajuta de
asemenea sa fie pus la adapost de eventualele probleme de alimentatie care ar putea aparea in viitor. Din
nefericire, pentru multi copii alimentele semipreparate si cele sarace in nutrienti (cele care se gasesc din
ce in ce mai des pe piata si care nu sint bune pentru sanatatea copilului, desi sint atragatoare in ceea ce
priveste aspectul si gustul) fac parte din regimul alimentar zilnic - din ce in ce mai putine familii iau
masa impreuna. In schimb, copiii sint din ce in ce mai obisnuiti de familie sa manince alimente ambalate
si procesate sau asa-numitele cine la televizor - pizza, crochete de pui, chips-uri etc. Aceasta situatie,
vazuta astfel, poate da impresia ca mincarea adevarat este numai pentru adulti si copiii au o dieta
speciala care consta din alimente de cea mai slaba calitate si dintre cele mai nesanatoase pentru ei.
Totusi, ceea ce trebuie tinut minte este ca parintii sint cei raspunzatori pentru alimentatia copiilor lor si
depinde de parinti sa le dea copiilor ocazia de a avea o dieta variata si sanatoasa. Copiii sint cei mai
acerbi critici in ceea ce priveste mincarea care li se ofera si, cu toate ca sint foarte rar interesati, poate
chiar niciodata, daca alimentele pe care le consuma sint sanatoase, pentru ei conteaza cel mai mult
gustul. De aceea, retetele trebuie concepute in asa fel incit sa combine atractivitatea cu principiile
nutritionale sigure si sanatoase.
Alimentatia la virste fragede
O dieta echilibrata este cea care se potriveste perfect nevoilor de dezvoltare ale copilului. Hranitul la sin
sau cel cu lapte special pentru bebelusi este o sursa esentiala de elemente nutritive de-a lungul primul an
de viata al copilului, dar din momentul in care se renunta la acestea trebuie sa se stabileasca o
alimentatie care sa contina cele cinci elemente nutritive esentiale: carbohidrati, vitamine, grasimi,
minerale si proteine. Trebuie tinut tot timpul minte faptul ca nevoile copilului sint diferite de cele ale
adultului. Majoritatea adultilor sint sfatuiti sa adopte o alimentatie care sa contina multe fibre si putine
grasimi, dar copiii sub 5 ani au nevoie in dieta lor de mult mai multe grasimi si alimente cu multe calorii
si elemente nutritive pentru a face fata cresterii rapide care are loc in primii ani de viata.
Laptele pentru copii
Page 56 / 87

De-a lungul primelor sase luni de viata, copilul este dependent in totalitate de hranitul la sin sau cu lapte
special conceput pentru a i se indeplini nevoile nutritionale. Cu toate ca acest tip de alimentatie poate
inceta la 4-5 luni, hranirea cu produse oarecum solide este atit de slaba incit aceste alimente adevarate
sint ceva mai mult decit o experimentare a gustului si este vital sa nu se intrerupa sau sa se reduca
alimentarea si cu lapte in paralel cu acestea. O data ce copilul a implinit 6 luni, se pot introduce cantitati
mici de lapte de vaca in mincare sau combinat cu cereale. Dupa ce implineste un an, laptele de vaca
poate deveni o bautura obisnuita, dar pina atunci copilul are nevoie de vitaminele si fierul care se gasesc
in laptele de sin si in cel combinat.
Apa
Bebelusii sint vulnerabili la deshidratare si de aceea este esential sa se mentina nivelul de fluide in
alimentatie. Daca este hranit la sin, laptele este cel care contine fluidele necesare copilului, dar daca este
hranit cu biberonul atunci trebuie sa i se mai adauge citeva picaturi de apa. O data ce copilul incepe sa
fie hranit cu alimente mai solide este necesar sa se creasca nivelul de lichide. Apa fiarta si apoi racita, pe
linga faptul ca nu costa nimic si este accesibila tuturor, reprezinta si cel mai bun lichid atunci cind ii este
sete. Copiii foarte mici au nevoie de doar citeva picaturi de apa, dar este intelept si se recomanda
incurajarea copilului sa bea apa de la o virsta frageda. Cu toate ca exista pe piata multe bauturi pe baza
de plante sau fructe, cele mai multe contin zaharuri, care pot fi daunatoare dezvoltarii dintilor si pot crea
dependenta. Copilului nu trebuie sa i se dea apa minerala sau sa se foloseasca apa minerala pentru
prepararea mincarurilor, deoarece nu este buna din punct de vedere bacteriologic decit daca este fiarta in
prealabil si poate contine un nivel de sodiu prea mare fata de cel care este recomandat copiilor.
Grasimile
Grasimile pot fi saturate sau nesaturate. Cele saturate provin in general de la animale, dar si produsele
procesate, cum ar fi biscuitii, care contin grasimi vegetale. Grasimile nesaturate sint in general de
origine vegetala sau piscicola. Grasimile saturate pot creste nivelul de colesterol al singelui, iar la adulti
consumul in exces al acestora poate duce la boli de inima. De aceea, parintii trebuie sa se asigure ca
exista in alimentatia copilului cantitatile de grasimi necesare, dar fara a se depasi nivelul corespunzator.
Cel mai bine este sa se incurajeze copilul sa manince sanatos, prin alegerea carnurilor slabe si a
uleiurilor vegetale in locul untului, atunci cind este necesara prajirea. Laptele si brinza contin grasimi
saturate, dar sint, de asemenea, si o buna sursa de calciu, proteine si vitamine. Copiii intre 2 si 5 ani
trebuie sa isi ia pina la 35 la suta din energia totala din grasimi. Pina la virsta de un an, grasimile trebuie
sa le ofere 50 la suta din energia necesara.
Cele mai bune surse pentru grasiile saturate sint: carnea, untul si margarina, sunca, ouale, brinza,
grasimile sau uleiurile vegetale hidrogenate, care se gasesc in alimentele procesate, cum ar fi biscuitii.
Cele mai bune surse de grasimi nesaturate sint: uleiul de masline, uleiul de floarea-soarelui uleiul de
porumb, uleiul de susan, pestii uleiosi.
Proteinele
Proteinele sint esentiale pentru cresterea si refacerea tesuturilor organismului. Daca nivelul de proteine
nu este cel bun, rezistenta la boli si infectii este mult redusa. Proteinele sint constituite din aminoacizi,
din care unii pot fi creati de organism, iar altii trebuie luati din alimente. Proteinele animale, inclusiv
laptele, contin toti aminoacizii de care are nevoie organismul, dar soia este singurul aliment de origine
vegetala care contine singur toti acesti aminoacizi esentiali. Alte alimente trebuie combinate pentru a
oferi proteine complete. De exemplu, cerealele pot fi combinate cu plante leguminoase sau cu o cantitate
foarte mica de proteine animale pentru a asigura aportul de proteine necesare. Pentru ca proteinele nu
sint stocate de catre organism, alimentele care le contin trebuie sa existe in dieta zilnica. Cu toate
acestea, alimentele bogate in proteine nu trebuie sa fie predominante in alimentatia copilului, deoarece o
dieta prea bogata in proteine poate forta rinichii, care nu sint destul de dezvoltati. Cele mai bune surse
de proteine: carnea rosie, carnea de pasare, ficatul, pestele, ouale, laptele, brinza (dar nu cea cu
smintina), cerealele, leguminoasele (fasole boabe, linte).
Carbohidratii
Carbohidratii reprezinta principala sursa de energie pentru organism. Exista doua tipuri de carbohidrati:
rafinati si complecsi. Ambele tipuri sint transformate in zaharoza si preluate de singe, astfel aducind
Page 57 / 87

aportul necesar de energie (caloriile). Carbohidratii rafinati, cum ar fi piinea alba si cea mai mare parte a
biscuitilor dulci, sint compusi din ingrediente care sint deposedate de fibrele naturale in timpul
procesarii si care si-au pierdut cea mai mare parte a nutrientilor valorosi pentru organism. Carbohidratii
complecsi se gasesc in alimentele cu mare valoare energetica care si-au pastrat vitaminele, mineralele si
fibrele si care sint, prin urmare, mult mai folositori corpului nostru. Aceasta ultima categorie de
carbohidrati ar trebui sa se regaseasca pina la 60 la suta in dieta unui copil. Surse de carbohidrati
rafinati: zahar, produsele din faina alba, unele cereale, cea mai mare parte a biscuitilor, prajiturilor si
produselor de patiserie produse pe scara larga.
Cele mai bune surse de carbohidrati complecsi: cerealele netratate, orezul brun, cartofii, fulgii de ovaz.
Calciul
Calciul are o importanta deosebita in ceea ce priveste sanatatea si formarea oaselor si a dintilor. 270 de
mililitri de lapte pe zi asigura cantitatea necesara de calciu pentru copiii cu virste cuprinse intre 1 si 5
ani.
Cele mai bune surse de calciu: laptele, brinza, iaurtul, legumele din familia cruciferelor (varza) si in
general de la care se consuma frunzele, nuci, alune, sardine, seminte de susan.
Zincul
Zincul este esential pentru cresterea normala si pentru o functionare eficienta a sistemului imunitar. O
alimentatie variata ar trebui sa asigure toata cantitatea de zinc necesara organismului zilnic.
Cele mai bune surse de zinc: scoicile si alte produse din aceeasi familie, carnea rosie, arahidele,
semintele de floarea-soarelui, unele cereale.
Vitaminele
Vitaminele sint si ele elemente esentiale pentru mentinerea sanatatii organismului. Acestea sint ori
solubile in apa (vitaminele B si C) sau solubile in grasimi (vitaminele A, D, E si K). Cele din prima
categorie sint distruse de caldura si, dupa cum indica numele, se dizolva in contact cu apa, astfel ca
alimentele bogate in aceste vitamine nu trebuie fierte prea mult. Cele din a doua categorie sint stocate in
organism si pot fi daunatoare in cantitati mari. De obicei se recomanda sa se dea suplimenti de
vitaminele A, C si D copiilor sub 5 ani.
Vitamina A (inclusiv beta-caroten si retinol) este esentiala pentru crestere, lupta impotriva infectiilor, o
piele sanatoasa, pentru pastrarea unei vederi bune si pentru oase puternice. Cele mai bune surse de
retinol sint ficatul si ouale. Beta-carotenul este un antioxidant care ajuta la protejarea impotriva bolilor
si alimentele care contin cea mai mare cantitate din aceasta substanta sint: morcovii, ardeii grasi rosii,
porumbul dulce, rosiile, cartofii dulci, pepenii, caisele si mango.
Vitaminele B sint necesare cresterii, unui sistem nervos sanatos si pentru ajutarea digestiei. Cele mai
bune surse de vitamine B sint: carnea, in special ficatul, tofu, sardinele, ouale, alunele, nucile, legumele
verzi, produsele lactate, cerealele integrale, extractele de fermenti, avocado, bananele.
Vitamina C este si ea necesara cresterii organismului, refacerii tesuturilor, sanatatii pileii si inlesnirii
absorbtiei fierului in organism. Cele mai bune surse de vitamina C sint: citricele, capsunile, coacazele
negre, kiwi, legumele verzi de la care se consuma frunzele, cartofii si ardeii grasi.
Vitamina D este produsa de pielea expusa la soare si este necesara absorbtiei calciului si fosforului,
astfel asigurindu-se sanatatea oaselor si a dintilor. Cele mai bune surse de vitamina D sint: somonul,
tonul, sardinele, laptele, brinza si ouale.
Vitamina E este necesara pentru mentinerea structurii celulare a organismului si ajuta la crearea si
mentinerea globulelor rosii din singe. cele mai bune surse de vitamina E sint: uleiurile vegetale,
germenii de grau, avocado, alunele si nucile.
Fierul
Acest element este necesar atit pentru dezvoltarea mentala, cit si pentru cea fizica. Copiii au la nastere
un stoc de fier care tine aproximativ sase luni. Dupa aceasta perioada este important ca parintii sa se
asigure ca bebelusul primeste aportul de fier necesar prin intoducerea alimentelor solide in alimentatie,
deoarece deficienta de fier din organism, care poate duce la anemie, il face pe copil sa fie tot timpul
obosit si lipsit de vlaga. Necesarul de fier pentru copil este ridicat in special intre 6 si 12 luni. Bebelusii
nascuti prematur sint cei mai vulnerabili la epuizarea cantitatilor de fier din organism, deoarece
Page 58 / 87

proviziile lor pot tine numai sase saptamini. Daca bebelusul s-a nascut prematur, este posibil ca doctotul
sa recomande administrarea de suplimenti de fier pina la virsta de un an.
Ce este alergia la alimente
Reactia alergica apare atunci cind sistemul imunitar percepe o substanta inofensiva ca pe o amenintare si
reactioneaza ca atare, ceea ce aduce dupa sine efecte secundare neplacute si uneori periculoase. Pentru
ca sistemul imunitar al copiilor pina in 5 ani nu este pe deplin dezvoltat, ei sint mult mai expusi la
alergii obisnuite, cum ar fi cele la oua sau la gluten, acesta fiind si motivul pentru care trebuie sa se
intirzie pe cit posibil introducerea in alimentatie a produselor respective. Copiii care fac alergii la
anumite alimente pot sa mentina reactia alergica pina la virsta de 3 ani, dar exista si cazuri in care
alergia va persista, iar singura solutie este evitarea substantelor care provoaca aceste reactii.
Alergiile pot fi ereditare
Daca exista in familie antecedente de reactii alergice alimentare sau de boli cauzate de anumite
hipersensibilitati (cum ar fi febra de fin, astm, urticarie sau eczeme), se recomanda sa se hraneasca
bebelusul exclusiv la sin in primele patru-sase luni de viata si sa nu se introduca in dieta copilului
inainte de a implini 6 luni, cel putin, alimente care ar putea da nastere unor alergii. Se va incepe
intarcarea copilului cu alimente slab-alergene, cum ar fi orezul, cartoful, para si marul, si se vor
introduce noile produse pe rind, astfel incit reactiile adverse sa poata fi depistate si sa se poata observa
care aliment le-a declansat.
Totusi, si asa poate fi destul de greu sa detectezi cu precizie care - daca exista vreunul - din produsele
administrate provoaca reactie alergica si trebuie tinut minte faptul ca aceasta poate fi declansata si de alti
factori in afara alimentelor (cum ar fi praful, animalele din casa sau produsele de baie). Daca exista
antecedente in familie in ceea ce priveste alergiile un anumit aliment, trebuie sa se evite introducerea
acestuia in dieta pina cind copilul implineste cel putin virsta de un an. Cu toate acestea, nu trebuie
eliminate alimentele-cheie din dieta copilului fara a se cere mai intii sfatul medicului. Daca parintele
crede ca bebelusul are alergie la un produs de baza, cum ar fi laptele sau griul, trebuie sa se faca o
examinare de catre un medic specialist, pentru a se stabili o dieta echilibrata care sa nu afecteze
cresterea sanatoasa a copilului.
O alergie des intilnita, cea la laptele de vaca
Reactiile alergice la una din proteinele care se gasesc in laptele de vaca, in cel tratat special pentru
bebelusi sau in produsele lactate pot avea un spectru larg de simptome, cum ar fi: diaree, stari de voma,
dureri abdominale, eczeme si intoleranta la lactoza. Copiilor care manifesta aceste reactii alergice li se
poate da lapte de sin combinat cu lapte pe baza de soia sau hipoalergic, la sfatul medicului, acest lucru
in cazul in care laptele de sin simplu nu reprezinta o solutie. In ceea ce priveste copiii mai mari de un an,
daca acestia au reactii alergice la lapte, trebuie ca dieta lor sa nu cuprinda acest aliment si nici produsele
derivate, dar si in acest caz trebuie mai intii sa se ceara sfatul medicului.
Reactie alergica la alune si nuci
Cu toate ca alergiile la nuci si alune de padure sint relativ rare, arahidele reprezinta din acest punct de
vedere declansatorul uneia din cele mai grave reactii alergice - socul anafilactic (gitul se umfla, iar
respiratia devine greoaie). In familiile in care unii membri au experimentat alergii alimentare, trebuie sa
se elimine din alimentatia copilului mai mic de 3 ani produsele care contin arahide sau ulei nerafinat de
arahide. Daca nu au existat reactii alergice la alimente la nici unul dintre membrii familiei, dieta
copilului care a depasit 6 luni poate sa cuprinda si unt omogen de arahide.
Intoleranta celor mici la lactoza
Lactoza este substanta care da laptelui gustul dulce (i se mai spune si zaharul laptelui), iar intoleranta la
lactoza reprezinta incapacitatea de a o digera, cauzata de lipsa de enzime digestive, numita lactaza, in
stomac. Aceasta afectiune, al carei principal simptom este diareea, este provocata de obicei de bacteriile
sau virusii gastroenterici care deterioreaza intestinul, locul unde se produce lactaza. O data ce intestinul
se vindeca (proces care poate dure intre citeva zile si citeva saptamini), enzima va fi produsa din nou, iar
intoleranta va disparea. Pe parcursul perioadei in care se manifesta intoleranta la lactoza, se poate
administra copilului ori lapte de sin combinat cu lapte pe baza de soia (care poate fi introdus in
alimentatie numai la prescriptia medicului), ori lapte de sin combinat cu lapte fara lactoza, special
Page 59 / 87

