Jocuri de cuvinte – foame (pamflet)

Geografie lingvistică

(postarea precedentă)

Foame

Moto: „Exagerează, constatăm,/ Şi de la adevăr se-

abate:/ De foame, ce e drept, răbdăm,/ Dar frig avem pe
săturate!” („Presa despre frig şi foame”, de George Petrone, din
„Pledoarie pentru epigramă”, 2007)

Să nu spuneți că nu v-a fost niciodată frig sau foame,

foame de mâncare, foame de carte, foame de iubire și de ce
mai vreți. Luând cazul mâncării, este acea stare funcțională
periodică a organismului care se manifestă „rebel” prin
senzația nevoii de a mânca.
MDA2 (2010) precizează etimologia: „E: ml fames, -is”.
Așadar, l-am moștenit din latinul medieval famēs, acesta
moștenit din protoindoeuropeanul *dʰH-, „a dispărea”.
Comparați cu galicianul fame, francezul faim, italianul fame,
portughezul fome, dalmațianul fum și romanșul fom.
Dezvoltarea fonetică românească e diferită în acest caz, cu
diftongul -oa- rezultând normal din latinescul-o-.

În diferite limbi foamei i se spune:

• aaçlık în găgăuză, achliq - ‫ ئاچلى ق‬în uigură, acikalyk -

ачкалык în chirghiză, acilyk` - ачлыкъ în karatchaï-balkară,
açlık (din aç, „foame”, + -lık), aç (din turcescul otoman ac - ‫آج‬,
„foame”, din vechiul turcic anatolian ac, „foame”, din
prototurcicele *āç, *ạạ č, „foame”) în
turcă, açlıq - ачлык în tătară, aclıq în azeră, açlyk, aaçlyk în
turcmenă, açlıq în tătară crimeană, açtık - ачтык în chirghiză,
aas - аас în iacută, aš - аш în tuvenă, as - ас în hakasă, aslïq
- аслыҡ în bașchiră, aştıq - аштық în cazahă, ochlik în
uzbecă;
• accrys în manx, acras în galică scoțiană, ocras în
irlandeză (din irlandezul medieval occoras, „foame, dorință”,
din od- + cara, „prieten”, + -as);
• ael în kotava;
• ākali - ఆఆఆఆ în telugu;
• alkis în lituaniană;
• angri, angribere în sranan;
• bads în letonă, bãdas într-un dialect lituanian [din
protobalticul *bad-, din rădăcina bʰodʰ- din
protoindoeuropeanul *bʰedʰ-, „a apăsa, a îndoi”; sensul original
a fost probabil „ceea ce se îndoaie, apasă (corpul cuiva),”
dintre care și „foame”; „rudă” cu sanscritul bādha ḥ - ब ध ,
„dificultate, obstacol”];
• bhūk - ‫ بھوک‬în urdu, bhūkh - भभख în hindi, bhūkh - भभख în
maráthi, bokh, bokháipo, bok în țigănească, bubhuk ṣā - बबभबक în
sanscrită (toate, pe diferite căi, din prakritul sauraseni
bubhukkhā - � �� �� �� �,� din sanscritul bubhukā - बबभबक );
• bırçıtı, birsêtî - ‫ برسێتی‬în kurdă;
• cir în songhaï koyraboro senni;
• dichin în navajo;
• đói în vietnameză;
• éhség în maghiară (éh, „foame”, arhaism, + -ség; vezi
„Éhség”);
• faim în franceză, fam în catalană și în occitană
(provensală), fame în italiană și în asturiană, fàmene în sardă,
fames în latină, fami în corsicană, sicíliană, famine în engleză,
fan în friuliană și în valenciană, foame în română, foami în
aromână, fom în romanșă, fome în portugheză (toate din
latinul fames);
• flakesa în papiamento;
• gamˈlaru în damară de est;
• gana în catalană (din spaniolul gana, „dorință de ceva”);
• glad - глад în bulgară, macedoneană și sârbocroată,
glad în slovenă, głód în poloneză, golod - голод în rusă, hlad
în cehă și în slovacă, hólad - голад în belarusă, holod - голод
în ucraineană (toate, pe diferite căi, din vechiul slavic de est
golodŭ - голодъ, acesta din protoslavicul *goldъ, „foame”, la
rându-i din protoindoeuropeanul *g⁽ʷ⁾oldʰ-ó-s, din *g⁽ʷ⁾eldʰ-, „a
vrea cu ardoare, a dori”);
• gorosnegi - ‫ گرسنگی‬în persană;
• gosea în bască;
 • grangou în haitiană creolă;
• gumjurim – 굶주림, baegopeum - 배고픔 în coreană;
• gurusnagī - гуруснагӣ în tadjică;

