Regionalisme

Limba română este o limbă romanică cu influențe din alte limbi, primite de-a lungul timpului.
Despre regionalismele din zona Clujului am vorbit deja, așa că ne continuăm expediția prin graiul românesc.
În Moldova, influențele lingvistice s-au consacrat sub forma graiului moldovenesc. Deși multe dintre
aceste cuvinte sunt pe cale să devină arhaisme (dacă nu au devenit deja), merită povestite și păstrate în
amintiri. Așa că io-ti (uită-te)!

D’ale gurii
Amintește-ți cum, în copilărie, mergeai la bunici și mâncai scrob (omletă) în fiecare dimineață, la prânz îți
făcea niște barabule (cartofi) sau pârjoale (chiftele), însă înainte trebuia să mănânci niște borș (ciorbă).
Tu preferai însă să mănânci gorgoaze (corcodușe) sau cucurigi (popcorn). Îi vedeai pe ai tăi venind
cu faetonul (căruța) de pe tarla/imaș/bană (câmp), aducând curechi (varză), bostani (dovleci), pătlăgele
(roșii), harbuz (pepene) sau păpușoi (porumb). Apoi mergeai cu ei să adunați perje (prune) în mai
multe bidoane (recipiente), le făceai chisăliță (zeamă de fructe/le zdrobeai), ca apoi să faceți holercă
(băutură). Făceați și jin (vin) apoi îl auzeai pe bunicul tău cum făcea sfadă/gâlceavă (ceartă) că i-a ieșit
o posârcă (rachie de proastă calitate) și aproape că-ți dădea o pălitură (lovitură) gesticulând. În
dimineața următoare, îl vedeai bând o stacană (cană mare) de chișleag (lapte acru). Erau și zile în care
mâncai tocmagi (tăiței) direct din fandilă (tigaie).

Copilării
Erai copchilă (copilă) sau hatalău (flăcău) și aburcai (urcai) pe deal, prin glod (noroi) ca să
vezi curcubăul (curcubeul) după ploaie și adunai curu-găinii (păpădii). Te întorceai acasă murdar, iar
când te vedea bunica, zicea „văleu” și semnala că vine cu sușitorul (făcălețul) la tine, apoi te punea să te
așezi pe țol (preș) sau pe un cataroi (bolovan) până vine cu bulendre/boarfe (haine) curate. Între timp, tu
te jucai cu mâța (pisica) și te scuturai de udeală (umezeală). Ea venea cu căldarea (găleata) cu apă, te
curăța ca să nu fii mazac (nespălat) și apoi te băga sub ogheal (plapumă/cuvertură) ca să nu răcești. Abia
apoi îți descopereai juliturile (loviturile). Mai erau zile când mergeai după junică (vacă) și vedeai
că ciurdarul (văcarul) era ghebos (cocoșat) și ținea în mână un șâp (flacon). Mai trebuia să aștepți oleacă
(un pic) până să ajungă la tine, dar ție ți-era frică de el, că era hodorogit (îmbătrânit) de vreme.

În prezent
Acum ești mai matur, probabil locuiești la oraș, dar ai o bașcă (boxă de subsol) la bloc, unde ții
o tărăboanță (roabă) cu care cărai huște (tărâțe) pentru animale. Alături de ea, ai o corniză (galerie de
agățat perdeaua) veche, pe care tot ai vrut să o duci la bunica.

• arşău – hârleţ • peşchir – prosop • butoară -gaură

• ai – usturoi • lăvor – lighean • dârză – cârpă
• niauă – zăpadă • tablă – farfurie • potcă – ceartă
• copârşău – sicriu • furchiţă – furculiţă • a sudui – a înjura
• avlie – curte • şolă – cană • a beşceli – a certa
• a oringi – a face curăţenie • sopon – săpun • a prici – a sfătui, a atenţiona
• arbeică – cratiţă • colnă – ocol • cărbăşace – cartaboş
• cindă – sufragerie • crompiri – cartofi • crofnă – gogoaşă
• târnaţ – coridor • părădaică – roşie • lăcruţă – cutie
• şporeit – sobă pe care se face • păşcănad – păstârnac • cădrof – dulap pentru haine
mâncare • clisă – slănină • stelaj – raft
• sobă – cameră • şpinod – spanac • credenţ – dulap
• feşcile – chibrituri • ştrimfi – coirapi • a feşci – a vopsi
• măramă – batic • a murlui – a spăla pe jos • pomoroancă – portocală
• cătrânţă – şorţ • a sta la givan – a sta de vorbă • ştălog – coteţ
• chică – coadă împletită
• piparcă – ardei
• piparcă măruntă – boia
• foaie – ziar
• cucuruz – porumb
• podrum – pivniţă
• cureci – varză
• a şurlui – a spăla
• uica – unchi
• păsulă – fasole
• goşci – musafiri
• uiagă – sticlă
• o ţâră – puţin
• coşie – căruţă
• şiur – sită mare
• puimeş – sertarul de la masă
• dricală – saltea umplută cu
frunze de porumb
• ghije – frunzele porumbului
• şfarcă – tobă
• dună – plapumă cu pene de
gâscă
• firang – perdea
• plevais – creion
• ţucur – zahăr
• iorgovan – liliac
• măsai – faţă de masă
• bumb – nasture
• tulipan – lalea
• imală – noroi
• fegeu – capac pentru oală
• ştampă – păhărel
• icoană – fotografie
• fereastă – geam
• a sa chici – a se aranja
• şod – comic
• tolcer – pâlnie
• sfedăr – bluză
• laviţă – scaun lung fără
spătar
• măstilă – cerneală
• potcă – ceartă, sfadă
• jâradă – claie de fân
• ludaie – dovleac
• ludăiţă – dovlecel
• duşancă – sacou bărbătesc cu
buzunare la piept
• ligav – pretenţios la mâncare
• hoază – pantaloni
• şielui – a inşela
• prusluc – vestă
• pecmez – gem
• covăsât – iaurt
• iancăl – haină bărbătească
• a se ortăci – a se împrieteni
• scovardă – clătită
• jiep – buzunar
• a molări – a zugrăvi
• moalăr – fotograf
• cioc – polonic
• cotarcă- hambar
• chiscant – cănată
• poniavă – pătură
• a se şuşcăi – a se văita
• a feşceli – a murdări
• hârţ – şoarec
• păţoc – şobolan
• bagsama – bănuiesc
• cărică – aţă
• holdă – câmp
• dereş – canapea
• bata – nenea
• rumânele – farduri
• imală – noroi
• băuţă – pietricică
• a câcăli – a mâzgăli
• maţ – furtun subţire
• slăvină – robinetul butoiului
• marve – animale
• şorof – şurub
• corpereţ – brăţară
• drod – sârmă
• râp – jeg
• zâncălău – pat pe care se
dormea vara afară
• ca cafa – maro
• laută – vioară
• pieptar – vestă îmblănită
deschisă în faţă
• huţuluş – leagăn
• ceacea – nenea
• unsoare – untură
• răchie – ţuică