Jocuri de cuvinte – gunoi

Geografie lingvistică

(postarea precedentă)

Gunoi

Moto: „Au mijloace la-ndemână/ Şi ne scapă de gunoi/ De

trei ori pe săptămână:/ Luni şi joi.” („Cei de la I.C.A.B...”, de
Mircea Bogdan din „Zece ani de epigramă”, 1979)

Citesc peste tot că străinii ne fură pământul scump al

patriei, ba și eu am scris ceva articole (vezi „Al cui este
Ardealul”, „Jocuri de cuvinte – socoteli funciare” și altele). Dar
cetățenii români, de orice etnie, fără supărare, nu au respect
de pământ și apă, aruncând gunoaie peste tot.
Gunoiul, la singular cu sens colectiv, cu pluralul gunoaie,
desemnează resturile murdare sau inutile care se aruncă. În
copilăria mea numeam gunoi baliga amestecată cu paiele care
serveau vitelor drept așternut, întrebuințată ca îngrășământ
agricol organic.
DEX '09 (2009) precizează etimologia: „E: vsl gnoĭ –
гной”. Așadar, l-am moștenit din vechiul slavic gnoi, acesta din
protoslavicul *gnojь, împrumutat din protoindoeuropeanul
*gʰnoyH-, din *gʰneyH-, echivalent cu *gňiti + *-ъ.
Sârbocroații tot din slavă au moștenit gnoj – гној, „gunoi de
grajd, balegă, îngrășământ, compost, puroi, supurație”, iar rușii
gnoj – гной, „puroi”.

Și cum toate națiile își au gunoaiele lor, în alte limbi

gunoiului i se spune:

• Abfall în germană (din ab-, „din”, + Fall, „a pica, a

cădea”), affald în dáneză, afval în neerlandeză (din medievalul
olandez afval, scurtare a lui slachtafval), „resturi din...”,
echivalent cu af, „din”, + val, „a cădea”), avfall în norvegiană și
în suedeză (din vechiul nordic affall; după modelul
germanicului Abfall);
• ałb - աղբ în armeană;
 • aporrímata - απορρίματα, skoupídia - σκουπίδια în
greacă;
• ashpá - ‫ אשפה‬în ebraică;
• atkritumi în letonă;
• avskräde în suedeză;
• âšxâl - ‫آشخال‬, âšğâl - ‫ آشغال‬în persană;
• bakavaas – बकववस în hindi (din bakvā - बकवव + -ās - -आस);
• basura în spaniolă (din latinul vulgar *versūra, din verrō,
„a mătura”; nu există nicio legătură cu versiunea omonimă
clasică latină versūra, „refinanțare”, care derivă din vertō, „a
întoarce”);
• bokluk - боклук în bulgară (din turcicul bokluk);
• boss în norvegiană;
• brossa în catalană (incertă: posibil de origine
preromană, celtică, vezi proto-celticul *wroikos, posibil de
origine romanică, din vechiul francez broisse, din latinul vulgar
*bruscia, „lăstarii unei plante”, din latinul bruscum, „nod pe un
arțar” sau dintr-o limbă germanică, din goticul brukja -
��
�����);
�
• bruscar în irlandeză;

Déchets sur une plage (gunoi pe o plajă, Franța)

• cetta - చచచచచ în telugu;