Cuvântul foame în diferite limbi

• hamber în papiamento, hambre în spaniolă și în

palenquero [din vechile spaniole fambre, fanbre, famne
(comparați cu ladinul ambre), din latinul vulgar *faminem
(posibil acuzativul unei forme nominative variante *famen sau
*famis), din latinul clasic famēs, din protoindoeuropeanul
*dʰH-, „a dispărea”; vezi Hambre de amor, „foame de iubire”-
Reyes del camino];
• honger în olandeză și în afrikaans (din olandezul
medieval honger, din vechiul olandez hunger, din
protogermanicul *hungruz), hungar în germană veche, Hunger
în germană (din germanul medieval hunger, din vechiul german
hungar, din protovestgermanicul *hungr, din protogermanicul
*hungruz, din protoindoeuropeanul *kenk-, „a arde, dorință,
foame, sete”), hunger în engleză, norvegiană și suedeză,
hungor în engleză veche, hungro în ido, hungur în islandeză și
în feroeză (în final toate din protogermanicele *hungruz,
*hunhruz, „foame”, din protoindoeuropeanul *kenk- etc.; vezi
Our world is hungry - Facts About World Hunger & Poverty,
„Lumii îi e foame - Fapte despre foamea și sărăcia lumii”);
• jī'è - 飢餓, 饥饿 în chineză;
• jue – ‫ جوع‬în arabă;
• kongo în bambara;
• kūfuku - 空腹, ue - 飢え în japoneză;
• kwaam hĭw - ความหหว în thai;
• kʿałcʿ - քաղց, sov - սով ‫ جوع‬în armeană;
• limós – λιμός în greacă antică;
• malsato în esperanto;
• nälkä în finlandeză (din protofinicul *nälkä, din
protouralicul *ńäxli + *-ka);
• naon în bretonă, newyn în velșă, nown în corni [din
protocelticul *nowinyos (vezi și vechiul irlandez núna, „foame”,
din protoindoeuropeanul *neh₂u-, „moarte”)];
• ndzaya în shingazidja;
• nealgi în sami de nord (din protosamicul *nealkē);
• njaa, unenge în swahili;
• noana în malgașă;
• ölsgölön - өлсгөлөн în mongolă;
• peîna - πεῖνα în greacă antică, pína - πείνα în greacă;
• šimšili - შიმშილი în gruzină;
• sult în daneză și în norvegiană, sultur în islandeză, svält
în suedeză, svongd în feroeză, svultur în feroeză (din vechiul
nordic sultr, „foame”, din protogermanicul *swultiz, „foamete,
moarte, foame”, o derivare i-stem din *sweltaną, „a muri”, din
protoindoeuropeanul * swel-, „a mocni; a arde”);
• tlaẓit în chaoui;
• uri în albaneză (din protoalbanezul *un-, din
protoindoeuropeanul *wenh₁-, „a iubi, a-i plăcea”);
• vyśă - выҫӑ, vyślăh - выҫлӑх în ciuvașă;
• yarqay în checsua;
 • ‫ רב עבב‬în ebraică.