pentru bebelusi.
Intoleranta micutilor la glutenul din grine
Griul, orzul, ovazul si produsele derivate din acestea contin gluten, iar aceasta substanta poate provoca
simptome asemanatoare celor ale intolerantei la lactoza. Intoleranta la gluten poate sa se manifeste in
acelasi timp cu cea la lactoza si este cauzata de deteriorarea intestinului dupa un atac gastroenteric.
Alimentele care contin gluten nu ar trebui sa fie introduse in dieta copilului de pina la 6 luni. Cerealele
fara gluten, cum ar fi orezul, meiul si porumbul, pot fi introduse in alimentatia bebelusului dupa varsta
de 4 luni. Daca in familie au existat cazuri de intoleranta la gluten, copilul trebuie hranit cel putin pina la
implinirea unui an de viata cu alimente care nu contin gluten. In cele mai multe cazuri, intoleranta
dispare o data ce intestinul a avut timpul necesar sa se vindece de gastroenterita. Intoleranta cronica la
gluten se numeste boala celiaca. Aceasta afectiune presupune urmarea unei diete adecvate stricte atunci
cind este diagnosticata.
Produse care pot salva copiii alergici
Exista unele produse care trebuie sa fie mereu prezente in camara, deoarece ele te pot salva in situatia in
care nu ai avut timp sa te duci la cumparaturi. Folosind aceste ingrediente, pe care trebuie sa le ai tot
timpul la indemina, poti pregati imediat ceva de mincare copilului tau si, de ce nu, intregii familii.
1. Alimente uscate
Piinea si alte produse cerealiere, cum ar fi pastele fainoase si orezul, sint o sursa de carbohidrati si pot fi
utilizate ca materie de baza pentru unele mincaruri sanatoase si usor de facut. Cu toate ca fasolea boabe
si lintea au de obicei nevoie in prealabil de a fi lasate in apa sa se inmoaie, ele sint si nutritive, si
economice. In plus fata de produsele mentionate mai sus, din camara nu trebuie sa lipseasca nici faina
de griu, faina de porumb, taiteii cu ou, pastele fainoase de diferite forme (spaghetti, foi pentru lasagna,
tuburi cannelloni). De asemenea, ideal sa fie la indemina sint si fructele uscate, cum ar fi caise, mango,
piersici, prune, felii de mar, stafide.
2. Cerealele pentru micul dejun
Trebuie alese cereale neindulcite sau cu foarte putin zahar facute din orez, ovaz sau griu. De asemenea,
este de preferat sa se evite cerealele facute din tarite cu supliment de fibre. Eventual, se poate face un
musli combinind mai multe cereale si fructe proaspete sau uscate. Aceste produse pot contine mai mult
de 45 la suta zahar in diferite forme, cum ar fi maltoza, miere, glucoza si dextroza, iar acestea pot fi
listate separat, ingeunind mult calculul cantitatii totale de zahar pe care il are un produs.
3. Produsele lactate
Pentru copii, cea mai buna alegere sint laptele si produsele lactate nedegresate si pasteurizate: brinza si
cascaval cum ar fi Cheddar, Edam sau Gruyere, brinza de vaca, brinza Parmesan. Si iaurturile, mai ales
cele nedegresate, naturale, cele cu fructe sau vanilie, dar care contin cit mai putin zahar. Un alt produs
care nu trebuie sa lipseasca este untul fara sare sau o margarina de buna calitate, care pot fi folosite
pentru prajit sau pentru sandvisuri.
4. Ouale
Din aceste produse se poate face o masa sanatoasa si nutritiva in citeva minute.
Condimentele, sosurile si uleiurile. Aceste produse pot fi intrebuintate in pregatirea diverselor mincaruri
si de aceea ele nu trebuie sa lipseasca: sos de soia, sos de stridii, piure de rosii, sos Worcestershire,
pesto, ulei de masline, ulei de floarea-soarelui, ulei vegetal, ulei de susan, otet de vin si balsamic,
diverse condimente (frunze de dafin, oregano, sofran, busuioc proaspat, patrunjel proaspat si uscat,
scortisoara, ghimbir, nucsoara, paprika dulce.
5. Produse congelate
Multe legume si fructe, cum ar fi mazarea sau porumbul dulce, sint congelate in interval de doua-trei ore
dupa ce au fost culese pentru a se asigura pastrarea nutritivilor importanti. De asemenea, si fileurile de
piept de pui sau de peste sint alimente care pot sta congelate mai multa vreme fara a-si pierde calitatile.
6. Alimentele conservate
De cele mai multe ori produsele procesate conservate au un nivel ridicat de zahar, sare sau grasimi
saturate, astfel ca se recomanda citirea cu atentie a etichetei inainte de achizitionarea acestora. Totusi,
multe alimente conservate sint valoroase din punct de vedere nutritiv: conserve de ton, sardine, fasole
Page 60 / 87

gatita, fasole boabe, rosii mici, porumb dulce. Inainte de a cumpara conservele, verificati ingredientele,
deoarece au unii aditivi comerciali comuni, cum ar fi colorantii alimentari annato si tartrazin, in legatura
cu care exista dovezi ca provoaca reactii alergice copiilor.
Incursiune in hipnoza
Inducerea transei
Foarte sumar hipnoza clinica inseamna sa pui subiectul in transa (sa induci transa), dupa care ii sugerezi
subiectului ceva care ajunge direct in mintea lui inconstienta si care il ajuta direct sau indirect sa isi
rezolve o problema de sanatate, de comportament etc. Exista foarte multe tehnici pentru inducerea
transei. Este bine sa se inteleaga de la inceput ca transa nu este o stare de somn. Ea este o stare
asemanatoare cu cea premergatoare starii naturale de a adormi, cu diferenta ca capacitatea de a percepe
mental sau fizic fenomenele este mult mai ascutita, mai dezvoltata decit in stare constienta. Persoana
aude zgomotele fizice inconjuratoare, dar sub indicatia hipnotistului ele pot fi anulate, subiectul
concentrindu-se asupra comunicarii verbale a hipnotizatorului. In timpul transei pot aparea fenomenele
de abreactie, in care clientul incepe sa plinga, rida, deschida ochii, vorbeasca necontrolat, sa-si
convulsioneze corpul etc. Este necesar a ramine calm si a conduce sedinta corect. Sub nici un motiv sa
nu se asume ca subiectul a iesit din transa.
Incepatorului in studiul hipnozei ii este sever indicat sa utilizeze una din metodele standard de inducere
a transei, urmind sa-si dezvolte propriile scripte dupa ce acumuleaza un volum de cunostinte suficient de
mare si siguranta in sine.
Putem grupa metodele standard in metode permisive, intermediare si autoritare.
Metode permisive:
Relaxarea progresiva a corpului prin sugestie verbala
Relaxarea progresiva cu fixarea ochilor
Relaxarea progresiva cu fixarea miinii
Metode intermediare
Inductia cu miinile strinse
Inductia cu levitarea miinii
Inductia cu fixarea ochiului si distragerea atentiei
Metode autoritare
Metoda numararii
Metoda confuziei
Metoda privirii directe
Metode permisive
Relaxarea progresiva a corpului prin sugestie verbala
Subiectul este preferabil sa stea intr-un fotoliu confortabil, daca este posibil unul cu spatarul suficient de
inalt pentru a-si sprijini capul in timpul transei sau sa stea intins intr-un pat, intr-o pozitie confortabila.
Este de preferat sa se evite pozitia culcat in pat, in special cind hipnotistul si clientul sint de sexe diferite
(fac exceptie situatiile cind clientul este asa de bolnav incit nu poate sa stea in picioare). Unii clinti in
stare de transa pot halucina despre dorinte sexuale ale hipnotistului. Se indica sa ia o pozitie cit mai
relaxata dupa care se focuseaza atentia clientului in diferite parti ale corpului cu indicatia sa se relaxeze
muschii. Vorbirea monotona, cu urmarirea indeaproape a reactiei clientului care trebuie incorporata in
scripte, pauzele necesare, increderea totala a hipnotistului in ceea ce face (nu poti sa fi hipnotist daca nu
crezi in ceea ce faci, in ceea ce spui - pur si simplu de cele mai multe ori nu lucreaza), vor duce la
diminuarea miscarilor fizice, a tensiunii musculare a corpului subiectului.
Exemplu:
Alex, te rog sa asezi picioarele amindoua cu talpa pe podea si cauta sa gasesti o pozitie cit mai
confortabila, este bine... poti sa inchizi ochii acum sau mai tirziu, dupa cum iti este mai usor sa te
relaxezi (in general clientii se misca in fotoliu cautind sa stea cit mai comod si inchid ochii) si as vrea
acum sa te concentrezi, toata atentia ta sa fie concentrata in zona plaminilor si sa-ti urmaresti respiratia...
inspiratia... expiratia... Cind se pronunta inspira-expira se face simultan pe respiratia inspira-expira a
subiectului, si repetindu-se de citeva ori simultan cu el, cu reducerea tempoului in vorbirea noastra.
Page 61 / 87

Astfel se produce o marire a volumului de aer inspirat si expirat, de calmare a respiratiei, care vor duce
inevitabil la relaxarea corpului... inspira... expira... perfect.... inspira... expira... (se repeta de 5, 6 ori pina
se simte inceputul relaxarii corpului), foarte bine Alex... eu nu stiu daca cunosti cuvintul a scana...
deriva din computere... si asa cum stai incercind sa te relaxezi... cu atentia focusata in respiratie... as
vrea sa-ti spun.. ca prin scanare inteleg sa te uiti in interiorul tau cu mintea... probabil ca auzi ceasul din
perete cum ticaie... sau zgomotele din exteriorul camerei... dar asta nu te deranjeaza in concentrarea ta...
dimpotriva... cu fiecare zgomot pe care il auzi in interiorul sau exteriorul camerei (nu este necesar sa fie
o incapere fara zgomote) te vei relaxa si mai mult cu fiecare zgomot... corpul tau... fiecare fibra, fiecare
nerv se relaxeaza, as vrea acum sa-ti scanezi picioarele de la virful degetelor pina la sold... priveste...
simte picioarele tale... si lasa orice tensiune nervoasa sa plece... ai pentru sarcina asta doua minute...
Lasi subiectul doua minute sa efectueze relaxarea muschilor de la picioare - in conditia ca nu poate sa o
faca, vei aplica o alta metoda - il pui sa-si contracteze muschii si sa-i relaxeze; daca incepe sa bufneasca
in ris (sau in plins) spune-i ca este normal sa rida, o reactie perfect normala... si lasa-l sa rida cit vrea,
dupa care reia inductia. Hipnoza trebuie sa fie perfect naturala, in concordanta cu ce face clientul in
momentul respectiv. Daca ride incorporeaza asta in text, nu te apuca sa-i spui: te-as ruga sa fii serios si
sa nu mai rizi - asta il va scoate imediat din raportul cu hipnotistul. Acum as vrea, Alex, sa-ti
concentrezi atentia in zona stomacului... scaneaza zona stomacului si lasa toti muschii sa se relaxeze...
lasa toate tensiunile care nu sint necesare sa plece... Ai pentru asta alte doua minute... foarte bine, daca
nu a inchis ochii pina in faza asta vei spune pleoapele devin tot mai grele si ochii tai tot mai obositi...
lasa-i sa se odihneasca, sa se inchida, sa se relaxeze si ei. Si s-ar putea sa te intrebi ce urmeaza acum, s-
ar putea sa simti ca te scufunzi in scaun adinc tot mai adinc... s-ar putea sa-ti simti corpul greu... greu ca
plumbul, nu are importanta ce simti, este natural... este starea de usoara transa in care incepi sa te afli
acum... Acum Alex as vrea sa te concentrezi in zona gitului si a umerilor... lasa toate tensiunile sa plece.
Urmarind subiectul observi ca isi lasa muschii umarului in jos si isi apleaca capul intr-o parte - este un
semn ca incepe sa fie in transa si iti urmareste comenzile, asa, foarte bine... relaxat, cit mai relaxat, se
aude o usa trintita si asa cum auzi zgomotul usii.. adinc... tot mai adinc relaxat... toti nervii... toate
celulele din organism se relaxeaza adinc tot mai adinc, si asa cum corpul tau se relaxeaza se va relaxa si
mintea ta... as vrea sa te gindesti la o imagine placuta, relaxanta... care inseamna pentru tine calm,
incredere, as vrea sa te imaginezi la malul marii... pe o plaja... poate simti caldura nisipului... cerul
albastru... poate simti caldura soarelui... nu prea fierbinte tocmai potrivita pentru tine... corpul care se
relaxeaza... este asa de placut sa stai la soare... bineinteles ca nu veti utiliza imaginile cu marea si soarele
unuia care a suferit arsuri, unuia pentru care marea implica un episod traumatic sau caruia i se face rau
stind cu capul in soare. Se va urmari foarte atent raspunsul dat de corpul sau - daca se misca usor, daca
zimbeste, as vrea acum sa indeplinesti un lucru dificil... sa mergi sa pui mina in mare ca sa simti ce
temperatura are apa... cind ai realizat sarcina as vrea sa-mi semnalizezi asta cu o usoara miscare a unui
deget pe care il alegi tu... si eu voi intelege ca ai simtit temperatura apei... asteptam pina misca un deget
- miscarea trebuie sa fie ca o usoara zvicnitura, ca o contractie musculara, iar daca este mai lunga din
frinturi de miscari... foarte bine... as vrea sa incerci ceva mai dificil... sa auzi zgomotele in care esti... eu
nu stiu unde esti, dar trebuie sa fie ceva zgomote, multe acolo... ca miscarea valurilor, tipete de
pescarusi... si cind auzi bine in real sunetele, semnalizeaza-mi cu un deget... foarte bine... incearca acum
ceva si mai dificil... sa simti mirosul locului respectiv... tu stii, fiecare loc are mirosul lui specific,
miroase, simte si cind ai mirosul in nari, te rog sa-mi semnalizezi cu miscarea unui deget... foarte bine...
In acest moment subiectul este in general rigid, nu se misca, are temperatura corpului usor scazuta,
prezinta citeodata miscari involuntare, spasmodice ale corpului sau ale unor parti din corp, are o paloare
a fetei, globul ocular la anumite comenzi are o miscare precipitata de calm, energie, multumire etc.
Subiectul aude tot ce se intimpla cu el, are o acuitate mult mai mare decit in stare constienta si este gata
pentru faza urmatoare, faza clinica. In conditia cind nu se efectueaza altceva, se scoate din transa prin
numarare, cu sugestii pozitive.
Relaxarea progresiva cu fixarea ochilor
Aceasta metoda este una din metodele favorite de inducere a transei in anii '70. Ea depinde de
concentrarea atentiei subiectului la ceea ce spune hipnotistul. Se recomanda subiectilor care sint nervosi.
Page 62 / 87

Subiectului, stind intr-un scaun confortabil, i se spune sa priveasca un punct in tavan. El fixeaza spotul
indicat si nu are voie sa-l paraseasca cu privirea nici un moment. Daca subiectul paraseste punctul cu
privirea i se atrage imediat atentia. Se indica apoi sa isi relaxeze corpul complet; i se sugereaza ca simte
o stare de greutate in picioare (genunchi, talpi etc.) picioarele sint complet relaxate; sentimentul de
relaxare se imprastie in tot corpul, la miini, brate, umeri, toti muschii gitului, mergind la obraji si
muschii fetei, pina la ochi, pleoape, pleoapele devin obosite, grele; asa de grele si obosite ca vor sa se
inchida; sugestiile sint date monoton pina cind subiectul intra in usoara transa hipnotica. Transa este
adincita prin inductia cu ridicarea bratului. Aceasta inductie a levitarii bratului poate sa fie utilizata fie
ca inductie primara, fie ca adincitor al nivelului transei. Este una din scriptele utilizate cel mai mult in
anii '90, de catre hipnotisti. I se cere subiectului sa se concentreze asupra unei senzatii pe care o va
dezvolta in una din miini, la alegerea lui. Senzatia este ca bratul nu are greutate deloc, ca si cum ar vrea
sa se ridice in aer. Se simte bratul tot mai usor si o data cu ridicarea bratului, cu fiecare centimetru in sus
relaxarea corpului sau devine tot mai adinca, tot mai profunda, iar corpul greu ca plumbul... I se
sugereaza faptul ca are legate de incheietura niste baloane care fac sa i se ridice mina in aer, bratul
devenind usor ca si un fulg. Cind miscarea miinii devine vizibila, subiectul este incurajat sa continue.
Este important sa se spuna, sa se repete ca cu fiecare centimetru in aer corpul devine tot mai relaxat.
Acestea trebuie spuse cu delicatete, dar cu completa incredere in ceea ce se face. Daca subiectul percepe
nesiguranta, indoiala, el va pierde conexiunea cu hipnotistul si va iesi din transa.
Daca bratul subiectului nu se misca, se poate proceda la atingerea incheieturii si se ridica putin mina in
aer. Nu se atinge insa incheietura subiectului fara sa i se ceara in prealabil permisiunea lui, sub nici un
motiv. In stare de transa se intimpla un fenomen neelucidat pina acum in care subiectul nu vrea sa ii
atingi corpul daca nu i-o ceri verbal inainte de a o face. Ridicarea bratului nu trebuie grabita, in general
se obtine in primul minut. Se indica din nou sa se urmareasca foarte atent subiectul, daca observam ca in
loc sa ridice mina o coboara, incorporati asta imediat in ceea ce spuneti si continuati cu fiecare
centimetru in jos el va fi tot mai relaxat. Se respecta de fiecare data hotarirea inconstientului mintii sale.
Lucrul acesta este in general valabil. Nimeni nu este mai presus decit inconstientul propriului subiect.
Nimeni nu stie mai mult despre subiect ca si inconstientul lui. Dupa ce bratul a ajuns la nivelul pe care l-
am cerut, se reverseaza procesul si se indica cu fiecare centimetru in jos, pentru asezarea miinii in poala,
subiectul va fi tot mai relaxat.
Miscarea miinii in sus este din miscari fragmentate, nu este continua. In conditia in care este continua,
inseamna ca cea care ridica bratul este constienta si nu cea inconstienta, deci clientul nu este in transa.
In acest moment, in general, subiectul este in transa de nivel mediu. La acest nivel nu se face nici un test
pentru determinarea analgeziei subiectului.
Exemplu:
... Sue, te rog sa stai cit mai confortabil in fotoliu... si te rog sa privesti in sus... la punctul pe care ti-l
indic eu poate fi punctul marcat, un spot lipit pe tavan. Punctul este in asa fel incit subiectul sa poata sa
stea relaxat cu capul, cu privirea usor sus, deasupra nivelului la care privim de obicei, fara sa se dea
ochii peste cap. ... Priveste la el... pastreaza ochii fixati pe tavan... si lasa corpul tau sa fie lejer... sa se
relaxeze... moale... lejer... lasa toti muschii corpului tau sa se relaxeze complet... si respira linistit...
inspira-expira... inspira... expira... asa, bine. ... acum as vrea sa-ti focusezi atentia in zona muschilor de
la picioare... lasa-i sa se odihneasca moale... lejer... moale... si poate vei incepe sa simti o greutate in
picioare... ca si cum picioarele tale devin tot mai grele... priveste punctul din tavan... si cum il privesti
simti... ca ochii devin tot mai obositi... tot mai obositi.... pleoapele tale vor sa se inchida... pleoapele sint
asa de grele incit vor sa se inchida... si cind vei simti acest lucru... lasa ochii... sa se inchida... relaxeaza
muschii de la picioare, Sue... lasa-i lejeri... liberi... grei ca plumbul... si cum faci acest lucru ochii tai se
simt tot mai obositi... se simt asa de grei... pleoapele tale... vor sa se inchida... priveste punctul din
tavan... si cind simti nevoia sa se inchida lasa-i singuri sa se inchida, lasa toata tensiunea sa plece,
abandoneaza-te acestei placeri... a relaxarii... putin ametita... confortabila senzatie... pasiva... grea ca
metalul... greu ca plumbul... lasa tensiunea sa paraseasca corpul tau... moale si greu... acum muschii de
la piept si de la spate... lasa-i sa se relaxeze complet... si poate ai o senzatie de greutate... corpul tau
devine greu... greu ca plumbul... ca si cum vrea sa curga in jos... tot mai adinc... tot mai adinc... lasa-l sa
Page 63 / 87