 • çöp în turcă, azeră și turcmenă, çüp-çär – чүп-чәр în
tătară (din prototurcicul *čöp);
• déchets în franceză (din verbul déchoir, „a scădea, a
diminua, a dezbrăca);
• deixalles în catalană (plural a lui deixalla, din deixar, „a
pleca”, + -alla);
• dumheter în suedeză (plural al lui dumhet, „stupiditate”,
din dum, „nebunie, stupiditate”, + -het);
escobilhas în occitană;
• escombraries în catalană (din escombrar, „a mătura”, +
-ia), eskombro în ido;
• eski-qusqı – ескі-құсқы în cazahă;
• fooillagh în manx;
• gàak - กาก, kà-yà - ขยะ în thai;
• garbage în engleză (din medievalul englez garbage,
„măruntaiele unei păsări, resturi de bucătărie”, originar „refuz,
ceea ce se dă la o parte”, din anglonormandă, din vechiul
francez garber, „a îngriji sau a face curat”, de origine
germanică, din francul *garwijan, „a pregăti”; achin cu vechiul
german garawan, „a pregăti”, vechiul englez ġearwian, „a
pregăti, a împodobi”);
• Gerempels în luxemburgheză;
• gomi - 塵 (ごみ) în japoneză;
• ǵúbre - ѓубре în macedoneană (din turcicul otoman
gübre - ‫گوبره‬, din grecescul kopriá - κοπριά, din grecescul antic
kópros - κόπρος, „balegă, gunoi, excremente”);
• gunoi în română, gnoj – гној în sârbocroată;
• hog - хог în mongolă;
• huisvuil (din huis, „casă”, + vuil, „gunoi, deșeuri”),
vuilnis, vuil (din olandezul vuil, din medievalul olandez vuul,
din vechiul olandez *fūl, din protogermanicul *fūlaz, „murdar,
putrezit”) în neerlandeză;
• hulladék în maghiară (din hull, „a cădea”, + -adék);
• igitat în groenlandeză;
• immondizia în italiană (din imondo, „murdar”, + -izia, „-
fără”), immunditia în interlingua;
• jäätmed în estonă, jäte în finlandeză (din protofinicul
*jää, „gheață”, din protofinougricul *jäŋe);
• kacrā - कचरव în marathi, kacrā – कचरव în hindi, kasa - ಕಸ ,
„murdărie” în kannada, kacaṭu - கசட în tamilă (din sauraseni
prakrită, din sanscritul kaccara - कचर , „murdar, ticălos”; vezi
gujarati kacro - કચર!, precum și termeni similari fonologic, cum
ar fi maharastri prakritul kaccavāra, sanscritele kaṅkara - कर,
kaṭvara- कटवर );

Cuvântul gunoi în diferite limbi

• Kehricht în germană (din kehren, „a mătura”, + -ich +

-t, un element fără conținut semantic care apare adesea după
-ig/-ich în noua germană timpurie);
• lājī, lèsè - 垃圾, fèiwù - 廢物, 废物, pòlàn, pòlànr - 破爛, 破
烂 în chineză;
• litter în engleză (din francezul litière, din lit, „pat”, din
latinul lectus, din grecescul antic léktron – λέκτρον; avea
sensul „pat” în engleza timpurie, dar apoi a ajuns să însemne
„canapea portabilă”, „așternut”, „pat de paie pentru animale”,
devenind bălegar etc.);
• lixo în galiciană și în portugheză (posibil din latinul lix,
„cenușă”);
• mbeturina în albaneză;
• mist – ‫ מיסט‬în idiș;
• Müll în germană (din mül, „praf” și din germanul
medieval mülle, din vechiul german mulli);
• musor - мусор în rusă (vezi sor – сор, de origine
turcică);
• nagavi - ნაგავი în gruzină;
• odpad, odpadki în cehă și în slovacă, odpadek în
slovenă, otpad – отпад în sârbocroată, otpadǎk - отпадък în
bulgară (din оотпасти. од- + пасти, „a cădea”, din protoslavicul
*pasti, din protoindoeuropeanul *ped-, *pod-);
• offal în engleză, ôffal în frizonă (din medievalul englez
offal, „măruntaie, deșeuri, resturi”, posibil din vechiul nordic
affall „măruntaie, resturi”, sau din medievalul englez of- +
fal(l), echivalent cu off- + fall, „a cădea”; cognate cu danezul
affald, suedezul avfall, olandezul afval, germanul Abfall de mai
sus);
• ordures în franceză (plural al lui ordure, din vechiul
francez ord, „murdară”, din latina horridus, „oribil”, + -ure);
• phordomucsko în țigănească;
• prügi în estonă;
• psolet - ‫ פסולתפה‬în ebraică,
• purgamentum, quisquiliae în latină;
• qoqım-soqım – қоқым-соқым în cazahă;
• qumāma – ‫ قمامة‬în arabă;
• rác în vietnameză;
• rämps în estonă;
• rifiuti în italiană;
• rommel în afrikaans;
• roskat în finlandeză, rusk în feroeză, rusl în islandeză;
• rubbish în engleză, rubo în esperanto;
• rument în retoromană;
• sampah în indoneziană;
• sɑmraam - សសរម în kmeră;
• sciocchezze în italiană, scoassa, scoasse în venețiană;
• šiukšlių în lituaniană;
 • skit în suedeză;
• skräp în suedeză;
• smeće - смеће în sârbocroată, smeće în bosniacă și în
croată, smet - смет în bulgară, smeť în slovacă, smet în
slovenă, smetí în cehă. śmieci în poloneză, smittjá - сміття în
ucraineană, smjéccje - смецце în bielorusă, szemét în
maghiară;
• sopor în suedeză, søppel în norvegiană;
• sor – сор în rusă (din protoindoeuropeanul * swerd-,
„murdar, întunecat, negru”);
• spazzatura în italiană;
• sseuregi - 쓰레기 în coreană;
• stronk în bretonă;
• süprüntü în turcă;
• sweepings în engleză;
• trash în engleză;
• tullantı în azeră;
• úrgangur în islandeză;
• waste în engleză;
• zaborra în bască;
• zével – ‫ זבל‬în ebraică, zibil în azeră, zibl – ‫ زببل>ل‬în arabă,
żibel în malteză (vezi arabicul zibl - ‫زببلل‬, „gunoi, excremente”).