Foamea în (c)arte

Moto 1: „Etiam stultis acuit ingenium fames.” („Foamea le

dezvoltă talentul chiar și proștilor”, Phaedrus, Fabulae
Appendix)
Moto 2: „Rezistă-n România/ Gândindu-se la poame/
Chircit frumos de foame/ Un om la Hamangia.” („Campionul
rezistenţei”, de Petru Băneşti, din „Cuget, deci exist, dar nu
mai rezist”, 2005)

Gânditorul de la Hamangia

Ne tot bat la cap unii că la noi „nu e productivitate mare”

și nu se pot mări salariile, mai ales salariul minim pe economie.
Da, oameni buni, e ușor de observat că mijloacele de producție
s-au perfecționat continuu, de la plugul de lemn s-a ajuns la
agricultură mecanizată, la combina supercibernetizată, ba chiar
la mâncarea obținută în eprubetă și la recoltele în sere, pe
niveluri suprapuse, ca prin Olanda.
Oare diferă uneltele la noi de cele din Franța, de exemplu?
Sunt alți roboți la noi, diferiți de roboții de la fabricile Renault
din Franța sau din Maroc? Nu aceleași utilaje se folosesc la
supermarcheturile Cora sau Kaufland, fie din Franța, fie din
Germania?
Nu la fel se îmbuteliază lichidele prin fabricile de la noi,
lapte, bere, vin (chiar și la viile și cramele lui Isărescu sau
Stoica), iaurt, kefir și ce mai vreți? Nu la fel se culeg strugurii
în Franța și la viile lui Isărescu sau ale avocatului Stoica,
vinovatul pentru pensiile speciale, doar plata culegătorilor
diferind? Doar sparanghelul nu se prea cultivă la noi și
culegătorii moldavi, protejați de cine știm noi, la apelul
telefonic al lui Merkel, se deplasează pe blat cu mașinile și cu
avioane speciale!

Extinctor prsonal pentru internare în spital

Iar productivitatea muncii bugetarilor e dificil de măsurat,

dar nu și de comparat. E diferită productivitatea medicillor din
spitalele de stat de la noi și din Anglia, mai ales pe vreme de
pandemie? Poate doar câteva incendii avem în plus! E diferită
productivitatea muncii polițiștilor și jandarmilor de pe la noi
față de polițiștii și jandarmii din Franța sau din Olanda?
Că se tot bate apa-n piuă că la noi sunt prea mulți
bugetari, fără să ne spună meșterii tromboanelor, fie politicieni,
fie din presă, de la UM 024 Digi sau similare, câți bugetari la
mia de locuitori sunt în UE și în fiecare țară din UE. O încercare
de studiu a avut loc la nivelul lui 2013 (vezi analiza
(https://www.analizeeconomice.ro/2016/11/cati-bugetari-are-
romania-fata-de-alte.html).
 Studiul a fost făcut de OECD (Organizația pentru
Dezvoltare și Cooperare Economică), vizând o statistică a
populației ocupate în sectorul public (de la buget, coane
Fănică!) din țări UE și nonUE. Statistica e inclusă în capitolul
„Employment in the public sector” din studiul „Goverment at a
Glance 2015”. Au fost analizate 22 de state din UE și din afara
UE.
Scria acolo că cele mai mari ponderi ale populației ocupate
în sectorul public raportat la totalul populației ocupate erau în
Norvegia (34,62%, Letonia (31,20%), Suedia (28,10%),
Slovacia (27,19%) și Ungaria (26,84%).
Și tot pe acolo scria că dacă raportăm populația totală
rezidentă din România, rezulta că erau 89 de bugetari la mia
de locuitori, adică eram pe locul 20 din din cele 22 de state
luate în studiu. În urma noastră, ca număr de bugetari, erau
Turcia (45 la mia de locuitori) și Japonia (35 la mia de
locuitori). În restul celorlalte state, dintre care doar două
nemembre UE, numărul bugetarilor la mia de locuitori era mai
mare! Ce zici mister Cîțu?
Cei mai mulți bugetari la mia de locuitori în țările analizate
erau în Danemarca (180 la mia de locuitori), Norvegia, (179 la
mia de locuitori), Letonia (152 la mia de locuitori), Suedia (146
la mia de locuitori) și Slovacia (136 la mia de locuitori).
Ce zici Cîțule, noi 89? Că uite, România n-ar fi avut un
număr mai mare la mia de locuitori dsecât în multe alte țări. Să
se fi schimbat situația? Ia dă-ne tu un studiu de fundamentare
cu datele la zi. Că ai consilieri destui! Și plătiți pe bani buni!
Studiile se actualizează mereu, Cîțule! Cunoști care era
situația în 2017? Ia fii atent (vezi AICI)! Țările scandinave
aveau cei mai mulți bugetari în sectorul ăsta public dintre țările
din OECD: Norvegia (30%), Danemarca (29,1%), Suedia
(28,6%) și Finlanda (24,9%).
Și fii atent, că zice studiul din 2017 că e o lungă dezbatere
cu țările astea scandinave, cu ceva „ciumă roșie”, că „guvernele
din aceste țări par să fi stabilit un amestec echilibrat între
socialism și capitalism” (governments in these countries seem
to have established a balanced mix between socialism and
capitalism). Și mulți zic că țările scandinave sunt citate ca
exemplu de eficiență, existând o ridicată calitate a vieții. Dar ia
vezi tu cum e cu petrolul Norvegiei, cum e învățământul prin
Finlanda, iar apoi discutăm.