coboare, Sue... tot mai adinc... adinc in fotoliu... si cum faci acest lucru ochii tai devin tot mai grei... si ei
simt ca vor sa se inchida, lasa-i sa se inchida, sentimentul de relaxare se imprastie in brate si miini...
umeri si git, lasa muschii gitului tau sa se relaxeze moale si liber... complet relaxat in jos tot mai jos... si
cum faci acest lucru... tu vei simti o greutate in miinile tale... ca si cum sint de metal... greu ca
plumbul... relaxat complet... placerea relaxarii... confortabil in zona gitului, muschilor faciali... ochii
tai... pleoapele tale... foarte foarte obosite... ca si cum vor sa se inchida, ei vor sa se inchida... strins tot
mai strins... complet... complet relaxat..., inchide ochii... Tot mai relaxat. In acest moment subiectul
inchide ochii, daca nu i-a inchis pina acum. Daca i-a inchis anterior vom continua cu relaxarea
diferitelor parti ale corpului pentru a adinci transa hipnotica, dupa care vom utiliza ca adincitor al transei
condusi cu levitarea miinii.
Tehnici in mozaic
Afectiuni cardiace cu substrat nervos
Nevroza cardiaca (distonia neurovegetativa); palpitatiile
In cadrul afectiunilor cardiovasculare prima subgrupa o constituie cea caracterizata prin tulburari de ritm
cardiac insotite sau nu de palpitatii si de senzatie de durere precordiala cunoscute si sub denumirea de
nevroza cardiaca. In cazul afectiunilor cardiace cu substrat nervos pe primul loc se situeaza Paducelul,
de la care se utilizeaza atit florile, cit si frunzele care insotesc inflorescenta, dar si fructele mature. Ele
contin substante de natura purinica denumite crataeguslactone care au proprietatea de a stimula
activitatea cardiaca actionind asupra vaselor sanguine ale miocardului si asupra centrilor nervosi
vasculari. In flori se gasesc si bioflavonoide care au rol P-vitaminic. Aceste substante diminueaza
tensiunea arteriala, stimuleaza functia miocardului si tonifica peretii vaselor capilare. Actiunea specifica
este cea de vasodilatator al vaselor coronariene. Indicatiile fitoterapeutice ale Paducelului sint multiple
si se refera la tulburari circulatorii care survin in special la persoanele mai in virsta si care se manifesta
prin durere angioasa precordiala, tahicardie, anxietate (teama, neliniste, frica nejustificata) vertij
(ameteli) si dispnee (dificultati respiratorii). Se recomanda in hemiplegii, in ateroscleroza si in
hipertensiunea arteriala. Preparatele pe baza de Paducel sint indicate persoanelor in virsta slabite sau
senile. Pe drept cuvint fitoterapia franceza numeste produsele pe baza de Paducel laptele virstnicilor. Se
recomanda si femeilor in tulburarile cardiace care insotesc menopauza. Dar se recomanda si copiilor
care prezinta insuficienta circulatorie secundara afectiunilor de natura infectioasa, in special in
sindromul cardiovascular din grupa bolilor infectocontagioase. In cazul afectiunilor cronice pentru ca
tratamentul pe baza de flori si frunze sau fructe de Paducel sa fie eficient el trebuie urmat cel putin 6
luni pe an. Cu toate aceste proprietati miraculoase ale preparatelor pe baza de Paducel ele reprezinta si
importante contraindicatii. Astfel, ele nu vor fi administrate bolnavilor care prezinta edeme cardiace,
cardiopatii valvulare si alte afectiuni cardiace grave, aflate in stare avansata de evolutie.
Preparate pe baza de Paducel
La ora actuala sint peste 50 de produse fitofarmaceutice pe baza de Paducel preparate de industria de
medicamente din tara si de peste hotare. In Farmacia casei se pot prepara urmatoarele:
Infuzia: o lingurita flori cu frunze sau doua lingurite fructe uscate la o cana cu apa (250 ml); din infuzie
se consuma o cana in timpul zilei, iar cea de a doua cana seara inainte de culcare, inghititura cu
inghititura.
Pulberea: din flori si frunze uscate se administreaza de 3 ori pe zi cite doua virfuri de cutit amestecate in
miere. Se pot prepara cu aceeasi cantitate capsule operculate sau casete de amidon din care se iau 3-4
capsule pe zi.
Tinctura: se prepara din 20 g flori si frunze uscate sau 40 g in stare cruda (dupa ce au fost taiate cu un
cutit de inox) la 100 ml alcool de 60 grade. Se lasa la macerat timp de 10 zile agitind din cind in cind.
Dupa filtrare se iau 15-30 picaturi de 3 ori pe zi in putina apa sau intr-o lingurita cu zahar. Tinctura
trebuie reinnoita dupa 2 ani. Atit pulberea, cit si tinctura sint recomandate celor care au activitate de
teren si in special celor carora nu le este recomandat un aport mare de lichide. O a doua planta foarte
utila celor care sufera de afectiuni cardiace cu substrat nervos este Talpa-gistii, care creste spontan in
tara noastra fiind raspindita de la ses pina in zonele submontane la 500-600 m altitudine. De la aceste
Page 64 / 87

specii se folosesc numai partile superioare ale plantei recoltate in timpul infloririi.
Speciile de Leonurus contin leunturocardiana sau stachydrina, betonicina si turicina (alcaloizi),
glicozide cardiotonice similare cu cele din speciile exotice de Strophantus, substante amare cu structura
chimica sterolica, bioflavonoide etc. Se recomanda in tulburarile de climacteriu si in starile de anxietate.
Au actiune inhibitoare asupra SNC (sistemul nervos central), actiune hipotensiva, vasoconstrictorie
periferica, actiune diuretica si actiune cronotrop negativa asupra cordului reducind ritmul contractiilor
cardiace.
Preparatele pe baza de Talpa-gistii sint mult mai puternice decit cele pe baza de Valeriana si prezinta
avantajul ca nu au mirosul si gustul dezagreabil al valerianei. Prin infuzare sau decoctie substantele
active din Talpa-gistii nu se extrag in intregime, de aceea se recomanda tinctura sau pulberea de planta.
Infuzia se prepara dintr-o lingurita de planta uscata si maruntita la o cana cu apa; se beau doua cani pe zi
dintre care una seara, timp de o saptamina. Cura se repeta din doua in doua luni.
Tinctura: 20 g planta uscata si maruntita se macereaza timp de 8 zile in 100 ml alcool de 60-70 grade.
Dupa filtrare se iau 20-40 picaturi pe zi, inaintea meselor principale. Tratamentul dureaza 8 zile. Se
repeta la fiecare doua luni. Tinctura de Talpa-gistii da rezultate bune in combaterea meteorismului
abdominal (dilatarea abdomenului datorita gazelor care se formeaza in tubul digestiv). Pulberea: din
partile superioare inflorite ale plantei: cite un virf de cutit de 4 ori pe zi timp de 2 saptamini. Se repeta la
fiecare doua luni.
Valeriana
Se foloseste rizomul cu radacini care contine ulei volatil format din izovalerianat de bornil, acetat si
butirat de bornil, camfere, pinene, acid izovalerianic, sesquiterpene biciclice, alcaloizi, alcool esteri,
fenoli, cetone, valeotriati (valtratum, acevaltratum si dinivaltratum), oxilactone, sitosteroli etc.
Actiunea principala este cea sedativa. Componentele principale din uleiul volatil au efecte inhibitoare
asupra tesuturilor bogat inervate asupra SNC si a celui muscular. Preparatele pe baza de valeriana au
efecte sedative in special in nevroze prin diminuarea excitabilitatii maduvei spinarii si a creierului. Pe
linga numeroasele produse fitofarmaceutice pe baza de Valeriana in Farmacia casei se pot obtine
urmatoarele:
Infuzia: o lingurita radacina la o cana cu apa. Intreaga cantitate se bea treptat in cursul unei zile.
Tinctura se prepara din 20 g rizomi si radacini uscate, prin macerare in 100 ml alcool de 60-70 grade
timp de 8 zile. Se iau de 3 ori pe zi cite 15-20 picaturi. Se recomanda in special in afectiunile cardiace
cu substrat nervos, singura sau asociata cu tinctura de Paducel, in parti egale. Pulberea se administreaza
de trei ori pe zi cite un virf de cutit, preferabil in capsule operculate sau in casete. Observatie: cercetarile
din ultimii ani inca nefinalizate arata ca valepotriatii ar avea actiune citotoxica. Se recomanda utilizarea
preparatelor pe baza de Valeriana cit mai rar si inlocuirea lor cu produsele prezentate mai inainte din
Talpa-gistii.
Alte plante recomandate in nevrozele cardiace cu substrat nervos ca adjuvante cu actiune blinda sint:
Levantica
Florile contin ulei volatil bogat in acetat de linialil si butirat de linialil, genariol, linalol, valerianat de
linalil, borneol, cumarine, cariofilen etc. Datorita substantelor active pe care le contin si in special a
componentelor uleiului volatil, florile de Levantica au efect sedativ la nivelul sistemului nervos central.
Mod de preparare si utilizare:
Infuzie: 1-2 lingurite flori la o cana cu apa; se beau 1-2 cani pe zi.
Uleiul volatil: de 3 ori pe zi cite 8-10 picaturi in putin alcool diluat (10 ml).
Observatie: utilizarea interna a infuziei de flori de Levantica in dozele indicate nu duce la efecte
secundare sau reactii adverse. Uleiul volatil pe cale interna trebuie administrat cu prudenta deoarece
dozele care depasesc 0,8 ml pe zi produc iritatii la nivelul stomacului, intestinelor si a sistemului nervos
central.
Extern: la un litru de apa in clocot se pun 100 g flori de Levantica intr-un vas acoperit. Dupa 15 minute
se filtreaza si intreaga cantitate se pune in cada de baie umpluta trei sferturi cu apa calda (nu fierbinte).
Tot pentru bai generale se dilueaza 5 ml ulei volatil de Levantica in 25 ml alcool concentrat sau se poate
utiliza si 25 ml apa de colonie la Levantica, care se pune in apa de baie.
Page 65 / 87

Voronicul
Cunoscut si sub numele de Unguras, Voronicul este o specie spontana perena care creste in special in
Oltenia, Muntenia, Dobrogea si estul Moldovei. In scop medicinal se utilizeaza ramurile si tulpinile
tinere, nelignificate, recoltate in timpul infloririi. Voronicul contine o substanta amara care este o
lactona din grupa diterpenoidelor numita marrubina sau marubiina, acid marrubic, rasini si ulei volatil,
mucilagii, taninuri, acid ursolic, saponozide, glicozide, un alcaloid, colina, vitamina C, saruri minerale
etc.
Datorita continutului ridicat in potasiu si colina extractele din aceasta planta pe linga alte actiuni
terapeutice au efecte pozitive in aritmia cardiaca. Din partile superioare si din ramurele recoltate in
timpul infloririi ale Voronicului se prepara: Infuzie: o lingura la o cana cu apa; se beau 2-3 cani pe zi
inaintea meselor principale. Pentru cei care n-au voie sa consume cantitati mari de lichide se recomanda
infuzia concentrata: 2 linguri de planta maruntita la o cana cu apa din care se iau de 2-3 ori pe zi cite o
lingura inainte de mesele principale.
Presopunctura
Palpitatiile
In limbaj popular palpitatiile sint generate de expresia bataie de inima, adica simte cum ii bate inima
mai tare, izbindu-se de coaste, intermitent, batai insotite de ameteli, oboseala si senzatie de frica.
Fiind vorba de inima, ne gindim imediat la meridianul inimii conform medicinii chineze, care spune ca
in astfel de cazuri exista un dezechilibru energetic in meridianul cordului si pericardului (vase sex).
Sint doua puncte usor abordabile, situate pe antebrate, pentru presopunctura:
primul se afla la baza pumnului la extremitatea externa a pliului format cind aducem pumnul spre
antrebrat (C7) numit si poarta spiritului;
al doilea este cu cinci degete mai sus de pliul pumnului pe linia mijlocie a antrebratului si numele lui
tradus din chineza este poarta vilcelei.
Putem actiona si asupra punctului mlastina vinturilor (descris si la hipertensiunea arteriala) - ce se afla
sub protuberanta occipitala pe ceafa in scobiturile ce se afla situate de o parte si de alta a vertebrelor
cervicale.
In toate punctele mentionate se practica manevra de dispersie (rotirea degetului in sens invers acelor de
ceasornic).
Lipotimia (lesinul)
Mai frecventa la copii, adolescenti si femei, lipotimia reprezinta o stare (pasagera) de pierdere a
cunostintei de foarte scurta durata, datorata unei irigari insuficiente a creierului. Cauzele pot fi: emotiile
puternice, lipa de aer dintr-o camera incalzita cu carbuni sau in care se fumeaza si nu este aerisita
caldura excesiva, durerea violenta asociata cu teama (la dentist, in timpul recoltarii analizelor de singe
etc.)
Primele masuri:
se deschid ferestrele (daca se afla in spatiu inchis);
se asaza bolnavul cu capul mai jos decit restul corpului in pozitia culcat (inclinat spre cap);
se indeparteaza curiosii, se desfac hainele, cravata, se dezgoleste pieptul - se stropeste cu apa rece i se
dau esente tari sa miroasa (otet, amoniac etc.). Toate aceste gesturi se fac rapid in 20-30 de secunde.
Daca mai este o persoana sau un grup in apropiere, alegeti-va un colaborator care sa execute cele de mai
sus dictate de dvs., cunoscatorul, si actionati prin presopunctura in acelasi timp: doua puncte sint
esentiale:
primul situat sub nas, la 1/3 distanta intre nas si marginea buzei superioare in Santul cu apa (VG25)
practicind tonifierea; - al doilea este punctul Bucuria de a trai (C9) situat in unghiul extern al unghiei
degetului mic - tonifiere. Recomandam ca dupa o stare lipotimica bolnavul sa fie examinat de medic -
pentru a stabili daca a fost doar o lipotimie si nu este manifestarea altei boli (convulsii, isterie, sincopa
etc.)
Diagnosticul diferential presupune si investigatii suplimentare la aprecierea medicului dvs.
Cromoterapia
Pentru bolnavii cu palpitatii ce apar in contextul unei nevroze sau spasmofilii (lipsa de calciu) la care in
Page 66 / 87

urma examenului cardiologic s-a infirmat o boala de inima, pe linga un regim alimentar bogat in lactate,
expunere la lumina solara (vara) sau ultraviolete in doze mici (iarna) recomandam: alaturi de
multiminerale si bai de culoare albastra timp de 15 minute proiectata in regiunea plexului cardiac,
urmata de focalizarea de lumina galbena tot 15 minute. Daca situatia financiara permite deplasarea intr-
o statiune montana este minunat. Oricum recomandam scurte perioade de schimbare a mediului la rude
din alta localitate - de preferinta in mediul rural cu conditia ca bolnavul sa se simta bine, sa fie protejat
si iubit.
Masurile de urgenta ce se impun sint:
bolnavul va fi asezat orizontal, cu capul mai jos decit picioarele, intr-un loc bine aerisit;
i se vor desface hainele;
va fi batut usor pe fata cu palma sau cu o batista muiata in apa rece;
i se va pune sub nas, sa inspire, otet, amoniac sau eter.
Pe linga aceste masuri folositi si presopunctura. Punctele de presopunctura sint Bucuria de a trai C19,
situat in apropierea unghiei degetului mic de la mina - tonifiere si Santul cu apa VG25, situat sub nas, pe
buza superioara. Durerea din angina pectorala se manifesta sub forma unei gheare, presiune in regiunea
sternului sau a inimii, cu iradiere in umarul si membrul superior sting, pe marginea sa interna, pina la
degetul mic. Traseul durerii din angina pectorala este identic cu cel al meridianului cordului.
Catre o intelegere fizica si medicala a practicilor mentale de terapii complementare

Practicile mentale de terapii complementare sint larg recunoscute ca eficiente si importante, fiind
încadrate în prima categorie în sistemul de clasificare propus de Centrul National pentru Medicina
Complementara si Alternativa - SUA. Lucrarea de fata prezinta o abordare, bazata pe o teorie fizica de
ultima generatie - Teoria vacuumului fizic -, a mecanismelor fizice si medicale ce stau la baza acestor
practici.
Într-o lucrare anterioara (Teoria vacuumului fizic si fenomenele psihofizice -Arad, 2001) am prezentat
succint conceptele ce stau la baza teoriei vacuumului fizic (G. I. Sipov - 1993). Aceasta teorie
generalizeaza ecuatiile fundamentale ale fizicii, prin introducerea unei noi reprezentari a spatiului si
timpului. Spatiul-timp nu este numai curbat (ca în modelul lui A. Einstein), ci si torsionat. Ecuatiile
rezultate au ca solutie o realitate a Universului cu 7 nivele:
1 - Constiinta Primara, care apare în postura de Început Activ.
2 - Cimpul primar de torsiune, ce transporta informatii, fara atenuarea semnalului cu distanta si cu viteza
instantanee. El reprezinta virtejuri spatio-temporale dextro- si levogire. Acest cimp directioneaza
evolutia tuturor entitatilor si proceselor lumii materiale.
3 - Vacuumul fizic, generat de nivelul superior, constituit din toate particulele si antiparticulele, aflate
într-o stare virtuala. Particulele elementare se nasc în vacuumul fizic dupa un plan strict determinat
(matricea posibilului), continut în nivelul superior.
47. Particulele elementare, corpurile gazoase, lichide si solide. Cimpul de torsiune se formeaza si în
jurul unui obiect ce se roteste si reprezinta ansamblul microvirtejurilor. Întrucit materia este formata din
atomi si molecule ce au propriul moment de rotire - spin -, substanta are întotdeauna un cimp de torsiune
- numit cimp de torsiune secundar. Din perspectiva teoriei vacuumului fizic, din cele 7 corpuri fine ale
omului, unul este fizic, iar celelalte 6 sint legate cu lumea fina, purtatorul fizic al acestor corpuri fiind
cimpul de torsiune. Corpurile eteric, astral si mental se formeaza din cimpul secundar de torsiune, iar
celelalte - cauzal, sufletul si spiritul - sint formate din cimpul primar de torsiune. Omul poate sa
receptioneze si sa emita cimpuri de torsiune. Gindul este o formatie de cimp cu autoorganizare si
automentinere. Informatiile pozitive (actiuni, ginduri, cuvinte) rotesc cimpul de torsiune într-un sens, iar
cele negative - în sens opus. Omul, ca orice element al realitatii fizice, este alcatuit în final din atomi si
molecule, ce poseda spin nuclear si atomic. Întrucit spinul este sursa cimpului de torsiune, fiecare celula
umana genereaza un cimp propriu de torsiune. Celulele, alcatuind un mediu continuu, genereaza un
cimp comun de torsiune. În mod natural, fiecare organ al corpului fizic si întregul organism uman vor
genera cimpuri de torsiune proprii. Aceasta organizare ierarhica a cimpurilor de torsiune este un element
de baza al materiei vii, caci în acest mod este posibila înmagazinarea tuturor informatiilor privind
Page 67 / 87