Gunoiul în expresii

Moto: „Văzând un munte în oraş,/ Am întrebat un ştab

fruntaş:/ - E pus pe hartă pe la noi?/ - Nu, este... groapa de
gunoi.” („Peisaj urban”, de Ioan Fărcaş, din „Pledoarie pentru
epigramă”, aprilie 2007)

„A scoate gunoiul din casă” înseamnă a vorbi în prezența

unor persoane străine despre lucruri compromițătoare din
familie sau din colectiv, cam cum procedau europarlamentarii
de cea prin parlamentul UE când era la guvernare PSD.
Înseamnă și demiterea lui Voiculescu și a șefei lui!
„A-i sta cuiva ca gunoiul în ochi” înseamnă a exista secția
aia care trebuie să judece magistrații, care-l supără pe sinistrul
justiției care și-a tras garsonieră pe când nu avea dreptul. Și cu
toată împotrivirea CSM, insistă cu desființarea!
„A nu face gunoaie multe la casa cuiva” înseamnă a nu sta
multă vreme în casa cuiva, cam cum n-ar trebui să stea, de
exemplu, ai lui Cîțu în casa aia mare din Piața Victoriei, unde
nu poartă mască, fac chefuri și iau măsuri nașpa împotriva
copiilor și pensionarilor. Că ne stau „ca un gunoi în ochi”, adică
ne cam supără.
De gunoi pomenește Rebreanu contând pe un boier cu
scaun la cap (Unde-ați mai pomenit voi ca un boier să-și
arunce moșia cum arunci gunoiul?). Mizeria este sesizată ușor
și de Creangă (Apărie pe jos, gunoi și gîndaci fojgăind în toate
părțile).
Odobescu face elogiul unui bun ochitor cu o pușcă veche
(Cu o rugină de pușcă pe care orice vînător ar fi azvîrlit-o în
gunoi, nimerea mai bine decît altul cu o carabină ghintuită).
Oricât s-ar lăuda unii de pe la conducerea țării, aflăm de la
Alecsandri despre copiii țăranilor români (El la grajdi și
alerga.../ În gunoi se ascundea) sau de la Eminescu cam cum
trăiau acești țărani (înspre sară ajunse la un bordei urît și
acoperit cu gunoi de cal).
Și cum au venit la putere comuniștii, ziarul Sînteia nr.
2733, din 1953, pe când eu aveam 12 ani, se rezuma doar la
folosirea agricolă a gunoiului (Gunoiul de grajd l-am și făcut
platformă ca să se dospească, iar cînd va fi gata îl voi căra la
cîmp). Că asta se făcea prin acest spațiu de mulți ani, cum
aveam să aflăm de la Golescu ( Pămîntul acestui județ este cel
mai mult cam pietros, de aceea sînt siliți a-l îngrășa cu gunoi în
toți anii).
Gunoi i se spune și unui om de nimic, reclamant fiind
Frunză (Birocratică fosilă!/ E gunoi din vremi apuse), după
Caragiale chiar copil fiind (Nu-i puțină greutate să aduci la o
stare cuviincioasă un așa gunoi de copil).
La Eminescu o întreagă pătură socială era gunoi, ca
substantiv colectiv (Spuma asta-nveninată, astă plebe, ăst
gunoi/ Să ajung’ a fi stăpînă și pe țară și pe noi!). Parcă ar trăi
omul în anul pandemic 2021!
Unii scriitori descoperă verbul „a gunoi”, precum Anton
Pann ([Pupăza] gunoindu-și cuibul din nărav și lene, îl lăsă și
merse iar în altă parte), Popescu traducându-l prin a se istovi,
a se jigări, a se usca ([Zmeul] începu să ceară... mîncare mai
multă că a slăbit de s-a gunoit), imitându-l pe Caragiale („O să
te gunoiești de viu între pereții de sare umezi” sau „Zăcea pe
prispă la soare... d-abia se mai tîra... se gunoia, se istovea
văzînd cu ochii”). Înțeleagă fiecare ce vrea!