Socialism versus capitalism, doar locul morcovului diferă

Dn studiu mai aflăm și alte valori: Franța (21,4%), Canada

(18,2%), Grecia (18%), Anglia (16,4%), Spania (15,7%), SUA
(15,3%), Italia (13,6%), Turcia (12,4%) și Germania (10,6%).
Noi lipsim din studiul din 2017! Dar tu ai datele, ia publică
studiul (ne)făcut!
În Japonia, la cei 126 de milioane de locuitori cu 5,9% în
sectorul public erau doar 640.000 funcționari la nivel național
și circa 2,86 milioane în administrația publică locală. Femeile
reprezentau doar 41,9%, cea mai mică valoare din țările OECD.
Și imediat primul ministru nipon a inițiat programul
Womenomics! Și vă închipuiți cum stau ăștia cu digitalizarea,
despre care mi-a povestit și prietenul Bill, amiral în retragere,
încântat de japonezi, care are un birou cu 36 de funcționari
internaționali în Tokyo!
Cîțule, tată, uite și tendințele din sectorul bugetar:
creșterea transparenței, fără tromboanele cu care ne
șmecheriți, existența unui plan de regularizare a numărului
persoanelor plătite de la buget etc. Și studiul se încheie cu
țările fruntașe în ceea ce privește valoarea procentuală (%) a
persoanelor din sectorul public (plătite de la buget) în 2015: 1)
Norvegia (30); 2) Danemarca (29,1); 3) Suedia (28,6); 4 )
Finlanda (24,9); 5 ) Franța (21,4); 6) Canada (18,2); 7)
Grecia (18,0); 8) UK (16,4): 9) Spania (15,7); 10) SUA
(15,3); 11) Italia (13,6); 12) Turcia (12,4); 13) Germania
(10,6); 14) Coreea de sud (7,6) și 15) Japonia (5,9). România
lipsește (Amber Pariona, August 15 2017, în Economics)!

Statistica UE – Eurostat, 2000 și 2016

(https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-
news/-/WDN-20170723-1)