organismul ca întreg si ca structuri componente, ajungindu-se pina la nivel celular. Din perspectiva
cimpurilor de torsiune, omul este considerat unul dintre sistemele complexe cu spin. Complexitatea
spatiala si de frecvente a acestui cimp de torsiune este determinata de diversitatea uriasa a substantelor
chimice din compunerea corpului uman, de complexitatea distributiei lor si, de asemenea, de
complexitatea dinamicii transformarilor biologice, ce se desfasoara în procesul metabolismului.
Fiecare om poate fi considerat o sursa (un generator) de cimp de torsiune strict individual. Acest cimp
de torsiune determina o polarizare de spin în mediul înconjurator pe o raza finita, contine informatii
privind acest om si produce o copie a sa atit pe îmbracaminte, cit si în vacuumul fizic. O consecinta
rezultata din teoria cimpurilor de torsiune este faptul ca cimpul de torsiune uman (atit cel general, cit si
cele particulare - locale) va interactiona cu alte cimpuri de torsiune. Astfel, cimpul de torsiune generat
de gindurile, sentimentele, dorintele si nazuintele fiecaruia dintre noi este resimtit de cei din jur pina la
nivel celular.
Cimpul general de torsiune uman este dextrogir, doar într-un caz la citeva milioane acest cimp este
levogir.
Omul are posibilitatea de a influenta propriul cimp de torsiune. Aceasta influenta se poate realiza prin
intermediul proceselor biochimice, ce modifica structura particulelor cu spin din care este alcatuit omul.
Cu ajutorul acestor procese biochimice se poate schimba momentul de spin si astfel se poate schimba
cimpul de torsiune radiat. De exemplu modificind ritmul respirator la inspir - expir (deci modificind
raportul între bioxidul de carbon si oxigen) se poate realiza preponderenta radiatiei unui cimp de
torsiune dextrogir sau levogir, desi în starea normala acest cimp este dextrogir. Astfel, retinerea
respiratiei la expir pentru un minut dubleaza intensitatea acestui cimp, iar retinerea respiratiei la inspir
schimba polaritatea acestui cimp.
Interactiunea dintre cimpurile de torsiune si om, considerat atit un generator, cit si un receptor biologic
al unor asemenea cimpuri, se poate examina pe baza urmatorului model de functionare al mecanismelor
cerebrale. Se presupune ca creierul este un mediu amorf, ce are libertate în dinamica structurilor de spin.
Modificarea acestei structuri de spin în procesul gindirii modifica cimpul de torsiune emis de creier. În
procesul gindirii au loc procese biochimice, iar structurile moleculare astfel aparute realizeaza un proces
dinamic de spin, ce genereaza o radiatie de torsiune. Astfel, creierul este un emitator de cimp de
torsiune, ce polarizeaza vacuumul fizic înconjurator. În cadrul unei practici mentale de terapie
complementara se creeaza o situatie în care creierul este supus actiunii unei directive de însanatosire
mentale, existenta în forma unui cimp de torsiune dextrogir fie extern, fie generat de propria gindire.
Acest cimp polarizeaza vacuumul fizic în regiunea capului si realizeaza polarizarea de spin a
particulelor elementare din constitutia creierului, întelegind prin acest lucru ca spinul particulelor
creierului adopta un sens de rotire, conform sensului de rotire al cimpului de torsiune.
Cercetarile efectuate au aratat ca cimpurile de torsiune dextrogire actioneaza favorabil asupra omului,
daca nu depasesc un anumit prag de sensibilitate. Actiunea cimpurilor de torsiune levogire este
favorabila doar în doze homeopate. Daca intensitatea lor este comparabila cu intensitatea de fond a
omului, ele devin nocive.
În acest context si datorita existentei unor legaturi structurale atit între diferitele elemente constitutive
ale creierului, cit si între acesta, considerat ca un întreg, si celelalte sisteme ale organismului, directiva
de însanatosire este transformata în reflexe biochimice ale întregului organism. În particular, reflexele
aparute în urma acestei directive a scoartei cerebrale, se transforma în procese neurochimice si
hormonale, trecind prin hipotalamus, ce este raspunzator de multe sisteme ale organismului, inclusiv cel
imunitar. Printre sistemele chimice controlate de hipotalamus se numara si procesul de generare a unui
mare numar de neuropeptide, inclusiv endorfine, cu actiune sedativa si calmanta. Neuropeptidele
manifesta un caracter dual: uneori se comporta ca hormoni (substante chimice, ce determina modificari
în functionarea organismului), alteori ca neurotransmitatori (substante chimice ce determina modificari
în functionarea creierului). Actionind ca neurotransmitatori în creier, neuropeptidele asigura initierea
unor noi cai si retele neuronale, si a unor noi reflexe. Astfel, o doza mare de neuropeptide are asupra
creierului o actiune similara ca o doza mare de substante psihotonice, creind posibilitatea receptarii mai
complete a lumii. Cu alte cuvinte, are loc o marire importanta a volumului de informatii prelucrate de
Page 68 / 87

creier în unitatea de timp. Cu cit este mai mare numarul si complexitatea circuitelor folosite la nivelul
creierului, cu atit acesta este capabil sa perceapa mai multe informatii privind obiectele si evenimentele
înconjuratoare. Un flux important de neuropeptide este uneori perceput ca o iluminare. Cind
neuropeptidele parasesc creierul si încep sa actioneze ca hormoni, are loc o interactiune cu toate
sistemele importante, inclusiv cel imunitar. Activitatea intensificata a neuropeptidelor determina o
marire a rezistentei organismului la boli, aparitia la bolnav a unei senzatii interne de buna dispozitie, de
speranta si bucurie. Deci, simultan cu cresterea capacitatii de prelucrare a informatiilor, are loc si
sporirea rezistentei organismului uman la îmbolnaviri. Întrucit neuropeptidele patrund în toate fluidele
din organism (singe, limfa, lichid cefalorahidian) si de asemenea în spatiile dintre neuroni, acest sistem
neuropeptidic actioneaza mai cuprinzator, deci mai lent, decit sistemul nervos central.
Absolut senzational
Un medicament din mercur trateaza cancerul
Cit vor fi pe pamint oamenii se vor lupta cu bolile
Maladii grave, incurabile ne rapun. Am invins ciuma, holera, tifosul. Am reusit sa tratam tuberculoza
Si totusi nu este suficient! Sintem alergici, murim de infarct. Treptat poate vom gasi leac diabetului.
Cele mai grave probleme ramin insa cancerul si SIDA.
trebuie sa abuzam de medicamente
De ce cancerul a aparut atit de timpuriu si SIDA abia la inceputul sec. al XX-lea? Poate pentru ca din
punctul de vedere al compozitiei chimice eram mai sanatosi inainte decit acum?! Nu mincam, nu beam
si nu respiram in conditiile in care o facem azi. Si, mai ales, nu eram atit de bolnavi. Atitea chimicale,
cite se gasesc in tabletele, in pilulele si in prafurile pe care le luam de-a lungul vietii, ne sint ele oare
suficiente pentru a fi sanatosi? Cu sigurata ca prin noile boli ce apar organismul nostru raspunde
asaltului de substante chimice de care omul abuzeaza citeodata. Uneori boala cistiga. Ce putem face? Sa
inventam alte combinatii chimice? Ne-am imbolnavi si mai rau. Cum ar reactiona organismul intr-o
astfel de situatie? Ar incerca sa lupte cu boala. Iata cum ne invirtim intr-un cerc inchis.
Ce substante lipsesc organismului
Pentru a evada din acesta capcana, trebuie sa schimbam in primul rind modul de a privi boala. E timpul
sa incetam de a ne bombarda stomacul cu medicamente. Mai bine incercam sa descoperim substantele
ce lipsesc organismului si sa rectificam deficitul. Asta inseamna sa punem punctul pe I, adica sa
vindecam boala, nu bolnavul; sa tratam cauzele suferintei, nu simptomele. Din pacate, foarte putini
oameni inteleg sa procedeze asa.
Tableta care vindeca maladia canceroasa
In cele ce urmeaza dorim sa v-o prezentam pe Tamara Vasilievna Vorobiova - biochimist, membru al
Academiei Ruse de Stiinte Tehnico-Medicale, detinatoare a 25 de diplome nationale si internationale.
Vorobiova este unul dintre putinii oameni care au obtinut succese reale in tratarea cancerului. Ea a creat
un preparat (sub forma de tablete) care a revolutionat lumea medicinii moderne.
Citeva picaturi de mercur pentru o sanatate excelenta
Ca urmare a aparitiei atitor boli noi si diverse, Tamara Vasilievna Vorobiova a ajuns la concluzia ca
principala cauza este deficitul mercurului din organismul nostru. Da, chiar asa, mercurul, acest metal
toxic in opinia majoritatii doctorilor! Ani intregi de cercetari au condus-o pe Vorobiova la descoperirea
unui medicament exceptional, ce ne ajuta sa compensam substantele insuficiente din corp. Viturid este
un preparat ce ne permite sa vindecam multe boli si sa salvam mii de vieti omenesti.
Chiar ea era bolnava de cancer
Prima care a testat vituridul a fost chiar creatoarea lui. Lucrind ca analist-chimist la o uzina de armament
nuclear din Rusia, ea cunostea foarte bine proprietatile combustibilului utilizat in spatiul cosmic. Dupa
citiva ani Tamara Vasilievna s-a imbolnavit de cancer. Cind a descoperit acest lucru, boala era foarte
avansata, in stadiul IV. Situatia ei parea fara iesire. Medicii nu-i mai dadeau nici o sansa. Doar
Vorobiova mai spera.
A fost propriul ei cobai
Tamara Vasilievna a inceput sa studieze cauzele aparitiei cancerului. Curind a descoperit ca mercurul
poate fi folosit in tratarea tumorilor. Si pentru ca nu avea nimic de pierdut, Vorobiova a hotarit sa
Page 69 / 87

testeze pe ea insasi acesta teorie. Dupa reteta ei a fost preparat primul medicament viturid. La citeva luni
de la folosirea vituridului, Tamara Vasilievna s-a insanatosit.
Vituridul sau piatra filozofala
Minunat! Ar putea exclama ironic cineva neincrezator. De unde stim ca vituridul nu are efecte secundare
imediate sau in timp asupra organismului nostru slabit si obosit? Mai ales ca rar s-a auzit ca mercurul -
metal toxic - sa vindece pe cineva?! Folosirea mercurului cu efect terapeutic in medicina nu este deloc o
noutate, ba chiar ceva foarte vechi. Proprietatile tamaduitoare ale acestui metal sint cunoscute de mii de
ani. Despre el se povesteste si in Vedele indiene. Alchimistii Evului Mediu il considerau un element
esential; se credea ca prin combinarea mercurului cu sulful se poate obtine piatra filozofala -
medicamentul universal. Acest mit al alchimistilor isi va gasi concretizarea in sec. al XVI-lea, cind
amestecul respectiv era folosit pentru tamaduirea bolilor. Asadar, nu este nimic neobisnuit.
Mercurul intareste imunitatea organismului uman
La ce este bun mercurul? Medicina moderna nu a gasit inca un raspuns la acesta intrebare. In urma
studiilor facute, Vorobiova a observat ca mercurul este indispensabil sistemului imunitar, jucind un rol
esential in apararea organismului uman. O doza de minimum 13 mg regleaza toate procesele
biochimice. De obicei, 13 mg de mercur sint suficiente pentru ca totul sa functioneze normal. Atunci
cind organismului ii lipseste un element oarecare, imunitatea scade si apare boala.
Dereglarea produce aciditate in organism
Organismul uman este in asa fel construit incit orice dereglare in functionarea sa produce o aciditate
ridicata. Fiecare celula bolnava, indiferent de cauzele bolii (tumoare, virus sau o usoara infectie), brusc
se acreste. In aceste conditii ne vine in ajutor mercurul, care patrunde in celulele cu aciditate crescuta si
le readuce la normal. Mercurul pune ochiul pe celulele bolnave, orientindu-se dupa gradul lor de
aciditate; el actioneaza numai asupra celulelor afectate, fara a avea repercusiuni asupra altor celule sau
tesuturi. Un adevarat doctor!
Mercurul necesita o administrare precauta
Mercurul necesita o administrare precauta. Luat mai des decit este nevoie si fara prescriptie medicala are
efecte negative. In loc sa apere organismul, il ataca. Ia ginditi-va la cunoscutul procedeu al trimiterii
argintului viu! Tot despre mercur e vorba!
Astazi majoritatea medicilor nu accepta prezenta metalului nociv decit in termometre.
Deci ce sa credem, mercurul vindeca sau omoara? Tamara Vasilievna considera ca mercurul nu este
periculos daca se administreaza in doze mici si cu un scop bine determinat. Ca biotic el indeplineste
functia de aparare. Tinind cont de aceste aspecte Vorobiova a creat vituridul, analog chimic al
mercurului, ce permite echilibrarea balantei substantelor din organismul uman si intareste sistemul
imunitar. Spre deosebire de antibioticele cu grad mare de toxicitate si alte preparate destinate eliminarii
celulelor moarte, viturid indeparteaza suferintele bolii, fara a avea efecte secundare. Ca si mercurul,
preparatul actioneaza in mediu acid, adica numai acolo unde se afla celulele bolnave. Cantitatea de
mercur continuta de viturid se dovedeste a fi fatala numai pentru microbi si virusi, in timp ce pentru om
nu prezinta nici un pericol.
Vituridul, mai putin toxic decit apa... potabila
Academia de Medicina I.M. Secenov din Moscova sustine ca gradul de toxicitatea a vituridului este cu
mult mai mic decit cel care se gaseste in apa potabila din capitala rusa. Cercetatorii Academiei au
demonstrat si efectele curative ale preparatului: viturid poate vindeca cu succes hepatita, reumatismul,
poliartrita, astmul bronsic, herpesul, tuberculoza, precum si diferite forme de tumori, infectii si afectiuni
virale. In ultima vreme preparatul este folosit ca tratament si in cazul infectiilor cu HIV.
Singurul efect secundar - intinerirea organismului
Spre uimirea tuturor, s-a constatat ca singurul efect secundar al preparatului este intinerirea
organismului. S-a observat ca mercurul poate asigura organismului energie suplimentara, ce ajuta la
regenerarea tesuturilor si, deci, la intinerirea lor. Poate ca acesta era secretul tineretii vesnice la care au
visat dintotdeauna alchimistii!
Vituridul nu este recunoscut oficial
Dupa cum am mai spus, viturid actioneaza numai asupra celulelor bolnave si le poate vindeca daca este
Page 70 / 87

luat in timp util. Daca se ajunge in faza finala a bolii si este prea tirziu, atunci nimic nu mai poate fi de
ajutor. In stadiul ultim al bolii, preparatul nu poate decit sa amelioreze starea bolnavului: durerile sint
atenuate, tonusul creste si sfirsitul iminent se amina pentru ceva timp. In ciuda recunoasterilor
internationale, a numeroaselor teste clinice reusite, viturid nu este inca recunoscut oficial si nu are drept
de comercializare. Tamarei Vasilevna Vorobiova nu-i ramine decit sa un singur lucru de facut: sa
continue sa trateze pacientii cu viturid in clinica sa din Petrozavodskoe, asumindu-si singura riscurile
folosirii acestui medicament de succes.
Bineinteles, viturid nu este un panaceu si nici creatoarea sa o zina cu puteri magice.
Infringerea deplina a cancerului este inca departe. Numai munca si pasiunea pentru salvarea vietilor
omenesti poate sustine lupta apriga cu boala.
Statistici pe ultimii 60 de ani
Conform statisticilor mondiale: la fiecare 72 de secunde un om se imbolnaveste de cancer si la fiecare
97 de secunde moare un om ce sufera de o boala oncologica, in conditiile in care astazi tratarea ce
succes a bolilor oncologice este posibila numai in 26 la suta din cazuri.
SUA 1945 un american din 15 murea de cancer
1971 un american din 6 murea de cancer
1978 un american din 5 murea de cancer
In ultimii 30 de ani mortalitatea provocata de un cancer in faza incipienta a crescut in proportie de 25 la
suta, iar cea provocata de cancer in faza avansata a crescut cu 50 la suta. Potrivit specialistilor, in 2008
unul din trei americani va muri de cancer, iar in 2025 unul din doi. Astazi unul din sase rusi este bolnav
de cancer. Aproape 40 la suta dintre bolnavi mor in primul an de la stabilirea diagnosticului. Conform
estimarilor Agentiei Internationale de Studiere a Cancerului, in 2015 pe planeta se va inregistra o
adevarata explozie de epidemii de boli oncologice. In fiecare an se vor inregistra 15 milioane de noi
cazuri de imbolnaviri si in fiecare an vor muri 10 milioane de oameni.
Extrasenzorial si stochastica in biosinergetica

1. Miercuri 09.02.2000, orele 13.15
Pare ciudata titulatura primului paragraf al unei comunicari stiintifice, dar daca evenimentele ce s-au
derulat atunci nu s-ar fi produs, probabil ca ea n-ar fi existat (oricum, nu cu acelasi continut si probabil
nu în aceeasi componenta a autorilor). Ce s-a petrecut la data si ora mentionata? Unul dintre autori, aflat
în Bucuresti, si-a dat întilnire în strada cu doua persoane (o doamna si un domn), pentru a discuta o
problema de sanatate. În cadrul convorbirii, doamna a pronuntat si numele terapeutei F. Dupa citeva
zile, acesta se deplaseaza la Rimnicu Vilcea pentru a se întilni cu celalalt autor, în cadrul unor activitati
de cercetare comune în domeniul biosinergeticii, cu care ocazie acesta din urma l-a întrebat: Ce-ati facut
miercurea trecuta la orele 13 si 15 minute? Întreb pentru ca la acea ora eram acasa, a sunat telefonul si
ridicind receptorul mi-am dat seama ca este o atingere pe fir. Era o conversatie între trei persoane, doi
domni si o doamna. Mi s-a parut ca una din voci este a dumneavoastra. Era vorba de o problema de
sanatate, în cadrul convorbirii pronuntindu-se numele terapeutei F. Plecind de la acest eveniment, care
desigur a avut si componente extrasenzoriale, autorii au reanalizat unele principii de baza ale
sinergeticii, cu extindere la biosinergetica, ajungind la concluzia necesitatii completarii lor, precum si a
formularii mai complete a definitiilor unor termeni esentiali rulati în aceasta stiinta de sinteza.
2. Remember
Pentru a asigura continuitatea expunerii si întelegerea elementelor de noutate cuprinse în comunicare,
prezentam în cele ce urmeaza succint citeva repere privind sinergetica, istoricul si componentele ei.
Declarata ca stiinta în anii '70 de catre fizicianul german Herman Haken, profesor la Universitatea din
Stuttgart, sinergetica (de la grecescul sinergasia - cooperare, colaborare) studiaza cooperarea partilor
componente ale unui sistem (fizic, chimic, biologic, social...), cooperare care produce la nivel
macroscopic noi structuri spatiale, temporale sau functionale, cu efecte spectaculoase pe planul
eficientei sistemelor respective. Obiectul sinergeticii îl constituie deci autoorganizarea si
autostructurarea elementelor componente ale unui sistem, independent de natura lui, sistem deschis care
schimba cu exteriorul masa si energie, actiunile comune ale componentelor sale fiind îndreptate spre
Page 71 / 87