Gunoiul în viață și în (c)arte

Moto: „Vorbind de resturi şi gunoi,/ Constat la modul

critic:/ Deşeurile vin la noi/ Şi cer azil politic!” (Nicolae
Bunduri, în ziarul „Viaţa Buzăului", 2 decembrie 2005)

Mafia conduce colectarea gunoiului în Italia

Așadar, gunoi la propriu producem în fiecare zi. De

depozitarea și reciclarea gunoiului vorbim mereu, dar doar
vorbim. Am ajuns groapa de gunoi a UE. Un exemplu clar e că
România a devenit ladă de gunoi pentru Mafia calabreză.
 Arestarea a 16 membri ai clanului Accarino din Milano,
care are legături cu mafia calabreză, a dus la descoperirea unei
reţele de contrabandă cu deşeuri care ajungeau în Balcani. Mii
de tone de deşeuri italiene au fost aduse în depozitele de
deşeuri ilegale din România şi Bulgaria.
În octombrie 2020, Mario Accarino şi alţi suspecţi au fost
arestaţi în Italia pe motiv că au înfiinţat o reţea de trafic ilegal
de gunoi. Potrivit carabinierilor din Milano, banda a acumulat
peste 24.000 de tone de deşeuri în depozite ilegale din nordul
Italiei.
Mario Accarino a fost prezent şi în România, în calitate de
acţionar la o companie de servicii funerare la începutul lui
2000. După trei ani s-a retras. Unii dintre foştii săi parteneri au
legături cu o femeie de afaceri româncă, Georgeta Trifa,
implicată în contrabandă cu deşeuri aduse din Italia şi
depozitate ilegal în România.
În România, Georgeta Trifa este cercetată pentru
contrabandă cu deşeuri. În două localități, Ineu şi Vadu Criş, a
fost găsită la sfârşitul anului 2019 o cantitate uriaşă de deşeuri
depozitate, 830 de tone, într-o fermă veche ascunsă în spatele
unor baloţi de paie. Deşeurile au provenit din Toscana,
Lombardia şi Emilia Romagna.
Sunt mici şanse ca deşeurile să fie returnate în Italia.
Două companii româneşti s-au ocupat de transport: Intrarom
Service SRL şi Gaz & Oil Gross Group SRL. Prima este deţinută
în proporţie de 100% de Georgeta Trifa, care era deja implicată
în comerţul ilegal cu deşeuri în 2016, când, potrivit presei
italiene, Intrarom Service SRL a solicitat permisiunea de a
transporta pe mare 6.000 de tone de deşeuri din portul
Pozzuoli. Autorizaţia nu a fost acordată din cauza lipsei de
informaţii privind destinaţia deşeurilor.
A doua firmă de transport, Gaz & Oil Gross Group SRL,
este deţinută de Georgeta Trifa (65%) şi de moldoveanul
Adrian Grossu, „un personaj dubios implicat în unele contracte
de achiziţii publice din Republica Moldova”, spun jurnaliştii.
Georgeta Trifa a ajuns să fie anchetată abia în februarie
2020, cu ocazia descoperirii făcute de Garda de Mediu în Bihor.
Femeia nu a fost trimisă în judecată. Intrarom Service SRL
trebuie să plătească o amendă de peste 12.000 de euro şi să
returneze deşeurile în Italia, dar sunt şanse mici să facă acest
lucru, deoarece în urmă cu câteva luni s-a deschis procedura
de insolvenţă a acesteia.

Recipiente pentru plastic, sticlă și hârtie! Dar la cât timp se

golesc?