Și, cu toate acestea, după analize ca cele de mai sus, în

lume există diferențe de salarizare, chiar foamete, frustrare,
mizerie. În lume se produce mult, există chiar locuri cu
supraproducție (alimente care se aruncă, companii de lux care
ard produse nevândute pentru a nu devaloriza marca prin
descărcarea în outlet, „priză”).
Așadar, o explicație a sărăciei rămâne, pe lângă resursele
limitate, inerenta lăcomie umană. Nu vrem vechiul socialism
pentru o mai bună redistribuire a bunurilor (utopică și
periculoasă). E vorba doar de o constatare: deși omul a ajuns
în spațiu și a creat microscoape electronice cu o capacitate de
mărire de milioane de ori, folosește multe „gadgeturi”, la nivel
etic el se confruntă cu aceleași probleme, ale meditațiilior și
caselor din meditații, al schiatului la o zi după incendiul de la
spitalul Balș. E important să afirmăm și să conștientizăm asta:
condiția umană, morala, filosofia vieții, nu au fost modificate
de progresul științific și tehnologic.
Schiatul ca schiatul, dar Orban, în următoarea zi după
incendiul de la Balș s-a dus la Pitești de și-a cumpărat o sticlă
de alcool „muzicală”. E cel care a dat frâu liber angajării unor
habarniști, precum protejata Simona Iancu (click pe nume),
ospătărița angajată pe la apele române moldave, care nu știa
nici care e malul stâng al unui râu, care fu angajată trei zile la
o primărie, ca să fie detașată „la ape”, pe post de inginer
(click). Șeful ei nu știa nici care e aria triunghiului, că la el era
„baza ori ipotenuza supra doi”. Băi, suntem nebuni? Și ce
studenți isteți am avut la academie sau la geografie!

Grup cu „foame de lup”

Omul este în continuare muritor (și cu frică de moarte,

mai ales în pandemie), iar setul lui de norme etice se respectă
în mod la fel de dificil, pe scară largă. De ce e de subliniat
acest adevăr simplu? Pentru că, surprinzător, el nu pare a fi
cunoscut de toată lumea.
În fiecare epocă, umanitatea a cunoscut un grup de
optimiști, alt grup de „șmecherași”, care ne-au spus că în
viitorul apropiat totul va fi altfel, fundamental altfel, inclusiv în
epoca de aur a împușcatului pe nederept, chiar de Crăciun, sau
în capitalismul de cumetrie postdecembrist. Așa că lăcomia,
foamea și foametea persistă!