atingerea unui scop, conferind astfel acestei stiinte caracter de universalitate. Ca orice stiinta, sinergetica
nu a aparut pe loc gol. Nimeni nu spune Hai sa cream o noua stiinta si sa o numim în cutare fel. Aparitia
unei stiinte presupune un lung proces de acumulare a cunostintelor într-un domeniu sau altul de
activitate, la un moment dat fiind posibil, dintr-o multitudine de informatii cu caracter mai mult sau mai
putin dispersat, sa poata fi structurata stiinta respectiva si componentele ei (de la definitie la principii si
metode). Astfel, ideile sinergeticii se regasesc înca din antichitate, în vechiul taoism, reflectate apoi în
holismul lui Jan Cristopher Smuts. În momentul declararii sinergeticii ca stiinta sub aceasta denumire,
celelalte stiinte de sinteza ale secolului trecut (cibernetica, informatica, teoria sistemelor...) erau deja
bine cunoscute si în stadiu operational. De asemenea, ecologia punea în evidenta în modul cel mai
profund interrelatiile dintre elementele componente ale unui ecosistem, aratind prin extindere ca
TOATE SINT LEGATE DE TOATE.
Obiectul sinergeticii se extinde la fenomene specifice practic tuturor stiintelor, definind o multitudine de
sisteme sinergetice, deterministe sau stochastice, aparind (nelimitativ) în domeniul fizicii, mecanicii,
chimiei, biochimiei, evolutiei prebiologice, biologiei, medicinii, fiziologiei, sociologiei, psihologiei,
economiei, politicii, istoriei etc. Aparitia sinergeticii a avut si multi contestatari, care au aratat ca
autoorganizarea este studiata si în alte stiinte, ceea ce este adevarat. Dar ceea ce o deosebeste de
celelalte stiinte este tocmai faptul ca sinergetica este singura stiinta în care autoorganizarea constituie
singurul sau obiect de studiu. Pe de alta parte, încercind sa o fundamenteze, Haken (ca si unii din adeptii
sai) îi da acestei stiinte un caracter supermatematizat, folosirea bazelor sale teoretice fiind greu
accesibila în numeroase domenii de activitate (în special umaniste), ideile ce se desprind din studiul sau
fiind dificil de urmarit de multi din cei ce vor sa o abordeze.
3. Biosinergetica
Penultimul aliniat arata numeroasele directii în care sinergetica îsi gaseste aplicatii. Facind o asemenea
enumerare nu trebuie scapate din vedere legaturile, atit în interiorul unui sistem sinergetic (cu
componente putind fi ele însele considerate ca sisteme sinergetice), cit si între diferite sisteme
sinergetice distincte.
De exemplu, nu pot fi neglijate interrelatiile între sinergetica economica si cea politica sau istorica. O
particularitate o au însa ramurile sinergeticii apartinind stiintelor naturii, legate într-un fel sau altul de
domeniul viului. Astfel, elementele de factura sinergetica ale biologiei cu ramurile sale: genetica,
fiziologia, ecologia, medicina, terapiile, dar si biofizica, biochimia, biotehnologiile etc, pot fi încadrate
în notiunea generala de biosinergetica. Oricum, interrelatiile dintre ele nu pot fi neglijate. Pentru specia
umana se regasesc implicit întrepatrunderi cu psihosinergetica sau cu sociosinergetica. Poate ca de
aceea, cel putin dupa cunostinta noastra, o lucrare de sinteza privind biosinergetica nu a fost înca scrisa.
Si asta în ciuda faptului ca Haken pleaca tocmai de la probleme de biologie, de la rezultatele scolii de
fizica de la Bruxelles condusa de Ilia Prigojin, care a elaborat Teoria structurilor disipative, teorie în
care se arata ca viata nu se afla în afara ordinii naturale, ci apare tocmai din aceasta cauza. Una din
caracteristicile viului, în procesul de autoorganizare, este capacitatea sa de a se informa, în primul rind
pentru a lua masuri de supravietuire si implicit de conservare a speciei. Termenul informatie are
întelesuri foarte largi, în functie de domeniul cunoasterii în care este folosit. În cele ce urmeaza ne vom
referi la informatia de contact (la interfata), înteleasa ca forta specifica de impuls susceptibila de a
stimula o reactie din partea sistemului receptor.
4. Din nou la paragraful 1
(Miercuri 09.02....)
4.1. Între certitudini si semne de întrebare
Fenomenul descris în cadrul primului paragraf a fost analizat de autori sub toate aspectele. Cert, este
faptul ca discutia din strada s-a desfasurat la data si ora la care a fost receptionata, mesajul primit a
corespuns din punct de vedere al continutului, iar la cele doua capete (emisie si receptie) s-au aflat
persoane în relatii de colaborare. Ceea ce ramine în discutie se refera la urmatoarele:
a. Daca fenomenul s-ar putea încadra în notiunea de clarauditie (capacitate a unor persoane de a percepe
sunete sau voci prin care sint comunicate unele informatii) Sint citate în literatura cazuri de clarauditie,
manifestata în diferite moduri: cu sau fara sursa identificabila (voci recunoscute a fi ale unor persoane,
Page 72 / 87

chiar decedate, sau ale unor persoane necunoscute), uneori auzite chiar de doua persoane simultan.
Alteori, vocea pare sa vina din interiorul persoanei care o percepe. În mai toate cazurile, asemenea
mesaje semnaleaza avertismente, posibilitatea unor evenimente negative apropiate (daca cel ce le-a
receptionat nu se conformeaza indicatiilor primite prin mesaj), sau informatii privind evenimente
neplacute sincrone momentului în care s-a primit mesajul. Nici unul din aceste cauze ale mesajului nu
corespund cazului analizat.
b. Cum s-a ajuns la transmiterea mesajului pe cale telefonica? O explicatie ar fi aceea a existentei unui
aparat telefonic public în apropiere (la cca 20 m de locul convorbirii) sau a existentei unui telefon mobil
la unul din interlocutori. Dar atunci, cum s-a produs legatura telefonica, cunoscut fiind ca este îndeobste
necesara formarea numarului postului telefonic al adresantului?
c. A fost stimulata în vreun fel transmisia informatiei pe aceasta cale, de catre ambii autori sau numai de
catre unul dintre ei si care? Si totusi a avut vreo semnificatie fenomenul?
Este evident ca fenomenul, sistem sinergetic, a avut componente de natura extrasenzoriala. Analiza lui a
prilejuit revederea unor concepte ale sinergeticii, inclusiv a definitiei unor termeni, dupa cum urmeaza.
4.2. Asupra determinismului sinergetic
O explicatie a cauzelor si semnificatiei evenimentului descris n-a putut fi, cel putin deocamdata,
conturata. De aici nu rezulta însa ca ele nu exista si ca nu fac parte dintr-un sistem sinergetic.
Referindu-ne la definitia sinergeticii, mentionata în paragraful 2, fenomenul mentionat a avut o
finalizare functionala. Dar finalizarea unui proces sinergetic este întotdeauna de natura determinista si
este exprimata printr-un rezultat obiectiv. Functie de cazul studiat, pot fi evidentiate si alte aspecte. În
cazul de fata nu pot fi de exemplu ignorate nici aspectele temporale (sincronicitatea transmisiei), nici
cele spatiale (distanta de cca 180 km dintre subiecti). La modul general, se poate pleca de la unul din
conceptele filosofice ale termenului întimplare, care poate fi definita astfel: Întilnirea în acelasi loc si în
acelasi moment a doua fenomene bine determinate. Mai tirziu, Paoli si Jung, ambii laureati ai Premiului
Nobel, ajung la concluzia ca unele coincidente nu sint întimplatoare, desi relatia cauzala dintre
fenomenele sincrone nu poate fi stabilita, creind pe aceasta cale principiul sincronicitatii, folosit atit în
istoria culturii umane, cit si în psihologia abisala si chiar în fizica subatomica. Modul de abordare a
sinergeticii depaseste însa si acest prag, punind în evidenta, prin conexiunile pe care le face, faptul ca
nimic nu este întimplator, rezultatul unei actiuni coordonate avind totdeauna o finalizare obiectiva, bine
determinata. Ele nu elimina din structura sistemului antecedentele care, partial sau în totalitate, pot fi de
natura stochastica (în notiunea de stochastic întelegem si fenomene aparent întimplatoare, care pot fi
considerate ca elemente componente ale sistemului sinergetic analizat). Astfel, evenimentul descris
presupune existenta subiectilor (factori obiectivi), a capacitatilor lor extrasenzoriale (factori subiectivi),
dar si antecedente (modul în care s-au cunoscut, modul în care s-au stabilit relatii de colaborare etc.),
care pot fi de natura aleatorie.
4.2. Numai de la haos la autoorganizare
Specialist în teoria laserilor, Haken pleaca initial de la demonstratia fenomenului de autoorganizare a
unui sistem laser cu gaz, în care, în pragul de trecere de la regim de lampa (a miscarii haotice a atomilor
excitati de cimpul electromagnetic) la cel de laser (în care miscarea atomilor se ordoneaza), se produce
un salt în cresterea eficientei sistemului, deci de la o stare haotica de echilibru se trece spre o noua
calitate (din haos spre ordine), cu o eficienta superioara. Se mai dau apoi exemple din natura, cum ar fi
cel al succesiunilor ecologice: trecerea de la o faza de climax (de relativa stabilitate) distrusa de o
catastrofa, la o alta.
Dar laserul strabate o infinitate de atomi ai mediului prin care penetreaza, iar evolutia succesiunilor
ecologice si starile de climax cuprind o multitudine de specii de vietuitoare, în cadrul careia fiecare
individ se orienteaza, se grupeaza sau se deplaseaza functie de informatiile pe care le primeste pe cai
senzoriale sau extrasenzoriale. Aceste informatii pot fi de natura convectiva (se deplaseaza atasate unor
particule ale mediului în care individul traieste) sau ondulatorie (strabate particulele componente ale
mediului). În ambele cazuri se realizeaza o legatura directa cu sursa de informatie, adica o
autoorganizare desfasurata, daca mediul de propagare este fluid, în plina manifestare haotica a
particulelor ce-l alcatuiesc. Remarca duce la ideea reconsiderarii notiunilor unor termeni folositi în
Page 73 / 87

diferite domenii de activitate si implicit în sinergetica, în primul rind a notiunilor de cimp si linie de
cimp.
4.3. Cimp informational si linie de cimp
a. Prin cimp se întelege o regiune din spatiu purtatoare a unor proprietati fizice emise de o sursa de
energie, indiferent de natura ei si de modul de propagare. Definitia este limitativa, întrucit informatia
emisa de sursa, îndeobste cu suport energetic (de regula de natura ondulatorie, cum ar fi undele sonore,
lumina, diferite alte tipuri de unde electromagnetice), poate fi si de alta natura, de exemplu chimica sau
termica. În asemenea cazuri, propagarea informatiei este de natura convectiva, informatia emisa fiind
propagata prin difuzie în mediu sau/si prin miscari ale particulalor mediului (ex: vint), informatia fiind
atasata acestor particule. Astfel, mai cuprinzator apare termenul de cimp informational, avind ca
definitie: regiune din spatiu purtatoare a unor proprietati emise de o sursa de informatie, indiferent de
natura informatiei si de modul ei de propagare.
b. De la sursa pleaca o infinitate de linii de cimp, cu o structura fizico-matematica bine determinata,
unele din ele fiind individualizate prin interceptare (de regula de catre un organism viu) si care, functie
de mesajul primit, manifesta o reactie (v. ultimul alineat al paragrafului 3). Astfel, informatia emisa de o
sursa sonora se individualizeaza într-un numar egal cu cei care o intercepteaza. (Cazul unui conferentiar
ce se adreseaza unui auditoriu compus dintr-un numar determinat de persoane). Între punctul de emisie
si cel de receptie, informatia scade în intensitate, existind o directie si numai una pe care variatia
intensitatii este maxima.
În functie de caracteristica informatiei, linia de cimp poate fi o linie dreapta (laserul, radarul, undele
tele) sau foarte neregulata (informatia sonora, informatia luminoasa, a unor unde electromagnetice, care
sint de asemenea de natura ondulatorie, sau cea termica, chimica, de natura convectiva), linie care-si
poate schimba directia din aproape în aproape, pina la organismul receptor. În acest fel, linia de cimp
poate fi formulata ca: linie care reprezinta variatia maxima a informatiei pe unitatea de deplasare între
punctul de emisie si cel de receptie. Linia de cimp are o extrema importanta în transmiterea
extrasenzoriala a informatiei. În acest caz ea este de natura strict ondulatorie si poate fi receptionata de
organismul receptor numai daca exista un efect de rezonanta (conditie de transfer energetic între un corp
emitator si unul receptor al energiilor de natura ondulatorie).
c. Folosind liniile de cimp terapeutii pot face unele tratamente, operatorii biogeofizicieni pot face
analize sinergetice asupra unei persoane (aspecte privind sanatatea, tratamentele etc.). Dar prin folosirea
liniilor de cimp se pot realiza si alte efecte, unele negative, fie voluntare (vraji, blesteme), fie
involuntare (deochiul) etc. Proliferarea în zilele noastre, mai ales prin literatura si prin diferite scoli, a
practicilor ezoterice (secrete, de la grecescul esoterikos - intern) le-a facut din ce în ce mai exoterice
(cunoscute marelui public), trecind treptat de la apanajul celor alesi la preocuparile unei multimi de
practicanti, care le folosesc si ei cum se pricep, devine deosebit de periculoasa. De acea ar trebui
organizat un sistem la nivelul administratiei de stat, ca cei ce le practica (inclusiv vrajitoarele) sa fie
supusi unui juramint deontologic sever.
5. Principiul minimului
Pentru ca un sistem sinergetic sa functioneze (sa dea rezultate), trebuie ca toate elementele sale
componente sa fie bine coordonate. O lipsa de coordonare, functionarea defectuoasa a unuia din
elementele sale componente poate duce la nereusita. Reciproca, distrugerea sau perturbarea functionala
a unei componente esentiale a sistemului sinergetic considerat, poate provoca dezorganizarea lui si
reîntoarcerea la haos. Principiul minimului a fost elaborat sub aceasta denumire, înca din secolul al
XIX-lea, de agrochimistul german Justus von Lieblig (1803-1873). El a fost preluat de catre alti
cercetatori, de exemplu Wolfgang Medes, creatorul sistemului EKS (Energokibernetisches System).
Acest sistem prezinta o metoda de depistare a cauzei deficientelor în mersul unei activitati, cu precadere
în management. (Uneori, prin aplicarea acestui principiu în organizarea unei activitati, poate aparea ca
element de frina chiar conducatorul activitatii respective).
Aplicind principiile sinergeticii în explicarea cauzelor unor evenimente se pot stabili concluzii
nebanuite. Un exemplu graitor îl poate constitui chiar reusita solutiei civile a evenimentelor petrecute în
România în decembrie 1989. Cauzele trecerii de la haosul în guvernarea tarii declansat la data de 22
Page 74 / 87

decembrie, ora prinzului, la instituirea unui organ de guvernare civil în seara aceleiasi zile sint generate
de o succesiune de evenimente, unele de natura stochastica, iar altele bine determinate, culminind cu
prezenta în acea zi a componentei esentiale în derularea evenimentelor (absenta unui punct de minim pe
care contau cei ce doreau, din diferite motive, ca haosul în conducerea tarii sa dureze citeva zile). Ceea
ce pare azi de-a dreptul surprinzator, dar de nebanuit în urma cu peste douazeci de ani, este faptul ca
evitarea punctului de minim în derularea evenimentlor a fost generata de o scrisoare trimisa la 25 aprilie
1979 lui Ceausescu, în care se arata printre altele, textual, ca: Nu sintem pregatiti pentru a înfrunta o
seceta generalizata de durata, previzibila pentru viitorul apropiat (ale carei consecinte economice vor
întrece de citeva ori pe cele provocate de calamitatile din anii trecuti).
6. Egoismul
În functie de modul în care este privit, egoismul (de la lat. ego - eu) este reflectat în dictionare fie ca
trasatura morala constind în punerea intereselor personale mai presus decit interesele obstesti, fie ca
tendinta a unui individ de a se preocupa în mod exclusiv de propriile placeri si de propriul interes, fara
a-i pasa de altii. Întrebarea care s-ar putea pune este: Totusi ce legatura are egoismul cu (bio)
sinergetica?
Ei bine, are! Poate ca tocmai o analiza sinergetica o poate pune în evidenta. În adevar, egoismul este
atribuit speciei umane, cu întelesul definitiilor de mai sus, desi unele manifestari embrionare de acest
gen le gasim si la unele animale domestice, atasate omului. În forma sa primara, instinctuala, cu
componente senzoriale si extrasenzoriale, egoismul se identifica cu instinctul de autoaparare, de
conservare a propriei existente a individului, indiferent de specia din care face parte. La om, prin
facultatea de a gindi si prin multitudinea aspectelor legate de interrelatiile umane existente azi în
societate, egoismul a capatat forme de manifestare foarte variate. Alte atribute ale manifestarilor umane,
cum ar fi gelozia, invidia, zgircenia, goana dupa avere, lupta pentru a-si rezolva interesele (sub forme
foarte variate), în dauna intereselor altuia, sint tot atitea manifestari ale egoismului. Chiar si altruismul
(de la lat. alter - altul), înteles ca tendinta de a se interesa de altii, de a se arata generos si dezinteresat,
este în esenta o forma de egoism. Într-o aceeasi situatie egoismul se poate manifesta diferit. Astfel, unul
îi da de pomana unui cersetor gindind poate: Da, Doamne, sa nu ajung ca el sau: Poate aude Dumnezeu
multumirile lui, iar altul îl refuza din zgircenie sau din alte considerente. Manifestarile de egoism pot
avea si forme foarte ascunse, pe care oamenii nu le sesizeaza.
În legatura cu secolul în care abia am intrat, unii au apreciat ca acesta va fi religios sau nu va fi deloc.
Altii spun ca el va fi ecologic sau nu va fi deloc. Ambele aprecieri reprezinta aceeasi idee si numai daca
omul se va ridica la un nivel superior de conduita, în care sa dispara ura, vrajba, interesul îngust
îndreptat împotriva altora si în general împotriva naturii, omenirea va fi salvata de la pieire. Solutia este
data în preceptul biblic: Iubeste pe aproapele tau ca pe tine însuti. Numai asa omenirea va supravietui,
întrucit ne apropiem vertiginos de o stare de colaps ecologic si s-ar putea ca în curind sa se ajunga la
situatii ireversibile. Este bine ca omul sa învete sa aiba har, adica, în situatii limita, sa iubeasca fara sa
fie iubit, sa slujeasca fara sa fie pretuit, sa daruiasca fara sa i se multumeasca, sa jertfeasca fara sa i se
recunoasca, sa ierte fara sa fie iertat, sa-l sustina pe cel care l-a lepadat, sa ramina linistit desi este
nedreptatit, sa creada desi nu este pe deplin lamurit, sa investeasca cladind doar pe speranta, sa creada
desi nu vede fata-n fata, sa taca pentru a nu face rau aproapelui, sa vorbeasca de dragul Adevarului, sa
îndure fara sa murmure, fara sa cirteasca, totul sa-i apartina iar el de toate bucuros sa se lipseasca.
7. Ce ar fi de retinut din cele expuse
a. O enumerare preliminara a surselor constituente ale biosinergeticii.
b. Orice proces de factura sinergetica are un rezultat obiectiv.
c. Definitii complete ale notiunilor de cimp (informational) si de linie de cimp. Importanta liniilor de
cimp în transmiterea extrasenzoriala a informatiei, în diagnosticari si tratamente, dar si pericolul folosirii
lor în scopuri distructive. Necesitatea unor masuri speciale de protectie la nivel statal.
d. Importanta principiului minimului în procesele sinergetice.
e. Egoismul ca atribut esential al materiei vii, exacerbat în societatea umana. El trebuie redus la strict
necesitatile de supravietuire a individului, în întelesul perceptului biblic amintit. Altfel credinta si
rugaciunile formale nu vor putea evita disparitia omenirii.
Page 75 / 87