Și cele de mai sus se repetă cu alte țări exportatoare, de

exemplu Germania sau cu alte zone din România. Acum în
aprilie 2021 într-un port au ajuns deșeuri electronice
nereciclabile din Germania, prin intermediul unei firme belgiene
și a unei firme românești. Zice-se că deșeurile vor fi returnate
în Germania. Să vedem (vezi „50 de containere pline cu
deșeuri din Germania, descoperite în Portul Agigea”
https://www.youtube.com/watch?v=VCtH8tv3TLo)!
Reciclarea reprezintă introducerea unor reziduuri sau
deșeuri într-un proces tehnologic pentru a obține reutilizarea și
valorificarea lor sau în scopuri ecologice. Prin intermediul
reciclării se reduce consumul de materie primă nouă și de
asemenea se reduce consumul de energie și nivelul de
contaminare a mediului natural. Știți că se face așa ceva la
noi?
Au apărut multe firme de reciclare în România, dar unele
încheie contracte false cu primăriile, cu alte organizații,
încasează banii, nu recicleză deșeurile, ci le depozitează în
gropile de gunoi reale sau false.
Vorbind doar de anul 2021, media ne informează că avură
loc 24 de percheziţii în în municipiul Bucureşti şi în judeţele
Călăraşi, Dolj, Ilfov, Olt, Prahova şi Timiş la firme şi persoane,
bănuite că că ar fi consemnat în fals că ar fi realizat activităţi
de colectare şi reciclare a peste 38 de mii de tone de deşeuri
de ambalaje.
Din cercetări a reieşit că, în perioada 2019-2020, prin
intermediul unor societăţi comerciale coordonate direct sau
prin interpuşi, patru persoane ar fi furnizat unor organizaţii
care implementează obligaţiile privind răspunderea extinsă a
producătorului, documente justificative în care ar fi consemnat
în fals că ar fi realizat activităţi de colectare şi reciclare
deşeurilor de ambalaje (PET, sticlă, carton), prejudiciul estimat
fiind de 24.707.941 lei. Doar cu cei prinși, că hoțul neprins e
negustor cinstit!
În scopul creării aparenţei cu privire la desfăşurarea
activităţii de colectare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje prin
intermediul societăţilor comerciale coordonate de cele 4
persoane bănuite, ar fi fost înregistrate în evidenţa contabilă a
altor două societăţi comerciale achiziţii fictive pentru 12.951
tone de sort agregat de sticlă, ce ar fi rezultat în urma
prelucrării deşeurilor de ambalaje din sticlă, valoarea acestor
cheltuieli fictive influenţând cuantumul obligaţiilor fiscale
datorate bugetului de stat de cele două societăţi.
Și pentru multe asemenea fapte nu dați vina pe Putin,
Biden, Macron, Trump, Kim Jong Il sau al Chinei președinte Xi
Jinping (习近平 sau 習近平)!

Gunoiul în epigrame

Moto: „Ne aduc mărfuri în ţară/ Multe, peste tot la noi,/

Din iubire, ne compară/ ... Cu o ladă de gunoi!” (Genţiana
Groza la 2 august 2017, în dosarul „Import de obiecte second
hand")