Salarii medii bugetari 2020

Că unii au o „foame de lup” sau o „foame țigănească”,

adică o foame mare de a se îmbogăți rapid, iar alții „mor de
foame”, „crapă de foame”, „leșină de foame” cu salariul minim
pe economie, cu salariu nemărit potrivit legii, cu pensiile
neindexate și nemărite, potrivit mai multor legi.
Privind imaginea de mai sus, îi veți da drepotate lui
Nicolae Precupeţu, care definea „opțiunile diferite” în „Pledoarie
pentru epigramă”, prin 2007 (De la tânăr pân' la moş,/ Vrem s-
avem, în aceşti ani:/ Unii, banii pentru "Coş",/ Alţii, coşul...
pentru bani!).
Potrivit legii salarizării, care are termen final 2024 pentru
unii, pentru președinte, miniștri, parlamentari și alții cu funcții
echivalente, salariile s-au mărit la maxim de la început. Ba li s-
au inventat și sporuri de multe feluri, plus cel de 25% că
lucrează cu documente secrete de stat sau strict secrete, de
parcă nu le-ar intra în atribuții lucrul cu aceste docunmente!
Cu câte documente secrete de stat întocmite inclusiv de
mine am călătorit în lume în valiza diplomatică am făcut
destule aluzii în scrierile mele. Și nu am primit niciun spor la
salariu, că depusesem un jurământ militar, luam și prime în
acord, aveam salariu jumătate din salariul lui Ceaușescu, pe
muncă concretă în cercetare, nu eram mercenar!
Așa că și ăștia sunt flămânzi, dar flămânzi de bani! Și
tocmai ăștia sunt aleși de români! Adică unii sunt „muritori de
foame”, cu pensii sub o mie de lei, pensia medie în România
fiind cam 1500 de lei, dar îi aleg pe alții care au o „foame de
lup” după bani, de îmbogățire, care dau probă de lăcomie, cu
patru sau șase case, precum Mișu sau Năstase.
Ale(r)gătorii se obișnuiesc cu foametea, foamea, penuria,
sărăcia, scumpirea alimentelor, a combustinililor, alții cu
„foamea de înavuțire” cât mai rapidă. Scriitorii nu au ocolit
cuvântul foame. Exemple sunt destule: Sadoveanu (Nu mi-i
foame, răspunse rîzînd fata); Sahia (Vă e foame, spunea ea,
știu, așteptați, nu mai e mult. Și judecă în mintea ei cum are
să le astîmpere foamea.); Hogaș, cel cu mârțoaga (La drum
umbra mea se ține, nu se ține de mine, dar foamea nu mă
slăbește, cum nu-l slăbește pe crocodil.); Jarnik-Bîrseanu (Ori
ți-i foame, ori ți-i sete,/ Ori ți-i dor de codru verde?); Dan
Deșliu, ăla cu Lazăr de la Rusca (Ne e foame de frumuseți,/ De
cele limpezi, adevărate,/ Fără lăcate, fără peceți,/ Luate din
viață); Preda, cel mort pe la Mogoșoaia (Orice faptă, cît ar fi ea
de bună... n-o mai înțeleg, dacă se arată așa ca la Miai: cu
foame de avere.); Boureanu, consăteanul meu scenograf,
poetul, nu politicianul panglicar care se bătea, beat, cu poliția
(Poporul calcă cu pas de fier/ Să-năbușe lacoma, cruda,/ Oaste
vrășmașă ca o ventuză,/ Pîndind, fugind cu foamea de sînge pe
buză.) ș.a.
Nici scriitorii altor meleaguri n-au uitat de foame, de
senzația pe care o ai care reînvie nevoia de a îngurgita oarece.
Epicur (Epikouros - Επικουρος în greacă), fondatorul
epicurismului, i-a scris o scrisoare lui Meneceu, unul dintre
titani în mitologia greacă, fiul lui Iapetus și al Clymenei și frate
cu Atlas, Epimetheus și Prometeu, care a fost trăsnit de către
Zeus și prăvălit în Tartar: „[...], Și apa și pâinea sunt o tocană
excelentă de ți se oferă când rabzi de foame și de sete.”
Gustave Fraipont, belgianul devenit francez, descrie
munții Vosgi, cu numele de la Vosegus, zeul celtic al munților,
pădurilor și vânătorii, printr-o triadă de suplicii: „Ai îndurat
vreodată această triadă a torturii, foame, sete, căldură? ... Ai
avut în același timp stomacul gol, gâtul uscat, craniul arzând?”
(Avez-vous parfois enduré cette trinité de supplices la faim, la
soif, la chaleur?... Avez-vous eu en même temps l’estomac
creux, le gosier sec, le crâne en feu? — [Gustave Fraipont; Les
Vosges, 1923]).
Dar să nu mai batem apa în piuă, mai bine să vedem cum
stăm! România este în colaps economic. Prezidentul și
Guvernul său Cîțu pregătesc terenul pentru Troică. Obișnuiți-vă
cu acest cuvânt, troică, moștenit din rusescul troika – тройка,
fiind o sanie la care sunt înhămați trei cai unul lângă altul.
Interesant e cine sunt caii! Să vă zicem dacă nu știți: CE, FMI
și BCE!
România se află sub un scenariu sumbru din punct de
vedere economic și a atins o datorie externă de 119,97
miliarde euro, la finalul lunii noiembrie, 2020. Guvernul Orban,
cu ministrul de Finanțe Cîțu, au reușit performanța de a
îndatora România, în 9 luni, cu impresionanta sumă de 10,18
miliarde euro. Nu ne spun ce făcură cu mangoții! A, da, i-au
„despăgubit” pe frații Necula!
Investițiile străine au ajuns la un minim istoric în 2020 și
au însumat 1,876 miliarde euro (comparativ cu 4,740 miliarde
euro în perioada ianuarie – noiembrie 2019, pe vremea lui
Dăncilă), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul
reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 3,845
miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea
netă negativă de 1,969 miliarde euro.
România, nu numai că se află într-o situație mult mai
gravă decât în perioada crizei din 2008 și cu o datorie externă
mult mai mare, dar astăzi avem un context internațional de
pandemie, unde economia globală stagnează, iar guvernul Cîțu
pe lângă faptul că nu are soluții, ne sapă și mai mult groapa
prin supraîndatorare pe termen scurt și ținerea sectoarelor
economice închise.
Comisia Europeană (CE) și așa zisă Troică (CE, FMI, BCE)
care a îngenuncheat Grecia și a produs o serie de tragedii
naționale în rândul mai multor popoare europene se pregătește
să ia cu asalt România din cauza datoriei externe.