TRATAMENTUL AFECTIUNILOR OCULARE

Medicina traditionala chineza trateaza pe larg problema ochilor. Simptomele ce apar pot fi: vedere
incetosata, vedere neclara, intunecata, aparitia unor puncte negre, inrosirea ochilor, senzatia de
mincarime, s.a.m.d.
Atunci cind este vorba despre ochi, Qigong-ul isi pune mai intii problema organelor interne, a
caracteristiclor acestora, a puterii pe care ele o degaja si a modului in care ea ajunge la nivelul ochilor.
In momentul in care vor apare probleme ale ochilor, acestea vor avea legatura cu mecanismul prezentat
anterior.
ˇ Daca apar puncte negre sau privirea este neclara, intunecata, atunci esenta si energia rinichilor sint
insuficiente.
ˇ Cind privirea este incetosata energia ficatului este insuficienta.
ˇ Atunci cind apare senzatia de mincarime la nivelul ochilor, energia plaminilor este insuficienta.
ˇ In situatia in care ochii se inrosesc exista probleme energetice ale inimii, dar si ale ficatului (se spune
ca "focul" inimii si al ficatului este prea mare).
Privirea incetosata, cataracta are legatura nu numai cu ficatul, ci si cu energia splinei.
Atunci cind ne referim la puterea organelor interne, a intregului corp, putem spune ca puterea cea mai
avansata o constituie spiritul. Vigoarea spiritului se reflecta intotdeauna in privire. Observind privirea si
ochii unei persoane ne putem da seama de esenta sa corporala, de energia si de spiritul sau. De
asemenea, putem identifica transformarile de la nivelul organelor interne.
Ochii sint foarte importanti, dar sint si foarte greu de tratat, deoarece transformarile intregului corp se
regasesc in ochi. In momentul in care apar transformari la nivelul esentei sau al energiei oricaruia dintre
organele interne, acest lucru va produce schimbari si la nivelul ochilor. De aceea, atunci cind se
urmareste tratarea ochilor este necesara reglarea tuturor organelor interne, a creierului, a
extrameridianelor Renmai si Dumai, toate acestea avind legatura cu ochii. Exista maestrii de qigong
care spun ca stapinesc metoda tratamentului ochilor: ei trateaza afectiunile ochilor bazindu-se pe teoria
din medicina traditionala chineza, conform careia ochii sint "ferestrele" ficatului. Procedind in acest fel,
cu siguranta vor putea fi obtinute rezultate intr-un anumit numar de cazuri, dar in afara acestora mai
exista si alte situatii, care au legatura cu cele pe care le-am explicat anterior. Una dintre problemele
importante este aceea a modului in care puterea degajata de organele interne ajunge la ochi. Medicina
traditionala chineza prezinta legatura dintre ficat si ochi, fiind descris si traseul pe care il parcurge
energia pentru a ajunge la ochi. Persoanele care au ajuns prin practica la capacitatea de vizualizare a
luminii pot vedea faptul ca din ficat pleaca doua raze de lumina ce merg spre ochi. Atunci cind privirea
este incetosata se poate observa faptul ca stralucirea luminii ce pleaca de la ficat si se deplaseaza spre
ochi este mai slaba. Din rinichi pleaca de asemenea o lumina ce se deplaseaza spre ochi. Atunci cind
scade stralucirea acestei lumini, ochii vor percepe puncte negre (asemenea unor musculite minuscule).
Intre rinichi si creier exista o legatura foarte strinsa si de asemenea, intre lumina rinichilor si lumina din
extrameridianul Dumai exista o anumita legatura. Stralucirea luminii din extrameridianul Dumai scade
atunci cind energia din rinichi este insuficienta. Lumina din rinichi ajunge la nivelul creierului prin
extrameridianul Dumai, apoi lumina din creier umple si ochii. Atunci cind se va folosi puterea
constiintei pentru a regla lumina din corpul unei persoane care vede puncte negre sau orice alte forme
care au culoarea neagra, se va proceda la folosirea constiintei pentru a creste lumina din extrameridianul
Dumai, se va transmite apoi rapid lumina catre zona creierului si in final lumina va fi trimisa si catre
ochi. Mai exista si situatia in care apare senzatia de mincarime la nivelul ochilor, ce are legatura cu
"caldura" plaminilor. Lumina emisa de plamini spre ochi este foarte puternica. Inrosirea ochilor are
legatura cu "caldura" inimii, lumina emisa de inima spre ochi fiind de asemenea foarte puternica. In
situatia in care puterea emisa de plamini si/sau de inima este prea mare, atunci lumina acestora nu este
benefica ochilor. Cataracta isi are originea intr-o ceata ce obstructioneaza privirea, privirea devine
tulbure, acest lucru avind legatura cu scaderea activitatii celulelor de pe extrameridianul Renmai. Pentru
tratarea cataractei se creste mai intii lumina din extrameridianul Renmai.
Asa cum reiese din cele prezentate anterior, intre ochi si organele interne exista o anumita legatura. In
fiecare clipa, organele interne consuma energie dar si primesc energie din restul partilor corpului sau din
Page 76 / 87

lumea exterioara, folosind-o pentru a-si putea indeplini functiile. Concluzionind, putem spune ca pentru
tratarea ochilor este necesara intelegerea relatiei dintre organele interne si ochi. Pentru tratarea miopiei
este necesara gasirea modalitatii de actiune care sa permita puterii din ficat sa ajunga in interiorul
ochilor. Concret, o palma se tine cu centrul indreptat catre ficat (distanta dintre palma si corp fiind de 10
centimetri), iar cealalta palma se tine cu centrul indreptat catre punctul Yintang (aflat la jumatatea
distantei dintre sprincene), la o distanta de 20 - 30 de centimetri fata de corp. Aceasta modalitate de
mentinere a palmei permite energiei din ficat sa se deplaseze catre zona ochilor. Traseul pe care il
urmeaza energia se afla intre piele si muschi, si nu este neaparat cel al meridianului ficatului. Tehnica
descrisa aici permite energiei din ficat sa ajunga direct in zona glandei pineale (ce mai este denumita si
"cel de-al treilea ochi"). Din glanda pineala energia se va deplasa catre ochi, stimulind functia de
inchidere si deschidere a celulelor acestora. In acest fel va creste puterea de la nivelul ochilor si ei se vor
putea insanatosi. Aceasta metoda nu da insa rezultate la fel de bune pentru atrofia retinei, in acest din
urma caz fiind necesara si cresterea puterii celulelor creierului. In acest scop se recomanda activarea
zonei Mingmen ("poarta vietii" - situata la jumatatea distantei dintre rinichi, pe coloana vertebrala),
pentru ca puterea acesteia sa hraneasca zona creierului.
Avind in vedere cele prezentate, se poate spune ca in cazul miopiei se recomanda ca in afara deplasarii
energiei din ficat spre ochi sa se execute si urmatoarele tehnici:
Se mentine o palma spre zona Mingmen, la o distanta de aproximativ 10 centimetri de corp, iar cealalta
palma se tine cu centrul indreptat spre virful capului (zona Baihui), la o distanta de 20 - 30 de
centimetri. Dupa ce se mentin palmele timp de 5 minute in acest mod, se va trece la partea a doua a
tehnicii, in care una din palme va fi indreptata spre virful capului, la o distanta de aproximativ 10
centimetri, iar cealalta se va tine cu centrul indreptat spre zona Yintang (aflata la jumatatea distantei
dintre sprincene), la o distanta de 20 - 30 de centimetri fata de cap. Prima parte a tehnicii, ce aduce
puterea din rinichi spre cap, nu este suficienta, deoarece puterea ce este adusa in interiorul capului
trebuie directionata spre ochi, in acest scop fiind necesara si a doua parte. Una din cauzele miopiei este
si insuficienta energiei in extrameridianul Chongmai sau in meridianul central Zhongmai. De aceea este
necesara si exersarea unor tehnici care se creasca energia din cele doua meridiane. Esenta din interiorul
capului isi are originea in extrameridianele Renmai si Dumai, dar si in meridianul central Zhongmai.
Practicind pina la un anumit nivel veti constata ca nu veti putea descatusa puterea de cunoasterea fara a
exersa meridianul central. Prin exersarea meridianului central se poate activa energia din cele 12
meridiane principale. Atrofia retinei are legatura cu alimentatia deficitara din perioada copilariei si nu
este usor de tratat. Reglarea ficatului si deplasarea energiei si a luminii din ficat spre ochi nu este
suficienta. Este necesara rezolvarea problemei maduvei creierului, care nu este suficient de luminoasa.
Dupa aceea se va regla lumina si stralucirea luminii stomacului si a splinei, pentru ca in acest mod
energia elementelor nutritive sa ajunga sa hraneasca si zona capului. Alimentatia din perioada actuala
este mult mai variata decit in trecut, insa se constata faptul ca, in mod foarte curios, a scazut capacitatea
de asimilare a elementelor nutritive. Sint cazuri in care, cu cit un copil maninca mai bine, cu atit este
mai slaba capacitatea sa de absorbtie a elementelor nutritive. Tocmai pentru a rezolva aceasta problema
este necesara actiunea asupra splinei si stomacului. Inrosirea ochilor are legatura cu caldura inimii si a
ficatului, si este foarte usor de tratat. Una din palme se tine cu centrul indreptat spre ochi, la o distanta
de aprozimativ 10 centimetri, iar cealalta palma se va tine in dreptul abdomenului inferior, in dreptul
vezicii urinare, la o distanta de 20 - 30 de centimetri, virful degetelor fiind indreptat in jos. In acest mod
caldura se va descarca foarte rapid.
Cataracta nu este usor de tratat. Ea corespunde "pamintului", splina avind o anumita caldura ce trebuie
descarcata. In acest scop, se va deschide extrameridianul Renmai si se vor debloca stomacul si splina.
Miopia "falsa"
Medicina traditionala chineza prezinta faptul ca ochii sint "fereastra" ficatului. Acest lucru a fost aflat in
trecut de persoane cu capacitati deosebite, ce au putut vedea lumina din interiorul corpului. Astfel, ei au
descoperit faptul ca din ficat pleaca doua fascicule de lumina ce merg spre ochi. Atunci cind ficatul are
o insuficienta energetica, cele doua fascicule luminoase isi vor pierde din putere si vor conduce la
miopia "falsa". Aceasta afectiune este intilnita cu precadere la persoanele ce au corpul slabit, in special
Page 77 / 87

la copii. Uneori simptomele (privire neclara) se agraveaza seara, putind surveni chiar si o atrofiere a
globilor oculari. In scop terapeutic, se va mentine palma dreapta in dreptul ficatului, la o distanta de
aproximativ 10 centimetri, hranind si stimulind ficatul. Cealalta palma se va mentine in dreptul zonei
yintang (situata la jumatatea distantei dintre sprincene), la o distanta de aproximativ 30 de centimetri. Se
foloseste aceasta metoda pentru a aduce energia ficatului in zona aflata la jumatatea distantei dintre
sprincene. In acest fel va fi stimulat cimpul dimprejurul ochilor si vor fi provocate transformari la
nivelul acestuia, ceea ce va produce ulterior si reglarea energiei la nivelul ochilor. Nu se foloseste
varianta de mentinere a palmei direct spre ochi, deoarece acest lucru ar irita ochiul, producind un cimp
si mai neuniform, ceea ce ar agrava problema.
Glaucomul
Acesta apare din cauza tensiunii oculare crescute. Solutia este scaderea tensiunii oculare.
In acest scop se va mentine o palma in dreptul zonei Yintang (la jumatatea distantei dintre sprincene), la
o distanta de aproximativ 10 centimetri (se poate mentine palma si direct spre ochiul afectat).
In situatia in care ambii ochi sint afectati, se poate tine palma rind pe rind, cu centrul indreptat spre cei
doi ochi. Cealalta palma se va tine cu centrul indreptat spre ficat, la o distanta de aproximativ 30 de
centimetri. In acest mod energia din ochi se va descarca spre ficat, scazind tensiunea oculara si
vindecind glaucomul.
Cataracta
Cataracta nu este usor de tratat. Pentru a obtine rezultate este necesar ca imediat dupa aparitia cataractei
sa modificati functionarea celulelor pupilelor, provocind schimbari la nivelul acestora. Este deci
necesara intensificarea activitatii celulelor pupilelor. Pentru a obtine acest rezultat se va mentine o
palma avind degetele curbate, la o distanta de 30 de centimetri fata de ochi, va ginditi ca degetele sapa
(patrund) in interiorul ochilor luminind. In acest mod celulele de la suprafata ochilor vor avea diferite
schimbari.
Atrofia retiniana
Atrofia retinei are legatura cu alimentatia deficitara din perioada copilariei si nu este usor de tratat.
Reglarea ficatului si deplasarea energiei si a luminii din ficat spre ochi nu este suficienta. Este necesara
rezolvarea problemei maduvei creierului, care nu este suficient de luminoasa. Dupa aceea se va regla
lumina si stralucirea luminii stomacului si a splinei, pentru ca in acest mod energia elementelor nutritive
sa ajunga sa hraneasca si zona capului. Se va mentine o palma in dreptul zonei rinichilor, distanta dintre
centrul palmei si corp fiind de aproximativ 10 centimetri, cealalta palma se va mentine in dreptul
virfului capului, la o distanta de aproximativ 30 de centimetri. In acest mod va fi stimulata energia
rinichilor, ea urcind ulterior spre zona capului, a creierului. Se recomanda si mentinerea unei palme in
dreptul rinichilor, la distanta de 10 centimetri fata de corp, si a celeilalte palme in dreptul zonei Yintang
(la jumatatea distantei dintre sprincene) sau chiar in dreptul ochiului afectat, la o distanta de 30 de
centimetri.
Inrosirea ochilor
Inrosirea ochilor are legatura cu caldura inimii si a ficatului, si este foarte usor de tratat.
Una din palme se tine cu centrul indreptat spre ochi, la o distanta de aprozimativ 10 centimetri, iar
cealalta palma se va tine in dreptul abdomenului inferior, in dreptul vezicii urinare, la o distanta de 20 -
30 de centimetri, virful degetelor fiind indreptat in jos. In acest mod caldura se va descarca foarte rapid.
Inflamarea glandelor lacrimale
Atunci cind ochiul lacrimeaza mai mult timp, la un moment dat apare inflamarea glandelor lacrimale.
Pentru a o trata este necesara mentinerea unei palme in dreptul ochiului afectat, distanta dintre palma si
ochi fiind de 30 de centimetri. In acelasi timp se foloseste metoda mentinerii ochilor deschisi, privind
catre o carte sau catre un punct, fara a clipi, timp de 3 - 5 minute.
Aceasta este de asemenea metoda de baza de exersare a privirii. Atunci cind urmarim exrsarea privirii,
este necesara extinderea intervalului de timp pina la 30 - 50 de minute, fara a clipi.
Energie insuficienta la nivelul ochilor
Atunci cind in fata ochilor apar puncte negre sau pete inchise la culoare, atunci energia ficatului, dar si
cea a rinichilor este insuficienta. Aceasta insuficienta este cea care genereaza punctele negre sau ceata
Page 78 / 87

trecatoare pe care cel bolnav o observa din cind in cind.

Pentru tratament este necesara stimularea energiei rinichilor. Se va mentine o palma in dreptul
rinichilor, la o distanta de 10 centimetri, cealalta palma se va mentine in dreptul ochilor, la o distanta de
30 de centimetri.
Privirea sasie (privire incrucisata)
Deseori copii au o astfel de problema.
Pentru a rezolva privirea sasie trebuie sa puteti sa aveti puterea de a va gindi ca va transformati in
"Demonul Oaselor Albe" (descris in romanul "Calatorie spre soare apune"). Acest demon se afla in fata
copilului (sau a celui bolnav), va imaginati palmele dumneavoastra ca fiind cele ale demonului, palmele
demonului intra in interiorul ochilor (prin partea de linga nas) si vor executa o miscare de tragere a
ochilor spre laterale.
Trebuie sa repetati de mai multe ori aceasta reprezentare mentala, timp de citeva minute in fiecare zi.
Dupa un interval de timp, rezultatele o sa apara. Terapeutul trebuie insa sa aiba o anumita forta a
gindului pentru a obtine rezultate.
TRATAMENTUL AFECTIUNILOR CAPULUI