Fiindcă unii critică perioada de dinainte de 1989, le

amintesc că atunci nu existau oameni ai străzii și nu se mânca
din lăzile de gunoi, ceea ce se întâmplă după '89, așa cum ne
dezvăluia Ionel Andraşoni încă din aprilie 2007 (În regimul
impotenţei,/ Pentru cei săraci ca noi,/ Astăzi Cornul
Abundenţei/ Este lada de gunoi). De gunoiul din epigrame nu
mă pronunț, ci doar de epigramele despre gunoi!
Și atunci dar și acum, gunoaie existau și există și printre
oameni! Dar acum... Pledând la bară pentru epigramă prin
aprilie 2007, Efim Bivol, trecând de la dârmon la inventatul
dârmoi, se adresa unuia considerat gunoi (Era trecut prin ciur,/
Şi prin dârmoi,/ Dar a rămas acelaşi/ … un gunoi).
La unele gunoaie aparte de pe străzi ne amintea încă din
2007 Ioan Nelu Vişan, care descria duba poliţiei în dosarul
„Pledoarie pentru epigramă” (Goneşte pe vânt sau ploaie,/ În
viteză alarmantă,/ Că-i maşina performantă/ Ce-adună pe
străzi... gunoaie!).
Corneliu Zeană era de acord că România, ţara gunoaielor,
le observă pe toate, dar mai ales pe cele din parlament
(Pretutindeni vezi gunoaie/ Însă ochiul mai atent/ Niciodată nu
se-ndoaie:/ Sunt mai multe-n Parlament).
Din mărturia lui George Budoi aflăm despre gunoaiele
politice, din dosarul „Politică şi politicieni” din decembrie 2013
(Un gunoi e bun, se spune,/ Când ca-ngrăşământ se pune,/
Însă nu – şi-i evident,/ În Guvern şi-n Parlament). De
plantarea de acum, de la Sibiu, nimic? Așteptăm!
Parcă am fi fost în 2021, cu alți politicieni și mai inventivi!
Că de mult timp ne spunea George Petrone, ca un adevărat
Nostradamus, fără astrologie și horoscop, că știe ce e un spirit
novator (Sătul de eşuări şi poticneli,/ Decis s-arunce răul la
gunoi,/ Se leapădă de vechile greşeli/ Şi promovează... altele
mai noi).
Se pare că unele multinaționale cu hipermagazine de la
noi nu aduc mărfuri de aceeași calitate ca în țările lor din vest,
deși prețurile sunt mai mari la noi, după cum depunea o
mărturie scrisă Gabriela Genţiana Groza la 2 august 2017 în
dosarul „Import de obiecte second hand" (Ne aduc mărfuri în
ţară/ Multe, peste tot la noi,/ Din iubire, ne compară/ ... Cu o
ladă de gunoi!).
Ba am și importat gunoi propriuzis, cum mai sus am scris!
Nicolae Bunduri, în ziarul „Viaţa Buzăului" (2 decembrie 2005),
ne dezvăluia ceea ce știau deja toți românii, că aflaseră că vin
vapoare de prin Italia cu „deşeuri de import” (Vorbind de
resturi şi gunoi,/ Constat la modul critic:/ Deşeurile vin la noi/
Şi cer azil politic!).
Că de, intrasem în UE, așa cum ne informa Mariana Dobrin
prin iluziile sale din dosarul clasat „Epigrama la scenă deschisă”
(Ne-am agitat să fim în formă,/ Să vină U. E. şi la noi,/ Dar văd
că zilnic ne transformă.../ În groapa ei de pus gunoi).
Despre turismul românilor în țară știm toți cu ce se
soldează, cu gunoaie lăsate pe munți, dealuri și câmpii, pe
râuri și pâraie, pe lacuri, în păduri. Despre o drumeţie pe
munte depune mărturie Stelică Romaniuc (Am luat iară cu
asalt/ Muntele, în pas vioi,/ Dar îmi pare mai înalt,/ C-o
grămadă de gunoi).
Că de, aruncatul gunoiului pe jos a devenit un adevărat
sport naţional, după cum ne spunea Eugen Ilişiu (În valuri mă
străbat hormoni,/ Şi pieptul mi-l înfoi, fălos:/ E clar că suntem
campioni,/ La aruncat... gunoi pe jos...).
Ce-o fi pe la munte!? Iată! Virgil Petcu ne amintea prin
2011 ce se întâmpla primavara (Sus pe culmile cărunte,/ Gerul
se înmoaie,/ Iar turiştii vin să-nfrunte,/ Munţii... de gunoaie).
De parcă nu tot ei sau alții ca ei l-ar fi aruncat anul trecut!
Este clar că gunoaiele sunt obstacole în munți, așa cum le
definea pe 8 decembrie 2005 Nicolae Brelea în ziarul „Viaţa
Buzăului", nr. 487 (Intrând în viaţă, tragi pe rupte,/ Simţind
cum gleznele se-ndoaie;/ Escaladezi şi stânci abrupte,/ Dar
greu poţi trece... de gunoaie). Să le fi aruncat din sateliți
chinezii, rușii sau americanii? Ăștia lasă gunoiul în cosmos! Nu
tot românii în aruncară?
Pădurile fie se taie cu sârg pentru austrieci, fie sunt
poluate cu gunoie aruncate de noi, cetățenii români. Cum e