Troika (CE, FMI, BCE)

CE l-a anunțat cu tupeul bine cunoscut al finanțiștilor

vorace pe noul ministru al fnanţelor Alexandru Nazare că vrea
să discute bugetul public al României pe 2021 şi să intervină
imediat, cât şi pe termen mediu sau lung pentru „a rezolva”
problema datoriilor care cresc de la an la an: „Comisia
Europeană va reevalua situaţia bugetară a României în
primăvăra anului 2021 şi dacă va fi cazul va propune noi paşi
în cadrul procedurii de deficit excesiv”, se anunță într-un
comunicat.
Cam știm ce măsuri implementează CE și prietenii lor de
la FMI: salarii tăiate, pensii neindexate sau chiar amputate,
vânzarea acțiunilor statului, vânzarea Tarom, a Portului
Constanța, Hidroelectrica, CFR, CEC Bank, Exim Bank,
Nuclearelectrica și a tot ce se poate vinde la bucată sub
pretextul că cetățenii statelor Uniunii Europene nu pot suporta
cheltuielile noastre masive, exact cum a pățit Grecia.
Doar știți ce făcu Troica cu Grecia - a lăsat-o fără bani
lichizi pentru a pune presiune să accepte măsurile
„Eurogrupului”, iar pensionarii greci mureau de foame în fața
oficiilor poștale așteptând banii. Și ce pensii au față de români!
Măsurile CE implementate în Grecia au dus la o creștere a
datoriei, iar grecii au fost nevoiți să le plătească. Efectiv,
Germania, Franța și Marea Britanie, au achiziționat companii
grecești la prețul de 1 euro prin prisma acestor datorii externe.
Germania a fost cea mai nemiloasă cu poporul grec impunând
tăierea pensiilor cu 40%.
Fiți atenți! Cîțu fu chemat la raport de Merkel, care i-a
scris musiului că „așteaptă cu nerăbdare” o întâlnire cu
vâlceanul școlit doar în particular, pe bani, că la treaptă și la
ASE de două ori n-a reușit. Aici se cam ascunde o invitație pe
tema datoriilor externe și impunerea intereselor germane în
această privință. Vom vedea!
Așa că bate la ochi și în Europa că schiorul, venit după
chior, și guvernele sale au îndatorat România și cu 8 miliarde
de lei pe lună, dar au cam distrus economia națională prin
măsuri abuzive de închidere a sectoare întregi ale economiei
sub spectrul pandemiei.
Sarabanda a început cu oferirea fără licitație a construirii
(pe banii lor ca la Bechtel?) reactoarelor 3 și 4 la Cernavodă și
veți vedea că le și plătim, dar vor rămâne tot americanilor, cu
primele două reactoare, cam ca la fondul Proprietatea! De
vrăjeala cu rețeau 5G, de pericolul chinez și de apelarea doar
la unchiul Sam, pentru o șapcă, fie Trump, fie Biden, nu mai
amintim...
Precis că din ordinul CE, guvernul le-a pus gând rău
marilor companii ale statului român, cum sunt Hidroelectrica,
Tarom, Nuclearelectrica, Romgaz, Portul Constanța, Oil
Terminal, Poșta Română și Loteria, dar și celor două bănci
deținute de stat, CEC Bank și EximBank.