1) Obstructia circulatiei sanguine la nivelul superficial al capului
Sursa puterii de la nivelul creierului se afla la jumatatea distantei dintre cei doi rinichi. Medicina
traditionala chineza vorbeste despre "intarirea rinichilor pentru a hrani creierul", cit si despre faptul ca
pentru om "creierul este un ocean de maduva intretinut de rinichi". Ceea ce determina prezenta sau
absenta energiei la nivelul creierului este starea rinichilor, dar si functia de inchidere si deschidere a
celulelor creierului.
In situatia normala, energia de la nivelul creierului este suficienta, functia de inchidere si deschidere la
nivelul celulelor creierului este buna, peretii vaselor sanguine sint supli. Persoanele care au capacitatea
de vizualizare a luminii emise de corp, vor vedea ca atunci cind conditiile de mai sus sint indeplinite
lumina capului este uniforma. In momentul in care lumina capului de la nivelul pielii (epidermei) este
afectata, aparind zone neclare, inchise la culoare, atunci capul este tulbure, dar inca nu apar dureri. In
aceasta situatie, circulatia sanguina la nivelul capului nu este foarte buna, ceea ce provoaca ameteli.
Pentru a rezolva aceasta problema se vor tine ambele palme cu centrul indreptat catre cap (catre zona
parului), o palma este mai aproape (la aproximativ 10 centimetri), iar cealalta este mai departe (la circa
30 centimetri). Dupa trei - cinci minute se va tine mai departe de cap palma ce a fost tinuta mai aproape,
iar palma ce a fost tinuta mai departe se va tine mai aproape de cap. In acest fel va fi stimulata si reglata
circulatia sanguina superficiala, ceea ce va inlatura ametelile.
DURERILE DE CAP
Mai intii voi prezenta durerile de cap. Exista foarte multe modalitati de tratament pentru durerile de cap.
Pentru durerile de cap medicina clasica indica in general doua cauze: 1) dureri cauzate de probleme
circulatorii, 2) dureri pe fond nervos. Din punct de vedere al localizarii, durerile ce sint cauzate de
probleme circulatorii apar in partile laterale ale capului, pe cind cele ce au ca origine problerme ale
sistemului nervos pot aparea pe toata suprafata capului. Medicina traditionala chineza are in vedere
urmatoarea clasificare: 1) dureri cauzate de factori interni, 2) dureri cauzate de influenta externa. Pentru
prima categorie, durerile apar atunci cind persoana respectiva este obosita si dispar cind ea se odihneste:
de asemenea durerile apar in situatia in care este necesara folosirea unor functii ale gindirii si se retrag in
momentul in care activitatea respectiva inceteaza. Pentru situatia durerilor ce au o cauza externa durerea
este continua.
Durerile de cap cauzate de probleme circulatorii au la baza un spasm al arterelor cerebrale urmat de o
vasodilatatie, ce duce la edem si la senzatia de durere. Din punct de vedere al tratamentului alopat
rezultatele nu sint foarte bune. Se folosesc medicamente vaso-constrictoare sau antialgice (contra
durerii). Rezultatele medicinei traditionale chinezesti nu sint nici ele foarte bune. Din punct de vedere al
qigong-ului mecanismul de tratament nu este foarte complicat, iar rezultatele sint bune. Una dintre
metodele folosite este aceea in care se tine una dintre palme, cu centrul indreptat catre zona dureroasa a
Page 79 / 87

capului (distanta fata de cap este de aproximativ 10 centimetri), iar cealalta palma se tine cu centrul
indreptat catre partea dreapta a inimii, la o distanta de 30 de centimetri. In acest mod, creste cantitatea
de singe care se intoarce catre inima, decongestionind circulatia cefalica. O alta situatie pe care o avem
in vedere este aceea in care apare o rigidizare a peretilor vaselor sanguine cerebrale sau in care vasele
sanguine de la nivelul capului au un calibru mai mic decit normal (atrofiere). Aceste manifestari se
intilnesc cu precadere la oamenii in virsta.
Pentru prima situatie, in care peretii vaselor sanguine sint mai rigizi (ateroscleroza) se foloseste
urmatoarea metoda de tratament: se tin ambele palme in dreptul capului, indreptate catre cap si nu catre
in jos, una din palme este mai aproape de cap (10 centimetri), iar cealalta mai departe (30 de centimetri).
Dupa cinci minute se va tine mai departe de cap palma ce a fost tinuta mai aproape, iar palma ce a fost
tinuta mai departe se va tine mai aproape de cap. Se mentin palmele in acest mod de doua ori pe zi, timp
de citeva zile, apoi se schimba locul catre care palmele vor fi indreptate, pentru a actiona in timp asupra
unei zone cit mai mari a circulatiei cerebrale, stimulind-o. Rezultatele obtinute prin aceasta metoda sint
foarte bune.
A doua situatie, cea a atrofierii vaselor de singe este cauzata, conform medicinei traditionale chinezesti,
de cantitatea insuficienta de energie si de esenta corporala. Pentru rezolvarea acestei probleme se va tine
o palma indreptata catre cap, centrul palmei fiind la o distanta de 30 de centimetri fata de cap, iar a doua
palma se va tine cu centrul indreptat catre zona abdomenului inferior (zona de sub ombilic) sau catre
zona aflata la jumatatea distantei dintre rinichi. Aceasta a doua palma va fi tinuta la o distanta de 10
centimetri fata de corp. Prin aceasta modalitate va fi stimulata puterea din abdomenul inferior (acolo
unde exista centrul energetic denumit "cimpul de cinabru inferior") sau cea a "portii vietii" (zona
Mingmen - aflata la jumatatea distantei dintre cei doi rinichi), aceasta putere deplasindu-se ulterior, in
mod spontan (datorita modalitatii de mentinere a palmelor), catre zona capului, tratind problema
atrofierii vaselor sanguine. Se mentin palmele in acest mod timp de 5 - 6 minute, de doua - trei ori pe zi,
timp de mai multe zile, pina cind apar rezultate.
Din punct de vedere al Qigong-ului, se remarca si alte cauze ale aparitiei durerilor de cap:
1) energia stagneaza in interiorul capului,
2) energia urca pe partea anterioara a corpului, in loc sa coboare, asa cum ar trebui,
3) energia nu poate sa urce de-a lungul spatelui.
In primele doua situatii apare senzatia unei presiuni in interiorul capului, aceasta manifestindu-se in
zona fruntii sau in virful capului. Pentru remedierea acestei probleme se exerseaza o tehnica de relaxare
urmata de o alta procedura, ce urmareste coborirea energiei catre abdomenul inferior. In acest scop se
poate cultiva energia in interiorul abdomenului inferior (atentia contempla in mod natural interiorul
abdomenului inferior), sau se poate mentine o palma in dreptul capului (in dreptul fruntii sau in dreptul
virfului capului - in functie de locul in care energia se blocheaza), cu centrul palmei situat la o distanta
de 10 centimetri fata de cap, iar cealalta palma se tine cu centrul indreptat catre abdomenul inferior
(distanta dintre centrul palmei si corp fiind de aproximativ 20 - 30 de centimetri). Pentru ca energia sa
poata urca de-a lungul spatelui este necesara stimularea energiei din zona rinichilor si folosirea
ulterioara a unei metode de deplasare a energiei catre zona capului. Deseori, problemele circulatorii cit
si cele legate de insuficienta energie sau a fluidelor corpului la nivelul capului tin de spondiloza
cervicala. Cea mai buna varianta de tratament o constituie in aceasta situatie masajul terapeutic.
2) Durerea de cap "Yangming"
Cind apare o durere de cap, ce se manifesta numai in marginea supraorbitala (portiunea osoasa de sub
sprinceana), in alte parti neexistind nici un fel de durere, se poate constata faptul ca administrarea de
medicamente nu poate opri durerea. Administrind medicamente, stomacul va fi afectat si durerea de cap
se va accentua. Acest tip de durere este denumita de medicina traditionala chineza ca fiind "durerea de
cap Yangming". Ea apare din cauza blocajului energetic la nivelul stomacului, in particular, si al
extrameridianului renmai (ce strabate linia mediana anterioara), pe de alta parte.
Pentru a trata aceasta durere se va tine o palma spre zona yintang (aflata la jumatatea distantei dintre
sprincene), la o distanta de aproximativ 10 centimetri, iar cealalta palma se va tine cu centrul indreptat
spre zona stomacului, la o distanta de 30 de centimetri. Virfurile degetelor se vor tine indreptate usor
Page 80 / 87

catre in jos.
3) Durerea de cap "Shaoyang"
Durerea de cap "Shaoyang" este aceea in care apare senzatia de durere la nivelul ambelor puncte
Taiyang (aflate la timple). Aceste dureri de cap nu sint usor de tratat.
Ca metoda de tratament se va mentine o palma in dreptul unei timple, distanta dintre centrul palmei si
timpla fiind de aproximativ 10 centimetri. Cealalta palma se va tine indreptata spre partea laterala a
corpului (daca este palma dreapta atunci ea se va tine in partea dreapta, daca este stinga, atunci ea se va
tine in partea stinga a trunchiului, centrul palmei fiind indreptat spre trunchi - nu conteaza nivelul la care
se mentine palma).
Dupa citeva minute se vor schimba palmele (palma care a fost tinuta in lateralul trunchiului se va duce
acum in dreptul timplei, iar palma ce a fost tinuta in dreptul timplei se va mentine intr-o parte a
trunchiului).
4) Durerea de cap "Taiyang"
Durerea de cap ce apare in zona occipitala (in partea din spate a capului) este denumita de medicina
traditionala chineza ca fiind "durerea de cap Taiyang". Ea genereaza adesea senzatia de tensiune in
spate, fiind uneori confundata cu spondiloza cervicala.
Pentru a o trata se va mentine o palma in partea din spate a capului (mai aproape de virful capului decit
de baza capului), cu centrul palmei indreptat oblic catre in jos, distanta dintre centrul palmei si cap este
de aproximativ 10 centimetri. Cealalta palma se va mentine in partea laterala a trunchiului, in dreptul
partii inferioare a trunchiului, la o distanta de aproximativ 30 de centimetri.
Depresia
O alta afectiune ce merita prezentata este depresia. In aceasta situatie apare o modificare evidenta a
functionarii celulelor creierului. Din cauza unei stari de stress ce s-a mentinut o durata prea mare de
timp, luminozitatea celulelor creierului scade, acest lucru afectind functia de inchidere si de deschidere
la nivel celular. In cazul unor pacienti este afectata chiar si circulatia sanguina la nivel cerebral.
Pentru tratarea acestei afectiuni se pot exersa urmatoarele tehnici:
1) Se vor mentine palmele in dreptul capului, in partea superioara a acestuia, de o parte si de alta a celor
doua emisfere cerebrale. Centrul palmelor este indreptat catre zona creierului, distanta initiala dintre
palme si cap este de aproximativ 10 centimetri. Pe inspiratie departati ambele palme de cap (in acelasi
timp este ca si cum ati trage energia existenta intre palme), pe expiratie le apropiati (va ginditi ca
impingeti energia dintre palme) pentru a reveni in pozitia din care au plecat. Efectuati miscari de tragere
si impingere a energiei, in maniera descrisa anterior, timp de citeva minute. In final, deschideti ochii,
frecati palmele, masati fata, masati cu buricele degetelor zona parului (pe linia mediana si prin laterale),
tinind palmele relaxate (cu degetele usor indoite) bateti zona capului, masati urechile (de la exterior
catre interior si de sus in jos) si trageti in jos de lobul urechilor.
2) Relaxati intregul corp, de sus in jos, de la exterior catre interior, respiratia devine linistita, uniforma,
profunda. Mentineti virful limbii in cerul gurii, fata este destinsa, pe buze apare un usor suris. Va
indreptati atentia catre zona creierului, incercind sa o vizualizati. Preferabil ar fi ca inainte de exersarea
acestei tehnici sa va uitati intr-un atlas antomic in culori, pentru a avea o impresie mai profunda despre
felul in care arata creierul. In continuare, pe expiratie vizualizati imaginea creierului iesind in exteriorul
corpului, pe inspiratie, imaginea creierului revine in interiorul capului. Cu cit duceti mai departe
imaginea creierului pe expiratie, cu atit vor fi rezultatele mai bune. La inceput va puteti gindi ca
imaginea creierului iese pur si simplu in afara capului, ajungind in incaperea in care exersati. Dupa o
perioada de timp (de ordinul zilelor) puteti sa va ginditi ca imaginea creierului ajunge - pe expiratie -
intr-o padure ce se afla in alta localitate, s.a.m.d. pina cind ajungeti sa va ginditi ca ea se deplaseaza
catre mijlocul Universului. Acest tip de reprezentare mentala creste cimpul celulelor din zona creierului,
amplifica lumina si regleaza functionarea celulelor.
Pentru persoanele ce sufera de depresie scade si energia ficatului. In aceste situatii trebuie adusa energie
in interiorul ficatului, echilibrindu-l din punct de vedere energetic. In acest scop se poate exersa tehnica
a doua ce a fost prezentata anterior, cu deosebirea ca acum atentia se indreapta spre ficat. Pe expiratie va
ginditi ca imaginea ficatului iese in exteriorul corpului, pe inspiratie imaginea ficatului revine in
Page 81 / 87

interiorul corpului.
6) Activarea "capacitatii de cunoastere"
Pentru a activa capacitatea de cunoastere este necesara folosirea intr-o masura cit mai mare a creierului.
Acest lucru este posibil numai crescind activitatea circulatorie la nivelul creierului. In acest scop se vor
mentine palmele in fata pieptului, centrul palmelor este indreptat unul spre celalalt, distanta dintre
virfurile degetelor de la cele doua palme este de aproximativ 30 de centimetri, in timp ce distanta dintre
baza palmelor este de 10 centimetri. Palmele sint tinute in forma unui "V", in fata pieptului. In
momentul in care activitatea celulelor creierului nu este uniforma vor aparea tot felul de transformari
nedorite. La elevi acesta este motivul inconstantei in obtinerea unor rezultate in procesul invatarii. Daca
rezultatele in domeniul artistic sint mai slabe, atunci circulatia sanguina superficiala din zona ce se afla
in fata zonei Baihui (corespunde virfului capului) in interiorul acestuia, este afectata. Lumina din
aceasta zona este insuficienta. Pentru a remedia acest neajuns se va tine o palma cu centrul indreptat
spre partea din fata zonei Baihui, la o distanta de 20 - 30 centimetri fata de cap, gindindu-va ca interiorul
acelei zone a capului este luminoasa. Aceasta tehnica permite cresterea capacitatii de cunoastere in
domeniul artistic.
Pentru persoanele ce au deficiente in activitatea stiintifica (intelectuala) este necesara reglarea partilor
laterale ale capului. In aceste zone lumina este uneori intunecata. Ca modalitate de actiune, se vor tine
palmele cu centrul indreptat spre punctele Taiyang (aflate la timple). Una din palme trebuie sa fie mai
departata de zona timplelor (la 30 de centimetri), cealalta trebuie sa fie mai apropiata (la 10 centimetri).
Se vor tine palmele in acest fel timp de doua - trei minute. Se poate tine si o singura palma indreptata
spre una din cele doua timple. In acest mod vor creste rezultatele in munca intelectuala.
7) Copii hiperkinetici
Aceasta problema este cauzata de faptul ca energia din zona frontala a creierului iese in afara capului. In
aceasta stiuatie, folosind capacitatea de vizualizare a luminii, se va observa iesirea spontana a luminii in
exteriorul capului, in zona aflata in fata virfului capului. In schimb, in interiorul capului, in zona frontala
lumina va fi insuficienta. Pentru a trata aceasta afectiune se va folosi o palma pentru a impinge usor -
usor, in interiorul capului, in zona frontala, puterea ce se afla in exterior, in fata capului si deasupra
acestuia. Se preseaza aceasta putere catre interior, catre centrul creierului, repetind in gind: "intra, intra, .
. . , destept, destept, . . . ", in acelasi timp gindindu-va ca in centrul creierului se afla o sfera de lumina
stralucitoare.
8) Copii hiperkinetici violenti
Este vorba de acei copii care se misca neincetat, fiind foarte agitati si predispusi catre violenta. Cauza
este incetinirea circulatiei singelui la nivelul creierului. Pentru a trata aceasta afectiune, dupa ce copilul
a adormit, este necesara vizualizarea imaginii creierului copilului iesind in exteriorul capului si intrind
inapoi. Vizualizati creierul iesind, revenind, iesind, revenind, . . . Se repeta timp de cinci minute aceasta
reprezentare mentala, seara de seara. Dupa o saptamina faceti o pauza de o saptamina, dupa care reluati
tratamentul.
9) Epilepsie
In cazul epilepsiei, o parte a celulelor creierului au functia de deschidere foarte slaba (acest lucru are
legatura si cu circulatia sanguina din acea zona). Suprafata afectata este de obicei mica. Pentru tratarea
epilepsiei se va tine o palma cu centrul indreptat catre zona afectata, centrul palmei aflindu-se la o
distanta de 30 de centimetri. Acest lucru stimuleaza celulele creierului din zona afectata, generind
anumite transformari.
Ceea ce este caracteristic procesului terapeutic pentru aceasta afectiune este urmatorul mecanism: daca
in mod normal crizele erau lunare, acum vor deveni foarte dese, poate chiar zilnice. De asemenea, ele
vor fi un pic mai grave la inceputul tratamentului. Dupa o perioada (pe masura ce functia de deschidere
a celulelor creierului se va regla), crizele se vor reduce in intensitate si se va mari si distanta intre
aparitia lor. Dupa un timp, ele vor fi din ce in ce mai rare, la un moment dat, disparind definitiv.
Manifestarile de mai sus nu trebuie sa va sperie, ele sint normale in procesul reglarii functiei celulelor
creierului.
Insomnia
Page 82 / 87

Persoanele ce sufera de insomnie au o irigare insuficienta a creierului cu singe, cauzata de afectarea

functiei de inchidere a celulelor creierului. Functia de deschidere a celulelor creierului este buna, dar cea
de inchidere este deficitara. Persoanele ce au capacitatea de vizualizare a luminii din interiorul corpului
vor observa in aceste situatii faptul ca lumina din partea centrala a creierului este insuficienta. Acest
lucru afecteaza si glanda pineala, care este ceasul biologic al omului. Din aceasta cauza, timpul nu mai
curge asa cum ar trebui, ritmul natural - ce tine de alternanta zilei si a noptii - nu mai este respectat.
Pentru tratarea insomniei se va practica urmatoarea tehnica:
Relaxati intregul corp, de sus in jos, de la exterior catre interior, respiratia devine linistita, uniforma,
profunda. Mentineti virful limbii in cerul gurii, fata este destinsa, pe buze apare un usor suris. Va ginditi
ca stati cu fata catre Soare. Contemplati imaginea Soarelui fara sa va grabiti. Dupa o perioada de timp
(citeva minute), va ginditi ca Soarele se apropie de capul dumneavoastra, de zona fruntii, si patrunde in
interiorul capului stralucind acolo. In continuare va ginditi ca Soarele se roteste in jurul propriului ax, in
interiorul capului. El se va roti de 36 de ori intr-un sens si de 36 de ori in celalalt sens. Nu conteaza cu
ce sens veti incepe. In final, imaginea Soarelui va cobori pe linia mediana, pina in interiorul
abdomenului inferior. Deschideti ochii, frecati palmele, masati fata, masati cu buricele degetelor zona
parului (pe linia mediana si prin laterale), tinind palmele relaxate (cu degetele usor indoite) bateti zona
capului, masati urechile (de la exterior catre interior si de sus in jos) si trageti in jos de lobul urechilor.
11) Tromboza la nivelul venelor creierului
Toata lumea stie faptul ca partea stinga a creierului guverneaza partea dreapta a corpului, iar partea
dreapta a creierului guverneaza partea stinga a corpului. De aceea, daca apare o tromboza la nivelul unor
vene aflate in partea stinga a creierului, partea dreapta a corpului va fi afectata, iar daca tromboza se va
instala in partea dreapta a creierului, atunci partea stinga a corpului va avea de suferit. Daca partea
dreapta a corpului este afectata, atunci se va tine palma stinga in dreptul partii stingi a creierului, la o
distanta de 30 de centimetri, stimulind functionarea celulelor creierului si imbunatatind si circulatia
sanguina. Daca partea stinga a corpului este afectata, atunci se va tine palma dreapta in dreptul partii
drepte a creierului, la o distanta de 30 de centimetri, stimulind functionarea celulelor creierului si
imbunatatind si circulatia sanguina.
12) Scleroza vasculara la nivelul creierului
In aceasta afectiune se va tine o palma indreptata spre cap, cealalta palma fiind indreptata spre orice alta
zona a corpului (nu conteaza spre ce zona va fi indreptata). Palma care va fi indreptata spre cap va trebui
sa execute o miscare vibratorie, pentru a creste elasticitatea vaselor sanguine de la nivel cerebral. Cu cit
este mai mare viteza de executie a miscarilor vibratorii, cu atit rezultatele vor fi mai bune.
13) Tumorile creierului
Pentru a obtine rezultate bune in tratarea tumorilor este necesara folosirea metodei aranjarii spatiului,
sporind puterea din spatiul in care va aflati. Una dintre palme se va tine in dreptul zonei capului, unde se
afla tumora. Centrul palmei este indreptat spre cap, degetul mijlociu (spre deosebire de celelalte degete)
se va indoi, indreptindu-se cu virful exact spre zona tumorii. Cealalta palma va fi indreptata catre
abdomenul superior. Palma care se tine in dreptul capului se va afla la o distanta de 10 - 15 centimetri
(maxim 20) fata de cap, cealalta palma se va afla la o distanta de 30- 40 de centimetri fata de corp. In
acest mod, energia care stagneaza in interiorul tumorii va putea fi deblocata si descarcata spre zona
abdomenului, de unde ea se va putea cufunda in mod natural catre abdomenul inferior. De dorit ar fi sa
preveniti aparitia tumorilor. De aceea, daca la un moment dat constatati o dereglare la nivelul capului
(oricit de mica ar fi ea), de dorit ar fi sa exersati pentru a o indeparta.
14) Atrofia cerebrala
Atrofia cerebrala apare din cauza insuficientei energetice a creierului. Atunci cind enegia creierului este
insuficienta se impune stimularea rinichilor pentru a hrani creierul. Concret, se va tine o palma cu
centrul indreptat spre Mingmen ("poarta vietii" - situata la jumatatea distantei dintre cei doi rinichi),
distanta dintre palma si corp este de aproximativ 10 centimetri. Cealalta palma se va tine cu centrul
indreptat spre virful capului, distanta dintre palma si cap fiind de aproximativ 30 de centimetri. In acest
mod va fi stimulata puterea aflata la nivelul zonei Mingmen, ea urcind de-a lungul coloanei vertebrale
spre zona creierului.
Page 83 / 87