prin păduri după o minivacanţă ne amintește Constantin
Iordache (Merg la crâng, ca-ntotdeauna/ Să mă-nfrăţesc cu
natura,/ Dar în loc de păsărele,/ Fum, gunoaie şi manele...).
Demolatorilor de păduri li se adresa încă din 2005 Neculai
Ionaşcu, în ziarul „Viaţa Buzăului" din 18 noiembrie (- Codrule,
codruţule,/ Vin în haită să te taie./ - Iartă-mă, drăguţule,/ Nu-
mi sunt fraţi, ăştia-s gunoaie). Stai și te întrebi: mai e codrul
frate cu românul?
Când eram copil și eram departe de o fântână, la o adică
beam un strop de apă cristalină din Râul Târgului, chiar la 25
km sud de Câmpulung. Apele de acum... Un exemplu de
poluare a râurilor prin aruncarea de gunoaie era dat în 2007 de
Ion Diviza în dosarul „Pledoarie pentru epigramă” când amintea
de inundaţiile de la Prut (Când plin e râul de gunoaie,/ Ce se
revarsă în puhoaie,/ Acelaşi gând îmi dă fiori:/ Va rezista
„podul de flori"?). Gunoaiele proveneau de pe ambele maluri...
Cum nici oltenii nu se lasă mai prejos, despre poluarea
lacurilor declanșa alarma pescarul epigramist George Ceauşu,
dând un exemplu de pe la Cârna (La Cârna pe lună plină/ ielele
n-au cum să vină,/ Apa lacului... e zoaie!/ Şi-mpânzită cu
gunoaie). Să le fi aruncat ardelenii și moldovenii? Nein!
Schimbările ce avură loc tot în lacuri oltenești sunt
confirmate și de Constantin Iordache (În a Craioviţei baltă,/ Nu
mai e ce-a fost odată,/ Nu-s condiţii să faci baie/ Şi te-neci
doar în gunoaie). Să le fi aruncat tot rușii, nordcoreenii sau
chinezii?
Și toate astea se văd mai ales când apele se strâng într-un
lac de acumulare, fenomen observat și de Gabriela Genţiana
Groza prin septembrie 2016 (Încântat peste măsură,/ Admir
lacul după ploaie,/ Cum se umple de, cultură,/ ... Cu microbii
din gunoaie). Microbii ca microbii, dar sticlele de plastic sunt cu
tonele!
Că intensitatea aruncării gunoiului crește de sărbători, de
exemplu de 1 Mai, ne amintește Janet Nică (Deşi adesea o
lungim/ Cu înc-o zi, pe vânt sau ploaie,/ E ziua când
sărbătorim/ Cu mici, cu bere şi... gunoaie!). Vanghele a cam
uitat de sărbătoarea asta pe la parcul Izvor.
Altă sărbătoare de primăvară e Paștele, Petru Ioan Gârda
observând cele din a doua zi a sărbătorii (Ziua asta nu se
pierde!/ Orăşenii, azi, o droaie,/ Au venit la iarbă verde/ Şi-au
plecat... de la gunoaie). Și în anul ăsta pandemic cele două
sărbători se suprapun. Și precis se merge la pădure! Oare și pe
Feleac? Or mai fi păduri? Ce va rămâne pe plajele de la mare
unde turiștii vor asculta Bethoven și Rlavel?
Dar gunoiul nu e lăsat doar pe coclauri! E lăsat și în orașe.
Olimpiu Radu observă gunoiul urban, grămezile de gunoaie de
pe străzi (Gunoiu-n stradă vă pot spune/ S-a ridicat de-un
metru iar./ Pe-aşa un soclu parc-aş pune/ Statuia domnului
primar). Ce bine era dacă ne spunea locul, numele primarului,
ca să știm și noi...
 Eu cred că se întâmplă și la țară, în comune și sate, nu
numai în „peisajul citadin”, așa cum depunea mărturie Otilia
Morţun în 1999 în dosarul „Trei decenii de epigramă” (Stau
grămadă pe-un topşan:/ Lăzi, gunoi, moloz - morman -/
Vremea trece, strada-i tristă,/ „Piramidele"... rezistă!). Nici fata
reclamantă nu ne dezvăluie tăpșanul!
Și toate gunoaiele astea put! Dar George Budoi nu știe de
unde vine mirosul, că se întreaba prin 2013 „Ce gunoaie put
mai tare?” în dosarul „Politică şi politicieni” (E, desigur, o-
ntrebare:/ Ce gunoaie put mai tare?/ Oare-acelea de la Glina,/
Sau acelea cu doctrina?).
Referindu-se la gunoi, de parcă am avea niște instalații
performante de reciclare a gunoiului, Eugen Ilişiu are un motiv
serios pentru căsătorie (Am motivul zdrobitor,/ Să doresc să
mă însor,/ Căci sunt sigur că în doi,/ Vom avea mai mult...
gunoi...). Ei, și?
Despre reciclarea gunoiului nimic nou pe frontul de est! Ne
va amenda UE? Îi felicit pe amicii mei Mihaela și Nicu, de la
firma care ridică gunoaiele de la blocul nostru, care au de
luptat cu câțiva locatari chiriași care înfundă ghena nu cutii și
sticle agabaritice și lasă cutii peste tot pe lângă ghenă!