Și fiți cu ochii pe sinistrul sănătății Voiculescu, care se

laudă cu un certificat ca fiind diplomă de studii, că intenționează
să privatizeze spitalele de stat, ba eu cred că și casele de
sănătate! Tot întârzie cu raportul incendiului de la Matei Balș,
eforturile presei bine plătite mutându-se discret pe „greaua
moștenire” a fostului director Cercel, acum pesedist. Actualei
foste pedeliste manager nici măcar ni i se pronunță numele!
Vreți dovezi? Sarabanda a continuat cu apă sfințită pe 6
ianuarie 2021, când executivul a analizat un „biet” proiect de
lege pentru abrogarea Legii nr. 173/2020 privind unele măsuri
pentru protejarea intereselor naționale în activitatea
economică. Știți de ce? Pentru că Legea 173/2020 interzicea
privatizările timp de doi ani, că măsură de protecție față de
criza COVID-19.
Actul normativ, care totuși nu li se aplică privatizărilor deja
încheiate, prevedea și că în cei doi ani în care legea își va
produce efectele, statul român va putea cumpăra acțiuni la
companii din diverse domenii de activitate, deoarece trebuie să
se protejeze împotriva fluctuațiilor generate de criza
economică.
Hopa! CCR a confirmat legea pe care „guvernul știm noi
cui” o vrea abrogată! Actul normativ se bazează pe faptul că
articolul 135, alineatul 2, litera b din Constituție obligă statul
român „să asigure protejarea intereselor naționale în
activitatea economică, financiară și valutară”.
Dar oare presa ce face? Știți, dar vă spunem și noi! Ne
ține pe to(n)ți în amorțire prin propagandă mass media. Vedeți
reclamele ce „curg” pe toate canalele TV, cu mască, cu vaccin,
asta deoarece guvernele Orban și Cîțu au pompat zeci de
milioane de euro în trusturile de presă controlate de moguli,
însă au luat și măsuri în premieră.
Au finanțat cu zeci de mii de euro și site-urile unor inși,
influencer-i, influențatori, cu doar câteva mii de accesări pe
lună pentru a acoperi total dezastrul economic și pentru a
susține măsurile de carantinare și abuzare a populației de către
instituțiile de forță ale statului.
Polițiștii, medicii, profesorii, pensionarii și alte categorii
profesionale vor fi primele afectate de măsurile economice care
se vor impune de către CE și FMI prin brațul armat al
guvernului condus de cel ce „n-a luat (nici) treapta”! Nu numai
că nu vor mai primi măririle de salarii care li se cuvin prin lege,
dar vor exista și tăieri masive. Exemplu cu pensionarii,
„îndrumați, sfătuiți de aia de la muncă”, cărora nu li s-au
indexat pensiile potrivit lehii, nici măcar cu valoarea inflației, e
destul de clar! În schimb e o oarece coadă pentru salarii mărite
(https://www.stareanatiei.ro/2021/01/coada-pentru-salarii-
marite/)....

Instruire practică la facultatea de jurnalism

Puteți opta și pentru „ce mai e pe la prefecți, politizați de

cei inepți”: UDMR: Cluj, Arad, Sălaj, Satu Mare și Covasna – 5
prefecturi; USR + PLUS: București, Tulcea, Vaslui, Buzău,
Harghita (PLUS); Timiș, Bacău, Maramureș, Suceava, Argeș,
Galați, Brăila, Gorj, Ialomița (USR) – 14 prefecturi; PNL 23 de
prefecturi: Ilfov, Prahova, Sibiu, Bistrița, Alba, Brașov, Mureș,
Hunedoara, Caraș Severin, Bihor, Călărași, Olt, Dâmbovița,
Dolj, Mehedinți, Teleorman, Giurgiu, Constanța, Vrancea, Iași,
Neamț și Botoșani. Convingeți-vă:
https://psnews.ro/coalitia-a-transat-impartirea-prefectilor-
udmr-primeste-clujul-usr-obtine-bucurestiul-iar-liberalii-sibiu-
bihor-si-ilfov-lista-completa-489991/

Dacă vă e foame sau nu, să fiți iubiți! Că scriu degeaba!

(continuare)

Nițu Constantin

1) „Amintirile noastre sunt singurul paradis din care nu putem

fi izgoniți." Jean Paul Richte;
2) „Dacă-ți ștergi amintirile, e lege: praful se alege!...” Ananie
Gagniuc
http://webdidacticanova.blogspot.ro/
http://lenusa.ning.com/profiles/blog/listuser=2xbgg4a2kinp8
nitu.constantin@yahoo.com
constantin.nitu@g.unibuc.ro