Folosirea acestei metode este indicata pentru atrofia cerebrala, dar si pentru copiii ce au o anumita
insuficienta nativa a activitatii creierului. Cauza atrofiei cerebrale consta in insuficienta hranire a
creierului cu esenta.
Foarte multi dintre cei ce sufera la batrinete de atrofie cerebrala, au fost foarte destepti in tinerete, dar nu
au stiut cum sa-si protejeze creierul, suprasolicitindu-l.
15) Hipotensiunea arteriala
In cazul hipotensiunii arteriale, energia si singele nu reusesc sa urce cu succes in partea superioara a
corpului.
Pentru rezolvarea acestei deficiente energetice se va mentine o palma in dreptul abdomenului inferior,
centrul palmei fiind orientat catre "cimpul de cinabru inferior" (xia dantian), la o distanta de aproximativ
10 centimetri. Cealalta palma se va mentine in dreptul zonei Yintang (aflata la jumatatea distantei dintre
sprincene), la o distanta de aproximativ 30 de centimetri. In acest mod, energia din abdomenul inferior,
din "cimpul de cinabru inferior", va urca spre partea superioara a corpului, stimulind-o. Palmele se
mentin astfel timp de 3 minute, zilnic, pina in momentul in care tensiunea se normalizeaza. Trebuie sa
va masurati zilnic tensiunea, deoarece aceasta tehnica provoaca o rapida crestere a tensiunii, fiind
necesar sa stiti cind sa va opriti din exersarea ei. O alta tehnica simpla si eficienta este aceea in care
avind corpul relaxat, atentia contempla zona Baihui (aflata in virful capului). Tehnica se executa 10 - 15
minute.
16) Hipertensiunea arteriala
Pentru hipertensiunea arteriala exista doua variante ce trebuie avute in vedere: situatia in care minima
tensiunii este mare si cea in care maxima tensiunii este mare. In situatia in care minima tensiunii este
mare, energia din zona arterelor coronariene este in exces. Pentru a rezolva aceasta situatie trebuie
deblocata energia ce stagneaza in acea zona, si minima tensiunii se va regla foarte repede. In acest sens
veti mentine o palma in dreptul inimii, distanta dintre palma si corp fiind de aproximativ 10 centimetri.
Cealalta palma se va mentine in dreptul abdomenului inferior (zona de sub ombilic), la o distanta de 30 -
40 de centimetri fata de corp. Se mentin astfel palmele timp de 3 - 5 minute zilnic. Dupa o saptamina
faceti o pauza de o saptamina dupa care reluati tehnica. Este insa foarte posibil sa nu aveti nevoie de un
interval asa de lung de timp pentru a obtine rezultate. In cazul in care maxima tensiunii este mare atunci
lumina din zona rinichilor este insuficienta (circulatia sanguina de la nivelul zonei Mingmen este
deficitara). Pentru a rezolva deficienta luminii de la nivelul rinichilor se poate mentine o palma in
dreptul zonei Mingmen, (in spatele corpului, centrul palmei fiind indreptat catre zona aflata la jumatatea
distantei dintre cei doi rinichi) la o distanta de aproximativ 20 de centimetri fata de corp. Se mentine
astfel palma timp de 3 minute. Se exerseaza de 2 ori pe zi aceasta modalitate de mentinere a palmei. De
asemenea se pot mentine ambele palme indreptate catre rinichi, distanta dintre centrul palmelor si spate
fiind de aproximativ 20 de centimetri. Pentru persoanele care sufera de hipertensiune arteriala esentiala
este mentinerea unei stari de relaxare, libera de orice stress. Ideala ar fi practica relaxarii timp de 20 - 30
de minute, zilnic. Dupa relaxare se recomanda indreptarea atentei catre zona talpilor, catre centrul
acestora. Atentia trebuie sa fie relaxata, contemplind talpile.
De asemenea se recomanda ca din postura sezind, trunchiul drept, palmele asezate pe coapse, centrul
palmelor indreptat in jos, virful limbii in cerul gurii, fruntea destinsa, fata are un usor suris, sa se
exerseze tehnica imaginativa a apei unei cascade ce spala intregul corp. Apa cascadei va spala initial
exteriorul corpului, apoi interiorul. Contemplati apa curatind, pielea, organele interne, oasele, vasele
sanguine, toate celulele. In final, contemplati centrul talpilor.
Fructe de iarna
Nuci, alune si migdale pentru sanatate
Caracteristici principale
Nucile, alunele si migdalele proaspete (in special cele culese putin inainte de deplina lor maturitate) au o
compozitie deosebita, diferentiindu-se de alte fructe prin urmatoarele caracteristici:
a) Bogatia mare de lipide, sau substante grase, care sint constituite in majoritate din acizi grasi
nesaturati; (acizii saturati nu depasesc 8-10 la suta). Nucile sint bogate in special in acizi grasi
polinesaturati (72 la suta din totalul acizilor grasi), iar alunele si migdalele contin in majoritate acizi
Page 84 / 87

mononesaturati, respectiv 76 la suta si 68 la suta din totalul acizilor grasi.

b) Continutul in apa al fructelor uscate este moderat (20-40 la suta), fata de cel al fructelor proaspete,
care este de circa 85 la suta.
c) Nivelul glucidelor este modest la fructele uscate: 5-7 la suta si circa 10 la suta la cele proaspete.
d) Aportul proteinic este superior celorlalte fructe, variind intre 8 si 11 la suta. Aceste proteine contin
toti acizii aminati esentiali: metionina, cistina si lisina.
e.) Aportul energetic deosebit este furnizat in proportie de 80 la suta de lipide: 525 kcal (2195 kjouli) in
cazul nucilor proaspete, 385 kcal (1605 kjouli) in cazul alunelor proaspete (la 100 g).
f) Concentratia mare de minerale si oligoelemente (2-2,6 g la 100 g de fructe). Dintre minerale, valorile
cele mai mari le are potasiul (690 mg la 100 g de nuci), fosforul (510 mg la 100 g de nuci si 230 mg la
100 g de alune). Urmeaza apoi magneziul (130 mg la 100 g de nuci si 56 mg la 100 g de alone) si calciul
(44 mg la 100 g de nuci). Oligoelementele sint si ele bine reprezentate: fier (2,4 mg la 100 g de nuci si
1,1 mg la 100 g de alune); zinc (intre 2,4 si 3,0 mg la 100 g) si cupru (0,21-0,31 mg).
g) Vitaminele sint si ele bine reprezentate: vitamina E, (21 mg la 100 g de alune si 7 mg la 100 g de
nuci); vitaminele din grupa B sint de asemenea bine reprezentate, continutul lor fiind de 2-10 ori mai
ridicat decit in cazul celorlalte fructe. In schimb, provitamina A este prezenta in mica cantitate, la fel si
vitamina C.
h) Continutul bogat in fibre (6,5 si 5,5 g la 100 g de alune si respectiv nuci proaspete) constituite in
majoritate din fibre solubile, mai ales din familia pectinelor).
Protejeaza inima
Studiile recente ale unor medici englezi (Fraser, 1992; Spiller, 1992; Durlach, 1993) au demonstrat ca
nucile, alunele si migdalele, sau fructele oleaginoase numite generic nuts, constituie factori protectori
importanti cardiovasculari. Acest lucru este atribuit in primul rind lipidelor si raportului dintre acizii
grasi polinesaturati si saturati (7,4 pentru nuci, 2,7 pentru migdale si 2,2 pentru alune), apoi
procentajului important de acizi grasi monoinsaturati (76 la suta in cazul alunelor si 68 la suta in cel al
migdalelor), procentajului scazut de acizi grasi saturati (8-10 la suta in raport cu continutul lipidic total).
Un alt mecanism posibil ce genereaza acest efect protector cardiovascular ar fi, spun specialisii mai sus
mentionati, si cel al actiunii magneziului. Deficienta de magneziu constituie, dupa cum se stie, un factor
de risc in cazul maladiilor cardiovasculare. Continutul de magneziu al nucilor, alunelor si migdalelor
este ridicat: 15-22 mg. In fine, continutul bogat in fibre, in special solubile, le atribuie nucilor, alunelor
si migdalelor un efect favorabil asupra sanatatii cardiovasculare.
Nuca, un fruct care ingrasa
Nuca (Juglans regia), asa cum am vazut, este un fruct deosebit de caloric. Fructul este bogat in potasiu,
fosfor, cupru, magneziu, vitamine, saruri minerale, diferite uleiuri volatile, materii grase, celuloza, ceea
ce il face sa fie un complement nutritiv de calitate, chiar in cazul in care este consumat in cantitate mica
(25-50 g). Acelasi lucru se poate spune si despre alune si migdale.
Fructul, frunzele, ca si coaja de nuc contin mult magneziu, a carui lipsa, dupa cum se stie, genereaza
tumorile maligne, ateroscleroza, accidentele cerebrale si astmul bronsic, precum si alte boli destul de
serioase.
Frunzele de nuc au o actiune puternic bactericida, astringenta, hipoglicemianta si tonifianta. Se folosesc
pentru tratamentul TBC-ului pulmonar, al bolii Basedow, al unor infectii ale tubului digestiv, precum si
al unor boli de piele.
Cum pregatim diverse decocturi, infuzii si tincturi si la ce folosesc
Decoctul de frunze de nuc se pregateste in felul urmator: peste o lingura de frunze maruntite se toarna 2
pahare de apa. Se fierbe timp de 15 minute in vas acoperit cu capac, dupa care se strecoara. Se
administreaza cite un pahar de trei ori pe zi. Decoctul poate fi folosit si pentru clatirea gitului, in caz de
inflamatie. In caz de podagra sau reumatism, foarte eficiente sint baile la temperatura camerei (un litru
de decoct la o baie). In hemoragiile nazale este deosebit de eficient praful obtinut din frunzulitele de
nuc, aflate in apropierea fructului necopt.
Uleiul de nuca se prepara in felul urmator: se pun nucile verzi intr-un vas de sticla, se toarna deasupra
ulei de masline, dupa care se inchide bine vasul si se lasa timp de 40 de zile la soare. Se strecoara si se
Page 85 / 87

pastraza la loc intunecos si uscat. Acest ulei se foloseste in dermatoze, litiaza renala, enurezis, varice,
arsuri si rani care se vindeca greu.
Infuzia din membrana nucilor este un mijloc eficient in angina: peste o lingurita de membrane maruntite
se toarna un pahar de apa clocotita si se lasa 2-3 ore. Se clateste gitul de citeva ori cu infuzie calduta.
Tinctura obtinuta din membrana despartitoare interna este recomandata in mastopatii si fibrom uterin: se
iau membranele de la 20-25 de nuci, se toarna peste ele o jumatate de pahar de alcool sau votca si se
lasa timp de 10 zile la loc uscat si intunecos. Se iau cite 20 de picaturi in putina apa, cu 20-30 de minute
inainte de masa.
Cum folosim nucile coapte
Fructele coapte sint recomandate in caz de aciditate prea mare a stomacului (2-3 nuci pe zi), de
asemenea in hipertensiune: 5-6 nuci pe zi, vreme de 50 de zile, de preferinta amestecate cu miere. Se
face o pauza de doua luni, dupa care se repeta tratamentul.
Miezul de nuca este recomandat in caz de slabiciune generala si extenuare. Se poate pregati in acest caz
o bautura energetica dintr-un pahar de suc proaspat de fructe, amestecat cu miez de nuca si miere.
Care sint contraindicatiile
Nucile sint contraindicate in boli ale intestinului.
Aluna este nutritiva si energetica
Aluna (Corylus avelana) este de asemenea foarte nutritiva si energetica. Ea contine calciu, fosfor, clor,
sodiu, fier, cupru, vitamine, materii grase si azotate, celuloza.
Fructul este indicat in anemii, litiaze urinare, meteorism si diaree. Nu sint recomandate insa mai mult de
8-10 fructe pe zi.
Ce proprietati au frunzele de alun
Frunzele de alun au proprietati tonifiante si vasoconstrictoare. Infuzia de frunze de alun se prepara
astfel: peste o lingura de frunze se toarna un pahar de apa clocotita. Se lasa o ora, dupa care se strecoara.
Se administreaza cite 1/3 de pahar, de 3 ori pe zi, cu 20 de minute inainte de masa.
Infuzia de frunze se mai foloseste sub forma de comprese in tratamentul ulcerelor gambelor.
Migdala, un fruct energetic si remineralizant
Migdala (Prunus amygdalis) este un fruct foarte caloric (migdala uscata contine 606 kcal la 100 g). Ea
contine saruri minerale: calciu, fosfor, potasiu, sulf, magneziu, vitamine, materii grase, materii azotate,
celuloza.
Este un bun echilibrant nervos, remineralizant, antiseptic intestinal. Fructul necopt este bun pentru
eliminarea sarurilor de metale grele din organism. Fructele coapte, amestecate cu miere, sint indicate in
insomnii, anemii si astm bronsic. Data fiind marea putere nutritiva a migdalelor, acestea trebuie
consumate cu moderatie: 6-10 fructe pe zi, de la caz la caz.
Cum preparam laptele si uleiul de migdale
Laptele de migdale se prepara in felul urmator: se inmoaie migdalele in apa clocotita citeva secunde si
se curata apoi de coaja. Se piseaza apoi cu putina apa rece, pina se obtine un fel de pasta si se amesteca
in cantitati egale cu miere dizolvata. Se recomanda in special batrinilor si copiilor si convalescentilor, in
inflamatii ale cailor urinare si ale intestinului, palpitatii, tuse cu accese violente.
Uleiul de migdale este recomandat ca laxativ usor si in caz de tuse violenta. In amestec cu ulei de nuca
si infuzie de radacina de lemn dulce, este folosit pentru eliminarea calculilor urinari ulei de migdale si
de nuca in parti egale si infuzie preparata din 10 g de radacina de lemn dulce la un pahar de apa
clocotita.
Page 86 / 87

La adresa:
http://www.terapii-naturiste.com/calivita/produse-naturiste-afectiuni-tratamente.htm
veti gasi o lista cu peste 300 de afectiuni, grupate pe categorii, pentru a putea fi gasite mai
usor.
La aceasta adresa veti gasi un catalog cu toate produsele Calivita:

http://www.terapii-naturiste.com/calivita/index-produse-naturiste.htm
avize si certificari
http://www.terapii-naturiste.com/calivita/avize-produse-naturiste-calivita.htm
si recomandari primite de la cei care au cumparat aceste produse

http://www.terapii-naturiste.com/calivita/marturii-consumatori.htm
aici
http://www.terapii-naturiste.com/calivita/articole-despre-produse.htm
veti gasi foarte multe articole despre aceste produse.
aici:
http://www.terapii-naturiste.com/gratis/cursuri.htm
va puteti inscrie la cursuri online gratuite
si aici
http://www.terapii-naturiste.com/gratis/carti.htm
puteti citi zeci de carti electronice gratuite
Daca doriti sa comandati produsele Calivita, sau daca aveti nevoie de alte informatii
suplimentare va rog sa ma contactati prin mail sau telefon
Dan Paunescu - Manager Calivita
Web: www.terapii-naturiste.com
Email: info@terapii-naturiste.com
Tel: 0727 35 97 97
Page 87 / 87

Tratamente Naturiste

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tratamente Naturiste

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

http://www.terapii-naturiste.

Vitiligo sau petele albe de pe corp------------------------------------------------------------------------- 2

Copyright 2011, Dan Paunescu

Vitiligo sau petele albe de pe corp------------------------------------------------------------------------- 2

Vitiligo sau petele albe de pe corp

Copyright 2011, Dan Paunescu

Pielea este sensibila la soare

Copyright 2011, Dan Paunescu

Copyright 2011, Dan Paunescu

acutizeaza, agravindu-se uneori pina la deces.

Copyright 2011, Dan Paunescu

Copyright 2011, Dan Paunescu

Ce trebuie sa stie persoanele care merg in statiuni de tratament

Copyright 2011, Dan Paunescu

Hidroterapia - tratament simplu pentru numeroase afectiuni

Copyright 2011, Dan Paunescu

Copyright 2011, Dan Paunescu

vor aduna materiile patologice.

Copyright 2011, Dan Paunescu

Afectiunile aparatului urinar si bolile metabolice

Nevralgiile sau durerile de pe traiectul unui nerv

Ce este nevralgia netraumatica

Copyright 2011, Dan Paunescu

TUSEA. Antitusive. Combaterea tusei prin fitoterapie

Copyright 2011, Dan Paunescu

Copyright 2011, Dan Paunescu

Copyright 2011, Dan Paunescu

Migrena - o boala care se mosteneste

Copyright 2011, Dan Paunescu

Copyright 2011, Dan Paunescu

Preparate care trateaza migrena

Copyright 2011, Dan Paunescu

aceea este necesara si reglarea inimii.

Copyright 2011, Dan Paunescu

Filozofia si practica risului

Copyright 2011, Dan Paunescu

Cum sa avem un piept frumos

Copyright 2011, Dan Paunescu

Copyright 2011, Dan Paunescu

Secretele masajului chinezesc sau spalarea uscata

Spalarea uscata, asa denumesc specialistii in medicina veche chinezeasca automasajul.

Copyright 2011, Dan Paunescu

Copyright 2011, Dan Paunescu

Copyright 2011, Dan Paunescu

Copyright 2011, Dan Paunescu

Copyright 2011, Dan Paunescu

urmarind sa obtina unele reactii: zimbet, gesturi, vorbindu-i permanent.

Copyright 2011, Dan Paunescu

putind fi transmisa de la copil la adult.

Copyright 2011, Dan Paunescu

Copyright 2011, Dan Paunescu

Copyright 2011, Dan Paunescu

Copyright 2011, Dan Paunescu

Copyright 2011, Dan Paunescu

Copyright 2011, Dan Paunescu

Copyright 2011, Dan Paunescu

Metode naturiste de tratament al bolii de iradiere

Copyright 2011, Dan Paunescu

Alimente si plante radioprotectoare

Copyright 2011, Dan Paunescu

Tratamentul afectiunilor nasului

Copyright 2011, Dan Paunescu

Kinetoterapia in afectiunile virstei a treia