Demonstrații video

Moto: „România devine groapa de gunoi a Europei sau a

UE!” (https://www.youtube.com/watch?v=Ww_3b8J9en4)

Cum gunoi există în toată lumea, s-au inventat gropile de

gunoi, știindu-se cele mai mari Gropi de Gunoi create vreodată
în lume (https://www.youtube.com/watch?v=qDu_bgnb16c).
Videoclipul următor vă arată că Parisul nu e doar orașul
luminilor: From the city of lights.... to the city of trash?
(https://www.youtube.com/watch?v=iYs3jNeQIS4). În schimb
la Napoli Mafia gestionează totul: The Mafia Is Trashing Italy...
(https://www.youtube.com/watch?v=vBHNmw0A80).
 Dacă vreți, puteți afla 15 lucruri despre industria de reciclare a
gunoiului (15 Things You Didn't Know About The Waste Management
Industry; https://www.youtube.com/watch?v=gf3cTGmvN7s). Totdeauna
avem de învățat de la alții, de exemplu de la suedezi, care știu să
transforme gunoiul în aur (How Sweden is turning its waste into gold;
https://www.youtube.com/watch?v=14r7f9khK70).
În oceane și mări sunt cantități enorme de gunoaie, aici
fiind un exemplu din Pacific (The Great Pacific Garbage Patch Is here;
https://www.youtube.com/watch?v=6HBtl4sHTqU). Pe web se
face o propagandă corectă despre poluarea râurilor, că doar nu numai
noi, românii, aruncăm gunoaie (The World's DIRTIEST River;
https://www.youtube.com/watch?v=AkSXB-lRAp0I).

Aruncați gunoiul la coș! Dar există? La câte zile e golit?

De câte ori plouă și au loc inundații, au loc dezastre ecologice,

antrenându-se gunoaiele aruncate pe oriunde. Aici puteți urmări un
dezastru ecologic în Bicaz, Lacul Izvorul Muntelui fiind acoperit de
gunoaie (https://www.youtube.com/watch?v=1FsvPPlzXSI). Noroc cu
barajul! Că altfel ar ajunge în Dunăre, așa cum au ajuns, de exemplu,
tone de gunoaie de pe Valea Cernei, reporterița pomenind de amenda
de 6 mii de lei (https://www.youtube.com/watch?v=1_nMt9Gi80Q). Doar
6.000? E o glumă! Pentru firme ar trebui ridicată licența!
Dacă ar fi prinși, ar trebui să se procedeze ca în clipul
următor, când unui nesimțit i s-a returnat gunoiul aruncat in
Somes (https://www.youtube.com/watch?v=DP006DVbDpE).
Așa, prinde hoțul, scoate-i ochii!
Uitasem de muzica lui... Garbage, e.g. I think I'm Paranoid
(https://www.youtube.com/watch?v=ypr18UmxOas). Dar noi îi
învățăm de mici pe copii ce este de utilitate, e.g. Mașina de
gunoi (https://www.youtube.com/watch?v=TkVWW1IedGY).
Dar țâncii sunt uneori sfătuiți de mămica și tăticu atunci când
întreabă „ce fac cu hârtia?” după ce mănâncă o napolitană sau
o bomboană cu expresia „arunc-o pe geam!”. Și automobilul
continuă cursa....

Partea bună a lucrurilor!

 Oameni corecți, producători de gunoi, aruncători de gunoi
pe oriunde sau reciclatori care „vă faceți că lucrați” precum
Dinescu la îndemnul lui Caramitru, să fiți iubiți! Ați văzut că toți
i-am urmat sfatul actorului și „ne (cam) facem că lucrăm”?

NC
nitu.constantin@yahoo.com
constantin.nitu@g.unibuc.ro